Progresele științifice din ultimii ani oferă Europei oportunitatea de a schimba semnificativ evoluția bolilor cardiometabolice; provocarea este ca aceste progrese să se transforme rapid și consecvent în măsuri concrete de prevenție, diagnostic precoce, continuitatea îngrijirii și acces pentru pacienți. Aceasta a fost premisa evenimentului „State of Health – The Milan Dialogue”, susținut de Lilly și organizat cu ocazia reuniunii anuale a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD). Au fost prezenți reprezentanți din mai multe țări europene pentru a identifica barierele comune și condițiile necesare astfel încât Europa să poată valorifica mai bine progresele științifice în beneficiul sănătății populației.
Chiar dacă sistemele naționale de sănătate diferă, multe dintre provocările cu care se confruntă ele sunt comune. Chiar și în cele mai avansate sisteme, există în continuare diferențe în ceea ce privește capacitatea de a identifica din timp persoanele expuse riscului, de a asigura continuitatea îngrijirii, de a măsura rezultatele și de a facilita accesul în timp util la inovație.
Sănătate și competitivitate: o provocare pentru Europa
Importanța sănătății cardiometabolice depășește astăzi sfera sistemului de sănătate. Numai bolile cardiovasculare generează în Uniunea Europeană costuri de peste 282 de miliarde de euro anual, dintre care aproximativ 47 de miliarde de euro sunt asociate pierderilor de productivitate. În 2021, bolile și dizabilitățile au dus la pierderea a 256 de milioane de zile de muncă, iar decesele premature au însemnat 1,3 milioane de ani de viață profesională pierduți.
Această perspectivă se regăsește acum și pe agenda europeană: Planul european pentru sănătatea cardiovasculară abordează bolile cardiovasculare, diabetul și obezitatea inclusiv din perspectiva rezilienței și competitivității Uniunii Europene, propunând o schimbare de paradigmă: sănătatea nu doar ca un cost, ci ca o investiție în oameni, participare și creștere pe termen lung.
Întrebarea nu este, așadar, doar care sunt costurile unei intervenții timpurii, ci și care este prețul intervențiilor tardive și fragmentate. Participanții la eveniment au subliniat că o mare parte din povara economică asociată bolilor cardiometabolice este generată de complicații și că o proporție semnificativă a costurilor se resimte în afara bugetelor sistemelor de sănătate, fiind suportată de pacienți și familiile acestora, de piața muncii și de sistemele de protecție socială.
Prevenție, diagnostic precoce și acces: trei provocări, o direcție comună
Se conturează trei domenii prioritare. Primul este diagnosticul precoce. În Regiunea Europeană a Federației Internaționale de Diabet (IDF), aproximativ 65,6 milioane de adulți trăiau cu această boală în 2024, iar 33,6% dintre aceștia (aproximativ 22 de milioane de persoane) nu știau că au această afecțiune. Identificarea mai timpurie a persoanelor expuse riscului aduce însă beneficii doar dacă diagnosticul este urmat de un parcurs de îngrijire clar și continuu.
Al doilea domeniu este continuitatea îngrijirii și măsurarea rezultatelor. Parcursurile de îngrijire sunt adesea fragmentate, iar standardele comune lipsesc: doar șase state membre monitorizează sistematic rezultatele cardiovasculare prin intermediul dosarelor electronice de sănătate, iar majoritatea nu dispun de registre naționale cuprinzătoare pentru bolile cardiovasculare și diabet.
Al treilea domeniu este accesul echitabil și în timp util. În cazul medicamentelor autorizate la nivel central în UE între 2021 și 2024, timpul median de la autorizare până la disponibilitatea pentru pacienți a fost de 532 de zile, cu variații între 56 și 1.201 zile de la o piață la alta. Disponibilitatea formală nu înseamnă însă și acces real: diagnosticul tardiv, parcursurile de îngrijire fragmentate și discontinuitățile în monitorizarea pacienților pot împiedica accesul acestora la tratament.
De la diferențele naționale la o abordare europeană comună
Diferențele dintre țări nu presupun neapărat armonizarea competențelor naționale. Dialogul la nivel european poate contribui însă la dezvoltarea unor standarde comune și a unor protocoale unitare, la o mai bună aliniere a cerințelor privind dovezile și la consolidarea modului în care sunt măsurate rezultatele. Europa a făcut deja pași în această direcție în ceea ce privește evaluarea clinică, prin Regulamentul european privind evaluarea tehnologiilor medicale. Rămâne însă de văzut cum pot fi măsurate mai sistematic valoarea intervenției timpurii și costul întârzierii, luând în considerare nu doar cheltuielile imediate, ci și efectele pe termen lung asupra parcursului pacienților, complicațiilor și societății în ansamblu.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor, ai comunității științifice, ai asociațiilor de pacienți și ai mass-media, precum și economiști din domeniul sănătății din mai multe țări europene. Antonio Tajani, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Italiei a vorbit în deschidere, urmat de Paolo Gentiloni, fost prim-ministru al Italiei și fost comisar european pentru economie, despre rolul sănătății în agenda economică și de competitivitate a Europei. Printre reprezentanții instituțiilor europene prezenți la evenimentul desfășurat sub patronajul IDF Europe, ca recunoaștere a importanței dezvoltării politicilor de prevenire a diabetului și de îmbunătățire a sănătății cardiometabolice la nivel European, s-a numărat și prof. Francesco Giorgino, președintele Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD).
Cele zece grupuri de lucru au evidențiat o concluzie comună: Europei nu îi lipsesc dovezile privind amploarea problemei, ci mecanismele comune de măsurare, parcursurile de îngrijire finanțate corespunzător și responsabilitățile clar definite necesare pentru a acționa. În ceea ce privește prevenția, participanții au evidențiat nevoia unui cadru clar de guvernanță, cu responsabilități bine definite, bugete dedicate și indicatori europeni comparabili, Europa având rolul de a stabili standarde, nu de a prelua responsabilitățile statelor membre. În privința diagnosticului precoce, participanții au convenit că identificarea mai timpurie a persoanelor expuse riscului generează valoare doar atunci când este urmată de un parcurs adecvat de monitorizare și îngrijire, susținut prin resursele necesare. În ceea ce privește accesul echitabil și în timp util, opiniile au fost diferite cu privire la momentul în care apare principala barieră – înainte sau după rambursare –, însă discuțiile au evidențiat importanța evaluării accesului prin prisma unor rezultate comparabile și dintr-o perspectivă societală, inclusiv prin luarea în considerare a costurilor care pot fi evitate. Totodată, a fost evidențiată oportunitatea unei abordări europene comune privind evaluarea costului întârzierii. În esență, cele trei teme au aceleași fundamente: măsurarea rezultatelor, finanțarea adecvată și responsabilități clar definite.
Concluziile grupurilor de lucru au fost prezentate ulterior în sesiunea plenară, iar Dave Ricks, președinte și CEO al Eli Lilly and Company, a declarat: „Prevenirea bolilor cardiometabolice este acum posibilă la scară largă, iar Europa nu își poate permite să rămână pe loc. Avem medicamentele și dovezile necesare, însă finanțarea și sistemele adecvate nu sunt încă puse la punct. În domeniul prevenției, Europa dispune de un avantaj pe care îl valorifică prea puțin: sisteme centralizate, capabile să implementeze rapid și la scară largă intervenții a căror eficiență a fost demonstrată. Este momentul să regândim prioritățile și alocarea resurselor în sănătate. Trei cenți din fiecare euro alocat sănătății pentru prevenție nu sunt suficienți, iar sistemele actuale sunt construite în jurul îngrijirii acute, acordate direct pacientului, nu pentru menținerea sănătății pe termen lung, la nivelul întregii populații. Discuția din această seară este un început, nu un punct final. Valorificarea oportunității de a preveni bolile cardiometabolice la nivelul întregii populații va consolida sistemele de sănătate din Europa, sustenabilitatea finanțelor publice și competitivitatea acesteia”.
„Bolile cardiometabolice reprezintă o provocare tot mai importantă pentru sistemele de sănătate, iar România nu face excepție. Afecțiuni precum diabetul de tip 2 și obezitatea fac parte din această realitate și evidențiază nevoia unei abordări integrate și pe termen lung. De aceea, este important să privim dincolo de tratarea complicațiilor și să punem mai mult accent pe prevenție, diagnostic precoce, continuitatea îngrijirii și acces la opțiuni terapeutice moderne, astfel încât să putem interveni cât mai devreme în parcursul pacientului. Progresul științific ne oferă astăzi noi posibilități de a îmbunătăți îngrijirea, iar obiectivul nostru trebuie să fie transformarea acestui progres în beneficii reale pentru pacienți și pentru sistemul de sănătate”, a afirmat Sebastian Iovan, General Manager, Romania Cluster, Eli Lilly and Company.
În România, impactul bolilor cardiometabolice se reflectă și în numărul ridicat de persoane care trăiesc cu diabet și obezitate, două afecțiuni strâns interconectate. În 2024, peste 1,3 milioane de persoane cu vârste între 20 și 79 de ani, reprezentând aproximativ 9% din populația adultă, trăiau cu diabet, iar estimările arată că aproximativ unul din două cazuri de diabet rămâne nediagnosticat sau nu beneficiază de tratament. În același timp, abordarea excesului ponderal, un factor major asociat apariției diabetului zaharat de tip 2, este esențială, în condițiile în care 39% din populația adultă a României trăiește cu obezitate. Aceste date evidențiază dimensiunea provocării cardiometabolice la nivel local și nevoia unei abordări integrate, care să țină cont atât de prevenirea și managementul complicațiilor asociate, cât și de factorii care contribuie la apariția și evoluția lor.
De la inovație la acces: angajamentul Lilly
Principiul care a stat la baza evenimentului „The Milan Dialogue” se regăsește și în angajamentul global al Lilly. Compania își propune să reducă inegalitățile în îngrijirea persoanelor care trăiesc cu diabet și obezitate, cu ambiția de a ajunge la un număr cât mai mare de pacienți din regiuni cu resurse limitate, inclusiv din țările cu venituri mici și medii. În 2025, numărul persoanelor din țările cu venituri mici și medii care au beneficiat de soluțiile terapeutice cardiometabolice dezvoltate de Lilly a fost de patru ori mai mic decât al celor din țările cu venituri ridicate. Până în 2040, Lilly își propune să elimine acest decalaj și să ajungă la un număr comparabil de pacienți în ambele categorii de state.
Acest angajament are trei piloni: inovație pentru toți, prin integrarea nevoilor persoanelor din regiuni cu resurse limitate încă din primele etape ale dezvoltării clinice; extinderea accesului, prin identificarea unor noi modalități de a accelera accesul la inovație; și îmbunătățirea îngrijirii, prin colaborări menite să consolideze informarea, prevenția, diagnosticul, îngrijirea și capacitatea sistemelor de sănătate.
