Creșterea comerțului global va rămâne în urma PIB-ului pentru prima dată în 25 de ani, în timp ce modelele comerciale tradiționale vor cunoaște schimbări semnificative

Date:

  • Comerțul mondial va crește cu 2,3% anual până în 2030, arată o nouă analiză a BCG — mai puțin decât previziunile de creștere de 2,5% pentru creșterea economică globală
  • Zona Asiei de Sud-Est va cunoaște o creștere a comerțului de peste 1 trilion de dolari în aceeași perioadă
  • Companiile ar trebui să continue să-și diversifice rețelele de afaceri și să devină mai reziliente pentru a se putea adapta la evoluțiile economice globale.

Conflictul din Ucraina a înlocuit pandemia ca principală sursă de tensiune asupra comerțului global. Pentru prima dată în 25 de ani, comerțul global în următorul deceniu va crește într-un ritm mai lent decât Produsul Intern Brut (PIB), iar modelele comerciale cunoscute se vor schimba, potrivit unui nou raport publicat recent de Boston Consulting Group (BCG).

Raportul, intitulat „Protecționism, pandemie, război și viitorul comerțului”, prognozează o creștere medie a comerțului mondial de doar 2,3% pe an până în 2031 – mai puțin decât creșterea media anuală de 2,5%, prognozată pentru economia globală. Prin comparație, în perioada 1995-2008 s-a înregistrat o valoare de 1,5% de creștere a comerțului pe punct procentual de creștere a PIB, iar în perioada 2009-2019 rata între cele două a fost de unu la unu.

În timp ce conflictul din Ucraina reprezintă elementul principal în schimbarea modelelor comerciale, alți factori, inclusiv scăderea dependenței statelor occidentale de comerțul cu China și creșterea altor blocurilor economice, cum ar fi Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), remodelează comerțul global.

„Comerțul global a fost perturbat semnificativ în ultimii trei ani, mai întâi de pandemie, iar acum de conflictul din Ucraina și de tensiunile geopolitice în creștere”, a declarat Nikolaus Lang, Managing Director și Senior Partner, lider global al practicii Global Advantage a BCG și coautor al raportului.

„După aproape 30 de ani în care mediul comercial a fost relativ sigur, ne aflăm acum în mijlocul unei noi dinamici Est versus Vest, cu o comunitate condusă de SUA și UE și una condusă de China-Rusia, împreună cu potențiala apariție a unei a treia grupări, respectiv a națiunilor nealiniate. Pe măsură ce companiile, industriile și țările deopotrivă se adaptează la această dinamica geopolitică și economică în schimbare, noua realitate rezultată va produce oportunități pentru unii și provocări pentru alții”, a declarat Marc Gilbert, Managing Director și Senior Partner la BCG, lider pe teme ce țin de geopolitică și comerț și coautor al raportului. „Schimbările anticipate vor continua să încetinească globalizarea economică și deschiderea comercială care au caracterizat primele trei decenii ale perioadei post-Război Rece, rezultând o hartă comercială redesenată, mult diferită de cea din 2021.”, a adăugat el.

Conflictul din Ucraina a determinat UE și Rusia să își modifice relațiile comerciale. Drept urmare, în următorii nouă ani, UE își va crește comerțul cu SUA cu 338 de miliarde de dolari, determinat în mare parte de creșterea exporturilor de energie ale SUA către Europa și, de asemenea, își va extinde comerțul combinat cu țările ASEAN, Africa, Orientul Mijlociu și India. Între timp, comerțul dintre SUA și China va scădea cu 63 de miliarde de dolari până în 2031. Dinamica comerțul între UE și China va cunoaște o temperare, creșterea estimată de doar 72 de miliarde de dolari pare destul de modestă în comparație cu anii precedenți. Între timp, comerțul Rusiei cu China și India va crește cu 110 miliarde de dolari, din care 90 de miliarde de dolari doar cu China.

Asia de Sud-Est va fi principalul beneficiar al hărții comerciale redesenate, cu schimburi comerciale estimate la 1 trilion de dolari – datorat, în mare parte, noului comerț cu China, Japonia, SUA și UE – până în 2031. Comerțul ASEAN cu China va crește cu 438 de miliarde de dolari, cea mai mare creștere între regiuni, conform perspectivelor raportului pentru 2031.

„Noul comerț global acordă prioritate rezilienței lanțului de aprovizionare și diversificării globale. Companiile ar trebui să acorde prioritate aspectelor legate de creșterea rezilienței, cum ar fi crearea de stocuri de rezervă de mărfuri și componente esențiale și precalificarea furnizorilor alternativi”, a declarat Michael McAdoo, Partener BCG și director pentru comerț și investiții globale și coautor al raportului. „Mediul comercial relativ sigur care a permis companiilor să dezvolte rețele mondiale extinse de aprovizionare a făcut loc unui peisaj mai incert, care cere un echilibru între obiectivele de eficiență și costuri mai mici și o conștientizare sporită a riscurilor globale.”

Raportul întreg poate fi descărcat aici.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

EY România: Anul 2023 va marca o nouă etapă în abordarea digitală a raportărilor și controalelor fiscale

Transparența și schimbul de informații la nivel internaţional vor...

Google sub lupa autorităților antitrust în SUA. Ar putea fi divizat gigantul?

Este oare posibil ca „era Google” să se apropie...

Peste 58% din români vor să își schimbe jobul în 2023, în timp ce 55,4% vor să facă o reconversie profesională în următorii 5...

Criză, scumpiri, război, sărăcie - cuvintele-cheie care ne guvernează...

România în proceduri de infringement și în domeniul energiei și climei

Comisia Europeană solicită CROAȚIEI, UNGARIEI și ROMÂNIEI să prezinte...