Turbinele cu gaze cu ciclu combinat: perspective de utilizare în România

Date:


de Radu Cîrligeanu și Alina Arsani,
Energy Policy Group

Sectorul energetic românesc este într-o etapă de tranziție către metode de producere a energiei electrice cu o amprentă de carbon mai redusă. Centralele electrice pe gaz natural sunt considerate un pas intermediar către decarbonizarea completă a sectorului. În prezent, în România sunt în dezvoltare capacități semnificative de producere a energiei electrice pe bază de gaze naturale. Aceste proiecte, incluse în planurile strategice naționale, constau în dezvoltarea de centrale CCGT cu o capacitate totală de cel puțin 3,5 GW până în 2027. Chiar dacă emisiile de CO2 sunt mai reduse decât în cazul cărbunelui, aceste centrale reprezintă, totuși, surse importante de emisii de gaze cu efect de seră (GES). Ele sunt pregătite pentru a fi utilizate cu hidrogen (hydrogen ready) astfel încât, în primă fază, să poată fi alimentate cu gaz natural și, începând cu 2036, să fie operate cu un amestec de 50% gaz natural și 50% hidrogen.

O scurtă analiză a celor două configurații de centrale electrice bazate pe turbine cu gaze relevă faptul că turbinele cu gaze cu ciclu deschis (OCGT) sunt, în general, mai potrivite decât cele cu ciclu combinat (CCGT) pentru echilibrarea sistemului energetic. Datorită randamentului energetic superior, configurațiile CCGT sunt adecvate pentru producția de energie în bandă. De asemenea, ele au o secvență de pornire relativ lungă. Astfel de centrale pe gaze naturale, pregătite pentru hidrogen, pot fi finanțate parțial din Fondul de Modernizare dacă respectă prevederile taxonomiei Uniunii Europene (UE) privind investițiile durabile. Unitățile CCGT care urmează a fi dezvoltate în România par să vizeze un criteriu bazat pe o limită superioară a emisiilor de GES ca medie pe o perioadă de 20 de ani și o serie de condiții suplimentare.

O evaluare a costului mediu de producere a energiei (LCOE) pentru un sistem generic de tip CCGT/OCGT dezvoltat și operat astfel încât cerințele taxonomiei UE să fie respectate relevă o valoare de peste 100 €/MWh pentru CCGT și peste 200 €/MWh pentru OCGT. Aceste valori de bază ale costului energiei pot fi afectate negativ de prețul hidrogenului și de costul stocării acestuia. Pentru proiectele CCGT în dezvoltare în România, costul mediu al energiei este de aproximativ 115-122 €/MWh dacă gazul natural este utilizat pe întreaga durată de viață a centralei și 135-140 €/MWh dacă trecerea la hidrogen are loc în 2036. Se estimează 186 €/MWh pentru un scenariu pesimist în care prețul hidrogenului este ridicat.

Principalele recomandări ale acestui studiu vizează o justificare mai solidă a necesității și oportunității de dezvoltare a 3,5 GW de capacități CCGT în România. Deși astfel de proiecte pot reprezenta o soluție pe termen scurt și mediu, pe măsură ce capacitățile de SRE și de stocare se dezvoltă, există o nevoie mai mare de claritate. Acest lucru este deosebit de important pentru proiectele strategice la nivel național, precum Mintia CCGT, care prezintă unele diferențe față de datele din NECP. În mod special, estimarea factorului de capacitate pentru Mintia CCGT, semnificativ mai mare decât cel din NECP, ar putea duce la o pondere crescută a gazului natural în mixul energetic național, ceea ce ar putea afecta perspectiva ca România să-și atingă obiectivele de decarbonizare stabilite în plan. De asemenea, este nevoie de mai multă claritate în ceea ce privește hidrogenul ce va fi utilizat pentru alimentarea acestor sisteme energetice începând cu 2036. Costul relativ ridicat al energiei produse de noile capacități CCGT creează un risc financiar pe termen lung. Întrucât acest cost este semnificativ mai mare decât cel actual al energiei regenerabile (acesta din urmă având perspective de scădere), investiția în noi turbine cu gaze riscă să nu fie recuperată.


Citiți întreg studiul (ENG) redactat de Radu Cîrligeanu și Alina Arsani AICI.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Turismul în 2025: între utilizarea AI și destinații atipice

Turismul se pregătește pentru un nou an bun. Dar...

Piețele cripto își caută direcția dupa publicarea datelor privind inflația ridicată din SUA și amânarea noilor taxe vamale 

de Simon Peters, analistul platformei de investiții eToro pentru...

Creștere moderată a schimburilor comerciale România-Germania 

Schimburile comerciale între Germania și România au însumat anul...