Impozitul minim pe profit la nivel global – ce poate aduce nou pentru România?

Economistul
-
0
Impozitul minim pe profit la nivel global – ce poate aduce nou pentru România?

_________________

Andreea Geacu,
Senior Manager, Taxe Directe, Deloitte România (foto)

Directiva europeană care are ca scop protejarea drepturilor de impozitare ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene (UE) asupra societăților multinaționale este programată să intre în vigoare începând cu anul 2024. Aceasta prevede un impozit pe profit minim la nivel global, de 15%, care să se aplice societăților multinaționale astfel încât să nu existe situații în care, prin aplicarea unor practici fiscale agresive, acestea să își reducă nota totală de plată cu impozitul sub acest nivel considerat rezonabil. Inițial, regulile se vor aplica grupurilor de societăți cu cifra de afaceri mai mare de 750 de milioane de euro. 

Aplicarea unui impozit minim pe profit la nivel global, de 15%, reprezintă, practic, pilonul II din reforma fiscală internațională coordonată de Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), organizație la care și România a început procesul de aderare. Normele de implementare (GloBe rules) au fost emise de organizație spre finalul anului trecut, după semnarea acordului de către cele 136 de state participante la negocieri, iar, în decembrie 2021, Comisia Europeană a publicat un proiect de directivă pentru implementarea ratei minime de impozitare. Pentru a fi aprobată și ulterior implementată efectiv, directiva trebuie să obțină votul tuturor celor 27 de state membre UE. Ungaria s-a opus implementării în luna iunie a acestui an, dar un alt vot este planificat pentru octombrie 2022.

Pe de altă parte, anumite state și-au anunțat deja suportul pentru această inițiativă. Este vorba de Franța, Germania, Italia, Spania și Olanda, care au semnat o declarație comună în acest sens în data de 9 septembrie 2022. În România, însă, subiectul nu pare a se afla în atenția factorilor de decizie. Cu toate acestea, societățile din Romania care fac parte din grupuri multinaționale trebuie să se pregătească pentru schimbări în privința taxării profiturilor, dat fiind că țara noastră va fi obligată să aplice impozitul minim după ce va fi luată o decizie în acest sens la nivel european.

Cum va funcționa impozitul minim? 

Companiile multinaționale vor fi obligate să aplice o cotă minimă de impozitare de 15% în fiecare țară în care desfășoară activitate. Diferența dintre impozitul minim și cel efectiv plătit în jurisdicțiile filialelor urmează să fie colectată de către compania mamă a grupului și plătită în statul său de rezidență.

Astfel, pentru a se evita o astfel de situație, ar trebui ca filiala din România să aibă o cotă efectivă de impozitare de cel puțin 15%. Chiar dacă în România cota de impozitare este de 16%, datorită unor deduceri suplimentare (precum deducerea pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, creditul fiscal din sponsorizare sau creditul fiscal pentru achiziționarea caselor de marcat), cota efectivă poate coborî chiar sub acest nivel minim de 15%. 

Totuși, atât raportul OCDE privind pilonul II, cât și proiectul de directivă europeană prevăd o serie de excepții de la aplicare, în funcție de veniturile obținute de companii (așa-numita excludere „de minimis”). Astfel, companiile cu venituri mai mici de 10 milioane de euro și profit mai mic de un milion de euro, obținute în țara în care activează, nu vor intra sub incidența noilor reguli.

Drept urmare, microîntreprinderile nu vor fi afectate de noul impozit minim pe profit la nivel global, întrucât companiile care pot aplica acest regim de impozitare au cifra de afaceri mai mică de un milion de euro, în prezent, iar de la 1 ianuarie 2023 plafonul scade la 500.000 de euro. 

Statele gazdă pot lua măsuri pentru a menține impozitele în țară

Țările pot implementa reguli naționale similare celor prevăzute de OCDE, aplicabile subsidiarelor de pe teritoriul lor,  pentru a colecta, la nivel local, diferența de impozit datorat. Prin implementarea acestor reguli la nivel național, impozitul suplimentar (diferența dintre cota efectivă de impozitare și pragul minim de 15%) s-ar plăti chiar în România, și nu în statul companiei mamă a grupului respectiv. 

Numărul jurisdicțiilor care au emis deja legislație preliminară pentru implementarea unor astfel de reguli naționale de stabilire a impozitului minim pe profit global este în creștere. Printre acestea, se numără Elveția, Singapore, Marea Britanie sau Emiratele Arabe Unite.

În concluzie, pentru a aplica acest impozit minim, România ar trebui să propună cât mai curând reglementări locale de aplicare a impozitului minim pe profit la nivel global (qualified domestic top-up tax), astfel încât companiile să aibă suficient timp la dispoziție să analizeze aplicabilitatea acestora. Între timp, contribuabilii ar trebui să analizeze cu atenție regulile prevăzute de proiectul de directivă europeană și recomandările emise de OCDE pe această temă, pentru a estima cât mai corect impactul lor asupra poziției fiscale din România.

 

 

Clinicile Dentare Dr. Leahu anunță o cifră de afaceri de 59,3 milioane de lei în prima jumătate a anului, cu 33,5% peste primul semestru al anului trecut

Economistul
-
0
Clinicile Dentare Dr. Leahu anunță o cifră de afaceri de 59,3 milioane de lei în prima jumătate a anului, cu 33,5% peste primul semestru al anului trecut

 

Rețeaua Clinicile Dentare Dr. Leahu, listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București, a închis primul semestru al anului cu cifră de afaceri de 59,3 milioane de lei, cu 33,54% mai mult decât în primele șase luni ale anului 2021. Creșterea numărului de cabinete dentare și a pacienților cu afecțiuni grave, precum și a recomandărilor celor care s-au tratat în clinicile rețelei stau la baza creșterii afacerilor companiei, arată studiile interne. 

„Deși nu a fost un obiectiv pentru noi să ajungem liderul industriei, dat fiind că ne-am concentrat pe creșterea sustenabilă, ne bucurăm să vedem că ne menținem pe această poziție și după rezultatele de anul trecut. Ceea ce ne-a preocupat în principal a fost să îmbunătățim constant gradul de satisfacție al pacienților, dar și nivelul de educație al acestora în ce privește, în special, prevenirea afecțiunilor dentare. Mizăm în continuare pe consolidarea industriei și pe dezvoltarea resurselor noastre, fiindcă suntem cu ochii pe felul în care va arăta insitituția noastră în următoarea decadă”, a declarat Dr. Ionuț Leahu, fondator și CEO al Rețelei Clinicile Dentare Dr. Leahu, cea mai extinsă rețea de stomatologie din România.

26.050 de pacienți unici s-au tratat în Clinicile Dentare Dr. Leahu în primul semestru al anului 2022, în creștere cu 84% față de perioada similară a anului trecut. În același timp, numărul clinicilor deschise a crescut cu 36% iar cel al cabinetelor cu 45%. În acest interval a fost inaugurată clinica din Brașov, cu opt cabinete, centru de radiologie și spațiu dedicate tratamentului copiiilor, în urma unei investiții totale de 650.000 de euro. De asemenea, în luna iunie a acestui an era în curs de amenajare clinica din București – Piața Alba Iulia, care s-a deschis ulterior pentru pacienți. Rețeaua Clinicile Dr. Leahu a ajuns să încorporeze 19 centre stomatologice în toată țara “cu cea mai mare experiență în tratarea cazurilor complexe”, declară medicul Ionuț Leahu. Cu toate acestea, compania a comunicat o modificare importantă în modelul de business, mutând accentul de pe tratare pe prevenție și crescând, astfel, investițiile în resurse pentru tratarea cazurilor simple: “Considerăm că menirea noastră în industria sănătății trebuie să se îndrepte, în primul rând, către asigurarea sănătății dentare pe termen lung pentru populație. Am pus pe primul plan investițiile în infrastructură și pentru a acomoda un număr mare de pacienți care să beneficieze de servicii de prevenție sau de tratamente necostisitoare, fiindcă, în urma campaniilor de informare și educare, ne așteptăm la un aflux de pacienți cu afecțiuni minore”, a mai declarat fondatorul Rețelei. Pentru acest obiectiv, echipa internă s-a extins cu 127 de specialiști, iar compania a continuat inițiativele de pregătire a viitorilor profesioniști din domeniu, dar și eforturile de lobby pentru decontarea acestor tipuri de servicii de către Stat sau de către angajator, prin abonamentele dentare de tip corporate. 

Pe lângă dezvoltarea zonei corporate, planurile companiei includ și lansarea unei soluții inovatoare în materie de digitalizare a serviciilor stomatologice, în luna octombrie a acestui an.  

Cea mai recentă cercetare internă, care a interpretat datele a aproximativ 50.000 de pacienți care au accesat, în ultimele 18 luni, circa 500.000 de servicii în clinicile Dr. Leahu din toată țara arată că majoritatea pacienților de peste 50 de ani solicită cel mai des tratamente cu implanturi dentare (15%) și proteze (14%), iar tinerii sub 30 de ani vin la stomatolog cu afecțiuni care necesită deja tratamente de canal (18%). De altfel, studiul Kantar, comandat pentru al patrulea an la rând, relevă că românii își aleg medicul dentist pe criteriul încrederii (85%), următorii factori de decizie fiind recomandarea (63%) și tarifele avantajoase (56%). 

Pacienții au amintit ca motive prioritare pentru vizitele la medicul stomatolog consultația (60%), tratarea cariilor (53%), radiografia (43%, în creștere cu 9 puncte procentuale față de anul anterior), detartrajul (34%), tratarea infecțiilor (25% ) și extracțiile dentare (25%). Evoluția pe zona de estetică dentară a fost ascendentă, gradul  de solicitare a albirii profesionale a crescut cu trei puncte procentuale, iar a coroanelor dentare cu două. Rezultatele analizei KANTAR mai arată că motivele principale pentru care românii nu se programează la medicul dentist sunt autodiagnosticarea – prin care se identifică o lipsă a problemelor stomatologice (69%) – dar și lipsa resurselor (35% – bani; 20% – timp). Scade, în schimb, procentul celor care se tem de stomatolog.

Companiile își îmbunătățesc strategia de raportare despre climă, dar încă întârzie să acționeze pentru decarbonare

Economistul
-
0
Companiile își îmbunătățesc strategia de raportare despre climă, dar încă întârzie să acționeze pentru decarbonare

 

  • Creștere puternică a numărului de companii care furnizează informații despre impactul climatic, dar calitatea raportării nu se îmbunătățește 
  • Doar o treime dintre organizații menționează impactul schimbărilor climatice asupra activității lor în situațiile financiare 

Companiile din întreaga lume încep să își îmbunătățească raportările privind riscurile climatice, dar nu iau încă măsurile necesare pentru a aborda aceste riscuri și pentru a răspunde nevoilor investitorilor și clienților, potrivit celui mai recent Barometru global al riscurilor climatice realizat de EY. 

Raportul, aflat la a patra ediție, analizează măsura în care organizațiile din întreaga lume raportează cu privire la riscurile și oportunitățile climatice și iau măsuri pentru a le atenua. Acesta examinează eforturile a peste 1.500 de întreprinderi din 47 de țări de a publica informații, pe baza celor 11 recomandări stabilite de Task Force on Climate-related Financial Disclosures (TCFD), care a fost înființat pentru a îmbunătăți și crește raportarea datelor financiare legate de climă. Barometrul acordă punctaje companiilor în funcție de numărul de informații recomandate pe care le fac (acoperire) și de amploarea sau detaliile fiecărei informații (calitate). 

Conform Barometrului, în prezent, mai multe organizații furnizează un anumit nivel de informații (acoperire mai bună) cu privire la fiecare dintre recomandări, decât în anii precedenți. Dacă un scor de 100% ar arăta că sunt publicate informații cu privire la toate recomandările, scorul mediu din acest an este de 84% – în creștere față de 70% în 2021. 

Cu toate acestea, companiile încă se străduiesc să îmbunătățească calitatea rapoartelor lor. Scorul mediu al calității se situează la 44% – doar puțin peste scorul de 42% din sondajul de anul trecut. Un scor de 100% ar demonstra că o companie raportează toate detaliile necesare.

Massimo Bettanin
Massimo Bettanin

Massimo Bettanin, EY România, Partener schimbări climatice și sustenabilitate: „Se pare că multe companii nu reușesc să recunoască riscurile climatice tot mai mari cu care se confruntă și potențialele consecințe financiare aferente. Impactul fizic al schimbărilor climatice, deși este destul de complex de evaluat, se preconizează că se va agrava într-o lume care se îndreaptă spre o creștere a temperaturii de +3℃, până la sfârșitul acestui secol. În plus, asistăm la o schimbare fundamentală în peisajul de reglementare privind sustenabilitatea și schimbările climatice, cu o multitudine de modificări legislative și noi standarde și reglementări care sporesc riscurile juridice, comerciale, tehnologice și de reputație. 

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că organizațiile din întreaga lume, inclusiv din România, încearcă să își îmbunătățească informațiile privind sustenabilitatea și schimbările climatice. Cu toate acestea, am observat că, în multe cazuri, posibilele implicații financiare ale riscurilor legate de sustenabilitate nu sunt comunicate în mod clar, iar angajamentul de a aborda aceste riscuri nu este susținut de acțiuni concrete și de un calendar. Înțelegerea corectă a amenințărilor potențiale care decurg din riscurile climatice fizice și tranzitorii în cadrul scenariilor climatice recunoscute ar trebui să fie primul pas pentru orice companie în vederea definirii unui răspuns adecvat, care să vizeze atenuarea acestor riscuri și să deblocheze posibilele oportunități de creștere. Este în interesul acționarilor și al părților interesate deopotrivă să se îmbunătățească înțelegerea și conștientizarea în jurul acestei probleme globale și sistemice.”

În pofida activității politice și de reglementare în creștere în domeniul schimbărilor climatice și a îmbunătățirilor clare ale normelor de publicare din ultimele 12 luni – inclusiv a standardelor propuse de nou înființatul Consiliu internațional pentru standarde de sustenabilitate (ISSB) – organizațiile încă se confruntă cu dificultăți în a lua măsuri practice pentru decarbonare. De exemplu, doar 29% dintre companiile intervievate spun că raportează impactul schimbărilor climatice în situațiile lor financiare – semn că nu dispun de datele de care au nevoie sau că nu au calculat impactul. Mai mult de jumătate dintre referirile la impactul climatic din aceste declarații sunt mai degrabă calitative decât cantitative. 

Există semne de progres în alte domenii. Aproape jumătate dintre organizațiile intervievate la nivel global (49%) au răspuns că au efectuat analize de scenarii – care reprezintă, de asemenea, o recomandare a TCFD – pentru a examina amploarea și termenele probabile ale anumitor riscuri și pentru a se pregăti pentru cele mai nefavorabile rezultate. Trei sferturi (75%) au răspuns că au efectuat o analiză a riscurilor, iar 62% au întreprins o analiză a oportunităților, în timp ce 61% au publicat strategii de decarbonare.

De asemenea, sondajul arată că, în prezent, companiile acordă o atenție mai echilibrată diferitelor tipuri de riscuri decât în anii precedenți. Acestea acordă atenție atât „riscurilor de tranziție” – care decurg din schimbările economice provocate de schimbările climatice, de exemplu o creștere mai lentă în anumite sectoare – cât și „riscurilor fizice” care sunt un rezultat direct al schimbărilor climatice, cum ar fi consecințele creșterii precipitațiilor. Anul trecut, companiile s-au concentrat mai mult asupra riscurilor fizice (55%), decât asupra riscurilor de tranziție (25%). 

Un domeniu în care companiile au înregistrat o îmbunătățire mai accentuată este planificarea strategică în ceea ce privește riscurile climatice. Barometrul EY Global Climate Risk Barometer notează strategiile organizațiilor examinând, de exemplu, măsura în care acestea iau în considerare riscurile și oportunitățile climatice în planurile lor sau modul în care își construiesc reziliența prin diversificare. Scorul de acoperire pentru strategie a crescut la 81%, de la 65% în sondajul de anul trecut – ceea ce indică faptul că tot mai multe companii publică cel puțin unele informații în acest domeniu.

 

Cantitatea și calitatea comunicării informațiilor variază foarte mult între țările analizate, dar, ca și în cele trei rapoarte anterioare, țările cu reglementări riguroase în materie de comunicare a informațiilor privind clima, cu o comunitate de investitori proactivă și cu semnale puternice din partea factorilor de decizie politică tind să obțină cele mai bune rezultate. Printre țările cu cea mai bună calitate a comunicării informațiilor se numără Coreea de Sud și Irlanda, precum și mai multe țări din Europa de Sud, Centrală și de Est, iar Regatul Unit a obținut cel mai mare punctaj atât în ceea ce privește calitatea, cât și acoperirea. 

Raportul evidențiază, de asemenea, mai multe măsuri pe care companiile le pot lua pentru a accelera decarbonarea pentru propriile organizații și pentru economia în general. Printre acestea se numără tratarea dezvăluirii de informații ca un mijloc pentru atingerea unui scop, nu ca un scop în sine; stabilirea unor obiective semnificative; și explorarea oportunităților generate de impactul climatic, precum și a riscurilor.  

Raportul poate fi consultat aici

Claudiu Cazacu, XTB: După minime istorice, toamnă dificilă pentru leul românesc și alte monede în fața dolarului

Economistul
-
0
Claudiu Cazacu, XTB: După minime istorice, toamnă dificilă pentru leul românesc și alte monede în fața dolarului

Importurile din afara Uniunii Europene și anumite produse energetice cu prețul setat în dolari americani se scumpesc, în vreme ce stabilitatea cursului EUR/RON permite o temperare a „apăsării” inflației, se arată într-o analiză realizată de XTB România, casă de brokeraj specializată pe bursele internaționale.

„S-a scris istorie în septembrie în piețele valutare, o situație până la urmă deloc surprinzătoare, având în vedere uriașele tensiuni economice și geopolitice întrepătrunse”, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist  XTB România.

Creșterea nevoii de siguranță într-un context deosebit de incert, cu amenințări de acutizare a conflictului în Ucraina, dar și temeri ample referitoare la alimentarea Europei cu energie sau stabilitatea bugetară a Marii Britanii au dat un nou impuls dolarului, aflat deja de luni de zile pe un puternic trend de apreciere. 

Pe 28 septembrie, Euro cobora la un nou minim al perioadei de după iunie 2002, valorând mai puțin de 0,96 dolari americani. 

Leul a pierdut peste 15% în fața dolarului american doar în 2022 

Tot în acea zi, pe piața valutară, leul a atins, în cursul ședinței, un minim de peste 5,19 lei/dolar. 

La cursul BNR, minimul istoric a fost de 5.1794 lei/dolar. Nu ar fi fost ușor de anticipat că dolarul, nu Euro, va fi primul care va avea prefixul 5 în raport cu leul. 

Anul acesta, până pe 29 septembrie, ora 21, leul a pierdut aproximativ 15,5% în fața dolarului american. 

Vestea nu este una bună din perspectiva inflației: importurile din afara UE și anumite produse energetice cu prețul setat în dolari americani devin astfel mai scumpe pe piața locală, cu prețul tradus în lei. 

Pe de altă parte, stabilitatea cursului EUR/RON a permis o temperare a „apăsării” inflației, care ar fi devenit și mai accentuată în cazul în care leul ar fi bătut în retragere și în fața monedei unice europene, se arată în analiza XTB România.

Dincolo de costuri, între care și o povară mai mare pentru cei care au credite în dolari americani, din fericire, ponderea nu este mare. În datoria publică sau privată în valută predomină Euro. Așadar,  este și o șansă: cei care livrează produse și servicii în SUA dobândesc o poziție mai competitivă. 

Datoria publică în dolari reprezenta, potrivit datelor recente, mai puțin de 10% din datoria publică totală din România. 

Totuși, o creștere de 10% a dolarului, având în vedere valoarea de 57,68 mld. lei echivalent a acesteia, înseamnă o creștere a principalului de rambursat cu peste 5 mld. lei. 

Dobânzile la care statul român se va putea împrumuta, atât în dolari cât și în Euro, sunt în creștere, având în vedere traiectoria așteptată a fi setată de băncile centrale respective. 

Nevoia de consolidare fiscală ar putea însemna condiții mai restrictive pentru economie, anul viitor, decât în estimările anterioare, din prima parte a anului.

Leul se află de două sesiuni în revenire în raport cu USD, și, pe termen foarte scurt, pare a fi „adăpostit”, dar premisele curente sugerează că noi minime în piața Euro vs. dolar s-ar putea reflecta în noi niveluri record ale cursului dolar-leu, explică analistul Claudiu Cazacu.

Lira sterlină sub nivelul anului 1992

Pe de altă parte, dolarul puternic este doar o parte a poveștii care se derulează acum în Marea Britanie. 

Declinul lirei până la 1.035 dolari, niveluri fără precedent în istoria flotării libere a perechii liră sterlină/dolar american e semnul unei piețe în dezordine, sub efectul emoțiilor intense. 

Lira este acum cu mult mai jos decât după episodul faimos din 1992, în care Banca Angliei a renunțat la protejarea cursului de schimb și a ieșit din sistemul anterior, cu pierderi masive, în timp ce profiturile l-au făcut celebru pe George Soros. 

De la peste 2, GBP/USD coborâse spre 1,4 în aproape 6 luni. 

Anul trecut, în septembrie lira a fluctuat între 1,34 – 1,39 dolari. 

Luna aceasta, lira a pierdut, la minime, peste 11%, depășind scăderea înregistrată în luna septembrie 1992. 

E drept, însă, că o temperare a dolarului miercuri și joi și intervenția Băncii Angliei au readus joi lira peste 1,10 dolari.

Bugetul care prevede tăierile cele mai mari de taxe ale ultimilor 50 de ani (45 mld. lire sterline în 5 ani) nu oferă și detalii despre modul cum vor fi finanțate, generând întrebări despre stabilitatea fiscală. 

Dobânzile titlurilor de stat britanice au crescut foarte rapid, ajungând la peste 5% pentru titlurile pe 30 de ani. 

Banca Angliei a intervenit, nu prin creșterea de urgență a dobânzii, așa cum cereau mai multe voci, pentru a opri declinul lirei, ci prin reluarea injecțiilor de lichiditate. 

Mișcarea e în contra-timp față de politica de retragere a lichidității a altor bănci centrale majore, însă a câștigat puțin răgaz pentru guvern (FMI insistă, totuși, să fie regândit planul) și a dus la cea mai adâncă scădere din istorie, înregistrată într-o singură zi, a dobânzii de piață a titlurilor de stat pe 30 de ani.

Viitorul pare complicat în Regatul Unit

Banca centrală e aproape obligată să livreze noi majorări de dobândă.

Firmele de creditare ipotecară au fost forțate să retragă ofertele, sub asaltul celor care încercau să beneficieze de dobânzile încă neajustate, 

Iar piețele de datorie publică au fost bulversate de mișcările recente și indică un cost mai mare de rambursare a împrumuturilor, în vreme ce lira slăbită îngreunează vizibil costul vieții. 

Pentru moment, minimele recente par bine „apărate”, însă va fi nevoie de o repoziționare a planului guvernamental sau de o retragere susținută a dolarului, pentru a scuti lira sterlină de o nouă rundă de scăderi, nu doar în fața USD ci și a Euro. 

Industria de cloud computing se lovește de criza energetică europeană

Bogdan Maioreanu
-
0
Industria de cloud computing se lovește de criza energetică europeană

 

Niciunul dintre noi nu-și poate imagina viața de astăzi fără cloud computing. Din cloud-ul în care se duc fotografiile noastre făcute cu telefonul mobil, la e-mail, jocuri, date de la locul de muncă, social media, accesăm zilnic date stocate în cloud. Iar industria de cloud computing este în continuă creștere, dar nu este ferită de amenințările aduse de actuala criză energetică europeană. 

Potrivit unei analize, dimensiunea pieței globale de cloud computing a fost estimată la 368,97 miliarde de dolari în 2021 și este prognozată să ajungă la 483,98 miliarde de dolari în acest an și la peste 1,5 trilioane de dolari până în 2030, cu o rată de creștere anuală compusă de 15,7%.

Simplificând, cloud computing este furnizarea de servicii de calcul prin intermediul internetului. Aceasta presupune stocarea și accesarea datelor și programelor online, în loc de a le stoca pe un server local sau pe un hard disk. Unul dintre principalele avantaje ale cloud computing-ului este acela că sporește mobilitatea. Dar pentru a funcționa, cloud computing are nevoie de centre de date uriașe care consumă multă energie electrică. 

Conform Agenției Internaționale pentru Energie, consumul global de energie electrică al centrelor de date în 2021 a fost de 220-320 TWh, adică aproximativ 0,9-1,3% din cererea finală de energie electrică la nivel mondial. Acest lucru exclude energia utilizată pentru mineritul de criptomonede, care a fost de 100-140 TWh în 2021. La nivel global, rețelele de transmisie de date au consumat 260-340 TWh în 2021, adică 1,1-1,4% din consumul global de energie electrică. 

Dar la nivel local situația poate fi mult mai dificilă. Spre exemplu, anul trecut, industria a consumat 14% din energia electrică a Irlandei. Există rapoarte potrivit cărora Amazon Web Services (AMZN), Equinix (EQIX) și Microsoft (MSFT) ar putea fi nevoite să oprească proiecte de centre de date în valoare de peste 2 miliarde de dolari în Dublin din cauza constrângerilor energetice impuse de oraș. Situația nu este singulară. Londra a avertizat constructorii de locuințe că lipsa de energie electrică cauzată de centrele de date ar putea afecta noile proiecte, iar Amsterdam a declarat că pur și simplu nu mai are loc pentru facilități de centre de date. 

Situația actuală ar putea crea o penurie de capacitate a centrelor de date în viitorul apropiat. Cererea de servicii oferite de centrele de date este în creștere, determinată de tehnologiile digitale emergente, cum ar fi blockchain și machine learning. De asemenea, se preconizează că traficul de date mobile va continua să crească rapid, de patru ori până în 2027. Evoluția aplicațiilor bazate pe inteligență artificială, cloud computing, cloud gaming, streaming live și conferințe cresc cererea de capacitate a centrelor de date. 

Aceste perspective, combinate cu o scădere recentă a valorii de piață pentru companiile din industria de cloud computing, ar putea crea oportunități interesante pentru investiții. Companii precum Microsoft, IBM (IBM), Oracle (ORCL), Adobe (ADBE), Amazon, Google (GOOG), Alibaba (BABA) și UiParth (PATH) propun clienților lor soluții cloud și investesc în dezvoltarea tehnologiilor aferente. Pentru a ajuta investitorii să navigheze în industria de cloud computing, eToro a lansat un portofoliu inteligent care acoperă 30 de companii importante, inclusiv cele menționate mai sus. 

Toate elementele negative generate de criza energetică europeană au și o parte pozitivă. În 2021, Apple, Google și Meta au achiziționat sau generat suficientă energie electrică regenerabilă pentru a acoperi 100% din consumul lor operațional de electricitate, în principal în centrele de date. Amazon a consumat 30,9 TWh – 85% din energie regenerabilă – în cadrul operațiunilor sale, cu obiectivul de a ajunge la 100% energie regenerabilă până în 2025. 

Companiile din industrie se luptă pentru surse alternative de energie, generând investiții în domeniu. Amazon a anunțat 71 de proiecte noi cu o capacitate de 2,7 GW. Grupul tehnologic american are în prezent un portofoliu de 18,5 GW format din 379 de proiecte de energie regenerabilă în 21 de țări. Microsoft este parte a unui proiect pe 15 ani cu compania energetică AES, care vizează obținerea de energie verde pentru centrele sale de date. Toate aceste proiecte contribuie la accelerarea tranziției către energia regenerabilă.  

Noua procedură a concordatului preventiv facilitează companiilor aflate în dificultate obținerea aprobării unui Plan de restructurare

Economistul
-
0
Noua procedură a concordatului preventiv facilitează companiilor aflate în dificultate obținerea aprobării unui Plan de restructurare

_________________

Cristian Gavril, Director PwC Business Recovery Services*
Corneliu Mușat, Senior Manager, PwC Business Recovery Services* (foto)

 

Reducerea fenomenului insolvenței companiilor constituie o preocupare la nivelul tuturor statelor, în special în condițiile crizelor economice, când numărul companiilor aflate în dificultate crește. Odată cu transpunerea în legislația națională a Directivei UE nr. 1023/2019 prin Legea nr. 216/2022 a fost modificată și completată Legea nr. 85/2014, cadrele de restructurare preventivă fiind reconfigurate cu scopul asigurării unor pârghii mai eficiente de salvare a companiilor ce înregistrează dificultăți financiare, pentru a-și putea restructura afacerile și a evita insolvența. În acest context, procedura concordatului preventiv a fost ajustată, facilitând obținerea de către societățile aflate în dificultate a aprobării Planului de restructurare de către creditori.

Ce este concordatul preventiv și
cine poate cere deschiderea procedurii

Concordatul este o procedură judiciară de prevenire a insolvenței, a cărei deschidere suspendă executările silite, iar debitorul își redresează activitatea și își achită total sau parțial creanțele afectate în baza unui plan de restructurare votat de creditorii ale căror creanțe sunt afectate și care va fi omologat de judecătorul-sindic, după verificarea îndeplinirii condițiilor de legalitate. Acesta oferă societății aflate în dificultate posibilitatea de redresare pe baza unui Plan de restructurare, care trebuie să prevadă și modalitatea de achitare a creanțelor față de toți sau o parte dintre creditori (creditorii afectați prin concordat) și care, după ce va fi aprobat de acești creditori, va fi omologat de către judecătorul sindic. 

Procedura poate fi accesată de debitorii aflați în dificultate, respectiv în orice împrejurare care determină o afectare temporară a activității ce dă naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității viitoare de a-și plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate. Administratorul concordatar va atesta starea de dificultate, judecătorul sindic urmând să pronunțe hotărârea de deschidere a procedurii de concordat și în funcție de îndeplinirea acestui criteriu. Creditorii dobândesc dreptul de a formula cererea de deschidere a procedurii concordatului, dacă obțin acordul debitorului.

Planul de restructurare, documentul care
stă la baza procedurii Concordatului

După deschiderea procedurii, Administratorul concordatar sau Debitorul, asistat de acesta, întocmește Planul, care va conține măsurile adecvate pentru redresare și o analiză privind situația economică a debitorului, situația salariaților precum și o descriere a cauzelor și a nivelului stării de dificultate. Pot fi abordate mai multe tipuri de măsuri cum ar fi: restructurarea operațională, valorificarea activelor, a întreprinderii ca ansamblu independent, reorganizarea persoanei juridice (fuziune sau divizare), modificarea structurii capitalului social (majorare de capital, cooptarea de noi asociați, conversia creanțelor în acțiuni cu majorarea capitalului social). Programul de plăți către creditori se poate proiecta pe maxim 48 de luni (majorată cu 24 de luni față de reglementarea anterioară), termen ce poate fi prelungit cu 12 luni de judecătorul sindic pe baza unei solicitări motivate. Procentul minim de achitare a creanțelor în primul an a fost redus de la 20% la 10%. 

Alte avantaje oferite de noul Concordat
preventiv societăților în dificultate

Îndată după deschiderea procedurii și până la omologarea Planului de către judecător, procedurii concordatului i se atașează de drept efectul suspensiv al tuturor executărilor silite, în condițiile legii, pentru un termen de 4 luni, ce poate fi prelungit motivat până la 12 luni în anumite condiții, cu anumite excepții prevăzute de lege. Pe durata suspendării executărilor silite, nu se poate deschide procedura insolvenței debitorului. În aceeași perioadă se suspendă curgerea dobânzilor, penalităților de întârziere și a oricăror altor cheltuieli aferente creanțelor afectate, până la data omologării Planului. Partenerii contractuali din contractele esențiale, necesare pentru continuarea activității curente a căror suspendare ar duce la întreruperea acesteia nu pot refuza executarea contractelor, cere rezilierea, executarea în mod anticipat sau modifica aceste contracte în detrimentul debitorului, pentru creanțe născute anterior intervenirii suspendării executării, exclusiv pentru neplata creanțelor, cu condiția ca debitorul să respecte obligațiile care ajung la scadență în cursul suspendării executării silite. Finanțările intermediare, oferite până la omologarea unui Plan precum și finanțările noi dobândesc un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale debitorului, libere de sarcini.

Spre deosebire de cerința din vechea reglementare, privind obținerea unui prag de minim 75%, care se aplica la totalul creanțelor acceptate și necontestate, acum aprobarea Planului se obține doar din partea creanțelor afectate și este mai facilă având trei paliere de exigență: 1) aprobarea Planului de majoritatea absolută în cadrul fiecărei categorii de creanțe, 2) în cazul în care prima exigență nu este îndeplinită, Planul este considerat aprobat dacă este votat a) de o majoritate a categoriilor de creanțe, din care una trebuie să fie o categorie de creanțe care beneficiază de cauze de preferință sau orice altă categorie decât categoria prevăzută la finalul ierarhiei sau b) de cel puțin o  categorie de creanțe cu drept de vot, alta decât o categorie  care nu ar primi nicio plată în caz de faliment. În aceste două ultime situații, Planul se consideră aprobat chiar și cu votul a minim 30% din valoarea creanțelor afectate, echilibrul urmând a se regla prin necesitatea asigurării unui tratament corect și echitabil. În privința voturilor pe categorii, se remarcă: a) o schimbare a ierarhiei creanțelor față de cea din reorganizarea judiciară, respectiv creditorii stabiliți ca fiind indispensabili sunt așezați înaintea creanțelor bugetare; b) faptul că acum, pe baza unor criterii, se pot constitui sub-categorii de creditori care să aibă un tratament diferențiat în cadrul aceleiași categorii de creditori. 

După omologarea Planului: a) toate creanțele afectate sunt modificate din punct de vedere al termenului de plată și/sau al sumei pe care debitorul va fi obligat să o achite din totalul valorii creanței preexistente, activitatea trebuind restructurată conform măsurilor prevăzute de Plan. Planul va fi opozabil chiar și creditorilor afectați care nu au votat sau au votat împotrivă și nu va produce efecte directe față de creditorii neafectați. Pentru ca o reducere a creanțelor să rămână în vigoare, Planul de restructurare trebuie să nu eșueze; b) debitorul menține conducerea activității sale și își va desfășura activitatea în limitele afacerii sale obișnuite, cu respectarea Planului de restructurare iar administratorul concordatar va avea atribuții de supraveghere a activității debitorului și a îndeplinirii Planului; c) procedura insolvenței nu se poate deschide la cererea creditorilor afectați; d) executările silite privind creanțele afectate se suspendă de drept; d) creditorul cu creanță neafectată sau care a acumulat creanțe noi nu poate începe executarea silită individuală fără să notifice în prealabil pe debitor, fiind obligat să participe la negocieri privind condițiile de aderare la Plan, timp de 30 de zile. 

Concluzii

Prin procedura concordatului preventiv companiile își pot restructura activitatea, în condițiile modificării cuantumului sau a termenului de plată a creanțelor păstrând conducerea asupra afacerii și credibilitatea față de clienți și furnizori. Modificările legislative cu privire la concordat sunt orientate către: a) sporirea șanselor ca debitorul în stare de dificultate să beneficieze de o aprobare a Planului de restructurare de către creditori, printr-o reconfigurare a mecanismului de vot; b) reglementarea unor instrumente complementare care să sprijine negocierile cu creditorii și să mențină sau să crească șansele de redresare pe parcursul negocierilor; c) protejarea suplimentară a șanselor de restructurare prin reglementări care aduc în mod obligatoriu la masa negocierilor pe creditorii din afara cadrului concordatului (neafectați sau curenți) înainte de a iniția o procedură de executare silită. Societățile în dificultate, cu sprijinul unui practician în insolvență experimentat, pot opta, în funcție de gradul de complexitate, configurația masei credale, istoricul relațiilor cu partenerii săi și posibilitățile reale pe care le are de negociere cu fiecare dintre creditori, la una dintre cele două proceduri de prevenire a insolvenței, niciuna dintre acestea neconstituind rețeta universală pentru depășirea stării de dificultate.

*PwC Business Recovery Services S.P.R.L este departamentul de restructurare al PwC România.

BestJobs: Top 10 domenii în care se pot angaja tinerii absolvenți. Salarii de până la 900 euro pe lună pentru cei fără experiență

Economistul
-
0
BestJobs: Top 10 domenii în care se pot angaja tinerii absolvenți. Salarii de până la 900 euro pe lună pentru cei fără experiență

Peste 130.000 de studenți absolvă în fiecare an. La aceștia se adaugă cei care sunt încă pe băncile facultăților și sunt dispuși să muncească pentru a acumula experiență sau pentru a se întreține pe parcursul anilor de studii. Conform celui mai recent sondaj realizat de BestJobs în rândul tinerilor studenți, aproape 80% dintre respondenți (79,4%) au de gând să se angajeze în timpul studiilor. Dintre aceștia 46% vor să se angajeze în domeniul pe care îl studiază, în timp ce pentru aproape 44% nu contează domeniul, ci doar să își asigure independența financiară.

„Cu un deficit mare de personal și multe locuri de muncă disponibile ― doar pe BestJobs sunt la această oră 39.200 de joburi ― este un moment interesant, cred, ca absolvenții și studenții să poată lua cu adevărat niște decizii în cunoștință de cauză cu privire la ceea ce doresc să facă”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.



Top 10 domenii cu cea mai mare pondere de angajări a absolvenților și tinerilor fără experiență sunt la acest moment HoReCa – cu o pondere de peste 30% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 480 de euro, Customer Service – cu o pondere de 26% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 650 euro, Retail – cu o pondere de 18% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 570 euro, Producție&Logistică – cu o pondere de 14% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 565 euro,  Marketing&Publicitate – cu o pondere de 7% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 600 euro, Auto&Transporturi – cu o pondere de 6,5% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 550 euro, Financiar&Contabilitate – cu o pondere de 5,4% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 750 euro, Inginerie – cu o pondere de 5,1% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 800 euro, Juridic – cu o pondere de 4,7% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 850 euro și IT – cu o pondere de 3,53% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 900 euro.

În același timp, deficitul forței de muncă în anumite domenii face angajatorii să se bată pe absolvenții cu specializări precum IT şi inginerie, agricultură, medicină și pharma, robotică şi electrotehnică sau limbi străine  (mai ales germană, rusă și limbile mai rare precum cele nordice, mandarină sau arabă).

„O soluție pentru a acoperi deficitul de specialiști mai ales în anumite domenii este învățământul profesional dual, care se poate realiza printr-o relație mai strânsă de colaborare între unitățile de învățământ profesional și agenții economici. În acest sens, angajatorii trebuie să investească în educarea și formarea viitorilor specialiști, care să se angajeze în cadrul companiei”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Cei mai înalți stâlpi din Rețeaua Electrică de Transport sunt ridicați printr-o lucrare unică în România, pe Linia Electrică Aeriană 400 kV Cernavodă-Stâlpu

Economistul
-
0
Cei mai înalți stâlpi din Rețeaua Electrică de Transport sunt ridicați printr-o lucrare unică în România, pe Linia Electrică Aeriană 400 kV Cernavodă-Stâlpu

Construirea Liniei Electrice Aeriene 400 kV Cernavodă Stâlpu, proiect co-finanțat prin Mecanismul Connectig Europe Facility, avansează în ritm  accelerat. În prezent, echipele constructorului, Electromontaj SA, și ale Transelectrica  finalizează o etapă unică în istoria infrastructurii energetice mari românești, de o complexitate  tehnică extraordinară, respectiv ridicarea celor mai înalți doi stâlpi din Rețeaua Electrică de  Transport a României. Amplasați pe cele două maluri ale Dunării, aceștia au o înălțime de 150  de metri și vor susține conductoarele liniei electrice aeriene ce vor traversa Dunărea. 

Președintele Directoratului, Gabriel Andronache, și Ștefăniță Munteanu, membru al  Directoratului, au vizitat astăzi șantierul de la Cernavodă unde se finalizează înălțarea celui  de-al doilea stâlp, printr-un proces tehnic complex utilizat pentru prima dată în România într-o  lucrare de infrastructură energetică.
„Felicit echipele de specialiști care s-au implicat și dedicat  pentru dezvoltarea acestui proiect esențial pentru consolidarea securității energetice a  României. Creșterea capacității de integrare a energiei regenerabile în rețeaua electrică de  transport este una dintre axele principale ale planului nostru de dezvoltare, iar contribuția liniei  Cernavodă-Stâlpu la atingerea acestui obiectiv este însemnată. Faptul că se realizează o  lucrare de asemenea anvergură în ultimii peste 30 de ani este dovada faptului că se poate!”,  a declarat Gabriel Andronache.  

Demersurile pentru realizarea acestei faze importante a lucrării, respectiv traversarea fluviului  Dunărea, au implicat pregătiri speciale din partea constructorilor și a echipelor de specialiști ai  Transelectrica. Având o înălțime de 150 de metri și o greutate de aproximativ 320 de tone  fiecare, ridicarea stâlpilor s-a realizat pe tronsoane, cu o macara de 600 de tone special adusă  din Germania, într-un proces tehnic unic în România. Pentru construirea fundațiilor unui singur  stâlp s-au folosit 1402 metri cubi de beton și 133 de tone de armătură. Ridicarea unui singur  astfel de stâlp a necesitat un interval de timp de aproximativ 3 săptămâni, în funcție de  condițiile meteorologice.  

Următoarea etapă a proiectului va demara la începutul lunii octombrie și este reprezentată de  tragerea conductoarelor pentru fluviul Dunărea, urmând ca în luna decembrie să fie finalizate  lucrările de construire a liniei electrice aeriene. Ultima lucrare de traversare a Dunării cu o linie  electrică aeriană fost realizată în 1987, fiind vorba despre LEA 400 kV Cernavodă – Gura  Ialomiței.  

Obiectivul de infrastructură Linia Electrică Aeriană 400 kV Cernavodă-Stâlpu, o investiție în  valoare totală de circa 75 de milioane de euro, beneficiază de cofinanțare nerambursabilă de  27 de milioane de euro prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei – Connecting Europe  

Facility (CEF). Proiectul face parte din Coridorul Nord-Sud de interconexiuni de energie  electrică din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est (North-South Interconnection East  Electricity) și are rolul de a consolida secțiunea transversală între coasta de vest a Mării Negre  și restul sistemului european, contribuind totodată la întărirea rețelei de transport al energiei  electrice din România, la creșterea capacității de interconexiune dintre România și Bulgaria și  la integrarea energiei eoliene produse în zona Dobrogea. 

Traseul liniei proiectate are o lungime de 160 de kilometri și străbate teritoriul a trei judeţe:  judeţul Constanța (6 kilometri cu dublu circuit), judeţul Ialomiţa (94 de kilometri cu dublu circuit  și 5 kilometri cu simplu circuit) și judeţul Buzău (54 kilometri cu dublu circuit), cu 22 de unităţi  administrativ teritoriale: Cernavodă, Seimeni, Stelnica, Borduşani, Făcăeni, Vlădeni, Mihail  Kogălniceanu, Gura Ialomiţei, Ţăndărei, Valea Ciorii, Scânteia, Griviţa, Miloşeşti, Padina,  Pogoanele, Smeeni, Gherăseni, Costeşti, Stâlpu, Saligny, Fetești şi Luciu.  

Institutul Mastercard Economics: Consumatorii aleg experiențele și cheltuielile esențiale, în ciuda presiunii economice

Economistul
-
0
Institutul Mastercard Economics: Consumatorii aleg experiențele și cheltuielile esențiale, în ciuda presiunii economice

 

  • Cheltuielile pentru cumpărăturile online de alimente sunt cu 70% peste nivelul de dinainte de pandemie.[1]
  • Rezervările de zboruri făcute de consumatori la nivel global au rămas la 15% peste pragul din 2019. [2]
  • Tendințele asociate muncii la distanță influențează modul în care trăim și cheltuim – ca urmare, „weekendul” începe mai devreme.

În mijlocul unei economii globale fără precedent, aflată în continuă schimbare, alegerile pe care consumatorii le fac cu privire la ce, unde și când cheltuiesc azi pot fi indicii pentru direcția în care ne îndreptăm. Raportul „Portofele în schimbare”, lansat de Institutul Mastercard Economics, analizează preferința consumatorilor din întreaga lume pentru obiceiurile care oferă comoditate, experiențe sau ambele.

Cel mai recent raport al Institutului Mastercard Economics aplică măsurători economice unice și de mare frecvență pentru a răspunde la trei întrebări cheie: ce, unde și când –își schimbă consumatorii preferințele când vine vorba de cumpărături. Cele mai importante concluzii sunt:

Ce: Cu prețuri mai mari, care forțează consumatorii să-și reconsidere cheltuielile discreționare și esențiale, călătoriile și produsele alimentare au dominat în ultimii ani.

Consumatorii continuă să prioritizeze călătoriile

Rezervările de zboruri făcute de consumatori, în această vară (mai – august), la nivel global,au depășit cu 15% nivelul din 2019, în ciuda marilor provocări de logistică și a presiunii prețurilor.[2]
Zborurile pe distanțe scurte sunt principala sursă a creșterii numărului călătoriilor la nivel global (+20% în comparație cu zborurile pe distanțe lungi)[3], cu excepția țărilor europene unde călătorii au alternative bune la zboruri pentru călătorii mai scurte.

Ușurința de a mânca în oraș atrage clienții în restaurant

Cheltuielile la restaurant au crescut cu 25% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cheltuielile alimentare – influențate de inflația alimentară – au crescut cu 14%.[4] În ceea ce privește tendințele pe termen lung, cheltuielile pentru cumpărăturile online de alimente au crescut cu 70% față de perioada de dinainte de pandemie (2019), în timp ce cheltuielile pentru cumpărăturile de alimente realizate în magazinele fizice au crescut cu 25%. Aceste date reflectă tranziția la digital,favorizată de pandemie, și preferința pentru cumpărături mai comode.

Unde:Micile afaceri au suportat consecințele închiderilor determinate de pandemie și au încercat să facă rapid tranziția în online.

                Micile afaceri înregistrează creșteri în serviciile online

Business-urile mici (cu activitate în zone precum pregătire fiscală, training-uri și servicii de îngrijire personală) cresc de 1,5 – 2 ori mai rapid decât marile companii online de servicii.[5] Acest lucru este valabil în special pentru Belgia, Brazilia, Canada, Italia și Singapore.

                Marii comercianți depășesc detașat micile companii în tranziția la digital

În sectorul retail, vânzările e-commerce ale marilor companii au crescut cu 66% comparativ cu creșterea de 27% înregistrată de micile companii, în luna august 2022 comparativ cu 2019.[6]
Decalajul este evident, în mod special, în economiile mai dezvoltate precum Australia, Germania, Hong Kong și Singapore.

Când:Vremurile în care consumatorii își programau cheltuielile în anumite zile au devenit istorie. Munca de acasă și tranziția către mediul digital au șters granițele, iar ziua de ieșit în oraș este, acum, aparent, în fiecare zi. Acest lucru are implicații semnificative la nivel de angajați și aprovizionare, pentru retaileri, restaurante și alte afaceri.

Atât cheltuielile asociate achiziției de produse, cât și cele dedicate experiențelor s-au mutat în cursul săptămânii

  • La nivel global, aproximativ 5% din totalul cheltuielilor realizate anterior în marile magazine, în weekend, se realizează, acum, în timpul săptămânii. Acest procent reprezintă aproximativ 22,3 miliarde de dolari din vânzările marilor magazine la nivel global.[7]
  • În SUA, se observă o tranziție clară a cheltuielilor din weekend în timpul săptămânii în cazul cinematografelor, unde 3% din vânzările înregistrate până acum sâmbăta și duminica s-au mutat în timpul săptămânii –în special în zilele de joi, și, într-o mai mică măsură, de luni.

„Schimbarea preferințelor în materie de cheltuieli se produce pe măsură ce consumatorii se adaptează noului ritm de viață”, a declarat Bricklin Dwyer, economist-şef Mastercard şi Directorul Institutului Mastercard Economics. „Deși se confruntă cu creșterea prețurilor și a ratelor și o incertitudine economică tot mai mare, consumatorii continuă să își evalueze obiceiurile de cheltuieli, în funcție de stilul lor de viață.”

Obiceiurile de consum ale românilor
nu s-au schimbat semnificativ comparativ cu 2019

Datele disponibile pentru România reflectă mici creșteri față de anul 2019, indicând faptul că obiceiurile de consum nu s-au schimbat substanțial față de perioada de dinainte de pandemie, și, totodată, o uniformitate în ceea ce privește distribuția cheltuielilor de-a lungul săptămânii, cu diferențe mici între zilele de lucru și cele de weekend.

Segmentele care au înregistrat o tranziție a cheltuielilor din weekend în timpul săptămânii sunt shopping-ul în marile magazine(2,33%), serviciile de cosmetică și înfrumusețare (1,57%) și serviciile oferite de cabinetele veterinare (2,61%). Weekendul rămâne în continuare intervalul preferat pentru cheltuielile ce țin de cumpărături alimentare (2,04%), mers la cinematograf și teatru (3.52%) sau servit masa în oraș (1,77%).

Raportul integral „Portofele în schimbare: noile obiceiuri de consum” este disponibil aici. Alte rapoarte realizate de Institutul Mastercard Economics pot fi găsite aici.


[1]Reflectă abaterea față de tendința de dinaintea pandemiei. Măsoară volumele agregate și anonime (în dolari americani, neconvertit la cursul de schimb valutar) până la finalul lunii august 2022. Estimat global ajustat în funcție de sezon și prețuri.

[2]Corespunde cu numărul rezervărilor de zboruri realizate în perioada de referință comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Bazat pe date agregate și anonime privind rezervările de zboruri furnizate de parteneri obținute de Institutul de Economie Mastercard.

[3]Corespunde cu numărul rezervărilor de zboruri realizate în perioada de referință comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Bazat pe date agregate și anonime privind rezervările de zboruri furnizate de parteneri obținute de Institutul de Economie Mastercard.

[4]Reflectă rata de creștere a volumelor agregate și anonime (în dolari americani, neconvertit la cursul de schimb valutar) de la începutul anului până în august 2022.Estimat global ajustat în funcție de sezon și prețuri.

[5] Datele reflectă volumele agregate și anonime (în dolari americani, neconvertit la cursul de schimb valutar) de la începutul anului până în august 2022. Reflectă media națională a companiilor mici și mijlocii comparativ cu marii retaileri și companiile de servicii din 22 țări. Clasificarea companiilor mici și mijlocii a fost realizată după un model ce aparține Institutului de Economie Mastercard.

[6]Datele reflectă volumele agregate și anonime (în dolari americani, neconvertit la cursul de schimb valutar) de la începutul anului până în august 2022. Reflectă media națională a companiilor mici și mijlocii comparativ cu marii retaileri și companiile de servicii din 22 țări. Clasificarea companiilor mici și mijlocii a fost realizată după un model ce aparține Institutului de Economie Mastercard.

[7]Sursa: Institutul de Economie Mastercard, Euromonitor. Datele pentru rata privind tranziția de la zile de weekend la cele din timpul săptămânii derivă din volumele agregate și anonime (în dolari americani, neconvertit la cursul de schimb valutar) disponibile în august 2022. Modificarea ratei corespunde cu modificarea ratei medii a cheltuielilor realizate în timpul săptămânii în 2019 comparativ cu rata medie a cheltuielilor realizate în timpul săptămânii în 2022. Dimensiunea pieței globale reprezentată de marile magazine a fost obținută de la Euromonitor. Presupune că schimbarea la nivelul zilelor săptămânii este reprezentativă pentru toate tipurile de oferte.

Piața globală a ofertelor publice inițiale continuă să se prăbușească la finalul trimestrului al treilea 2022

Economistul
-
0
Piața globală a ofertelor publice inițiale continuă să se prăbușească la finalul trimestrului al treilea 2022

 

  • Volumele IPO la nivel mondial au scăzut cu 44%, iar veniturile au scăzut cu 57% la nouă luni, față de aceeași perioadă a anului trecut
  • Piața americană urmează să înregistreze cele mai mici venituri din IPO-uri din 2003 încoace
  • Cel mai mare volum de oferte publice inițiale se înregistrează în sectorul tehnologic, iar sectorul energetic este acum lider în ceea ce privește încasările

De la începutul anului 2022 până în prezent (YTD), au avut loc în total 992 de IPO-uri care au strâns 146 de miliarde de USD, ceea ce reprezintă o scădere de 44% și, respectiv, 57% de la an la an (YOY). Acest lucru urmează tendința pentru anul în care companiile și investitorii IPO s-au confruntat cu provocări macroeconomice tot mai mari, incertitudini pe piață, volatilitate în creștere și scădere a prețurilor acțiunilor la nivel mondial. Volatilitatea (media CBOE VIX) a crescut de la 19,7 în 2021, la 25,6 în YTD 2022.

Sectorul tehnologic a continuat să fie lider YTD ca  număr de IPO-uri, deși dimensiunea medie a tranzacțiilor a scăzut de la 261 milioane USD, la 123 milioane USD YOY. În timp ce sectorul energetic a depășit prin încasări cu cea mai mare creștere de 176%, determinată în mare parte de trei dintre primele cinci tranzacții globale în YTD 2022, sectorul produselor de consum a înregistrat cea mai mare scădere a mărimii medii a tranzacțiilor (69%).

În T3 2022, s-au înregistrat cele mai mici încasări din IPO-uri SPAC (societăți de achiziție cu scop special) din T3 2016. Piața SPAC a fost continuu pusă la încercare în acest trimestru, cu doar 17 tranzacții, care au strâns 0,9 miliarde USD. Un număr record de SPAC-uri existente caută în mod activ ținte, majoritatea confruntându-se cu o potențială expirare în următorul an. Aceste și alte concluzii au fost publicate astăzi de EY.

Performanța regională globală

Principalele economii și piețe financiare din America și EMEIA rămân sub presiune. 

Bursele din cele două Americi au înregistrat cel mai puternic declin, înregistrând doar 116 tranzacții, care au strâns 7,5 miliarde USD în decursul anului, o scădere de 94% a veniturilor și de 72% în volum față de anul precedent. În contrast direct cu un an record în 2021, activitatea de IPO din America a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani.

Activitatea IPO din EMEIA YOY a scăzut cu 50% și 52% ca număr și, respectiv, încasări. Europa a scăzut cu 76% ca  venituri, dar Orientul Mijlociu a continuat cu o creștere de 209% a veniturilor, în pofida unei scăderi de 51% a numărului de tranzacții.

Întrucât regiunea a fost mai puțin afectată de inflație și de problemele geopolitice, bursele din Asia-Pacific au avut o performanță relativ mai bună, găzduind cinci dintre cele mai importante 10 IPO-uri la nivel mondial în anul curent. De asemenea, în decursul acestui an, a contribuit cu 61% și 69% din cota globală a IPO-urilor și, respectiv, a încasărilor. Cu toate acestea, a înregistrat în continuare scăderi de 25% ca număr de tranzacții și de 22% în ceea ce privește mărimea acestora. 

Paul Go, EY Global IPO Leader, spune: „Având în vedere că incertitudinile reprezintă cea mai mare provocare a pieței IPO, companiile și investitorii continuă să aștepte un sentiment mai stabil și mai pozitiv pe piața bursieră, înainte de a reveni un apetit susținut pentru activitatea IPO.” 

Perspective pentru trimestrul IV 2022

Inflația galopantă și ratele dobânzilor în creștere afectează în mod negativ piața globală de acțiuni. Tensiunile geopolitice și pandemia COVID-19 au dus la mai multă incertitudine și volatilitate pe piață.

În Americi se așteaptă redeschiderea pieței anul viitor, iar în EMEIA, condițiile dificile din piață continuă afecteze activitatea IPO. În ceea ce privește APAC (Asia-Pacific), în timp ce înregistrările publice pentru IPO-uri nu s-au reluat, activitatea rămâne puternică, iar companiile își evaluează opțiunile pentru 2023. 

Go spune: „Planurile de IPO ale multor companii au fost înghețate la începutul anului 2022, în așteptarea unor condiții de piață mai favorabile. Cu condiția ca incertitudinile și volatilitatea pieței să se diminueze, lansarea unor IPO-uri de succes mult așteptate, împreună cu îmbunătățirea randamentelor din piața secundară, ar putea inversa sentimentul și atrage mai multe companii să le urmeze”. 

În general, candidații la IPO care vor dori să facă oferte publice vor trebui să fie bine pregătiți, atunci când se vor reangaja pe piață, deoarece se vor confrunta cu evaluări mult mai mici în comparație cu maximele din 2021.

Datele prezentate aici sunt disponibile pe ey.com/ipo/trends. Anul 2022 până în prezent (adică ianuarie-septembrie) se bazează pe IPO-urile finalizate de la 1 ianuarie 2022 până la 21 septembrie și pe IPO-urile așteptate până la sfârșitul lunii septembrie 2022. Date de la închiderea activității la 21 septembrie, ora Marii Britanii. Toate datele conținute în acest document provin de la Dealogic, CB Insights, Crunchbase, SPAC Insider și analiza EY, cu excepția cazului în care se menționează altfel. IPO-urile SPAC sunt excluse din toate datele incluse în acest raport, cu excepția cazului în care este indicat.

1...1.0241.0251.026...2.078Pagina 1.025 din 2.078