Compania de consultanță în management Horváth anunță că a asistat compania de curierat FAN Courier „în proiectul de elaborare a Strategiei Digitale, care va contribui la consolidarea poziției de lider pe piața de profil”. 

Horváth subliniază că „proiectul, derulat în perioada februarie-mai 2022, a avut la bază o analiză a proceselor interne de digitalizare în FAN Courier, o analiză a sistemelor și capabilităților digitale de care dispune compania, de structurare eficientă a inițiativelor de digitalizare noi sau deja planificate, dar și propuneri de soluții personalizate, moderne, care să ajute la accelerarea digitalizării. 

Anul acesta, piața românească de e-commerce a înregistrat o valoare totală de 6,2 miliarde de euro, având o creștere de 44% față de 2019, dar de doar 10% față de 2020. Mare parte din creștere este datorată perioadelor prelungite de lockdown din timpul pandemiei de Covid 19. Dacă 2021 a avut un rol de consolidare a pieței, în 2022 se estimează că valoarea totală a acesteia va ajunge la 7 miliarde de euro, conform GPeC, ceea ce va avea implicații majore și în sectorul de curierat. În 2021, companiile de curierat și poștă au înregistrat o cifră de afaceri de peste 1,1 miliarde de euro, cu 34% mai mult față de nivelul pre-pandemic din 2019, pe fondul expansiunii e-commerce-ului. 

Plecând de la acest context, echipa de consultanți Horváth a împărțit proiectul în mai multe etape, prima dintre acestea fiind analiza din două perspective – internă și externă. Din punct de vedere intern, focus-ul a fost asupra proceselor, sistemelor IT, capabilităților digitale, precum și a nevoilor și cerințelor FAN Courier. Analiza externă efectuată a ajutat la obținerea unor concluzii în ceea ce privește tendințele de digitalizare specifice industriei de curierat. Pe baza analizei și a strategiei de business a FAN Courier, Horváth a asistat compania în definirea unor obiective și cerințe de digitalizare pentru care au fost făcute mai multe scenarii și cărora le-au fost alocate programe pentru implementare într-un orizont de timp mediu”.

Alexandru Stelea, Head of Project Management Office FAN Courier: „Compania de consultanță Horváth ne-a oferit o perspectivă obiectivă a etapelor și soluțiilor de care aveam nevoie pentru accelerarea digitalizării, proces care a devenit o necesitate pentru toți jucătorii industriei, în condițiile în care pandemia a dus la explozia comerțului online și a digitalizat tot mai mult relația client-furnizor. Ne dorim accelerarea digitalizării pentru a crește valoarea adăugată pe care o aducem business-ului, iar Horváth ne-au oferit suportul de care aveam nevoie în acest proces.”

Kurt Weber, managing director Horváth Romania: „Industria de curierat trebuie să se adapteze schimbărilor aduse de pandemia de Covid 19, provocărilor actuale în lanțurile de aprovizionare și inflației ridicate. Astfel, transformarea digitală va juca un rol cheie în creșterea competitivității, prin desfășurarea unor procese de afaceri mai eficiente, îmbunătățirea capacităților de inovare și crearea unor experiențe mai bune pentru clienți, angajați și parteneri. Prin expertiza și capabilitățile noastre, ajutăm FAN Courier să rămână o companie agilă, conectată permanent la piață, la nevoile viitoare ale clienților, capabilă să ia decizii bazate pe date, care vor ajuta la accelerarea inovației în serviciile de curierat și vor genera valoare adăugată pentru clienți.”

Constantin Pelehra, Senior Project Manager, Horváth Romania: „FAN Courier este într-o poziție bună pentru transformare digitală, pe care nu o consideră o destinație, ci o stare permanentă de evoluție. Unul din factorii de succes al acestui proiect a fost deschiderea și susținerea managementului și angajaților FAN Courier cu care am colaborat eficient și am aliniat teme complexe. Rezultatele acestui proiect au condus la implicarea noastră viitoare și în etapele de implementare.”

Planul de implementare definit în Strategia Digitală a FAN Courier include „un portofoliu de nouă programe care, pe lângă inițiative specifice de digitalizare, vor ajuta la dezvoltarea capabilităților digitale în FAN Courier. Printre acestea, se numără un program de BI și Analytics modern, un program de automatizare și digitalizare a proceselor de business, precum și un program de Machine Learning și un program de optimizare a experienței digitale a clientului”.

Horváth este recunoscută ca „una dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management, prezentă și pe piața din România, începând cu 2005. Compania a fost înființată în Stuttgart, în 1981, de Prof. Dr. Péter Horváth, unul dintre pionierii Controlling-ului în Germania și are peste 1.000 de angajați. Horváth are birouri în Germania (Berlin, Düsseldorf, Frankfurt, Hamburg, München și Stuttgart), Austria, România, Elveția, Ungaria, Arabia Saudită și Emiratele Arabe, dar consultanții companiei stau la dispoziția clienților la nivel global. Horváth este membră a Cordence Worldwide, cea mai importantă alianță activă la nivel mondial, formată din companii de consultanță în management de prestigiu, cu aproape 70 de birouri în 24 de țări, situate pe trei continente. Vă rugăm să vizitați website-ul nostru la: www.horvath-partners.com/ro”.

FAN Courier este „o companie cu capital integral românesc, fondată în 1998 de Felix Pătrășcanu, Adrian Mihai și Neculai Mihai. FAN Courier a devenit, în 2006, liderul pieței românești de curierat, poziție consolidată constant datorită investițiilor și serviciilor cu valoare adăugată noi, introduse permanent.

FAN Courier deservește cei peste 55.000 de clienți, majoritatea persoane juridice, cu ajutorul unei echipe formate din peste 7.500 de angajați și colaboratori și a unei flote auto de aproximativ 4.400 de autovehicule. 

Serviciile FAN Courier de expediere și livrare în sistem ”door to door” sunt disponibile atât la nivel național, numărul de localități deservite fără kilometri suplimentari crescând permanent, cât și la nivel internațional, prin parteneriate solide.  

Distincțiile obținute constant în ultimii ani de compania FAN Courier reprezintă o recunoaștere a performanței de afaceri, a implicării în dezvoltarea economică a României, a responsabilității în fața comunității și a implicării acționarilor fondatori în educarea viitoarei generații de antreprenori. 

Constant, FAN Courier se numără printre companiile incluse în Topul celor mai puternici jucători din economie, realizat de diferite organizații și publicații de business recunoscute în România: locul 1 în Topul Național al Firmelor Private din România, la categoria întreprinderi mari, realizat de Camera de Comerț și Industrie a României, locul 3 în Topul Național al Firmelor Private, categoriile Performanță Globală și Productivitate Întreprinderi Mari, locul 12 în Topul celor mai cunoscute și longevive branduri românești, realizat anual de publicația BIZ, Courier Company of the Year în cadrul Galei Premiilor Industriei de Curierat în 2014-2019 și Best Courier Company, acordat în cadrul GPeC în perioada 2015-2021”.

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România anunță implementarea în perioada iulie 2022-august 2023, a proiectului „Bucharest Business Agency”, Cod My SMIS – 151037, proiect bazat pe un acord de parteneriat cu Primăria Municipiului București.

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, cu o valoare totală de 377.323,00 lei, valoarea cofinanțării UE fiind 295.821,24 lei.

Obiectivul general al proiectului vizează „dezvoltarea capacității CNIPMMR de a se implica în formularea și promovarea dezvoltării la nivel local în aria sa de activitate si expertiză, respectiv reprezentarea unitară și eficace a IMM-urilor, prin dezvoltarea unor politici publice prin care să se asigure promovarea exporturilor și atragerea de investiții pentru IMM-uri”.

Obiective specifice sunt:

OS1. Dezvoltarea de proceduri, mecanisme pentru susținerea și promovarea dezvoltării la nivel local și de interacțiune cu autoritățile și instituțiile administrației publice axate pe promovarea exporturilor și atragerea de investiții în cadrul IMM-urilor. Astfel va fi realizată o analiză care va viza evidențierea asupra modului în care politicile publice în domeniul promovării exporturilor şi atragerii de investiţii au fost asigurate până la demararea proiectului. În cadrul analizei vor fi luate în calcul inclusiv cele mai bune practici din statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv după modelul Vienna Business Agency. Totodată va fi elaborată o strategie de promovare și dezvoltare a investițiilor si promovare a exporturilor. Se va avea în vedere creșterea relevanței strategiei pentru domeniul de activitate asupra căruia se aplica prin realizarea în cadrul Primăriei București a biroului Bucharest Business Agency unde vor fi implementate în mod concret elementele strategiei.

OS2. Susținerea capacității CNIPMMR și a altor parteneri sociali de a se implica în formularea și promovarea dezvoltării la nivel local în domeniul promovării exporturilor și atragerii de investiții prin derularea unor activități de formare specifice acestui domeniu – derularea de acțiuni de formare-instruire, realizarea unui curs dedicat atragerii de investiții si promovării activităților de internaționalizare pentru IMM-uri pentru un număr de 30 de persoane, reprezentanți ai beneficiarului, precum si a altor ONG-uri și parteneri sociali care vizează prin activitatea lor să acorde sprijin pentru investiții si promovarea exporturilor firmelor, inclusiv reprezentanți ai Primăriei București.”

Principalul rezultat așteptat al proiectului îl reprezintă „capacitate crescută a ONG-urilor și partenerilor sociali de a se implica în formularea și promovarea dezvoltării la nivel local atins prin:

• procedură/strategie pentru susținerea și promovarea dezvoltării la nivel local și de interacțiune cu autoritățile și instituțiile administrației publice axate pe promovarea exporturilor și atragerea de investiții în cadrul IMM-urilor
• un birou dedicat atragerii de investiții și promovării exporturilor în cadrul IMM-urilor înființat în cadrul Primăriei Municipiului București (Bucharest Business Agency) și funcțional
• 30 de reprezentanți din cadrul CNIPMMR, precum și ai altor ONG-uri și parteneri sociali, formați în proiect în domeniul atragerii de investiții și promovării exporturilor, în vederea susținerii la nivel local a dezvoltării IMM-urilor”

Proiectul „Sibiu Business Agency”, Cod My SMIS – 151108, este implementat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în perioada iulie 2022-august 2023, având la bază un acord de parteneriat cu Consiliul Județean Sibiu.

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 și are valoarea totală de 377.323,00 lei, din care 314.310,06 lei, cofinanțarea UE.

Proiectul are ca obiectiv general „dezvoltarea capacității CNIPMMR de a se implica în formularea și promovarea dezvoltării la nivel local în aria sa de activitate și expertiză, respectiv reprezentarea unitară și eficace a IMM-urilor, prin dezvoltarea unor politici publice prin care să se asigure promovarea exporturilor și atragerea de investiții pentru IMM-uri”.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

„OS1. Dezvoltarea de proceduri, mecanisme pentru susținerea și promovarea dezvoltării la nivel local și de interacțiune cu autoritățile și instituțiile administrației publice axate pe promovarea exporturilor și atragerea de investiții în cadrul IMM-urilor – va fi realizată o analiză care va viza evidențierea asupra modului în care politicile publice în domeniul promovării exporturilor şi atragerii de investiţii au fost asigurate până la demararea proiectului. Rezultatele și concluziile acestei analize vor fi utilizate în vederea elaborării a unei strategii de promovare și dezvoltare a investițiilor și a exporturilor. Totodată, în cadrul Consiliului Județean Sibiu va fi realizat biroul Sibiu Business Agency unde vor fi implementate în mod concret elementele strategiei.

OS2. Susținerea capacității CNIPMMR și a altor parteneri sociali de a se implica în formularea și promovarea dezvoltării la nivel local în domeniul promovării exporturilor și atragerii de investiții prin derularea unor activități de formare specifice acestui domeniu – realizarea unui curs dedicat atragerii de investiții și promovării activităților de internaționalizare pentru IMM-uri pentru un numar de 30 de persoane, reprezentanți ai beneficiarului, precum și a altor ONG-uri și parteneri sociali care vizează prin activitatea lor să acorde sprijin pentru investiții și promovarea exporturilor firmelor, inclusiv reprezentanți ai Consiliului Județean Sibiu”.

Principalul rezultat vizat prin aplicarea proiectului este „capacitate crescută a ONG-urilor și partenerilor sociali de a se implica în formularea și promovarea dezvoltării la nivel local atins prin:

• procedură/strategie pentru susținerea și promovarea dezvoltării la nivel local și de interacțiune cu autoritățile și instituțiile administrației publice axate pe promovarea exporturilor și atragerea de investiții în cadrul IMM-urilor
• un birou dedicat atragerii de investiții și promovării exporturilor în cadrul IMM-urilor înființat în cadrul Consiliului Județean Sibiu (Sibiu Business Agency) și funcțional
• 30 de reprezentanți din cadrul CNIPMMR, precum și ai altor ONG-uri și parteneri sociali, formați în proiect în domeniul atragerii de investiții și promovării exporturilor, în vederea susținerii la nivel local a dezvoltării IMM-urilor”

Cu 5,6 milioane de metri pătrați de spații de depozitare moderne la sfârșitul anului 2021, România este a treia cea mai mare piață I&L din CEE-15  

Piața logistică și industrială din România a devenit tot mai solidă în ultima vreme, cu un nivel record al activității de închiriere în ultimii doi ani care a alimentat dezvoltarea robustă, ducând la o creștere medie a stocului de aproximativ 15-20% pe an, potrivit raportului „ExCEEding Borders I&L” publicat de Colliers. Și 2022 a început într-o notă pozitivă în ceea ce privește activitatea de închiriere, cu o bază solidă de tranzacții care urmează să fie finalizate. În viitor, consultanții Colliers se așteaptă și la un boom în segmentul spațiilor de depozitare moderne destinate întreprinderilor mici și mijlocii și a proiectelor de tip Last-Mile.

Stocul modern de spații industriale și logistice din România a ajuns la 5,6 milioane de metri pătrați la sfârșitul anului 2021, ceea ce reprezintă a treia cea mai mare piață I&L în 15 dintre cele mai mari economii din zona Europei Centrale și de Est, iar dezvoltatorii au în construcție încă 470.000 de metri pătrați de spații moderne, potrivit raportului „ExCEEding Borders I&L” al Colliers. Împreună cu livrările din primul semestru, înseamnă că România va sări de 6 milioane metri pătrați până la finalul anului 2022. Bucureștiul acoperă aproximativ jumătate din stocul de spații industriale și logistice din România, dar creșterea rapidă a orașelor regionale din ultimul deceniu, cu o dinamică favorabilă a pieței muncii care a alimentat consumul în aceste orașe, a făcut loc unor oportunități mai numeroase și în alte părți ale țării, care se vor dezvolta mai repede pe termen mediu. În alte țări cu o economie regională dezvoltată și unde distanțele geografice sunt mai mari, ponderea Capitalei este mult mai mică pe piața de spații industriale. De exemplu, Varșovia reprezintă mai puțin de un sfert din stocul total de depozite moderne din Polonia, în timp ce Praga reprezintă o treime din stocul din Cehia.

Rata de neocupare pentru spațiile de depozitare premium a rămas la nivel de o singură cifră, în jurul valorii de 6% în medie, ceea ce este ușor peste media din ECE-15, iar chiriile pentru spațiile de depozitare clasa A din România au fost, de asemenea, destul de stabile în ultimii ani, între 3,5 și 3,9 euro pe metru pătrat, unul dintre cele mai scăzute niveluri din ECE-15, din cauza concurenței puternice în zona ofertei. Totuși, având în vedere creșterea prețurilor la materialele de construcție, se observă presiuni semnificative de creștere a chiriilor în 2022. Astfel, chiriile pentru spații bune de clasa A sunt cotate mai degrabă în jurul valorii de 4,3 euro pe metru pătrat, mergând chiar spre 4,5 euro pe metru pătrat în anumite cazuri..

„În afară de cererea tradițională pentru formate mai mari, spațiile pentru afaceri mici (SBU) și logistica de proximitate (LML) devin mai atractive. Stocul cu adevărat modern din România este limitat și doar în ultimii ani a dat semne de creștere mai robustă în perspectivă. Dacă ne uităm strict la SBU-uri, există doar câteva scheme moderne de depozitare pe care le putem lua în calcul, iar acestea vor servi drept teren de testare pentru a vedea dacă există potențial. Proiectele de tip last-mile au început, de asemenea, să se dezvolte mai rapid abia recent. Având în vedere densitatea mare a populației pe care o are un oraș ca Bucureștiul, infrastructura generală de transport a devenit din ce în ce mai solicitată. Cu alte cuvinte, nevoia de proiecte de tip last-mile și, chiar mai relevant, de logistică de oraș are sens pe termen lung. Cererea pentru aceste formate a înregistrat o creștere a solicitărilor în ultimii 3 ani”, explică Victor Coșconel (foto), Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.

Apariția depozitelor moderne destinate întreprinderilor mici și mijlocii în România este o dovadă că piața locală se maturizează și oferă oportunități pentru un dezvoltator imobiliar, spun consultanții Colliers. Creșterea puternică și continuă și revenirea macroeconomică din ultimii ani au acționat drept catalizatoare pentru apariția unor companii puternice în zona IMM-urilor, astfel încât nu mai este cazul în care numai marii chiriași își pot permite sau au nevoie de depozite de clasă A. În plus, forța de muncă competitivă și materializarea sporită a potențialului neexploatat al României în materie de infrastructură a continuat să atragă mari jucători care au nevoie de soluții I&L.

În timpul pandemiei, sectorul I&L s-a bucurat de un interes sporit din partea chiriașilor, atât din sectorul comerțului electronic, cât și din partea operatorilor logistici care își oferă serviciile pentru retailerii online. Consultanții Colliers arată că tendința de creștere a comerțului electronic va continua să se accentueze pe termen lung, dar această creștere va fi mai lentă decât la începutul pandemiei. Războiul în curs de desfășurare din Ucraina a provocat noi perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, creșterea prețurilor la combustibili și disponibilitatea mai scăzută a materialelor de construcții, iar toți acești factori influențează foarte mult nu numai piețele I&L din ECE-15, ci și din întreaga lume.

În aparență, conflictul din Ucraina a avut un impact minim asupra pieței I&L și, în sens mai larg, asupra economiei românești. Ramificațiile geopolitice și economice pe termen lung sunt încă devreme de estimat, dar consultanții Colliers consideră că, în cele din urmă, acestea se vor dovedi pozitive pentru mediul local de afaceri, deoarece companiile vor dori să se bazeze pe siguranța oferită de o țară precum România (ferm ancorată în NATO/UE), oferind în același timp costuri relativ scăzute cu forța de muncă. Pe termen scurt am putea vedea unele relocări de activități de producție/ depozitare în România, dar acestea par a fi relative reduse ca impact.

Stocul total de I&L pentru regiunea ECE-15 a crescut la peste 50 de milioane de metri pătrați, cu 20 de milioane de metri pătrați situați în interiorul și în jurul celor 15 piețe de capital. Polonia menține cea mai mare piață I&L și se apropie de pragul de 25 de milioane de metri pătrați. Recentul raport „ExCEEding Borders I&L”, publicat de Colliers, indică faptul că toate țările CEE-15 au înregistrat o creștere a solicitărilor de spații SBU/LML. Acest lucru este legat, printre altele, de dezvoltarea semnificativă a sectorului comerțului electronic și a serviciilor de curierat. Acești factori înseamnă că în trimestrele următoare ne putem aștepta la o nouă dezvoltare semnificativă a acestui segment de piață în ECE-15. Stocul total de spații tipice de SBU / Last Mile Logistics în țările ECE-15 reprezintă peste 3 milioane de metri pătrați, iar alți 500.000 de metri pătrați de spații de acest tip sunt în construcție.

Potrivit unui studiu realizat de compania de transferuri internaționale de bani TransferGo, unul din trei români din diaspora plănuiește să își petreacă concediul de vară în România, unde va cheltui sume importante de bani pe diverse bunuri de larg consum, materiale de construcții și servicii turistice.

În timp ce mulți români din țară călătoresc către destinații estivale precum Grecia, Bulgaria sau Turcia, peste 30% dintre românii din diaspora vor petrece concediul de vară în România, unde vor cheltui între 1500 și 2000 de euro de familie, conform datelor companiei de transferuri internaționale de bani TransferGo.

Mai mult, potrivit aceluiași studiu TransferGo, românii tind să nu mai călătorească cu foarte mulți bani cash, ci preferă să își păstreze economiile în conturi bancare, ori să le transfere direct în conturile din România prin intermediul aplicațiilor de transferuri internaționale de bani, precum TransferGo.

Cu toate că bugetul de vacanță a fost redus comparativ cu anii anteriori, sub presiunea inflației și a instabilității economice, românii din diaspora susțin în continuare activ economia românească prin sumele de bani pe care le trimit periodic rudelor rămase în țară.

Anul acesta, odată cu ridicarea restricțiilor de călătorie impuse în timpul pandemiei, mulți dintre românii din diaspora vor relua tradiția petrecerii concediului de vară în România. Durata medie a unui sejur este de două săptămâni, iar perioada preferată este luna august, când estimările autorităților arată că traficul pe sensurile de intrare în țară se va apropia de valorile înregistrate în anii de dinainte de începerea pandemiei.

Din punct de vedere economic, august este de altfel una dintre cele mai profitabile luni din an pentru comerţ, în special pentru sectoarele alimentar, materiale de construcții, mobilă și electro- IT, iar acest fapt se datorează și românilor din diaspora care, nu doar că vin acasă, dar fac și investiții aici.

În diaspora trăiesc și muncesc oficial 5.7 milioane de români, însă cifra reală este mult mai mare, aproape 8 milioane de români fiind plecați în afara granițelor, conform unor estimări recente.