România Eficientă: Ce schimbări majore sunt pregătite în sectorul construcțiilor pentru a se ajunge la clădiri cu emisii zero în 2050

Date:

Ultimele modificări din legislația europeană vor conduce la transformări fără precedent în sectorul construcțiilor. Obiectivele actuale prevăd reducerea substanțială a consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din clădiri până în 2030, precum și transformarea clădirilor existente în clădiri cu emisii zero până în 2050, la nivelul Uniunii Europene. Pentru atingerea acestor ținte extrem de ambițioase, vor fi prevăzute măsuri cu impact major pentru dezvoltatorii imobiliari, companiile din construcții, autorități publice, dar și proprietarii de locuințe. Schimbările vizează creșterea performanței energetice a clădirilor și renovarea în special a celor mai ineficiente clădiri, renunțarea la utilizarea combustibililor fosili pentru încălzire, adoptarea pe scară largă a soluțiilor tehnologice bazate pe energie regenerabilă și adaptarea clădirilor la efectele schimbărilor climatice, semnalează experții programului România Eficientă.

Noile obligații preconizate pentru toate statele membre, inclusiv România, sunt prevăzute în propunerea de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), votată recent în Parlamentul European. Această directivă este cel mai important act normativ  european ce vizează sectorul construcțiilor și unul dintre instrumentele legislative cheie pentru realizarea ambițiilor climatice ale Uniunii Europene.

Iată, mai jos, pe scurt, care sunt principalele schimbări prevăzute în directivă:

Ambiția de a ajunge la neutralitate climatică până în 2050 necesită o nouă viziune și pentru sectorul construcțiilor: clădirea cu emisii zero (ZEB), a cărei cerere de energie foarte scăzută, datorită eficienței ridicate, este acoperită integral de energie din surse regenerabile, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic. Toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero începând cu 2028, cu excepția clădirilor noi ocupate, exploatate sau deținute de autoritățile publice, pentru care termenul ar fi anul 2026. Noul standard ZEB îl va înlocui pe cel actual – nZEB, clădire cu un consum de energie aproape zero, devenit obligatoriu și în România din 2021 pentru orice construcție nouă. Toate clădirile existente ar trebui transformate în clădiri cu emisii zero până în 2050. Totuși, statele membre ar trebui să țină seama de calendarul tranziției energetice și de costurile sociale atunci când stabilesc termene-limită, se prevede în textul directivei.

Toate clădirile noi ar trebui să fie echipate cu tehnologii solare până în 2028, dacă acest lucru este posibil tehnic și fezabil economic. În cazul clădirilor rezidențiale care fac obiectul unor renovări majore, termenul ar fi anul 2032.

Se introduc standardele minime de performanță energetică, pentru creșterea progresivă a claselor de performanță energetică ale clădirilor, în special în cazul zonelor rurale și izolate. Măsura are ca scop îmbunătățirea calității vieții celor mai vulnerabile gospodării și mai săraci cetățeni. Pe o scară de la A la G, litera G corespunde procentului de 15% din parcul imobiliar național cu cele mai slabe performanțe din fiecare stat membru. În medie, o locuință din clasa energetică G consumă de aproximativ 10 ori mai multă energie decât o clădire cu consum de energie aproape zero sau o clădire cu emisii zero, potrivit datelor Comisiei Europene. Astfel, toate clădirile rezidențiale ar trebui să se încadreze cel puțin în clasa de performanță energetică E până în 2030 și în clasa D până în 2033. Clădirile nerezidențiale și publice ar trebui să atingă aceleași standarde cu trei ani mai devreme, respectiv clasa E până în 2027 și clasa D până în 2030. Clasa A va corespunde clădirilor cu emisii zero.

Pentru a facilita programele integrate de renovare, statele membre vor întocmi un registru al clădirilor cu cele mai slabe performanțe energetice, pe baza certificatelor de performanță energetică. „Clădirile ineficiente sunt adesea legate de sărăcia energetică și de problemele sociale. Gospodăriile vulnerabile sunt deosebit de expuse la creșterea prețurilor la energie, deoarece cheltuiesc o proporție mai mare din bugetul lor pentru produse energetice. Prin reducerea facturilor excesive la energie, renovarea clădirilor poate scoate oamenii din sărăcie energetică și, de asemenea, o poate preveni”, au explicat legiuitorii, conform textului directivei.

Tot în ceea ce privește certificatele de performanță energetică, va fi introdusă o nouă categorie A+, pentru clădirile care întrunesc toate condițiile următoare: (a) standarde de eficiență ridicată, cu un necesar de energie pentru încălzire, răcire, ventilație și apă caldă de cel mult 15 kWh/m²/an; (b) producție mai mare de energie din surse regenerabile la fața locului, pe baza unei medii lunare; (c) bilanț pozitiv de emisii de dioxid de carbon exprimate ca GWP (potențialul de încălzire globală) pe întreaga durată de viață a clădirii, incluzând aici materialele de construcție și instalațiile energetice utilizate în timpul fabricării, instalării, folosirii, întreținerii și demolării clădirii.

Valabilitatea certificatelor de performanță energetică se va modifica astfel: certificatele cu o clasă de performanță energetică A+, A, B sau C vor fi valabile 10 ani, iar cele de clasa D și mai jos, cel mult 5 ani.

Ca instrument voluntar, vor fi introduse pașapoartele de renovare a clădirilor. Acest instrument va oferi o foaie de parcurs clară pentru renovarea în profunzime etapizată, ajutând proprietarii și investitorii să planifice cel mai bun calendar și domeniu de aplicare pentru intervenții.

Vor fi introduse, de asemenea, standarde minime de calitate a mediului interior în clădiri. Astfel, statele membre vor impune instalarea de dispozitive de măsurare și control pentru monitorizarea și reglementarea calității mediului, în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, în următoarele clădiri: (a) clădiri cu emisii zero; (b) clădiri noi; (c) clădiri existente care sunt supuse unei renovări majore; (d) clădiri nerezidențiale cu o putere nominală utilă pentru sistemele de încălzire, sistemele de răcire sau sistemele combinate de încălzire și răcire a spațiilor de peste 70 kW; (e) clădiri publice și clădiri care furnizează servicii sociale de interes general, cum ar fi educația, sănătatea și asistența socială.

O altă noutate este cerința de raportare a potențialului de încălzire globală (global warming potential – GWP) pe durata ciclului de viață. Indicatorul va arăta contribuția globală a clădirii la emisiile ce conduc la schimbările climatice. Se prevede că GWP va trebui calculat și publicat în certificatul de performanță energetică al clădirii începând cu 1 ianuarie 2027, pentru toate clădirile noi. Totodată, în directivă se subliniază că ar trebui să se acorde prioritate strategiilor care promovează performanța termică a clădirilor pe perioada de vară. În acest scop, accentul ar trebui pus pe măsurile de evitare a supraîncălzirii, precum umbrirea și capacitatea termică suficientă în construcția clădirii, precum și dezvoltarea și aplicarea într-o mai mare măsură a tehnicilor de răcire pasivă, în primul rând a celor care îmbunătățesc condițiile mediului interior și microclimatul din preajma clădirilor.

În prezent, două treimi din energia utilizată pentru încălzirea și răcirea clădirilor provin în continuare din combustibili fosili. Pentru a ajunge la emisii zero, este urgent să se elimine treptat combustibilii fosili utilizați pentru încălzire și răcire, se arată în textul Directivei (EPBD). Prin urmare, statele membre ar trebui să introducă măsuri pentru a se asigura că utilizarea sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili în clădirile noi și în clădirile care fac obiectul unor renovări majore, al unor renovări aprofundate sau al renovării sistemului de încălzire nu este autorizată de la data transpunerii directivei și să elimine treptat utilizarea sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili din toate clădirile până în 2035 și, dacă acest lucru nu este fezabil, cel târziu până în 2040.

Opțiunile de a asigura nevoile energetice ale unei clădiri eficiente cu energie din surse regenerabile sunt multiple: energie din surse regenerabile la fața locului, cum ar fi energia termică solară, energia geotermală, energia solară fotovoltaică, pompele de căldură, energia hidroelectrică și biomasa, energia din surse regenerabile furnizată de comunitățile de energie din surse regenerabile sau de comunitățile energetice cetățenești, precum și încălzirea și răcirea centralizate la nivel de district bazate pe energie din surse regenerabile sau pe recuperarea căldurii reziduale din apele reziduale, apa sau aerul calde menajere și energia din surse regenerabile furnizată de rețelele de energie.

Energia solară fotovoltaică și tehnologiile termosolare ar trebui implementate rapid pentru a aduce beneficii atât climei, cât și bunăstării financiare a cetățenilor și a întreprinderilor. Statele membre ar trebui să stabilească cadre de sprijin solide pentru astfel de sisteme, inclusiv în combinație cu sisteme de stocare a energiei și pompe de căldură, pe baza unor perioade de recuperare a investiției previzibile, care ar trebui să fie mai scurte de 10 ani, se mai menționează în textul Directivei privind performanța energetică a clădirilor.

Nu în ultimul rând, clădirile pot juca un rol important în promovarea mobilității ecologice, un element-cheie al Pactului verde european. Astfel, în EPBD se introduc prevederi ce privesc asigurarea infrastructurii electrice destinate încărcării vehiculelor și bicicletelor electrice în parcările clădirilor, precum și construcția de spații de parcare pentru biciclete.

Potrivit Comisiei Europene, clădirile din UE sunt responsabile pentru 40% din consumul nostru de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Revizuirea propusă a Directivei privind performanța energetică a clădirilor a fost adoptată în Parlamentul European în luna martie a acestui an. Textul aprobat poate fi consultat integral pe site-ul Parlamentului. Forma finală a proiectului de lege va fi stabilită în urma negocierilor cu Consiliul și este așteptată pentru a doua jumătate din 2023.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Lansarea unei noi game de PC-uri Maguay

Compania Maguay, caracterizată drept „cea mai veche companie...

Ziua Silvicultorului, marcată de Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Asociația...

CCIR și Romanian Board of Trade Toronto susțin parteneriatul economic România-Canada

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR),...

MET România, 15 ani de activitate pe piața locală de energie

Compania MET România, parte a grupului elvețian MET,...