În pofida presiunii induse de temerile privind o eventuală recesiune sau încetinire a economiei globale, precum și de îngrijorările legate de tensiunile geopolitice, bursele europene și americane s-au redresat în iulie. DAX – indicele german – a câștigat 6,5%, CAC40 – indicele francez – a crescut cu 8,65%, iar S&P 500 cu 10% în ultimele 30 de zile. Dar piețele se află încă într-o zonă negativă, după scăderile care au afectat piețele începând cu sfârșitul anului 2021. 

Conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat, în timpul scăderilor de pe burse, doar 5,7% dintre investitorii români și-au vândut investițiile, 34% majorându-și portofoliile, iar 60% nu au făcut nicio schimbare în investițiile lor. Aproape de noi se află investitorii cehi, din care doar 6,8% și-au vândut investițiile, in timp ce 17,8% dintre investitorii polonezi și-au lichidat portofoliile. Una dintre cauzele acestui comportament poate fi explicată pornind de la motivele pentru care oamenii investesc, iar majoritatea sunt legate de obiectivele pe termen lung. 

Peste 50% dintre respondenții români au declarat că motivul numărul unu pentru care investesc este securitatea financiară pe termen lung, urmat de dorința de a obține independența financiară. În cazul investitorilor polonezi și francezi, principalul motiv este același, dar al doilea este acela de a-și îmbunătății stilul de viață. Pentru cehi, principalul motiv este de a contribui la finanțarea unei fond suplimentar alături de o pensie de stat, urmat de dorința de a depăși randamentul economiilor. Germanii caută în investiții un ajutor pentru pensie și securitate financiară pe termen lung. Italienii privesc investițiile ca pe o modalitate de a-și depăși randamentele economiilor și de a avea siguranță financiară pe termen lung, în timp ce motivul principal al spaniolilor este siguranța pe termen lung urmată de depășirea randamentului economiilor. 

De cealaltă parte a Oceanului Atlantic, sondajul eToro Retail Investor Beat arată că investitorii americani caută prin investiții siguranța financiară pe termen lung și o modalitate de a câștiga bani în plus pe lângă pensie. Un sondaj recent realizat de Gallup a arătat că 58% dintre familiile din SUA au investiții în acțiuni. Acest procent se schimbă în funcție de nivelul de educație. Cu cât acesta este mai ridicat, cu atât procentul este mai mare. 79% dintre persoanele cu studii postuniversitare dețin portofolii de investiții, în timp ce doar 39% dintre persoanele cu studii medii sau persoanele mai puțin educate investesc în acțiuni. Venitul este, de asemenea, un factor relevant pentru investiții. 89% dintre familiile care câștigă 100.000 de dolari sau mai mult și 61% dintre cele care câștigă între 40.000 și 100.000 de dolari deținând investiții în acțiuni. Doar 25% dintre familiile cu venituri sub 40.000 de dolari fac astfel de investiții. 

În ceea ce privește sumele investite, sondajul eToro Retail Investors Beat arată că în timp ce în SUA 52% dintre investitori au portofolii de investiții de peste 69.000 de dolari, în România doar 6,1% se află în această categorie. Majoritatea investitorilor români (71%) au în portofolii mai puțin de 58.000 de lei, echivalentul a aproape 12.000 de euro. În aceeași situație se află aproape 57% dintre investitorii polonezi și cehi. Dacă ne uităm la țările  cu venituri mai mari, doar 38% dintre investitorii germani și 36% dintre cei francezi au în portofolii sub 10.000 de euro, restul având portofolii mai mari.  

În ciuda valorilor scăzute ale portofoliilor, investitorii români au o strategie de investiții, 32,5% din ei cumpărând sau vânzând active lunar, 18% săptămânal, 5,3% zilnic și 13,5% trimestrial. Aproape de comportamentul nostru sunt cehii, 34% dintre investitorii din Cehia tranzacționând și investind lunar, dar doar 8,8% din ei tranzacționează trimestrial. Investitorii polonezi sunt diferiți, respectiv 22,2% din ei tranzacționează lunar și 20,4% trimestrial. În schimb, 21,9% dintre investitorii americani tranzacționează lunar, iar aproape 30% dintre ei tranzacționează mai rar decât anual. 

Sondajul Retail Investor Beat a fost realizat de Appinio în perioada 7-17 iunie 2022. Sondajele anterioare au fost realizate trimestrial împreună cu Opinium. Cercetarea a fost realizată pe eșantion de 10.000 de investitori individuali din 14 țări – câte 1000 în: Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Australia și Spania  și 500 de investitori individuali în Italia, Olanda, Danemarca, Suedia, Polonia, România și Republica Cehă. Investitorii individuali au fost definiți ca fiind persoane care se administrează singure sau care beneficiază de consiliere și care dețin cel puțin un produs de investiții, inclusiv acțiuni, obligațiuni, fonduri, un ISA (cont individual de economii) pentru investiții sau echivalent. Nu a fost necesar ca aceștia să fie utilizatori eToro.

• Lipsa standardizării, a reglementărilor și a unui scop comun amenință încrederea în mișcarea de sustenabilitate în creștere 
• Cincirecomandări pentru a consolida încrederea și utilitatea informațiilor despre sustenabilitate

Investițiile în raportările  de mediu, sociale și de guvernanță corporativă (ESG) și implementarea efectivă a acestora sunt puse sub semnul întrebării din cauza lipsei de standardizare, de reglementare și de scop comun, se arată în The emerging sustainability information ecosystem, ultimul raport publicat de EY și Oxford Analytica. Inflația în creștere și războiul din Ucraina agravează aceste provocări.  

Potrivit raportului, acuzațiile tot mai numeroase de „greenwashing”[1] au devenit una dintre provocările majore pentru credibilitatea și succesul ESG. Abordarea acestor provocări și consolidarea încrederii în sistem este responsabilitatea numeroșilor actori care modelează ecosistemul sustenabilității, astfel încât ESG să ajungă să fie văzută de toate părțile co-interesate la egalitate cu ecosistemul general acceptat de raportare financiară.  

Raportul susține că nu s-a ajuns la un acord cu privire la ceea ce ar trebui să includă ESG, la modul de aplicare a parametrilor conveniți și la cea mai bună utilizare a datelor disponibile. Pentru a spori încrederea în ESG, „The emerging sustainability information ecosystem” (Ecosistemul emergent al informațiilor privind sustenabilitatea) punctează cinci domenii de bază care trebuie abordate:   

1.  Creșterea transparenței ratingurilor ESG  

2.  O mai bună înțelegere a diverselor utilizări ale informațiilor privind sustenabilitatea  

3.  Audit independent, alături de standarde și rigurozitate sporită în materie de raportare, cum se face în cazul raportării financiare     

4.  Elaborarea unor taxonomii general acceptate în materie de finanțare durabilă, pentru a contribui la eliminarea confuziei cu privire la ceea ce este considerat sustenabil și ceea ce nu este  

5.  Reducerea barierelor de intrare pentru cei din economiile emergente.  

Massimo Bettanin (foto), Partener Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Raportul oferă câteva recomandări utile care abordează aspecte precum materialitatea, transparența, metodologia de rating, fiabilitatea datelor etc., care pot submina credibilitatea sistemului de informații privind sustenabilitatea. Interesant este faptul că subliniază, de asemenea, necesitatea de a extinde domeniul de aplicare al raportării nefinanciare pentru a furniza informații relevante cu privire la impactul pe care activitățile legate de sustenabilitate, serviciile și produsele organizației îl au sau îl pot avea asupra mediului și societății în general, pe lângă riscurile mai consolidate legate de ESG care afectează întreprinderea”. 

După cum se menționează în raport, aceste două utilizări primare ale informațiilor legate de durabilitate „nu se exclud reciproc, dar sunt adesea confundate”, cele din urmă fiind destinate în primul rând să sprijine părțile interesate financiare în luarea unor decizii de investiții „în cunoștință de cauză”, în timp ce primele sunt mai importante pentru o gamă mai largă de părți interesate, cum ar fi comunitățile locale, clienții, angajații, autoritățile de reglementare etc.

„Cu toate acestea, un număr tot mai mare de dovezi indică faptul că impactul negativ sau pozitiv semnificativ asupra mediului și societății poate afecta adesea, negativ sau pozitiv, performanța financiară a unei organizații în materie de costuri – de exemplu, creșterea costurilor datorate cheltuielilor de curățare, amenzi, despăgubiri, întârzieri în obținerea unor autorizații, față de costurile reduse rezultate în urma programelor de eficiență energetică și a resurselor, a proceselor de evitare și minimizare a deșeurilor etc. – veniturile  – de ex. venituri mai mici ca urmare a închiderii activității, a pierderii licenței de funcționare, a boicotării produselor de către clienți, față de venituri mai mari ca urmare a exploatării de noi piețe și/sau a extinderii celor existente sau a influențării preferințelor consumatorilor etc. – și alocarea de capital –de exemplu, riscul activelor blocate, care ar putea să nu mai genereze randamentele așteptate pe termen lung din cauza unor probleme sociale – confirmând legătura dintre aceste două perspective, aparent diferite. 

Acest concept a fost preluat atât de standardul «Material Topic» al GRI din 2021, cât și de noua Directivă a UE despre raportarea privind dezvoltarea durabilă a întreprinderilor (CSRD), prin conceptul de «dublă materialitate» și sunt convins că o comunicare mai cuprinzătoare și mai transparentă a impactului organizațiilor, atât pozitiv cât și negativ, va contribui la îmbunătățirea credibilității și a încrederii în sistemul de raportare nefinanciară, atât de către părțile interesate financiare, cât și de cele nefinanciare” –  a completat Massimo Bettanin.

Raportul evidențiază necesitatea unei mai bune înțelegeri a ratingurilor ESG, a relevanței – inclusiv a diverselor utilizări ale informațiilor privind sustenabilitatea, precum și a condițiilor necesare pentru a permite auditul. Deși există legături tot mai strânse între ESG și raportarea financiară, raportul identifică vocile și perspectivele suplimentare care modelează ecosistemul ESG, inclusiv societatea civilă și persoanele angajate. Raportul face apel la o mai mare implicare a acestor grupuri pentru elaborarea unor standarde de raportare și de publicare, a unor taxonomii de finanțare durabilă și a unor ratinguri ESG care să servească investitorilor, inclusiv celor care se concentrează pe riscul financiar și pe impactul social. 

[1]  Expresia de „Greenwashing” se folosește când o organizație cheltuiește mai mult timp și bani cu marketingul informației că este prietenoasă cu mediul, decât pentru minimizarea efectivă a impactului său asupra mediului. Este considerat un truc de marketing înșelător, menit să inducă în eroare consumatorii care preferă să cumpere bunuri și servicii de la mărci cu grijă față de mediu.

• Creșterea pieței globale a semiconductorilor a încetinit față de anul trecut, ajungând la 13,3% în T2. Și vânzările au scăzut în toate regiunile, în iunie: cu 0,9% în SUA, 1,1% în Europa și 2,8% în China.
• Situația din Taiwan generează îngrijorare, iar un conflict militar efectiv ar pune o presiune enormă pe alimentarea pieței globale cu tehnologie „fizică”. Și aceasta deoarece procesoarele produse de TSMC, gigant al industriei localizat în Taiwan, se regăsesc în categorii foarte variate de produse electronice și electrocasnice, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
• Pentru SUA, situația reprezintă o îngrijorare serioasă: nouă din zece cipuri folosite de tehnologia militară americană sunt produse în afara granițelor sale.
• China a investit masiv în tehnologii de vârf, în special în domeniul cipurilor și al inteligenței artificiale.
• În timp ce TSMC produce cipuri pe 4nm (nanometri) și are în vedere cipuri ultra-eficiente bazate pe 3nm, în Europa și SUA producătorii se bazează pe procesul de 12nm al Global Foundries.
• Pe termen mediu, încetinirea economiei globale, costurile mari și, localizat, dezechilibrul cerere/ofertă ar putea pune presiune asupra sectorului. 
• Pe termen lung, însă, este tot mai limpede că industria esențială pentru modul de viață modern va beneficia de un influx sporit de resurse, în condițiile competiției globale tot mai strânse, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

În primele zile ale anului curent, companiile din domeniul semiconductorilor se aflau, din perspectiva evaluării acțiunilor, pe vârfuri de talia unor zgârie-nori.

Doar în 2021, indicele Philadelphia Semiconductor (PHLX) a câștigat 41,16%, mai mult decât o dată și jumătate față de randamentul de 26,61% al indicelui S&P500. 

Sentimentul investitorilor era optimist, în ciuda norilor, pe atunci asociați mai ales cu criza logistică sau cu inflația. 

Titlurile din domeniu tind să aibă o volatilitate mult mai ridicată față de media pieței. Acesta este rezultatul unor fluctuații foarte mari ale condițiilor de afaceri, de la lupta pentru supraviețuire în anii grei cu cerere redusă și supraofertă, la profituri excepționale, când cererea se afla în revenire rapidă, și consumatorii doreau rapid produse necesare dezvoltărilor noi sau chiar apariției unor noi sub-ramuri industriale. 

Și acești ultimi ani au oferit cel puțin o jumătate strălucitoare a ciclului deja cunoscut. 

Acțiunile AMD, câștigând cotă de piață de la rivalul său Intel, sau Nvidia, profitând de pe urma super-trendurilor inteligenței artificiale și criptomonedelor sunt printre cei mai vizibili câștigători. 

Între membrii industriei se află atât faimoși producători de microprocesoare precum Intel, NVidia sau AMD, cât și firme precum Broadcom, KLA, NXP, Qualcomm sau Texas Instruments, producătoare de game de componente electronice utilizate în industrii foarte diverse.

Vremurile sunt în schimbare, iar piața a luat notă. 

De la 1 ianuarie până pe 2 august, PHLX a coborât cu peste un sfert (25,15%). 

În 2021, valoarea vânzărilor la nivel global a ajuns la 556 mld. de dolari, din care companiile americane au avut 258 mld. de dolari, sau o cotă de 46%, potrivit asociației de profil SIA. 

De la acest nivel foarte înalt, o nouă rundă ascendentă ar fi avut nevoie de o economie globală puternică. 

Creșterea pieței globale a semiconductorilor, față de anul anterior a încetinit, însă, la 13,3% în T2, iar față de T1 la 0,5%. 

Ritmul lunar a încetinit în ultimele 3 luni, iar în iunie vânzările au scăzut în toate regiunile: cu 0,9% în SUA, 1,1% în Europa și 2,8% în China.

AMD a raportat profituri și venituri peste așteptări (1,05 dolari/acțiune profit la vânzări de 6,55 mld. dolari), dar ghidajul oferit pentru trimestrul al treilea a fost sub așteptări. 

Titlurile se aflau în scădere de 5,3% în pre-sesiune, cu 5 ore înaintea deschiderii sesiunii oficiale. 

O bună parte din câștigul cotei de piață a AMD a venit din pierderile Intel, așa că nu ar fi o surpriză diferența de raportări.  

Totuși, Intel a reușit să surprindă, cu un profit de doar 29 cenți/acțiune față de 70 așteptați, și venituri de 15,32 mld. de dolari, cu 2,6 mld. de dolari sub estimări. 

Acțiunile au fost „pedepsite” cu scăderi de peste 10% după veștile aduse, în ciuda directorului financiar care estima că firma se află „la minime” și că ar urma o revenire a marjei de profit brute. 

Chiar înainte de anunț, acțiunile pierduseră 23% de la începutul anului.

Nvidia urmează să raporteze rezultatele pe 24 august și va fi foarte atent urmărită, pentru a vedea mai ales așteptările pentru industrie.

A doua jumătate a lunii iulie a adus o redresare parțială a cotațiilor, și la schimbarea de ton a contribuit și legislația de susținere a investițiilor în industria americană de cipuri. 

SUA, care și-a văzut erodată ponderea capacităților locale de producție de la 37% din industria globală în 1990 la 12% anul acesta, intenționează să stimuleze investițiile autohtone. 

Pachetul de 52 mld. de dolari este un stimulent major. Intel anunțase deja o fabrică de 20 de mld. de dolari. 

TSMC, cu baza în Taiwan, gigant al industriei, care produce cele mai avansate cipuri din lume, are deja în construcție în SUA o fabrică de înaltă tehnologie, dar procesul se dovedește, potrivit companiei, mai scump decât anticipase, și e afectat de lipsa forței de muncă, astfel încât deschiderea a fost amânată pentru 2023. 

De altfel, viteza pare a fi un aspect esențial, având în vedere tensiunile din jurul Taiwan-ului. 

Președintele Consiliului de Administrație al TSMC, Mark Liu, a declarat într-un interviu că, dacă forțele chineze ar invada insula, cea mai avansată facilitate de producție de cipuri din lume ar deveni nefuncțională. 

Fabrica nu poate fi preluată cu forța, a adăugat Liu, fiindcă este o unitate sofisticată, care depinde de legături în timp real cu Europa, Japonia, SUA pentru materiale, produse chimice, piese de schimb, software. Firma produce procesoare pentru Apple, seria A și M, și Qualcomm, printre altele.

Situația din Taiwan generează îngrijorare, iar un conflict militar efectiv ar pune o presiune enormă pe alimentarea pieței globale cu tehnologie „fizică”, deoarece procesoarele produse de TSMC se regăsesc în categorii foarte variate de produse electronice și electrocasnice. 

În același timp, electronica avansată este absolut necesară echipamentelor militare, iar nivelul ridicat al tensiunilor geopolitice focalizează suplimentar atenția asupra regiunii. 

Pentru SUA, situația reprezintă o îngrijorare serioasă: nouă din zece cipuri folosite de tehnologia militară americană sunt produse în afara granițelor sale.

China a investit masiv în tehnologii de vârf, în special în domeniul cipurilor și al inteligenței artificiale, intenția fiind de a câștiga „cursa AI”, ceea ce poate însemna câștigarea „războiului viitorului”. 

În ciuda sancțiunilor SUA, SMIC, cel mai mare producător de cipuri din China, a reușit să avanseze cu două generații și să producă cipuri în tehnologia de 7nm (nanometri). 

Samsung deja produce cipuri în tehnologia 3nm, spunând că sunt cu 23% mai performante și cu 45% mai eficiente din perspectiva consumului decât generația de 5 nm. În timp ce TSMC produce cipuri pe 4nm și are în vedere cipuri ultra-eficiente bazate pe pentru lunile următoare 3nm, în Europa și SUA producătorii se bazează pe procesul de 12nm al Global Foundries. 

Este de așteptat ca în anii următori investițiile în domeniu să accelereze, cu beneficii pentru progresul tehnologic. 

Costurile dezvoltării de noi facilități sunt, însă, mari, iar în actualul mediu cu inflație ridicată, și mai ample, iar durata de punere în funcțiune tinde să se măsoare în ani, nu luni. 

Pe termen scurt, piața poate reacționa la tensiunile geopolitice, aducând interes pentru titlurile din domeniul semiconductorilor, dar cu riscuri și volatilitate mai potrivite speculatorilor decât investitorilor. 

Pe termen mediu, încetinirea economiei globale, costurile mari și, localizat, dezechilibrul cerere/ofertă ar putea pune presiune asupra sectorului. 

Pe termen lung, însă, este tot mai limpede că industria esențială pentru modul de viață modern va beneficia de un influx sporit de resurse, în condițiile competiției globale tot mai strânse. 

Nivelul de încredere este la un al doilea minim istoric, după cel înregistrat în timpul crizei financiare globale

Condițiile economice se vor deteriora în lunile următoare, sunt de părere 86% dintre participanții la studiul Deloitte Private Equity (PE) Confidence Survey, în contextul în care COVID-19, războiul din Ucraina și inflația au efecte negative puternice asupra achizițiilor, lanțurilor de aprovizionare și ratelor dobânzilor. Pesimismul este chiar mai puternic decât la izbucnirea pandemiei și niciunul dintre participanții la sondaj nu se așteaptă la o îmbunătățire a climatului economic general. Indicele de încredere, care de obicei evoluează în tandem cu așteptările privind evoluția economică, a scăzut puternic, de la 149, în vara anului 2021, la 58, în vara anului 2022, acesta fiind al doilea cel mai scăzut nivel istoric după octombrie 2008, în timpul crizei financiare globale (când a ajuns la 48). O diferență crucială față de 2008 este că piața de private equity din regiune este acum foarte experimentată, atât în ceea ce privește membrii echipei, cât și instituțiile, subliniază studiul.

În ciuda incertitudinii în creștere, firmele de capital privat încă au apetit pentru tranzacționare, aproximativ jumătate dintre acestea spunând că se vor concentra pe noi investiții (în scădere de la 61%, în iarnă). Explicația pentru aceste planuri ține de așteptările privind scăderea indicilor de evaluare, 14% dintre respondenți spunând că vânzătorii au cerut prețuri mai mici în ultimele șase luni, iar 65% cred că această tendință va continua. Această evoluție marchează o schimbare în privința prețurilor, care au fost ridicate atât în Europa, cât și la nivel global, subliniază studiul – înainte de pandemie, acestea au crescut, apoi au stagnat și apoi au crescut din nou abrupt. Companiile lideri de piață continuă să fie cele mai interesante pentru fondurile de private equity care vor să cumpere (53%), în timp ce start-up-urile au atras atenția a doar 8% dintre acestea.

„Ne aflăm într-o fază dominată de cumpărători, arată studiul nostru. Faptul că multiplii de evaluare sunt în scădere face ca această perioadă să fie propice achizițiilor. Cu toate acestea, firmele de capital privat rămân prudente, după cum deducem din creșterea ponderii celor care se vor concentra pe gestionarea portofoliului (43%), ceea ce sugerează o atitudine defensivă, în anticiparea unor dificultăți. În prezent, inflația și costul finanțării sunt unele dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă piața din Europa Centrală. În România, nu ne așteptăm să vedem diferențe față de restul regiunii, deși cred cu tărie că țara noastră este o destinație ideală pentru investițiile pe care multe țări din Vestul Europei sau chiar de pe alte continente intenționează să le facă în viitorul apropiat”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Firmele de private equity din Europa Centrală se așteaptă la dificultăți în ceea ce privește finanțarea tranzacțiilor în lunile următoare, în condițiile în care peste două treimi dintre acestea (71%) anticipează o reducere a accesului la finanțare, în creștere semnificativă de la 30%, în iarnă. În contextul în care băncile acordă credite mai puține sau la costuri foarte mari, în Europa Centrală încep să apară fondurile de finanțare a datoriilor (debt funds), care sunt populare în SUA și au început să apară în Europa în jurul anului 2010.

În ultimul an, importanța aspectelor legate de sustenabilitate (ESG – environment, social, governance) a crescut atât pentru companii, cât și pentru fondurile de capital privat. Peste jumătate dintre participanții la studiu (53%) au implementat o politică de investiții care include în mod specific factori ESG, comparativ cu 30%, în timpul iernii. Pe de altă parte, companiile încep să-și dea seama că accentul pus pe sustenabilitate poate fi o sursă puternică de creștere, la fel ca și digitalizarea, și poate duce la creșterea evaluării unui business pentru cumpărătorii internaționali.

În ceea ce privește mărimea tranzacției, Europa Centrală este, de obicei, o piață de dimensiune medie, iar peste două treimi dintre firmele de private equity (69%) nu se așteaptă la schimbări în acest sens în lunile următoare, în ciuda degradării contextului general.

Avertizam în urma cu o lună că „Prețul gazelor naturale în iarnă va atinge cele mai mari valori din istoria utilizării gazelor naturale. Consumatorii industriali mari se vor închide singuri, fără să fie raționalizați.”. Din păcate nu a venit iarna, dar pe fondul creșterii cererii de gaze pentru înmagazinare, prețul a sărit de 200 euro/MWh pe bursa din Olanda.

În ultimul an prețul gazelor naturale tranzacționate pe bursa din Olanda a crescut de cca 9 ori și așteptările traderilor sunt de creștere a prețului pentru iarna 2022/2023.

Statistic, anual, prețul gazelor naturale începe să crească începând cu luna august, atunci când se încheie contractele de achiziție gaze pentru iarna/anul viitor. Astfel, trebuie să ne așteptăm ca prețurile gazelor să crească în această perioadă și să atingă valori care nu au mai existat în istoria tranzacțiilor cu gaze.

Dar problema cea mai importantă a iernii viitoare este existența efectivă a gazelor, și astfel vom asista la situații în care unii consumatori/țări, vor fi determinați să ofere „oricât” pe gaze, doar pentru a le avea. O situație care va aduce companii și țări din Europa în situația de a beneficia de unele câștiguri imense în această iarnă prin politicile și programele pe care le vor întreprinde. 

Din păcate România, chiar dacă este al doilea producător de gaze din UE, nu se va găsi în lista acestor țări.