ASFOR solicită recunoașterea lemnului ca resursă strategică a României și propune șase direcții de acțiune 

0

Asociația Forestierilor din România – ASFOR a marcat Ziua Forestierului 2026 la Cheile Grădiștei – Fundata, județul Brașov, în cadrul Săptămânii Forestierului (7–11 septembrie), sub genericul „Pădurea, resursă strategică”. Mesajul central al ediției: lemnul trebuie recunoscut oficial ca resursă strategică a României și integrat, ca atare, în strategiile naționale pe termen lung – energie și climă, construcții și locuire, dezvoltare rurală, forță de muncă.

Lemnul face parte din viața de zi cu zi a fiecărui român: casa, mobila, hârtia, ambalajele și căldura din peste 3,5 milioane de gospodării. Este singurul material de construcție care se regenerează și care stochează carbon în loc să îl emită. Potrivit Raportului Sectorial ASFOR 2025, sectorul forestier și al prelucrării primare a lemnului generează o contribuție economică de aproximativ 61 de miliarde de lei (circa 3,5% din PIB), un impact fiscal anual de peste 12 miliarde de lei și aproximativ 66.700 de locuri de muncă directe, prin circa 13.000 de companii, majoritatea în zone rurale și montane.

Cu toate acestea, lemnul lipsește din documentele strategice ale țării: strategia energetică nu îl tratează ca sursă de căldură pentru jumătate din gospodării, politicile de locuire nu îl tratează ca material de construcție, iar programele de finanțare și legislația se schimbă mai repede decât le pot urmări firmele.

Șase direcții de acțiune propuse de ASFOR

  1. Continuarea intervenției DR-24 din Planul Strategic PAC 2023-2027, cu o alocare cel puțin similară în următoarea perioadă de programare, pentru modernizarea parcului de utilaje forestiere al IMM-urilor din mediul rural.
  2. Motorină fără acciză pentru lucrările din pădure, prin extinderea la silvicultură a regimului deja aplicat agriculturii, în baza Directivei 2003/96/CE, cu aceleași mecanisme de control.
  3. „Rabla pentru sobe” – program național de înlocuire a sobelor vechi cu echipamente moderne de ardere a lemnului și biomasei, pentru cele peste 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn.
  4. „Un sat, un megawatt” – instalații de mică putere pe biomasă la nivel de comună, alimentate din resturi de exploatare și lemn de calitate inferioară disponibil local.
  5. 25% lemn în construcțiile publice – țintă națională ca un sfert din construcțiile publice noi să fie realizate pe structură de lemn.
  6. Formare profesională și instruire continuă pentru cei care lucrează în sector, pentru creșterea siguranței muncii și a nivelului de pregătire.

„Sunt meserii care se văd și meserii care se simt. Forestierul face parte din a doua categorie. Când își face treaba bine, nimeni nu observă. Am ales cuvântul «strategică» pentru că 3,5 milioane de gospodării din România se încălzesc cu lemn. Nicio altă resursă nu intră în atâtea case. Biomasa, utilajele moderne, construcțiile din lemn nu sunt mode. Sunt răspunsul la trei întrebări pe care ni le pune Europa: cum decarbonizăm, cum ținem oamenii la munte și cum folosim o resursă regenerabilă fără să o epuizăm. Nu cerem reguli mai puține. Cerem reguli stabile și aplicate la fel pentru toți”, a declarat dr. ing. ec. Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.

Săptămâna Forestierului 2026

Ediția a debutat la Azuga cu exercițiile de teren ale proiectului european SINTETIC, finanțat de Uniunea Europeană, în care Universitatea Transilvania din Brașov este partener, unde a fost testat un sistem integrat de măsurare și trasabilitate a lemnului. Programul a continuat cu Concursul Național al Fasonatorilor Mecanici, seminarul dedicat utilajelor forestiere și panelul „Traseul biomasei în România – Biomasa până în 2030” și s-a încheiat cu seminarul „Case și construcții din lemn” și demonstrații practice pe utilaje.