Festivalul Internațional George Enescu: peste exact două luni România se va transforma în cea mai mare scenă a muzicii universale 

Economistul
-
0
Festivalul Internațional George Enescu: peste exact două luni România se va transforma în cea mai mare scenă a muzicii universale 

Începând cu 24 august, timp de 29 de zile, România devine cea mai mare scenă a muzicii universale. Cea de-a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu deschide porțile unei călătorii sonore excepționale, cu tema „Aniversări / Celebrations” – un omagiu adus marilor muzicieni și momentelor de referință din istoria unor ansambluri de prestigiu.

Această ediție marchează 70 de ani de la moartea lui George Enescu și evocă memoria altor creatori emblematici ai secolului XX: 150 de ani de la nașterea lui Maurice Ravel, 100 de ani de la cea a lui Pierre Boulez sau 50 de ani de la moartea lui Dmitri Șostakovici.

În același spirit aniversar, Festivalul Enescu celebrează și istoria unor ansambluri de renume: un secol de la înființarea Orchestrei Simfonice Naționale a Danemarcei, 80 de ani de activitate ai Philharmonia Orchestra din Londra, 70 de ani de existență ai Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, 45 de ani ai Deutsche Kammerphilharmonie Bremen, și 75 de ani de la fondarea Corului Filarmonicii „George Enescu”.

Ediția din acest an devine astfel o veritabilă celebrare a muzicii, trecutului și viitorului ei, aducând împreună artiști, orchestre și ansambluri care au modelat istoria sonoră a lumii.

Se anunță o ediție monumentală, care reunește la București peste 4000 de artiști din 28 de țări, în peste 95 de concerte găzduite de Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Auditorium a MNAR, Sala Radio, Teatrul Odeon, MINA – Muzeul Artei Noi Imersive, precum și de Opera Națională București și Teatrul Național „I.L. Caragiale”.

Invitația mestrului Cristian Măcelaru, directorul artistic al festivalului:

Deschiderea va avea loc duminică, 24 august 2025, cu un concert susținut de Orchestra și Corul Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Cristian Măcelaru, director artistic al festivalului. Programul serii include o lucrare românească în primă audiție absolută – Concertul pentru orchestră de Dan Dediu, urmată de Concertul pentru vioară în re minor, capodopera compozitorului georgian Aram Haciaturian – solist Nemanja Radulović – și emoționanta Poema Română de George Enescu. Concertul va integra proiecții multimedia în regia Nonei Ciobanu și a lui Peter Košir.

Pe parcursul celor patru săptămâni, Bucureștiul va deveni gazda unor artiști de prim rang ai scenei internaționale: Martha Argerich, Anne-Sophie Mutter, Rudolf Buchbinder, Alexandre Kantorow, Bruce Liu, Isabelle Faust, Gautier Capuçon, Asmik Grigorian, Jennifer Holloway, Kristine Opolais, Kian Soltani, Alexandra Dariescu, Andrei Ioniță, Valentin Răduțiu, Leif Ove Andsnes, Jan Lisiecki, Jean-Yves Thibaudet, Valentin Șerban și mulți alții.

Vor concerta orchestre de top, printre care: Royal Concertgebouw Orchestra, Philharmonia Orchestra, Tonhalle-Orchester Zürich, Frankfurt Radio Symphony, Czech Philharmonic, Orchestre National de France, Chamber Orchestra of Europe, Academy of St Martin in the Fields, Budapest Festival Orchestra, Gustav Mahler Jugendorchester, Scottish Chamber Orchestra, WDR Symphony Orchestra Cologne, Les Siècles, Il Giardino Armonico, Accademia Bizantina, Mahler Chamber Orchestra, Sinfonia Varsovia, Orchestra of the Age of Enlightenment, Orchestra Națională Radio sau Filarmonica „George Enescu”.

Lucrări semnate de George Enescu vor fi prezentate în 45 de interpretări în cadrul Festivalului. Printre acestea se numără poemele simfonice Isis și Vox Maris, Pastorala-Fantezie, Rapsodiile Române, dar și Simfoniile sau Suita Sătească, o serie de bijuterii camerale și lucrări vocal-simfonice de referință. Momentul culminant va fi reprezentația monumentală a Oedip, montată la Opera Națională București, în viziunea regizorală a lui Stefano Poda, cu o distribuție de elită din care fac parte Ionuț Pascu, Ruxandra Donose, Ramona Zaharia și Vazgen Gazaryan.

În 2025, opera și baletul revin in forță în programul Festivalului Enescu. Pe lângă Oedip, publicul va putea urmări și L’Heure espagnole de Maurice Ravel, în regia lui Tompa Gábor, spectacolul de dans Les Saisons al companiei Malandain Ballet Biarritz (Sala Mare a TNB) și creația coregrafică semnată de Gigi Căciuleanu, DinDor’NdoR, prezentată la Sala Studio a TNB de către Teatrul de Balet Sibiu. De asemenea, vor fi interpretate alte șapte opere în concert, printre care Lady Macbeth din Mțensk de Șostakovici.

trailer Les Saisons: 

O componentă inovatoare a ediției 2025 este seria ENESCU – JTI IMMERSIVE EXPERIENCE, desfășurată la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive. Aceasta propune concerte imersive care combină muzica clasică, dansul contemporan, inteligența artificială, animația și artele vizuale. Publicul este invitat în fiecare joi și vineri, la spectacole interdisciplinare precum Onirius de Gigi Căciuleanu, Ultima piesă – un concert cu interacțiune EEG în timp real, Bach in the Jungle (muzică de Bach și Piazzolla), dar și Klimt meets Bösendorfer – Ver Sacrum, cu pianista Alexandra Silocea, mezzosoprana Patricia Nolz și actrița Laëtitia Eïdo, interpretat pe un pian unicat Bösendorfer-Klimt.

Totodată, festivalul sprijină și promovează activ tinerii muzicieni laureați ai Concursului Internațional George Enescu, care vor urca pe scenă alături de orchestre importante ale lumii, printre care Orchestra WDR (la Cluj Napoca), Rotterdam Philharmonic, Orchestra de Cameră Radio, Orchestre de Chambre de Lausanne și Orchestra de Tineret Gustav Mahler sub conducerea muzicală a renumiților Cristian Măcelaru, Lahav Shani, Renaud Capucon, David Grimal sau Manfred Honeck.

În plus, continuă inițiativa lansată cu mare succes în 2023 – seria dedicată familiilor și copiilor – prin concerte speciale organizate la Teatrul Odeon, într-un format prietenos și interactiv.

Ca de fiecare dată, nu vor lipsi nici Concertele de la Miezul Nopții de la Ateneul Român, recunoscute pentru atmosfera lor aparte, recitalurile camerale de la Sala Auditorium a MNAR sau concertele extraordinare de la Sala Radio.

Festivalul Enescu, organizat de ARTEXIM, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerului Culturii, este un adevărat brand de țară și un veritabil proiect de diplomație culturală. Motor cultural și economic ce atrage la București mii de turiști străini, festivalul susține industriile creative și consolidează imaginea României în lume.

Biletele pentru concertele din cadrul Festivalului Internațional George Enescu se pot achiziționa atât online, din platforma Eventim.ro, https://www.cts.eventim.ro/artist/festivalul-george-enescu, cât și în format fizic, din rețeaua de hypermarketuri Carrefour și din lanțurile de librării Cărturești și Humanitas.

Organizatorii își rezervă dreptul de a modifica programele. Vă rugăm să vizitați site-ul Festivalului Internațional George Enescu, http://www.festivalenescu.ro/, pentru a fi la curent cu cele mai recente informații.

Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai mari evenimente de muzică clasică la nivel mondial, organizat începând cu anul 1958. Cea de-a XXVII-a ediție are loc între 24 august și 21 septembrie 2025 și marchează 70 de ani de la moartea marelui compozitor și muzician român, George Enescu. Tema din acest an este „Aniversări / Celebrations”, iar în program se regăsesc peste 95 de concerte susținute de peste 4.000 dintre cei mai renumiți artiști ai lumii, ce vor aduce în prim-plan atât moștenirea artistică a lui Enescu, cât și impactul său profund asupra muzicii clasice universale.

Importanța încadrării tarifare, a calculului de origine și a valorii în vamă din perspectiva importatorului

Economistul
-
0
Importanța încadrării tarifare, a calculului de origine și a valorii în vamă din perspectiva importatorului

de Mihai Petre, Director, Global Trade, EY România, și
Cosmin Dincă, Manager, Global Trade, EY România

Importul de bunuri implică o serie de proceduri vamale complexe, iar pentru importatori, încadrarea tarifară corectă, determinarea originii și stabilirea valorii în vamă sunt esențiale pentru conformitate, optimizarea costurilor și evitarea riscurilor fiscale și juridice. Aceste trei elemente ar putea fi apreciate ca fiind piloni determinanți în procesul de vămuire.

1. Încadrarea tarifară – temelia clasificării fiscale și vamale

Încadrarea tarifară înseamnă atribuirea unui cod corespunzător produsului în Nomenclatura Combinată (NC). Este importantă pentru că determină, de fapt, nivelul taxelor vamale, TVA-ul la import, accizele, restricțiile sau interdicțiile aplicabile sau alte măsuri comerciale, precum taxele antidumping. De asemenea, o clasificare eronată poate duce la amenzi, plăți suplimentare sau chiar la confiscarea mărfurilor.

Corectitudinea clasificării tarifare este un aspect aflat permanent în atenția autorităților vamale. Având în vedere mărirea tarifelor, autoritățile vamale intensifică controalele pentru a preveni pierderea din venituri neplătite.​ De menționat faptul că o clasificare incorectă poate conduce la plăți în exces ale tarifelor (de ex., pe coduri NC cu taxe mai mari) sau la ratarea oportunităților de economisire.

2. Originea mărfurilor – accesul la preferințe tarifare – importanța calculului de origine

Originea poate fi preferențială (acces la tarife vamale reduse sau zero în baza unor acorduri comerciale) sau nepreferențială (în scopuri statistice sau restrictive). Importanța derivă din faptul că determină aplicarea tratamentului tarifar preferențial sau nepreferențial și are un impact direct asupra costurilor finale ale mărfurilor. 

Originea mărfurilor este esențială și poate influența semnificativ admisibilitatea, aplicarea sau nu a tarifelor preferențiale, accesarea contingențelor tarifare sau a altor programe de suspendare a noilor tarife.​ Recomandăm atenție la declararea corectă a tipului de origine – preferențială vs. nepreferențială, pentru că pot exista diferențe în ceea ce privește regulile de determinare și implicații ulterioare cu privire la tarifele aplicate/ de aplicat.​ În cazul tarifelor de tipul măsurilor de salvgardare sau a taxelor antidumping, la nivelul UE, țara de origine se calculează după regulile aplicabile în Codul Vamal Unional privind originea nepreferențială a mărfurilor.​

3. Valoarea în vamă – baza de calcul pentru taxe. Importanța valorii în vamă

Valoarea în vamă este, de regulă, prețul de tranzacție, adică prețul efectiv plătit sau de plătit pentru marfa importată plus alte elemente care se adaugă, ca de exemplu: costurile de transport și asigurare până la frontiera UE, redevențe, comisioane, bunuri și servicii furnizate gratuit de cumpărător (ex: matrițe, proiectare).

De ce este importantă determinarea corectă a valorii în vamă?​ Stabilirea corectă a prețului plătit sau de plătit pentru mărfuri e baza pentru calcularea tarifelor vamale (taxe vamale, TVA la import, accize sau alte măsuri comerciale de tipul taxelor antidumping sau măsuri de salvgardare).​ Dacă bunurile sunt subevaluate, importatorul plătește taxe mai mici inițial, dar în urma unui control ulterior, autoritatea vamală poate stabili diferențe semnificative, inclusiv dobânzi și penalități de întârziere (de ex., importuri de produse din zona Asiei).​ Anumite elemente de adăugat la valoarea în vamă – de ex., redevențe și drepturi de licență – de cele mai multe ori nu sunt adăugate la cost din cauza comunicarii ineficiente între departamentul vamal / logistic și cel financiar. Și asta duce la costuri în plus cu datoria vamală.​

Patru recomandări pentru importatori:

  1. Solicitați informații tarifare obligatorii (ITO) pentru produsele principale importate – oferă securitate juridică.
  2. Verificați regulile de origine pentru fiecare partener comercial.
  3. Calculați corect valoarea în vamă, incluzând toate elementele obligatorii.
  4. Apelați la consultanți vamali sau brokeri acreditați pentru tranzacții complexe.

În concluzie, pentru un importator, înțelegerea corectă a încadrării tarifare, a originii și a valorii în vamă ține nu doar de conformitate, ci și de o corectă strategie economică. Optimizarea acestor componente poate însemna economii substanțiale, reducerea riscurilor fiscale și fluidizarea operațiunilor comerciale.

Cushman & Wakefield Echinox: 40% dintre chiriași cer prezență fizică la birou, iar 1 din 8 își extinde spațiul – costul și incertitudinea, factori-cheie în strategia imobiliară

Economistul
-
0
Cushman & Wakefield Echinox: 40% dintre chiriași cer prezență fizică la birou, iar 1 din 8 își extinde spațiul – costul și incertitudinea, factori-cheie în strategia imobiliară

Aproximativ 40% dintre chiriașii clădirilor de birouri solicită angajaților să lucreze de la birou două sau trei zile pe săptămână, în aceste condiții unul din opt chiriași planifică extinderea spațiului ocupat, arată rezultatele raportului “What Occupiers Want 2025” realizat pe baza unui sondaj efectuat la nivel mondial de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield.  

Autorii studiului notează că după o perioadă de doi ani marcată de reducerea semnificativă a suprafețelor ocupate, era contracției portofoliilor de birouri începe să se tempereze. Aproximativ două treimi dintre chiriași și-au redus spațiul de birouri ocupat în această perioadă, însă doar 32% intenționează să continue cu ajustări suplimentare. 

Mai mult decât atât, după restrângerea post-pandemică, dimensiunea medie a contractelor de închiriere pentru birouri a crescut cu 13% în ultimii doi ani, semnalând o revenire treptată a cererii.

Astfel, nivelurile de ocupare ale birourilor au început să se stabilizeze, ajungând la o rată medie de de 51–60%, ceea ce sugerează un nou punct de echilibru pentru multe companii. Deși aceste cifre rămân sub nivelurile pre-pandemice, de 65–75%, utilizarea spațiilor este în creștere constantă. 

La nivel global, tot mai multe companii își ajustează politicile pentru a încuraja prezența fizică la birou. Cu toate acestea, diferențele regionale persistă. Acest lucru înseamnă că doar 20% dintre companiile din America raportează o utilizare de peste 50% a spațiilor de birouri, comparativ cu peste 40% dintre companiile cu sediul în Europa, Orientul Mijlociu și Africa, precum și în Asia Pacific. 

Raportul analizează și modul în care criteriile de selecție pentru spațiile de birouri s-au schimbat de-a lungul timpului, precum și diferențele regionale în ceea ce privește prioritățile ocupanților.

Rezultatele arată că, în 2025, costul rămâne principalul motor al deciziilor în ceea ce privește spațiul de lucru, iar presiunea de a reduce și controla cheltuielile este mai puternică decât niciodată. 

Responsabilii de componenta imobiliară din toate industriile identifică costul drept principala provocare de business și factorul determinant în strategia imobiliară. Astfel, indicatorii financiari devin pilonul central al deciziilor, iar strategiile imobiliare sunt tot mai mult calibrate în jurul performanței financiare.

Însă provocarea nu este doar legată de costuri, ci și de starea de incertitudine. Instabilitatea politică și economică, comportamentele de lucru în schimbare care pun sub semnul întrebării rolul biroului, precum și dificultățile în estimarea rentabilității investiției afectează încrederea în deciziile strategice. 

Pe de altă parte, deși componenta de ESG a pierdut teren la nivel global față de 2023 – coborând de pe locul 5 pe locul 8 în clasamentul priorităților strategice – în Europa, Orientul Mijlociu și Africa precum și în Asia Pacific, aceasta rămâne o prioritate majoră. Ocupanții europeni o plasează de cele mai multe ori pe pe locul 1 sau 2 în topul criteriilor. 

În România, contextul local adaugă o dimensiune interesantă: stocul comercial relativ tânăr oferă un avantaj competitiv investitorilor interesați de active sustenabile, întrucât costurile de modernizare sunt mai reduse. În plus, obligațiile de raportare non-financiară și cerințele chiriașilor determină proprietarii să adapteze clădirile la standarde ESG, chiar dacă presiunea costurilor rămâne ridicată 

O altă concluzie a studiului este faptul că ocupanții clădirilor de birouri își doresc mai mult de la aceste spații, și sunt și dispuși să plătească pentru asta. 

Ocupanții nu mai caută doar spații de birouri de calitate, ci se așteaptă ca proprietarii să ofere facilități, servicii și evenimente cu impact comunitar, atât în interiorul, cât și în afara spațiului de lucru. Această tendință este clară: 85% dintre chiriași caută un suport extins din partea proprietarilor, iar aproape jumătate (46%) sunt dispuși să plătească un preț premium pentru facilități și servicii mai bune, se arată în raport.

Rolul principal al biroului rămâne acela de a susține colaborarea, relațiile și cultura organizațională. Cu toate acestea, doar aproximativ 60% dintre angajați consideră că biroul actual răspunde acestor nevoi. 

Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency Cushman & Wakefield Echinox: „Presiunea pe costuri vine din competiția tot mai mare pentru spații de birouri de calitate, dar și ușor accesibile. Locația rămâne esențială: chiriașii caută clădiri aflate lângă un nod important de transport și care oferă un număr generos de locuri de parcare. Contează tot mai mult și ce se află în apropiere. Serviciile din zonă trebuie să fie bine grupate, integrate într-un concept comercial clar, care să aducă valoare atât angajaților, cât și vizitatorilor. În acest context, strategiile imobiliare nu mai sunt doar despre metrii pătrați, ci despre cum răspundi nevoilor reale ale oamenilor. În România, revenirea cererii este susținută de un stoc modern de clădiri, atractiv pentru investiții sustenabile. Iar într-un climat economic incert, companiile se orientează spre soluții care optimizează costurile, dar oferă în același timp o experiență mai bună la birou.”

Sondajul, realizat în colaborare cu CoreNet Global, a fost realizat prin intervievare a responsabililor de componenta de real estate din 235 de companiile la nivel mondial cu 8,1 milioane de angajați și care ocupă aproape 32 milioane de metri pătrați de birouri.

Încă două locomotive modernizate de RELOC Craiova, membră a GRAMPET Group, cu fonduri din PNRR

Florin Antonescu
-
0
Încă două locomotive modernizate de RELOC Craiova, membră a GRAMPET Group, cu fonduri din PNRR

GRAMPET Group anunță că două locomotive electrice de tip ELASMO, modernizate la RELOC Craiova, companie membră a grupului, „au încheiat cu succes probele de performanță. Acestea sunt parte din lotul de 19 astfel de vehicule, ce fac obiectul contractului finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare de 91,1 milioane de euro. Probele au constat în tractarea a 16 vagoane de călători – prima locomotivă a parcurs ruta București – Constanța, iar a doua a efectuat traseul de retur, Constanța – București”.

Gruia Stoica, președinte, GRAMPET Group: „Finalizarea cu succes a probelor de performanță pentru cele două locomotive reflectă angajamentul nostru ferm față de modernizarea infrastructurii feroviare din România. Credem cu tărie că fabricile românești trebuie susținute și încurajate să devină tot mai competitive, deoarece vagoanele și locomotivele produse și modernizate aici respectă standardele internaționale.”  

Un proiect strategic pentru modernizarea infrastructurii feroviare

Realizatorii acestei performanțe tehnice subliniază că „locomotivele ELASMO 003 și 004 sunt echipate cu motoare electrice de tracțiune asincrone, proiect tip 060 EA1 CA. Vehiculele sunt dotate cu tehnologii de ultimă generație, care asigură performanță, fiabilitate și siguranță sporită. Toate subsistemele sunt integrate perfect unele cu altele și controlate dintr-un punct central de comandă – un computer de bord produs de RELOC Craiova. 

În afara celor două locomotive care au desfășurat luni, 23 iunie 2025, probele de performanță, alte două unități au fost deja livrate beneficiarului și puse în exploatare, iar încă șase locomotive se află în prezent pe fluxul de producție.

Impact pozitiv asupra mobilității feroviare din România

Modernizarea locomotivelor ELASMO aduce beneficii semnificative în ceea ce privește eficiența energetică, durabilitatea și reducerea costurilor de operare și întreținere. Timpii de parcurs sunt considerabil îmbunătățiți, iar pasagerii vor beneficia de un transport mai sigur, rapid și sustenabil, aliniat cerințelor Uniunii Europene privind mobilitatea verde”.

Doctor SKiN investește 350.000 de euro în modernizarea și extinderea primei sale clinici 

Economistul
-
0
Doctor SKiN investește 350.000 de euro în modernizarea și extinderea primei sale clinici 

Doctor SKiN anunță lansarea unei noi clinici moderne în București, în urma unei investiții strategice de aproximativ 350.000 de euro. Noua locație, situată în incinta centrului comercial Auchan Drumul Taberei (Str. Brașov nr. 25), marchează modernizarea, extinderea și relocarea primei clinici din rețea, deschisă în 2018. 

Cu o suprafață de 350 mp, clinica devine un spațiu emblematic al brandului, reflectând noul standard de calitate, eficiență și confort al rețelei Doctor SKiN. Este un răspuns firesc la cererea tot mai mare a pacienților, dar și la extinderea echipei medicale și a portofoliului de tehnologii.

Capacitate de peste 5.000 de proceduri lunare

Noua clinică include 14 cabinete specializate și trei zone de așteptare, fiind gândită pentru a susține un flux lunar de peste 5.000 de proceduri, de la tratamente laser și epilare definitivă, la terapii faciale avansate, rejuvenare corporală și facială, tratamente injectabile și soluții dermatologice de ultimă generație. 

Extinderea răspunde cererii în creștere din partea pacienților, dar și nevoii de a susține un portofoliu tot mai larg de tehnologii avansate și personal medical specializat. În urma lansării, au fost create 10 locuri de muncă noi, astfel încât și echipa s-a extins și în prezent cuprinde peste 100 de angajați în toate centrele Doctor SKiN.

„Am simțit nevoia unui spațiu reprezentativ, care să reflecte nivelul nostru de expertiză, tehnologia pe care o folosim și așteptările clienților noștri. Cererea este în continuă creștere, iar extinderea a venit natural, avem mai mulți pacienți, mai multe echipamente și o echipă în expansiune. Noua clinică este concepută pentru eficiență, confort și rezultate vizibile”, a declarat Adina Radu, cofondator Doctor SKiN.

O industrie în revoluție: Tehnologia redefinește frumusețea

Industria frumuseții este într-o continuă transformare la nivel global, iar România nu face excepție. Tehnologiile moderne, de la tratamente non-invazive cu laser, radiofrecvență sau HIFU, până la analize bazate pe inteligență artificială, schimbă fundamental modul în care oamenii își îngrijesc pielea și corpul.

În acest context, clinicile Doctor SKiN se poziționează în avangarda tehnologiei medical-estetice, cu echipamente omologate și aprobate FDA, oferite în exclusivitate și actualizate constant.

Business în creștere pe o piață în plină dezvoltare

În 2024, rețeaua Doctor SKiN a atins o cifră de afaceri de aproximativ 5 milioane de euro, confirmând poziția sa de lider în domeniul esteticii medicale din România. Iar estimările pentru 2025 sunt în creștere. Cu șase centre active și peste 45.000 de pacienți la nivel național, brandul se consolidează ca reper al esteticii medicale profesioniste, din România. 

Succesul acestui tip de business este susținut nu doar de echipamente, ci și de personalul instruit, un factor-cheie în livrarea de tratamente eficiente și personalizate. Investițiile în trainingul echipei au depășit, în ultimii șase ani, 150.000-200.000 euro.

„Suntem singura rețea de pe piață care folosește doar aparatură nouă, înlocuită la fiecare câțiva ani, cu mentenanță constantă. Investim doar în echipamente originale, nu folosim replici sau tehnologii învechite. Din 2018 până astăzi, am investit aproximativ 2 milioane de euro doar în aparatură și tehnologie. Pentru 2025 estimăm investiții de cel puțin 500.000 euro, în echipamente și modernizarea spațiilor”, explică Alin Radu.

Proceduri solicitate și accesibile: de la epilare definitivă la tratamente injectabile și anti-aging

Cele mai populare proceduri rămân cele non-invazive, cu rezultate și recuperare rapidă. Epilarea definitivă cu laser este liderul incontestabil, cu peste 10.000 de clienți tratați doar în rețeaua Doctor SKiN, în ultimii șase ani. Urmează tratamentele injectabile (botox, acid hialuronic, stimulatoare de colagen), rejuvenarea facială cu laser CO₂ sau HIFU, tratamente faciale de curățare facială profesională, lifting non-chirurgical și tratamente corporale pentru celulită, piele lăsată și fermitate.

„Am ales să oferim servicii de lux accesibil, cu tehnologii de top, dar la prețuri care permit accesul unui public larg. Suntem permanent în pas cu piața esteticii mondiale, care evoluează spre tratamente minim invazive, cu efecte rapide și aspect natural. Oamenii caută acum metode blânde, dar eficiente, pentru a arăta și a se simți bine. În clinicile noastre, ne-am propus să le oferim exact acest echilibru: tehnologii acreditate, tratamente susținute de știință, rezultate reale și o experiență fără disconfort”, a concluzionat Adina Radu, cofondator Dr. SKiN. 

România importă mâncare nu din lipsă de resurse, ci de plan

Economistul
-
0
România importă mâncare nu din lipsă de resurse, ci de plan

de Călin Costinaș, Coordonator al Grupului de lucru
„Produs românesc” – Agrinnovator, Clubul Fermierilor Români

Cum reparăm un deficit de miliarde și construim o industrie agroalimentară competitivă?

Există o ironie greu de ignorat în peisajul economic al României. Una dintre cele mai fertile țări din Europa importă majoritatea alimentelor pe care le consumă. Rafturile din retail spun povestea unui paradox devenit cotidian: carne procesată din vest, lactate din centrul Europei, dulciuri și conserve de oriunde, mai puțin de aici. Și asta într-o țară care are pământ fertil, tradiție agricolă, și tot mai mulți consumatori care caută produse locale.

În ultimii ani, economia a crescut rapid. PIB-ul a urcat spectaculos, iar salariile au crescut cu peste 260%. În schimb, producția industrială totală a crescut doar cu 118%, iar producția internă agroalimentară a rămas sub potențial. Diferența s-a umplut cu importuri.

Acest dezechilibru se vede clar într-un deficit comercial total care a ajuns la peste 35 de miliarde de euro. Iar industria agroalimentară contribuie semnificativ la acest gol. În doar un deceniu, deficitul alimentar a crescut de peste 7 ori, până la -3 miliarde de euro. Cele mai mari deficite: carne și preparate (-1,2 miliarde euro), lactate (-700 milioane euro), produse de cofetărie și ciocolată (-600 milioane euro). Importăm chiar și conserve vegetale și produse pe care le-am putea face cu resurse locale.

Deficitul comercial este în multe privințe mai periculos decât cel bugetar. Cel din urmă se mai poate regla prin politici fiscale, diminuarea cheltuielilor. Cel comercial, nu. Dezechilibrul dintre importuri și exporturi cere ani de investiții, o producție internă capabilă să împingă importurile înapoi și să genereze export. Nu e o intervenție rapidă, ci un proiect național.

În tot acest timp, Polonia, o țară cu dimensiuni similare, a făcut exact opusul. A trecut de la un excedent de 1,4 miliarde euro la 7 miliarde euro. A devenit al treilea exportator european de ciocolată, fără să producă un gram de cacao. Au investit în procesare, au atras multinaționale, au construit branduri.

Deficitul este o hartă a oportunităților pierdute

Avem teren, avem resurse, avem oameni, dar și o economie care exportă cereale brute și importă produse procesate cu valoare adăugată ridicată. În 2023, România a exportat grâu de peste 1 miliard de euro, dar a importat biscuiți în valoare de 130 de milioane euro, conserve vegetale de 56 milioane euro și supe instant de 52 milioane euro. În timp ce oferim materie primă pieței europene, rafturile din retail sunt dominate de produse finite din Polonia, Germania sau Italia.

Paradoxul merge mai departe: avem producție agricolă, dar importăm murături, în condițiile în care România este singura țară din regiune care importă borcane pentru industria de conserve. Producătorii locali nu pot fi competitivi dacă aduc ambalaje din Turcia sau Ucraina la același preț cu produsul finit.

Sau cazul bitumului: în ciuda unui necesar național estimat la 700.000 de tone, România produce intern doar 20% și importă restul, cu un deficit anual de peste 285 milioane euro, într-un sector susținut din fonduri europene. Așadar, subvenționăm indirect producătorii externi în loc să dezvoltăm capacități interne.

Aceste cifre nu sunt doar statistici. Sunt semnele unei economii care pierde lanțurile de valoare. Ecosistemul agroalimentar este fragmentat: procesatori subdimensionați, ambalaje indisponibile, logistică deficitară și lipsa unei strategii coerente.

Chiar și atunci când produsul există, cererea există și interesul e validat, intervine o barieră tot mai mare: lipsa capitalului pentru creștere. Vedem acest blocaj în categorii precum lactatele artizanale, conservele de legume sau produse tradiționale românești care sunt cerute de consumatori și listate în rețele de retail, dar nu pot fi livrate la scară mare din lipsa capacității de producție și finanțării pentru extindere. Băncile sunt reticente, programele publice sunt lente, iar mecanismele existente nu sunt calibrate la nevoile reale ale sectorului alimentar.

Succesul Poloniei nu e un miracol. E o strategie. Au investit în procesare, în rețele de distribuție, în branding. Au încurajat parteneriate retail-producător, au creat infrastructură modernă. În România, încă se așteaptă ca „piața să regleze singură”. Dar piața nu construiește singură abatoare, centre de colectare, capacitate de ambalare. Nu oferă credit pentru risc industrial. Nu leagă singură fermierii de procesatori. Fără o viziune clară și fără coordonare între actorii-cheie, producători, retail, autorități, finanțatori, România va continua să joace rolul pieței de desfacere.

Cum se poate începe?

România nu are nevoie de o revoluție alimentară. Are nevoie de un plan. Un plan care să pornească de la cererea reală și să lucreze înapoi spre producție. Nu invers. Un plan care să aducă la aceeași masă autorități, producători, retaileri și finanțatori. Să identifice unde se rupe lanțul: de ce nu avem murături românești la scară mare? Unde sunt borcanele, logistica, capitalul de stocuri? Ce ingrediente lipsesc? Ce putem procesa aici?

Apoi, avem nevoie de infrastructură. Publică sau sprijinită de parteneriate. Centre de colectare, ambalaje produse local, spații de stocare, linii de frig, linii de procesare. Nu putem construi industrie fără mecanică de bază.

Și, mai ales, avem nevoie de finanțare pentru creștere. Nu doar granturi pentru idei sau starturi. Ci capital care să ajute afaceri validate să crească. Mecanisme care înțeleg riscul agroalimentar: sezonalitate, capital circulant, logistică complexă.

România nu duce lipsă de resurse. Duce lipsă de coordonare, investiție strategică și voință instituțională. Avem cerere. Avem ofertă. Avem exemplu. Trebuie doar să vrem să legăm piesele.Călin Costinaș, Coordonator al Grupului de lucru „Produs românesc” – Agrinnovator, Clubul Fermierilor Români – „Nu există oportunitate mai mare decât o piață care consumă mai mult decât produce. Deficitul este până la urmă o hartă a ceea ce am putea construi.”

Rețele Electrice România cumpără cabluri în valoare de peste 32 milioane de lei pentru proiectele de modernizare a rețelei

Economistul
-
0
Rețele Electrice România cumpără cabluri în valoare de peste 32 milioane de lei pentru proiectele de modernizare a rețelei

Rețele Electrice România, parte din grupul PPC în România, a lansat pe platforma electronică de achiziții publice SEAP o licitație publică cu o valoare maximă estimată de peste 32 milioane lei (fără TVA), pentru achiziția de cabluri electrice de înaltă tensiune, precum și accesorii, astfel încât să își poată desfășura proiectele de modernizare și mentenanță a rețelei, cu scopul de a o transforma într-o rețea mai rezilientă și mai fiabilă.

„Prin această licitație ne propunem să întărim capacitatea rețelei noastre de a face față riscurilor generate de schimbările climatice și să creștem fiabilitatea alimentării cu energie. Investițiile în infrastructura rețelei reprezintă o direcție strategică pentru noi și reflectă angajamentul nostru față de comunitățile pe care le deservim. Prioritatea noastră este să le oferim acestora acces constant și sigur la energie electrică, un element esențial pentru dezvoltarea economică și calitatea vieții”, a declarat Mihai Pește, Director General al Rețele Electrice România.

Astfel, Rețele Electrice România achiziționează cablu electric cu izolație din polietilenă reticulată (XLPE) de 110 kV, precum și accesorii, în valoare maximă estimată de peste 32 milioane lei. Astfel, în urma licitației se vor achiziționa următoarele – cablu subteran de înaltă tensiune, manșoane pentru cabluri subterane de înaltă tensiune, terminale de cablu de înaltă tensiune pentru GIS, cutie de transpunere și deconectare a ecranelor cablurilor de 110kV și altele. Achiziția acestor produse se face în vederea modernizării rețelei electrice de distribuție.

Cantitatea minimă de cablu de înaltă tensiune achiziționat este 37.000 ml, lungime similară cu aproximativ 370 de terenuri de fotbal puse cap la cap (un teren standard având ~100 m lungime). Cantitatea maximă de cablu achiziționat 60.100 ml reprezintă o lungime similară cu distanța dintre București și Ploiești.

Această inițiativă face parte dintr-un plan amplu de investiții în infrastructura energetică, prin care compania urmărește reducerea pierderilor tehnologice, îmbunătățirea calității serviciilor și creșterea capacității de distribuție a energiei electrice, în special în zona metropolitană București-Ilfov în contextul unui aport din ce în ce mai semnificativ al surselor de energie regenerabilă în rețea.

Rețele Electrice România continuă planul de investiții în 2025 pentru aria sa de responsabilitate, cu obiectivul de a construi o rețea de distribuție a energiei electrice modernă, digitalizată și pregătită să răspundă consumatorilor săi cu soluții adaptate la noile realități ale tranziției energetice. Anul acesta Rețele Electrice România are în plan investiții în valoare de peste 730 milioane lei. De asemenea, vor fi demarate proiecte cu finanțare atrasă din programele POIM și Fondul pentru Modernizare în cele trei zone, Banat, Dobrogea si Muntenia, care se vor finaliza în perioada 2026-2029 în valoare de 1.4 miliarde lei, din care aprox. 340 milioane lei vor fi suportate din fonduri proprii. Până la finalul anului 2025, numărul total de contoare inteligente instalate de societatea Rețele Electrice România va ajunge la aproximativ 2 milioane, cel mai mare volum atins de vreun operator de distribuție de energie electrică din România.

SIVA Uniforms, creștere a cifrei de afaceri cu 50% în 2024 față de anul precedent

Florin Antonescu
-
0
SIVA Uniforms, creștere a cifrei de afaceri cu 50% în 2024 față de anul precedent

Compania SIVA Uniforms, recunoscută ca „unul dintre cei mai mari producători de îmbrăcăminte de lucru personalizată din România”, anunță că „a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de aproape 3 milioane de euro, în creștere cu 50% față de nivelul de 2 milioane în 2023. Pentru 2025, an în care compania aniversează 13 ani de activitate, SIVA Uniforms își propune să atingă pragul de 4 milioane de euro, în creștere de 33%, ca urmare a creșterii cererii pentru uniforme confecționate din materiale calitative și cu design personalizat”.

Silvia Melcescu, fondatoarea și acționarul unic al companiei: „Treisprezece ani în business sunt o mare reușită, mai ales într-un domeniu atât de competitiv precum cel al confecțiilor. Cheia succesului nostru stă în multă muncă, într-o echipă valoroasă, în ambiție, perseverență și, mai ales, în încrederea pe care am construit-o în jurul oamenilor noștri: colegi, parteneri, clienți. De aceea, sunt recunoscătoare tuturor colegilor, partenerilor și clienților noștri pentru tot ce am primit de la ei. Piața românească are un potențial uriaș de dezvoltare, iar în ultimii ani am observat o schimbare în mentalitatea companiilor: tot mai multe investesc în imaginea angajaților și în confortul lor la locul de muncă. Uniforma nu mai este doar un element de identificare, ci devine parte din cultura organizațională, un instrument de brand și o formă de grijă față de oameni. Acestea sunt motivele pentru care suntem hotărâți să continuăm să investim, să inovăm și să le oferim clienților noștri produse din ce în ce mai bune.” 

Fabrica SIVA Uniforms precizează că „este amplasată în cartierul bucureștean Berceni și are aproximativ 80 de angajați. Aceasta deservește circa 200 de clienți din România și Europa, prin brandul SIVA Uniforms, parte a companiei-mamă Elite Uniforms & Community.

Domeniile în care uniformele personalizate sunt tot mai căutate sunt retailul, curieratul, HoReCa, sănătatea și construcțiile. Pe piața internă, compania și-a consolidat prezența în contextul în care tot mai multe firme românești solicită uniforme realizate din materiale superioare, ușor de întreținut, cu design personalizat, iar în plan extern se concentrează pe extinderea relațiilor existente și oferirea unui nivel ridicat de servicii. 

De asemenea, compania beneficiază de un lanț de aprovizionare solid, colaborând cu furnizori din întreaga Europă, iar evoluția pieței materiilor prime îi permite o abordare mai eficientă în relația cu partenerii. O direcție nouă în dezvoltare pentru companie este cea a uniformelor școlare, domeniu în care SIVA Uniforms are în derulare mai multe proiecte cu instituții educaționale din mai multe regiuni ale țării.

De la începutul anului 2025, numărul angajaților a crescut cu peste 30% față de 2024, iar compania continuă recrutările pentru extinderea echipei”.

Festivalul Internațional George Enescu: peste exact două luni, România se va transforma în cea mai mare scenă a muzicii universale 

Economistul
-
0
Festivalul Internațional George Enescu: peste exact două luni, România se va transforma în cea mai mare scenă a muzicii universale 

Începând cu 24 august, timp de 29 de zile, România devine cea mai mare scenă a muzicii universale. Cea de-a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu deschide porțile unei călătorii sonore excepționale, cu tema „Aniversări/Celebrations” – un omagiu adus marilor muzicieni și momentelor de referință din istoria unor ansambluri de prestigiu.

Această ediție marchează 70 de ani de la moartea lui George Enescu și evocă memoria altor creatori emblematici ai secolului XX: 150 de ani de la nașterea lui Maurice Ravel, 100 de ani de la cea a lui Pierre Boulez sau 50 de ani de la moartea lui Dmitri Șostakovici.

În același spirit aniversar, Festivalul Enescu celebrează și istoria unor ansambluri de renume: un secol de la înființarea Orchestrei Simfonice Naționale a Danemarcei, 80 de ani de activitate ai Philharmonia Orchestra din Londra, 70 de ani de existență ai Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, 45 de ani ai Deutsche Kammerphilharmonie Bremen, și 75 de ani de la fondarea Corului Filarmonicii „George Enescu”.

Ediția din acest an devine astfel o veritabilă celebrare a muzicii, trecutului și viitorului ei, aducând împreună artiști, orchestre și ansambluri care au modelat istoria sonoră a lumii.

Se anunță o ediție monumentală, care reunește la București peste 4000 de artiști din 28 de țări, în peste 95 de concerte găzduite de Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Auditorium a MNAR, Sala Radio, Teatrul Odeon, MINA – Muzeul Artei Noi Imersive, precum și de Opera Națională București și Teatrul Național „I.L. Caragiale”.

Invitația mestrului Cristian Măcelaru, directorul artistic al festivalului: https://youtu.be/yMxcqyqifCM?si=Dh8yXAu5npBe5aLm

Deschiderea va avea loc duminică, 24 august 2025, cu un concert susținut de Orchestra și Corul Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Cristian Măcelaru, director artistic al festivalului. Programul serii include o lucrare românească în primă audiție absolută – Concertul pentru orchestră de Dan Dediu, urmată de Concertul pentru vioară în re minor, capodopera compozitorului georgian Aram Haciaturian – solist Nemanja Radulović – și emoționanta Poema Română de George Enescu. Concertul va integra proiecții multimedia în regia Nonei Ciobanu și a lui Peter Košir.

Pe parcursul celor patru săptămâni, Bucureștiul va deveni gazda unor artiști de prim rang ai scenei internaționale: Martha Argerich, Anne-Sophie Mutter, Rudolf Buchbinder, Alexandre Kantorow, Bruce Liu, Isabelle Faust, Gautier Capuçon, Asmik Grigorian, Jennifer Holloway, Kristine Opolais, Kian Soltani, Alexandra Dariescu, Andrei Ioniță, Valentin Răduțiu, Leif Ove Andsnes, Jan Lisiecki, Jean-Yves Thibaudet, Valentin Șerban și mulți alții.

Vor concerta orchestre de top, printre care: Royal Concertgebouw Orchestra, Philharmonia Orchestra, Tonhalle-Orchester Zürich, Frankfurt Radio Symphony, Czech Philharmonic, Orchestre National de France, Chamber Orchestra of Europe, Academy of St Martin in the Fields, Budapest Festival Orchestra, Gustav Mahler Jugendorchester, Scottish Chamber Orchestra, WDR Symphony Orchestra Cologne, Les Siècles, Il Giardino Armonico, Accademia Bizantina, Mahler Chamber Orchestra, Sinfonia Varsovia, Orchestra of the Age of Enlightenment, Orchestra Națională Radio sau Filarmonica „George Enescu”.

Lucrări semnate de George Enescu vor fi prezentate în 45 de interpretări în cadrul Festivalului. Printre acestea se numără poemele simfonice Isis și Vox Maris, Pastorala-Fantezie, Rapsodiile Române, dar și Simfoniile sau Suita Sătească, o serie de bijuterii camerale și lucrări vocal-simfonice de referință. Momentul culminant va fi reprezentația monumentală a Oedip, montată la Opera Națională București, în viziunea regizorală a lui Stefano Poda, cu o distribuție de elită din care fac parte Ionuț Pascu, Ruxandra Donose, Ramona Zaharia și Vazgen Gazaryan.

În 2025, opera și baletul revin in forță în programul Festivalului Enescu. Pe lângă Oedip, publicul va putea urmări și L’Heure espagnole de Maurice Ravel, în regia lui Tompa Gábor, spectacolul de dans Les Saisons al companiei Malandain Ballet Biarritz (Sala Mare a TNB) și creația coregrafică semnată de Gigi Căciuleanu, DinDor’NdoR, prezentată la Sala Studio a TNB de către Teatrul de Balet Sibiu. De asemenea, vor fi interpretate alte șapte opere în concert, printre care Lady Macbeth din Mțensk de Șostakovici.

Trailer Les Saisons: 

O componentă inovatoare a ediției 2025 este seria ENESCU – JTI IMMERSIVE EXPERIENCE, desfășurată la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive. Aceasta propune concerte imersive care combină muzica clasică, dansul contemporan, inteligența artificială, animația și artele vizuale. Publicul este invitat în fiecare joi și vineri, la spectacole interdisciplinare precum Onirius de Gigi Căciuleanu, Ultima piesă – un concert cu interacțiune EEG în timp real, Bach in the Jungle (muzică de Bach și Piazzolla), dar și Klimt meets Bösendorfer – Ver Sacrum, cu pianista Alexandra Silocea, mezzosoprana Patricia Nolz și actrița Laëtitia Eïdo, interpretat pe un pian unicat Bösendorfer-Klimt.

Totodată, festivalul sprijină și promovează activ tinerii muzicieni laureați ai Concursului Internațional George Enescu, care vor urca pe scenă alături de orchestre importante ale lumii, printre care Orchestra WDR (la Cluj Napoca), Rotterdam Philharmonic, Orchestra de Cameră Radio, Orchestre de Chambre de Lausanne și Orchestra de Tineret Gustav Mahler sub conducerea muzicală a renumiților Cristian Măcelaru, Lahav Shani, Renaud Capucon, David Grimal sau Manfred Honeck.

În plus, continuă inițiativa lansată cu mare succes în 2023 – seria dedicată familiilor și copiilor – prin concerte speciale organizate la Teatrul Odeon, într-un format prietenos și interactiv.

Ca de fiecare dată, nu vor lipsi nici Concertele de la Miezul Nopții de la Ateneul Român, recunoscute pentru atmosfera lor aparte, recitalurile camerale de la Sala Auditorium a MNAR sau concertele extraordinare de la Sala Radio.

Festivalul Enescu, organizat de ARTEXIM, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerului Culturii, este un adevărat brand de țară și un veritabil proiect de diplomație culturală. Motor cultural și economic ce atrage la București mii de turiști străini, festivalul susține industriile creative și consolidează imaginea României în lume.

Biletele pentru concertele din cadrul Festivalului Internațional George Enescu se pot achiziționa atât online, din platforma Eventim.ro, https://www.cts.eventim.ro/artist/festivalul-george-enescu, cât și în format fizic, din rețeaua de hypermarketuri Carrefour și din lanțurile de librării Cărturești și Humanitas.

Organizatorii își rezervă dreptul de a modifica programele. Vă rugăm să vizitați site-ul Festivalului Internațional George Enescu, http://www.festivalenescu.ro/, pentru a fi la curent cu cele mai recente informații.

Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai mari evenimente de muzică clasică la nivel mondial, organizat începând cu anul 1958. Cea de-a XXVII-a ediție are loc între 24 august și 21 septembrie 2025 și marchează 70 de ani de la moartea marelui compozitor și muzician român, George Enescu. Tema din acest an este „Aniversări / Celebrations”, iar în program se regăsesc peste 95 de concerte susținute de peste 4.000 dintre cei mai renumiți artiști ai lumii, ce vor aduce în prim-plan atât moștenirea artistică a lui Enescu, cât și impactul său profund asupra muzicii clasice universale.

Festivalul Internațional George Enescu este un eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii.

Organizator: ARTEXIM. Co-organizator: Fundația ArtProduction. Co-producători: Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București

Parteneri principali: Rompetrol – KMG International, BRD – Groupe Société Générale, JTI – Immersive Experience (partener de inovație), Lexus. Parteneri: LINDE GAZ, Purcari, FERRERO, Mobexpert, One United Properties, ORANGE, CPI Property Group, L’OR, Nazzuro Aqua, Althaus, Fundația Liliana și Peter Ilica, Senia Music. Cu sprijinul: BIGOTTI, Țuca Zbârcea & Asociații, SANADOR. Parteneri instituționali: Teatrul Odeon. Partener de monitorizare: mediaTRUST

Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Internațional „George Enescu”: „Impactul economic al Festivalului Enescu este semnificativ prin numărul mare de artiști și de turiști pe care îi aduce în România”

Economistul
-
0
Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Internațional „George Enescu”: „Impactul economic al Festivalului Enescu este semnificativ prin numărul mare de artiști și de turiști pe care îi aduce în România”

Interviu cu Cristian Măcelaru, director artistic al Festivalului și Concursului George Enescu

Festivalul Enescu este considerat cel mai mare proiect de marketing cultural al României. Din perspectiva dumneavoastră, cum influențează festivalul percepția internațională asupra țării noastre?

Cristian Măcelaru: În primul rând, România are cu ce să se mândrească în lume, deoarece este o țară care întotdeauna a pus un accent important pe artă, pe muzică clasică, iar Enescu, fiind într-un fel tatăl școlii din secolul XX a muzicii clasice în România, e foarte natural ca el să fie cel al cărui nume reprezintă un asemenea festival. Festivalul Enescu a ajuns la un nivel mondial prin felul în care atrage cei mai mari și cei mai importanți artiști care concertează pe scenele lumii. Îi atrage să vină în România pentru a participa la un festival care pune în lumină această dedicație pe care noi, românii, o avem față de muzica clasică, de cultură, și de artă. Felul în care festivalul prezintă această imagine a țării noastre în afara granițelor este un lucru foarte frumos, un lucru cu care, într-adevăr, ne putem mândri.

Care sunt principalele beneficii economice ale Festivalului Enescu pentru București și pentru comunitățile locale din România?

Cristian Măcelaru: Desigur, impactul economic pe care festivalul îl are în viața țării, nu numai în viața orașului București, dar și în viața țării întregi, este semnificativ, deoarece, împreună cu acești aproximativ patru mii de artiști care vin și care participă în festival, sunt foarte mulți turiști care vin. Am întâlnit oameni din Australia, din America, din Israel, de peste tot din lume, care vin la festival, deoarece noi prezentăm lucruri inedite, nu numai pentru România, dar și pentru tot globul. Acei oameni care caută să descopere și să audă live astfel de evenimente vin în România, participă în România și astfel crește cunoașterea României, iar impactul economic este semnificativ. Cum am spus, cei patru mii de artiști care vin sunt cazați la hotelurile din țară, mănâncă trei mese pe zi la un restaurant, acolo, în orașul în care sunt, apoi ei atrag alți turiști. Cei care cunosc despre Festivalul Enescu revin în România, pentru că descoperă o țară atât de bogată în folclor, bogată în cultură, în lucruri extraordinar de frumoase, pe care noi poate că, văzându-le în fiecare zi, nu le mai apreciem atât de mult. De asemenea, cunosc foarte mulți artiști care au venit la festival, au participat, apoi s-au reîntors în România ca turiști, pentru că au descoperit o țară atât de frumoasă și de interesantă, iar acest impact economic este semnificativ.

Cum contribuie festivalul la dezvoltarea turismului cultural și la creșterea numărului de vizitatori internaționali?

Cristian Măcelaru: Impactul festivalului asupra turismului, prin felul în care promovează România, este imens, deoarece festivalul, are acești ambasadori, care vorbesc despre ceea ce au descoperit în România. Mii și mii de artiști, ani și ani de-a rândul, iau cu ei și duc, când pleacă de la festival, această dorință de a se reîntoarce, de a vizita România ca turiști, de a petrece o vacanță în România. Acesta cred că este un impact foarte important și fiecare artist care vine în România devine un mic ambasador pentru frumusețea României, pentru bogăția culturală a României, iar festivalul în sine devine, apoi, un magnet important și pentru cei care își doresc să se reîntoarcă pentru a descoperi toate lucrurile pe care noi le prezentăm.

În ce mod festivalul atrage investiții în infrastructura culturală și turistică?

Cristian Măcelaru: Investițiile pe care festivalul le face în infrastructura culturală din România, sunt, de asemenea, foarte importante, pentru că festivalul, lucrând cu mulți artiști care sunt obișnuiți cu un anumit nivel la care ei să poată colabora, a împins și continuă să împingă festivalul spre a se dezvolta, a căuta și a crea posibilități de lucru pentru artiștii care vin. În Sala Palatului, de exemplu, la fiecare ediție a festivalului, continuăm să regândim și să refacem felul în care scena este folosită, felul în care oamenii din sală aud artiștii care concertează pe scenă, deoarece trebuie să modificăm sunetul, trebuie să modificăm percepția contextului în care muzicienii se află pe scenă și, de aceea, este o investiție semnificativă, dar o investiție necesară și importantă în ceea ce facem. Totodată, felul în care festivalul conduce aceste negocieri cu artiștii care vin, aceste contracte, devine și o cultură pe care o absorbim în România, pentru că sunt apoi aceste cunoștințe care constituie un rezultat al negocierilor, al înțelegerilor cu alți artiști și putem să învățăm foarte multe lucruri în felul în care noi apoi să creăm un context mai bun, mai direct, pentru artiștii din România. Acest schimb de experiențe, de opinii, care se face întotdeauna în festival între muzicienii care vin din afara țării și muzicienii locali, este un lucru foarte important, pentru că învață unii de la ceilalți ce fel de experiențe au, cum se desfășoară munca într-o țară diferită, care sunt standardele care se impun. Din ceea ce învățăm, deja, am văzut multe schimbări care s-au făcut în orchestrele din țară, în infrastructura culturală, lucruri care au fost învățate și descoperite pur și simplu din acest schimb de idei, de opinii între muzicienii invitați și cei care sunt gazdă. De aceea, este important ca artiștii să colaboreze, să aibă întâlniri, să aibă cunoștințe, să descopere cum putem face ceea ce facem, cum putem cânta muzica pe care o cântăm într-un context și într-un spațiu mai atractiv, mai sănătos, pentru noi, artiștii. Acest lucru este facilitat foarte mult de felul în care festivalul deschide multe dintre întâlniri, precum și de prezența multitudinii artiștilor străini care vin. Atunci se creează o deschidere naturală pentru o colaborare mai strânsă.

Există o strategie clară prin care Festivalul Enescu promovează România ca destinație culturală de top la nivel global?

Cristian Măcelaru: Desigur, avem o strategie foarte bine definită pentru a promova Festivalul George Enescu în afara țării. Sunt multe modalități prin care promovăm, ori online, ori în print. Eu, personal, am dat și continui să dau foarte multe interviuri, vorbesc cu presa. Suntem în spații publice în care promovăm festivalul, promovăm concursul George Enescu, iar acest lucru este foarte important, pentru că avem o competiție pentru a atrage un public cât mai numeros, cât mai important și pentru a arăta unei lumi întregi ceea ce creăm în România, ce facem. Eu sper, personal, să îi atragă pe acești oameni să vină în România, să asculte un concert, să mănânce o sarma și să rămână apoi în România, să viziteze și celelalte lucruri frumoase care există la noi.

Cum influențează prezența unor artiști de renume internațional imaginea României pe scena culturală mondială?

Cristian Măcelaru: Prezența unor artiști de renume mondial este foarte importantă pentru Festivalul Enescu, nu numai pentru că ascultătorii din România care vin la concert se pot întâlni într-adevăr cu o Martha Argerich sau cu un Zubin Mehta, dar este și important deoarece aceste nume și această constelație sunt prezentate cu ocazia festivalului la o intensitate care permite să poți vedea foarte mulți artiști extraordinari într-un timp limitat, într-un timp strâns. Aceasta ne oferă avantajul de a putea promova festivalul în așa fel, încât oamenii din afară să fie atrași, iar imaginea festivalului în sine, prin faptul că putem atrage artiști de un asemenea nivel, continuă să crească și să devină tot mai importantă. Acest lucru, eu îl văd ca un beneficiu de imagine complet și pentru România, și pentru publicul din România.

Ce impact are festivalul asupra economiei locale, inclusiv asupra industriei ospitalității, transportului și comerțului?

Cristian Măcelaru: Așa cum am spus și mai devreme, impactul, din punctul de vedere al economiei hoteliere, al ospitalității, este semnificativ, deoarece, cu fiecare artist care vine la festival, ne gândim și la mesele pe care le mănâncă în fiecare zi, la nopțile de hotel, la infrastructura pe care oaspeții o folosesc, la care contribuie. Acest lucru este semnificativ, nu este micuț, dacă ne gândim la cei patru mii de artiști care vin, la taxele de aeroport care se plătesc, la taxele locale, la contribuțiile care se fac în economia locală; sunt chiar sume astronomice! Acest lucru este un plus în afara contribuției culturale, contribuției de nivel spiritual, pe care acești artiști o aduc în România. Este, de fapt, o latură care se dezvoltă foarte frumos și foarte natural, în afara scopului festivalului în sine, deoarece festivalul, menirea festivalului, este aceea de a promova muzica lui Enescu și de a aduce o valoare spirituală în România prin muzica clasică pe care o creăm. Valoarea economică este, într-un fel, tangențială cu valoarea spirituală pe care o aducem, este un produs separat, dar foarte important.

Considerații că Festivalul Enescu poate fi un model de succes pentru alte inițiative culturale care doresc să aibă un impact economic semnificativ?

Cristian Măcelaru: Sper și doresc ca Festivalul Enescu să devină un model și pentru alte instituții care vor să aibă un impact similar asupra economiei. În general, este important de văzut impactul economic pe care îl are sectorul cultural al țării noastre (de fapt, al fiecărei țări). Într-un fel, este ușor să ne uităm și e ușor de văzut ce impact real, economic, îl are sectorul cultural peste tot în lume. Cred că ar fi un exercițiu extraordinar ca să putem să vedem și să ne inspirăm din impactul direct pe care sectorul cultural poate să-l aibă – că este o filarmonică sau că este o operă, un teatru, un balet, toate aceste instituții culturale contribuie la un impact semnificativ economic, pozitiv în țara în care se desfășoară.

Cum poate fi optimizată finanțarea festivalului pentru a asigura sustenabilitatea și creșterea impactului său economic?

Cristian Măcelaru: Cu cât finanțarea festivalului se extinde, cu atât numărul celor care sunt implicați în crearea festivalului și interesul lor pentru succesul festivalului cresc. De aceea, este important să găsim și modalități prin care sectorul privat să contribuie la creșterea festivalului, la dezvoltarea lui și la existența lui viitoare. Astfel ei se simt implicați și sunt doritori pentru succesul festivalului, iar acest lucru este foarte important, pentru că, într-un final, nu numai banii sunt cei care creează festivalul, ci și dorința și implicarea pe care noi, fiecare, personal, o avem. Pentru mine, este o relație foarte strânsă între felul în care noi dorim să oferim ceva din ceea ce suntem și ceea ce putem oferi pentru crearea festivalului. Nu putem să lăsăm numai guvernul să aibă responsabilitatea completă. De aceea, este importantă fiecare persoană care contribuie, într-un fel sau altul, cu ceea ce poate pentru a crea un festival cu care toți să ne mândrim.

Există planuri pentru extinderea colaborării internaționale, astfel încât Festivalul Enescu să devină un punct de referință și mai puternic în industria globală a muzicii clasice?

Cristian Măcelaru: În viitor, accentul îl vom pune pe calitatea prezentărilor în festival și pe proiectele inedite global care se fac. Sunt lucruri care există, deja, în festival și care vor determina în continuare succesul mondial al festivalului. Pentru mine, lucrul cel mai important este acela de a crea un festival inedit, nu numai pentru România, dar și un festival inedit pentru toată lumea.

Dirijorul Cristian Măcelaru, câștigător al premiului GRAMMY®, este directorul muzical desemnat al Orchestrei Simfonice din Cincinnati, director artistic al Festivalului și Concursului George Enescu, director muzical al Orchestrei Naționale a Franței, director artistic și dirijor principal al Orchestrei Simfonice Mondiale a Tineretului din cadrul Centrului Interlochen pentru Arte, director muzical și dirijor al Festivalului de Muzică Contemporană Cabrillo și dirijor principal al Orchestrei Sinfonice WDR din Köln, unde va ocupa funcția în sezonul 2024/25 și va continua ca partener artistic pentru sezonul 2025/26.
În 2020, a primit un premiu GRAMMY® pentru dirijarea înregistrării Concertului pentru vioară de Wynton Marsalis, casa de discuri Decca Classics, cu Nicola Benedetti și Orchestra din Philadelphia. Cea mai recentă lansare a sa este Simfoniile lui Enescu și două Rapsodii Române cu Orchestra Națională a Franței, lansate la Deutsche Grammophon.

1...91011...1.959Pagina 10 din 1.959