CEC Bank susține grupul Rodbun cu finanțări de 30 milioane lei

0

 

CEC Bank a acordat grupului de firme Rodbun linii de finanțare în valoare cumulată de 30 milioane lei. Rodbun este cel mai ambițios proiect antreprenorial din agricultura românească – cu activități de dezvoltare de noi soiuri și inovație, rețea de distribuție pentru inputuri agricole, servicii și consultanță. 

PCF Investment Banking a acționat în calitate de consultant financiar exclusiv al grupului de productie agricolă Rodbun în structurarea, negocierea și implementarea tranzacției. 

Suntem mândri să susținem business-uri agricole din România care se dezvoltă și inovează. Iar Rodbun este un model de urmat: proiectele recente vizează dezvoltarea unor soiuri adaptate la noile condiții climatice, soluții digitale, servicii și suport pentru fermieri. Rodbun este un business românesc solid care a crescut în mod constant de la an la an și care a reușit să creeze o comunitate de fermieri în jurul său și să se dezvolte împreună. Sectorul agribusiness este esențial pentru economie și pentru siguranța aprovizionării alimentare”, declară Bogdan Neacșu, Director General CEC Bank.  

La rândul său, Daniel Muntean, fondator Rodbun, a subliniat că „parteneriatul cu CEC Bank probează o alianță strategică între capitalul românesc și interesele fermierilor români, care reprezintă o categorie esențială pentru dezvoltarea economiei naționale și poziționarea țării noastre în elita productivă a Uniunii Europene. Fermierii români, pe care Rodbun îi reprezintă și îi deservește cu mândrie, reprezintă un model pentru o adaptare de succes la rigorile înalte ale pieței europene și mondiale după 1989. Ei merită, din acest motiv, cele mai performante și moderne tehnologii, produse și servicii – iar CEC Bank contribuie direct la asigurarea acestora”. 

CEC Bank este un partener de tradiție al grupului Rodbun, fiind parte din consorțiile bancare care au acordat finanțări sindicalizate grupului Rodbun începând din 2018 și este parte și din cel mai recent împrumut sindicalizat, în valoare de 278 milioane de lei, acordat în august 2021.  

Anul acesta grupul Rodbun împlinește 20 de ani și a devenit în prezent cel mai mare furnizor de inputuri agricole (semințe, îngrășăminte) pentru micii fermieri – cu peste 6.400 de clienți și o rețea națională de 40 de magazine agricole și fito-farmacii, 100 de agenti de vânzări și peste 1.000 de promotori. Grupul operează 9 ferme moderne proprii – în care se produc semințe și se testează tehnologii agricole, lucrând o suprafață cumulată de 6.600 de hectare și operând facilități logistice agricole complexe, din care fac parte și silozuri cu o capacitate de depozitare de circa 73 de mii de tone.  

Recent, în structura acționariatului Rodbun a intrat Daniel Dines, CEO și fondator al UiPath, care a achiziţionat un pachet de 9,57% din pachetul de acțiuni al grupului prin intermediul Ice Vulcan Properties. Implicarea fondatorului UiPath are rolul de a sprijini poziționarea Rodbun ca lider în domeniul cercetării și inovației, în contextul în care provocările climatice și crizele geopolitice evidențiază tot mai clar importanța vitală a agriculturii, asigurării hranei și lanțurilor funcționale de aprovizionare pentru securitatea globală. Grupul Rodbun este activ, din acest motiv, în zona inovației și digitalizării, prin platforma Nextfarm, care facilitează maximizarea producției și optimizarea consumului de inputuri folosind tehnologii inovatoare: imagini prin satelit care sunt procesate cu tehnologii avansate și avertizează în cazul apariției unor boli/deficiențe, corelarea datelor de producție cu cele meteo, mai multe module de management al fermei. 

„O tranzacție care are scopul de a sprijini dezvoltarea continuă a operatiunilor prin intermediul unei facilități de finanțare personalizate, permițând accesul rapid la fonduri. Această tranzacție reconfirmă încrederea pe care CEC Bank o acordă companiilor românești care activează într-un sector esential al economiei, asigurând independența alimentară într-un context regional și international extrem de dificil”, a declarat Vlad Florea, Director Investment Banking, PCF Investment Banking. 

AHK România, susținere pentru aderarea României la spațiul Schengen

0

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), în calitate de reprezentanță oficială a economiei germane în țara noastră, subliniază că „se pronunță pentru aderarea României la spațiul Schengen”.

Sebastian Metz, directorul general al AHK România, accentuează: „Acest lucru va crește atractivitatea României ca amplasament investițional și va reduce costurile de transport, ceea ce reprezintă un avantaj considerabil pentru întreaga economie românească în actualul context, dar  și pentru companiile germane din România. Schimburile comerciale dintre cele două țări s-au intensificat în acest an, ceea ce arată încă o dată necesitatea acestui demers. Cel mai important efect îl va avea în mod clar  semnalul politic. Odată cu intrarea în spațiul Schengen, România se va integra și mai bine în comunitatea europeană și va beneficia de toate realizările acesteia. Semnalul politic va avea efecte pozitive și asupra agenților economici care caută în prezent alternative pentru amplasarea investițiilor, printre altele și pentru a construi lanțuri de aprovizionare mai reziliente și mai agile.”

AHK România apreciază că „intrarea României în spațiul Schengen va avea efecte pozitive și asupra turismului. Astfel, vor fi facilitate călătoriile către România pentru turiștii germani, care pot veni în număr mai mare, deși România ca destinație turistică ar avea nevoie de mai multă publicitate în străinătate, iar  atracțiile turistice ar trebui promovate mai intens perioade mai lungi  de timp. În schimb, Germania se află pe locul al treilea în topul țărilor preferate de turiștii români, conform datelor Organizației Germane pentru Turism. Libertatea de mișcare în spațiul Schengen pentru români va avantaja de asemenea călătoriile de afaceri și că există oportunități de a face mai mult în industria MICE (meetings, incentives, conferences, exhibitions), deși perioada de pandemie a dus la o oarecare regândire a călătoriilor de afaceri internaționale.

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a anunțat în 29 august 2022 că România îndeplinește toate cerințele pentru aderarea la spaţiul Schengen, alături de Bulgaria și Croaţia. Acest lucru arată convingerea că nu trebuie să fim divizați în vremuri de criză, ci, dimpotrivă, trebuie să fim mai aproape unii de alții”.

AHK România reamintește că „anul aniversar 2022 stă sub semnul sustenabilității, o temă extrem de actuală și care nu poate fi ignorată. Sustenabilitate înseamnă investiții în educație, cercetare și dezvoltare, în calitatea vieții din orașele și regiunile în care trăim. Sustenabilitatea presupune, de asemenea, sisteme economice durabile care să fie acceptate și susținute de societate. Pe acest complex tematic dorim să ne concentrăm în AHK Sustainabilityear 2022 și, printr-o serie de evenimente, să inițiem proiecte verzi, să provocăm la un dialog între actorii politici, economici și societatea civilă și să creăm idei noi, inovatoare pentru un viitor sustenabil. Companiile germane sunt pregătite să își pună la dispoziție tehnologiile de care dispun, Know-how-ul și Best Practice, pentru a aduce relațiile economice bilaterale la un nou nivel”.

 

Programatorii freelanceri din România pot câștiga până la 10.000 de dolari lunar, mai mult decât developerii angajați

0

Un programator din România care lucrează în regim self-employed poate câștiga de la 10 la 125 de dolari pe oră, în funcție de nivelul de experiență, de la Junior la Tech Lead, și a specializării, până la 10.000 de dolari lunar, mai mult decât poate câștiga un programator angajat, conform calculatorului de plăți Lemon.io

Ce este calculatorul de plăți Lemon.io?

Lemon.io, start-up ucrainean care funcționează ca un marketplace de joburi pentru programatorii independenți, a creat un calculator de plăți care oferă informații transparente despre onorariile pe care developerii înscriși pe platformă le pot câștiga, în funcție de limbajele de programare cunoscute, nivelul de experiență și țara de rezidență.

În urma unei cercetări amănunțite asupra diferențelor de plăți între diverse țări, Lemon.io a aflat rata minimă, medie și maximă de plată pe oră pentru 83 de tehnologii și limbaje de programare.  

În funcție de particularitățile pieței, sistemele fiscale, nivelul general de viață și costul vieții, tarifele se pot schimba în mod specific pentru fiecare țară. 

Estul, încă inegal cu Vestul Europei

Un programator specializat în limbajul Python, unul dintre cele mai populare la nivel global, poate câștiga până la 80 de dolari pe oră, dacă are experiență la nivel de Tech Lead (peste 7 ani de experiență). 

Un developer de nivel middle, cu peste 3 ani de experiență, câștigă aproximativ 24 dolari pe oră pentru același limbaj de programare. 

Același tarif se aplică și pentru programatorii din Polonia, Ungaria sau Moldova. În schimb, pentru programatorii din Ucraina, tariful mediu pentru programatorii Python cu peste 3 ani experiență este de numai 19 dolari pe oră. 

La polul opus, se află Italia, Spania, Germania și Malta, unde un programator cu 3 ani de experiență în Python poate primi în medie chiar și 31 de dolari pe oră.  

În ceea ce privește Java și JavaScript, două dintre cele mai folosite limbaje la nivel global, onorariile dezvoltatorilor români care colaborează cu Lemon.io pot ajunge până la 68 de dolari pe oră.

Comparând țările aflate în topul hub-urilor IT din Europa de Est, observăm că tarifele pentru România sunt aproximativ la același nivel cu Polonia, Bulgaria, Moldova, Ungaria și Cehia pentru majoritatea limbajelor de programare. În schimb, pentru aceeași poziție și același nivel de expertiză plătit cu 68 de dolari pe oră, în țările menționate mai sus, în Ucraina, tariful este de numai 54 de dolari pe oră.  

În ceea ce privește limbajele de programare mai rare, precum Clojure sau Rust, onorariile se ridică până la 96 de dolari pe oră pentru dezvoltatorii cu experiență mai mare de 7 ani, la nivel de Tech Lead. 

Freelancer sau angajat – ce este mai rentabil pentru un developer?

Spre deosebire de cei care sunt angajați cu contract de muncă în diverse companii, programatorii independenți trebuie să dețină o firmă (plătitoare sau nu de TVA) sau să opereze ca Persoană Fizică Autorizată (PFA). 

Chiar și după aplicarea noilor măsuri din Codul Fiscal, ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023 pentru micile întreprinderi, câștigul lunar net al unui programator independent poate depăși cu ușurință salariul unui angajat într-o companie IT din România. 

Salariul mediu net pentru un programator român este de 9.331 lei, conform raportului pe luna iunie 2022 al Institutului Național de Statistică.  

Modelul de business al start-up-ului Lemon.io, fondat în 2015, a fost conceput să facă dreptate atât programatorilor care sunt, astfel, plătiți corect, pe măsura experienței, cât și clienților care primesc servicii de calitate înaltă la prețuri rezonabile. 

Un programator va ști care este suma totală estimativă încasată pentru o lună de muncă încă dinainte de a se înscrie pe platforma Lemon.io, datorită calculatorului de plăți dezvoltat de start-up-ul ucrainean.

Transparența plăților se bucură de popularitate în rândul companiilor de tech, mai ales în contextul în care se discută la nivel european de diminuarea diferenței salariale între bărbați și femei. 

Conform rapoartelor recente ale Eurostat, diferența salarială la nivel european este de 13% între femei și bărbați, în vreme ce în România ecartul este mult mai mic – bărbații câștigând cu doar 2.4% mai mult decât femeile. 

În unele regiuni, afișarea intervalului salarial în anunțurile de angajare reprezintă o cerință legală. 

Angajații apreciază transparența companiilor cu privire la remunerație deoarece știu dinainte de a aplica ce salariu ar putea primi.  

Lemon.io se adresează specialiștilor IT responsabili și disciplinați, developeri cu experiență de minimum 3 ani în programare. Compania recrutează atât programatori cu normă întreagă, cât și cu normă parțială (minimum 20 de ore de lucru pe săptămână).

Lemon.io s-a lansat pe piața din România în luna martie 2022 și caută să aducă laolaltă mai mult de 100 de programatori de pe piața locală pentru a se alătura celor peste 60 de dezvoltatori IT români care lucrează deja de la distanță pe proiecte pentru start-up-uri din Silicon Valley. 

În prezent, Lemon.io colaborează cu peste 630 de dezvoltatori din 46 de țări. 

Echipa Lemon.io filtrează proiectele venite din partea clienților și alocă colaboratorilor proiecte în funcție de calificări, arii de interes și disponibilitatea din perioada respectivă. 

Spre deosebire de platformele clasice cu oferte de colaborare pentru freelanceri, developerii care sunt acceptați pe Lemon.io și au finalizat cu succes procesul de verificare de către echipa internă a companiei ucrainene vor primi proiecte corelate cu nivelul lor de expertiză.

În plus, programatorii care se înscriu pe platforma Lemon.io nu plătesc niciun comision de înscriere sau de retragere a banilor. Comisioanele sunt achitate de clienți. 

Claudiu Cazacu, XTB: Euro, înfrânt de criza energetică? O toamnă defensivă și pentru Leul românesc? – Scenarii posibile

0

 

  • Euro a pierdut în fața dolarului aproximativ 11% anul acesta.
  • În România, leul se află de o săptămână în alunecare rapidă în raport cu Euro.
  • O tendință de durată de apreciere a leului e dificil de întrevăzut și nu se aliniază cu deficitul de cont curent sau cu provocările induse de creșterea dobânzilor. 
  • Creșterea de 63% față de primele 7 luni ale anului trecut a deficitului de cont curent în România, la 14,9 mld. Euro, înseamnă o accelerare îngrijorătoare, după un ritm de 40% în primele 5 luni, 44% în primele 6 luni și 54% în trimestrul al doilea. 
  • Pe termen scurt și foarte scurt, leul ar putea beneficia chiar de pe urma contextului delicat al Euro, deși pare a nu mai beneficia de intrările sezoniere din august (când românii din străinătate vin în vacanță în România).
  • Condițiile actuale par a favoriza reluarea tendinței de creștere a EUR/RON, cu episoade potențial mai volatile spre finalul toamnei și începutul  iernii, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Europa resimte adânc efectele crizelor multiple, din energie, geopolitică, inflație și ajustarea forțată a modelului economic.

Cifrele sau schemele teoretice pot rareori să surprindă adâncimea efectelor ramificate din lumea reală. 

Felul în care funcționează industria germană, alimentată de energie ieftină în trecut, dar extrem de scumpă acum, s-a modificat semnificativ. 

Resurse care nu pot fi găsite în cantități suficiente, precum gazele pentru industria chimică, impun ajustări importante sau chiar înlocuirea unor segmente cu importuri, cu efecte sociale și economice aspre, se arată în analiza casei de brokeraj pe piețe internaționale XTB România.

Efectele sunt larg răspândite. 

Cine și-ar fi imaginat că scumpirea dioxidului de carbon lichefiat ar ajunge să pună în pericol producția de bere din Belgia (mai mulți producători au anunțat riscul) sau chiar Polonia (producătorul Carlsberg a descris posibilitatea)? 

Scumpirea CO2 lichid e un efect secundar al opririi activității de fabricare a îngrășămintelor, iar prețurile ingredientului necesar pentru acidularea berii au crescut de peste 13 ori pentru un producător de bere belgian. 

Dă de gândit și efectul avut de oprirea, de doar o secundă, a alimentării cu energie electrică, la una dintre cele mai mari brutării din Suedia, întrerupere care a indus probleme ce au afectat producția săptămâni la rând. 

Managementul spunea că nu își poate imagina cum s-ar descurca în condițiile unor pene de curent repetate, care totuși sunt posibile în această iarnă.

Euro arătase, în sesiunile dinaintea zilei de marți, 13 septembrie (ziua nu a fost norocoasă pentru moneda unică), o tendință de revenire.

BCE părea a pregăti o nouă creștere, chiar și de 0,75 puncte a dobânzii de referință, mai ridicată și, deci, mai atractivă pentru depozite în Europa decât scenariile vehiculate cu doar câteva luni în urmă. 

În același timp,  semne bune se arătau din piața energiei: prin contrast cu nivelurile amețitoare atinse în august, de peste 340 EUR/MWh pentru gaz, cotațiile au ajuns pe 12 și 13 septembrie în zona 180-190 EUR/MWh (hub-ul din Amsterdam). 

Astfel, de la minimul din 6 septembrie (sub 0.99) până la vârful de aproape 1.02 din 12 septembrie, EUR/USD a recuperat 3.3%, o variație semnificativă pentru domeniul valutar, obișnuit cu fluctuații mai restrânse. 

E drept, Euro a pierdut în fața dolarului aproximativ 11% anul acesta, până la închiderea din 12 septembrie, așa că partea „grea” a recuperării era, oricum, doar într-un viitor ipotetic, arată analistul XTB.

Totuși, chiar și acele aprecieri au fost în mare parte spulberate după datele din SUA. 

Inflația a avansat cu 8,3% în august față de anul anterior și cu 6,3% anual în versiunea care scoate din joc segmentul de alimente și energie. 

Față de iulie, prețurile au crescut în august cu 0,1%, deși așteptările erau de scădere cu 0,1%. 

Ritmul anual al inflației încetinește, dar mai lent decât se spera (8,1% era valoarea estimată), și varianta ajustată cu energia și alimentele chiar accelerează, iar aceasta înseamnă că e mai probabil acum ca Fed să crească dobânda în SUA pe 21 septembrie la 3 – 3,25%, adică cu 0,75 de puncte. 

Atât de mare a fost surpriza, încât acum (pe 13, la închidere) este aproape 1 șansă din 3 ca dobânda să crească cu un întreg punct procentual. 

Pentru acest scenariu, investitorii nu erau pregătiți. Dolarul american a făcut rapid cale întoarsă, trecând pe plus în raport cu Euro (înainte de anunț, piețele erau destul de relaxate și mizau pe cifre care să nu se opună alunecării lente a dolarului) și bursele au revizuit drastic așteptările, spune Claudiu Cazacu. 

Indicele S&P500 a pierdut în doar 30 de minute peste 120 de puncte, adică aproape 3%, ceea ce este foarte mult. 

Euro a scăzut rapid și a continuat pe parcursul ședinței, ajungând, iarăși, sub paritate, valorând 0.9968 dolari americani la închiderea zilei de 13. 

S&P500 a înregistrat cea mai proastă sesiune de după iunie 2020, pierzând 4,3%, iar indicele Nasdaq a coborât cu 5,2%. 

În Europa, ministrul economiei din Germania a avertizat asupra riscului recesiunii anul viitor, iar Franța a revizuit estimările pentru 2023 cu 0,4 puncte, la o creștere de doar 1%. 

Astfel, BCE are de gestionat o situație cu marje mici de eroare: nu poate fi prea aspră cu dobânzile, altfel riscă să plonjeze economia într-o recesiune dificilă, dar nu poate fi nici prea blândă, pentru că un Euro prea slab, oglindind dobânzi prea mici, ar însemna că inflația se intensifică prin presiunea produselor importate. 

Dacă inflația continuă să surprindă în sus, totuși, sau dolarul urmează tendința de apreciere pronunțată, ample majorări de dobândă devin aproape inevitabile.

Până la cifrele de inflație din SUA, Euro părea a primi o bună șansă pentru o revenire de durată. 

Acum, acel proces pare amânat, iar poziționarea actuală a pieței, alături de apropierea unei ierni dificile din perspectiva aprovizionării cu energie par a nu favoriza moneda unică. 

Totuși, episoade corective pot apărea, iar viteza aprecierii Euro, chiar fără o schimbare îndelungată a trendului, poate fi surprinzătoare. 

În cele din urmă, însă, o eventuală calmare a crizei din energie ar fi un ingredient important într-o refacere mai durabilă a încrederii în moneda unică europeană.

În România, leul se află de o săptămână în alunecare rapidă în raport cu Euro, pierzând aproape întregul avans din august și primele zile din septembrie, se arată în analiza XTB.

Totuși, presiunea pe Euro din piața valutară ar putea sprijini, pentru o vreme, din nou leul. 

O tendință de durată de apreciere a leului e, însă, dificil de întrevăzut, și nu se aliniază cu deficitul de cont curent sau cu provocările induse de creșterea dobânzilor. 

Creșterea de 63% față de primele 7 luni ale anului trecut a deficitului de cont curent, la 14,9 mld. Euro, înseamnă o accelerare îngrijorătoare, după un ritm de 40% în primele 5 luni, 44% în primele 6 luni și 54% în trimestrul al doilea. 

E drept, factura la energie este un motor important al deficitului, dar în condițiile în care situația geopolitică nu se schimbă semnificativ, fenomenul ar putea persista. 

Investițiile străine directe, în creștere de la 3,8 la 5,5 mld. Euro, acoperă doar puțin mai mult de o treime din deficitul de cont curent, la rândul său condus de deficitul comercial de 17,85 mld. Euro.

În același timp, povara datoriei publice este în creștere, iar dobânzile, în valoare totală de aprox 26 mld. lei, de 2,5 ori față de nivelul din 2019, ar putea însemna aproximativ 1,9% din PIB anul acesta. 

Chiar și fără o nouă creștere, actualul palier al dobânzilor suverane (în jur de 8%/an pentru titlurile pe 10 ani) înseamnă un cost important pentru buget, care se mărește în fiecare an cu deficit bugetar.

Pe termen scurt și foarte scurt, leul ar putea beneficia chiar de pe urma contextului delicat al Euro, deși pare a nu mai beneficia de intrările sezoniere din august. 

Condițiile actuale par, pe de altă parte, a favoriza, în cele din urmă, reluarea tendinței de creștere a EUR/RON, cu episoade potențial mai volatile spre finalul toamnei – începutul iernii, constată Claudiu Cazacu.

Sondaj eJobs: 4 din 10 angajatori oferă mai multe beneficii extrasalariale decât anul trecut

0

Tichetele de masă, primele de sărbători și abonamentele la clinici medicale private apar cel mai frecvent în pachetele angajaților. Cel de-al 13-lea salariu și săptămâna de lucru de 4 zile sunt, în schimb, cele mai dorite 

84,5% dintre companiile participante la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că oferă angajaților beneficii extrasalariale și că acestea rămân un criteriu important pentru candidați atunci când își aleg angajatorul. Tichetele de masă apar cel mai frecvent în structura pachetului de beneficii, 77,1% dintre angajatori declarând că le au incluse. Sunt urmate de primele de sărbători, oferite de 68,6% dintre respondenți, abonamente de sănătate la clinici private (55,7%) și zile libere suplimentare (41,4%). 40% oferă angajaților acces la training-uri de specializare profesională, 34,3% organizează petreceri anuale cu echipa sau teambuilding-uri, 31,4% decontează transportul, iar 30% oferă vouchere cadou.

„Pe lângă această structură tradițională și cel mai des utilizată de companii, au apărut, în ultimii ani componente suplimentare, după ce angajatorii au sondat în rândul angajaților pentru a afla ce anume își doresc. Așa se face că vedem tot mai des beneficii precum masa de prânz la birou, tichete de vacanță, coșuri cu produse cadou, masaj la birou sau servicii de consiliere psihologică. Bonusurile de performanță, pachetele de acțiuni, evenimentele mondene trimestriale, voucherele pentru ziua de naștere sau vinerea scurtă sunt alte beneficii care completează lista, dar care se regăsesc, totuși, într-un număr mic de companii”, declară Ana Călugăru (foto), Head of Communications în cadrul eJobs România.

40% dintre cei care au participat la sondaj au răspuns că, față de anul trecut, oferă mai multe beneficii angajaților. 55,7% oferă la fel de multe, în timp ce, pentru 4,3%, pachetul extrasalarial s-a diminuat. Cei mai mulți dintre cei care au acum mai multe decât anul trecut indică și o alocare suplimentară de buget, cuprinsă între 5 și 10%. „Nici în cazul celor care au făcut reduceri nu vorbim despre tăieri drastice din buget. 80% dintre angajatorii care în 2022 au avut un pachet ajustat în minus au redus cu maximum 10% sumele destinate acestui scop. Rămân, însă, moderați în estimările cu privire la anul viitor, în condițiile în care majoritatea (61,4%) spune că încă nu a fost decisă structura pachetelor de beneficii pentru 2023. 17,1% anunță deja că vor include mai multe beneficii, 2,9% vor scădea numărul lor, iar 18,6% spun că vor avea același buget, însă vor face unele înlocuiri. Vor renunța la beneficiile pe care angajații nu le folosesc și vor introduce unele noi, pe care și le doresc”, mai spune Ana Călugăru.

Suma medie cheltuită în acest scop este cuprinsă între 400 și 600 de lei pe lună, pentru fiecare angajat. 18,3% au un buget mediu cuprins între 200 și 400 de lei, la fel de mulți între 600 și 800 de lei, 11,3% între 800 și 1.000 de lei și 5,6% peste 1.000 de lei. 

Întrebați care ar fi acele beneficii pe care le-ar introduce dacă nu ar avea limită de buget și despre care știu că sunt foarte dorite de angajați, 72,5% dintre managerii și specialiștii în HR participanți la sondaj au menționat cel de-al 13-lea salariu. 55,1% ar opta și pentru săptămâna de lucru de 4 zile, cu scurtarea programului de lucru la 32 de ore pe săptămână, 37,7% pentru acoperirea cheltuielilor casnice (facturile la utilități), iar 29% pentru extinderea pachetului de beneficii și către membrii familiei. 

Sondajul a fost realizat în luna august, pe un eșantion de 170 de companii respondente. 

Noi fonduri de investiţii lansate de BRD Groupe Société Générale

0

Compania BRD Asset Management, componentă a BRD – Groupe Société Générale, specializată în administrarea de investiții, a lansat încă patru fonduri deschise de investiții: două reprezintă o formă nouă pe piața produselor de profil din România, fiind fonduri cu orizont de timp prestabilit, BRD Orizont 2035 și BRD Orizont 2045, iar alte două sunt BRD Oportunități și BRD Euro Simplu. Toate constituie o extindere cu 50% a portofoliului de produse destinate investițiilor. 

Mihai Purcărea (foto), CEO BRD Asset Management: „Fondurile de investiții nou lansate completează gama de produse din portofoliul BRD Asset Management, oferind strategii noi, complementare, prin care ne dorim să ajutăm cât mai mulți investitori să își atingă obiectivele investiționale. Prin Fondurile cu Orizont de Timp Prestabilit, ne propunem să oferim clienților mai mult decât un produs și anume o strategie automatizată pentru îndeplinirea unor obiective specifice. BRD Oportunități își propune să fie cel mai flexibil produs din gama BRD Asset Management. Este un fond de investiții liber de constrângeri în decizia de a investi, având flexibilitatea să caute oportunități de investiții diverse, în funcție de context. Iar BRD Euro Simplu va oferi clienților posibilitatea de a plasa resursele în euro cu scopul obținerii unor performanțe financiare stabile în condiții de lichiditate ridicată. Sperăm ca noile noastre produse să vină în întâmpinarea nevoilor investiționale ale clienților noștri.”

Bogdan Tudosie, Head of Sales BRD Asset Management: „Fondurile cu Orizont de Timp Prestabilit (TDF) oferă o metodă de a pune economiile pe autopilot: investițiile se modifică gradual dinspre active considerate mai riscante precum acțiunile către active conservatoare precum obligațiunile, pe măsură ce fondul se apropie de data țintă. Reprezintă o metodă de a economisi «setează și uită/set it and forget it». Istoria a demonstrat că, în timp, cei care au investit în TDF au performat în medie cu 2,3% pe an mai bine decât investitorii care nu au investit în astfel de fonduri. Orice investitor cu un obiectiv setat în preajma celor doi ani țintă, 2035 sau 2045,  poate cumpăra unități în cele două fonduri BRD Orizont, care îi oferă acces la o strategie dinamică, adaptată nevoii sale. Fie că este vorba de educația copiilor, o casă nouă, pensie sau pur și simplu o rezervă pentru zile negre, aceste fonduri ajută investitorul să implementeze o strategie simplă pentru obiectivul său.”

BRD Orizont 2035 și BRD Orizont 2045 primele Target Date Fund – TDF (fonduri cu orizont de timp prestabilit) lansate în România, combină o întreagă strategie investițională în câte un singur fond. Au fost lansate pe piața internațională în 1994 în SUA, „concepute să rezolve unele dintre cele mai complicate probleme din investiții: alocarea potrivită a activelor, corelarea investițiilor cu orizontul de timp, profilul de risc și rebalansarea periodică a portofoliului”.

Lansate acum la noi, BRD Orizont 2035 se adresează clienților care au un obiectiv investițional de 10-15 ani, de exemplu educația copiilor, o casă nouă sau pensie, în timp ce BRD Orizont 2045 este potrivit clienților cu un obiectiv investițional care se întinde pe 20-25 de ani (pensie sau alte obiective pe termen lung).

Fiecare din cele două fonduri BRD Orizont va avea două clase, lei și euro, iar investițiile în acțiuni se vor realiza diversificat: aproximativ 60% din investiții vor fi cu expunere internațională, 40% vor fi destinate pieței locale de capital. Implementarea va fi realizată prin investirea în alte fonduri de investiții, precum și în active individuale.

Mihai Purcărea: „Deși pe termen scurt acțiunile sunt mai volatile decât instrumentele cu venit fix, pe termen lung istoria ne arată că acțiunile sunt în realitate mai puțin riscante decât obligațiunile, când judecăm în termeni reali. Acest lucru se întâmplă pentru că instrumentele sigure pe termen scurt, au de multe ori randamente sub rata inflației și astfel pierd din puterea de cumpărare.”

BRD Oportunități este caracterizat printr-o „strategie flexibilă, putând investi fără constrângeri în cele mai interesante oportunități din piețele de acțiuni, dar și de obligațiuni. Este un fond de investiții mixt, cu o alocare pe termen lung de 60% acțiuni și 40% instrumente cu venit fix. Obiectivul fondului este de a realiza o creștere a valorii pe termen lung prin valorificarea oportunităților de investiții, fără să fie constrâns de o anumită zonă geografică sau tip de instrument. Va putea fi cumpărat in lei, euro și dolari și se potrivește clienților care doresc să investească în acțiuni și care fie nu își doresc o expunere predefinită, fie vor flexibilitate mare din partea fondului, pentru a putea investi în diverse oportunități care pot prezenta interes”.

Alexandru Combei, director de investiții BRD Asset Management: „Chiar dacă pe termen lung randamentele oferite de principalele clase de active sunt destul de predictibile, fiind corelate cu evoluțiile economiilor și nivelul dobânzilor, pe termen scurt și mediu apar de multe ori anomalii precum scăderi sau creșteri nejustificate ale prețurilor activelor financiare. Printr-o alocare flexibilă a investițiilor și un orizont de timp adecvat, fondul BRD Oportunități va încerca să valorifice în mod activ oportunitățile care apar în piețele financiare.”

BRD Euro Simplu este definit ca „un fond de instrumente cu venit fix, destinat investițiilor pe termen scurt, cu o perioadă minimă recomandată de doar o lună. Acest instrument se potrivește clienților care vor să plaseze disponibilitățile în euro pe termen scurt și care vor performanțe financiare stabile și lichiditate ridicată pentru investițiile lor”. 

Bogdan Tudosie: „Suma optimă pentru investiții trebuie stabilită în funcție de specificul fiecărui investitor, neexistând bariere în acest sens. De cele mai multe ori, o strategie bună, care sporește șansele de a atinge obiectivele financiare, este aceea de a investi recurent, în fiecare lună. Mulți investitori încep cu 10% din veniturile lunare și în timp, pe măsură ce investitorul capătă experiență și încredere, se poate ajunge către o valoare optimă de 20-30%.”

BRD Asset Management anunță că fondurile sunt disponibile în toată rețeaua distribuitorului BRD, cu documentația necesară specifică fiecărui produs. De asemenea, vor fi disponibile pentru clienți și prin asigurările de viață cu componentă investițională Invest Benefit+ oferite de BRD Asigurări de Viață. 

 

Prețurile la energie: Parlamentul European solicită măsuri rapide pentru protejarea consumatorilor și a întreprinderilor

0

Măsurile împotriva creșterii dramatice a prețurilor la energie au făcut marți obiectul unei dezbateri cu președinția cehă a Consiliului și cu Comisia.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte propuneri de urgență privind energia în cadrul discursului său privind starea Uniunii Europene, care va avea loc mâine în plen.

În cursul dezbaterii, președinția cehă a anunțat că statele membre vor încerca să aprobe viitoarele propuneri ale Comisiei Europene în cadrul unei reuniuni de urgență a Consiliului la sfârșitul lunii septembrie.

Potrivit comisarului european pentru energie, Kadri Simson, Comisia va propune măsuri de reducere a cererii de energie electrică în timpul orelor de vârf pentru a asigura un echilibru mai bun pe piață. De asemenea, va fi introdusă o limită la nivelul UE pentru remunerarea energiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon, astfel încât veniturile care depășesc acest plafon să fie utilizate pentru a ajuta statele membre să sprijine consumatorii vulnerabili. Aceasta a afirmat, de asemenea, că Comisia va colabora cu autoritățile de reglementare a pieței energiei electrice pentru a aborda problemele de lichiditate de pe piață.

În timpul dezbaterii, eurodeputații au subliniat necesitatea de a se asigura că răspunsul UE se bazează pe solidaritate și că profiturile realizate de întreprinderile energetice trebuie utilizate pentru a proteja consumatorii. Mulți au solicitat un nou impuls pentru sursele regenerabile de energie și dezvoltarea interconexiunilor energetice transfrontaliere – în special între Franța și Spania. Germania nu ar trebui să închidă centrale nucleare rămase în circumstanțele actuale, au afirmat mai mulți deputați. Alții au solicitat măsuri de combatere a speculațiilor pe piața gazelor și de reducere a cererii de energie electrică în perioadele de vârf, în timp ce unii deputați au considerat că energia electrică este un bun public care nu ar trebui tranzacționat pe o piață bursieră.

În contextul războiului din Ucraina, întreruperea aprovizionării cu gaze din Rusia a dus la o creștere bruscă a prețurilor energiei electrice și la volatilitatea pieței, determinând Comisia și statele membre să ia în considerare noi opțiuni de politică, cum ar fi plafonarea prețurilor sau decuplarea prețurilor la gaze și energie electrică.

În ultimele luni, Parlamentul și Consiliul au adoptat un plan de urgență pentru alimentarea rezervelor de gaze. De asemenea, Comisia a lansat planul RePowerEU, precum și măsuri de reducere a consumului de gaze la nivelul UE.

Care sunt concluziile anului 2022 și la ce trebuie să ne așteptăm de la piața de real estate în următoarea perioadă? Află la cea de-a XV-a ediție a „Real Estate & Construction Forum” – eveniment hibrid

0

BusinessMark are plăcerea să invite experții și investitorii pe piața imobiliară la noua ediție a Real Estate & Construction Forum, eveniment ce va avea loc pe 14-15 septembrie 2022, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel și online, pe platforma MyConnector.

Pe parcursul celor două zile de eveniment, vom avea alături unii dintre cei mai importanți jucători din industrie, alături de care vom dezbate tendințele pieței de real estate, analizând fiecare sector în parte – retail, industrial & logistics, office & rezidențial –, cu accent pe sustenabilitate, digitalizare și automatizare, elemente cheie ce propulsează aceste segmente într-un viitor în continuă schimbare.
Vom vorbi și despre ce proiecte noi sunt anunțate, care vor fi segmentele ce vor oferi cel mai bun randament, dar și cum a evoluat piața de real estate pe plan național și regional, în contextul în care șocurile externe, inflația galopantă, deficitul forței de muncă, modificările fiscale, creșterea accelerată a dobânzilor, dificultățile de aprovizionare din piața materiilor prime, majorarea prețurilor la energie sunt aspecte ce influențează acest sector.


Evenimentul include patru paneluri si o sesiune de prezentări, la care vor participa:

  • Omer Susli, Turkey – Romania Business Council Chairman, DEIK Foreign Economic Relations Board
  • Ștefan Tudos, Vice President, Genesis Property
  • Lucian Azoiței, Founder & CEO, Forty Management
  • Mihai Păduroiu, CEO Office Division, One United Properties
  • Laurențiu Afrasine, CEO, Akcent Development
  • Cornelia Nicolae, Retail Operations Director, FASHION HOUSE Group
  • Claudiu Bisnel, Managing Partner & Founder, BRISK GROUP
  • Petru Andronic, Country Manager, Sportisimo România
  • Monica Movileanu, Partener de Audit, Lider al Departamentului de Consultanță Contabilă si Piete de Capital, PwC România
  • Alina Popa, Head of Legal, CITR
  • Antoanela Comșa, Președinte, Gran Via Real Estate
  • Beatrice Dumitrașcu, CEO Residential Division, One United Properties
  • Daniel Buhazi, Commercial Director, Ariston România – divizia ELCO Heating Solutions
  • Alex Skouras, Managing Partner, ALESONOR
  • Bogdan Bălașa, CEO, HILS Development
  • Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta
  • Șerban Juverdeanu, Head of Development, Global Vision
  • Andrei Koszti, Director Comercial Regional, CTP România
  • Andrei Boca, Senior Leasing Manager Globalworth
  • Carol Petrică, Leasing Manager, ISHO – Mulberry Development
  • Vlad Mustață, Leasing Manager, LPP S.A.
  • Dana Bordei, Commercial Country Manager, VGP Romania
  • Daniel Paraschiv, Co-founder, Urbano Parks
  • Olga Melihov, Country Head Romania, MLP Group
  • Ramona Predescu (Iacob), Country Manager, IWG Romania & Bulgaria
  • Ioana Grigoriu, Asociat Manager, Practica de Drept imobiliar și Construcții, NNDKP
  • Narcisa Chirilă, Tax Manager, PKF Finconta
  • Irina Caraene, Director Vânzări, Cordia Romania

Moderatori ai evenimentului vor fi:

  • Liana Dumitru, Director | Retail Agency, COLLIERS
  • Lucian Opriș, Director, Tenant Services, Office 360 & Industrial, COLLIERS
  • Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation and Advisory Services, COLLIERS
  • Ionuț Oprea, Publisher – „Romania’s Real Estate Guides”, Market Pulse Reports


Punem la dispoziție trei tipuri de bilete: in person, online și on demand. Experiența „in person” va fi completată de cea virtuală, astfel că puteți interacționa chiar și online cu ceilalți invitați și vizita zona expozițională. Mai multe detalii despre agendă și tematică aici sau la adresa office@business-mark.ro.


Audiență eveniment: investitori pe piața imobiliară, dezvoltatori imobiliari, agenții imobiliare și brokeri, companii de construcții, companii de consultanță, Birouri de arhitectură, Furnizori de materiale de construcții și tehnologii, Comercianți de materiale de construcții, Societăți de avocatură, Experți în domeniu.


Mark your B2B opportunity, alături de BusinessMark!



Un eveniment: BusinessMark
Parteneri: Brisk Group, Elco – Heating Solutions, NNDKP, Alesonor, PKF Finconta, Colliers
Suport tehnic asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe Soluții
Partener strategic: HRCC – Hellenic-Romanian Billateral Chamber of Commerce
Parteneri media: spotmedia.ro, Finzoom, Financial Market, Ziarul Bursa, birouinfo.ro, depozitinfo.ro, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, iBuild, proidea, AngajatorulMeu.ro, administrație.ro, Global Manager, Events Online, Revista Piața, Transilvania Business, Top Business, BRCC, Business Voice, spațiulconstruit.ro, Digital Business, Ziarul 21, AntreprenorInRomânia.ro, Club Economic, Economistul

Studiu Coface: Insolvențele în România au crescut cu 16% în primul semestru din 2022 față de aceeași perioadă din anul precedent

0

Firmele cu venituri < 100k euro/an încasează facturile la cca. 7 luni de la emiterea acestora, în timp ce companiile cu venituri > 100 mil. euro reușesc această performanță în doar 2 luni.

Cel mai recent studiu Coface România arată că în primul semestru din 2022 s-au deschis 3.510 proceduri noi de insolvență, în creștere cu 16% față de S1 2021, și cu 6% peste nivelul anterior pandemiei Covid-19. Pierderile financiare cauzate de companiile insolvente în primul semestru din acest an au ajuns la 2,7 mld. lei, în creștere cu 36% față de impactul similar din aceeași perioadă a anului trecut, și aproape cât toate pierderile generate de companiile care au intrat în insolvență în anul 2020.

Afacerile în contextul actual

Mediul de afaceri trece prin provocări încă de la debutul pandemiei. Anul 2020 a fost marcat de efectul de lacăt și incertitudini fara precedent, 2021 a cunoscut o revenire în forță, urmând ca 2022 să debuteze cu războiul Rusia-Ucraina. Analizând contextul economic, putem înțelege mai bine cadrul în care operează companiile.

În continuare, investițiile nu reprezintă principalul motor de creștere economică și dezvoltare a companiilor active în România. Sectoarele unde investițiile au crescut mai accelerat pe parcursul anului 2021 comparativ cu media la nivel național (cca. 15% creștere medie netă a bazei activelor fixe) sunt agricultura (+23%), construcții (+19%), HoReCa (+17%) și producția și furnizarea de energie electrică (+16%).

Durata medie de încasare a creanțelor la nivelul întregului mediu de afaceri a scăzut la 92 zile pe parcursul anului 2021, comparativ cu 117 zile in 2020, niveluri similare fiind raportate doar în perioada 2010-2012. Pe de altă parte, finanțarea acordată companiilor nonfinanciare de către instituțiile de credit a înregistrat un salt fără precedent pe parcursul anului 2021. Astfel, soldul creditelor bancare acordate tuturor companiilor la finalul anului 2021 era de 145 mld lei, în creștere cu 22 mld. lei față de finalul anului precedent.

Datele mai arată că producția industrială a cunoscut o creștere a costurilor de +25% în 2021 și +47% în primul semestru din acest an, dinamica salariului net a crescut cu 7% pe parcursul anului 2021, urmată de o accelerare în primul semestru din 2022 la +12%, iar dobânzile pentru creditele noi contractate în lei au crescut de la 4% (iunie 2021) până la 7,75% (iunie 2022).

„Primul semestru al anului 2022 conturează un tablou al mediului economic și de afaceri plin de provocări. Situația insolvențelor în S 1 confirmă tensiunile prin care trec firmele în încercarea de a supraviețui într-un cadru aflat în continuă schimbare. În acest context cu foarte multe incertitudini și provocări pentru mediul de afaceri, probabil numărul companiilor care își vor întrerupe activitatea va înregistra o creștere cu două cifre, amplitudinea și impactul financiar cauzate de companiile insolvente fiind dependente de evoluția contextului geopolitic și a tabloului macroeconomic. Este important să urmărim toate aceste evoluții cu atenție și să răspundem nevoilor cu soluții ancorate în realitatea curentă. Ca furnizor de servicii de management al riscului de credit, Coface va continua să sprijine mediul de afaceri prin soluții bazate pe know how-ul adunat în cei peste 25 de ani de prezență pe piața locală,” a declarat Alina Popa, Country Manager, Coface România.

Evoluția firmelor insolvente

Deși primul semestru din acest an a fost marcat de o creștere a numărului de insolvențe, se observă o scădere graduală în ultimii ani a numărului de companii insolvente care înregistrează venituri peste 0,5 mil. EUR (medii si mari). Pe de altă parte, numărul acestora din urmă s-a situat în primul semestru al acestui an la 164 companii, în creștere față de 133 în S1 2021.

Conform datelor publicate de Centrala Incidentelor de Plăți furnizate de către Banca Națională a României, sumele refuzate la plată cu instrumente de debit pe parcursul primului semestru al anului 2022 au fost în valoare totala de doar 0.7 mld. lei. Valoarea medie a incidentelor de plată înregistrate pe primului semestru a fost de 53k lei, în linie cu media ultimilor ani.

„Mediul de afaceri trece printr-o furtună complexă: piața muncii este tensionată din cauza creșterii salariilor și a presiunilor inflaționiste, marjele sunt sub presiune, costurile de finanțare au crescut, provocările logistice sunt amplificate de creșterea riscului de contagiune, iar contextul geopolitic este foarte instabil. Într-un asemenea mediu, companiile sunt din ce in ce mai preocupate de încasarea mai rapidă a facturilor și analiza partenerilor de afaceri. Mai mult decât atât, complexitatea ecosistemului de afaceri implică necesitatea evaluării riscurilor furnizorilor și a celor mai importanți concurenți, ori clienții clienților importanți. Nu mai este suficient să îți analizezi doar partenerii de afaceri”, a declarat Iancu Guda, Services Director, Coface România.

Distribuția sectorială a insolvențelor

Cele mai multe insolvențe deschise în primul semestru al anului curent au fost înregistrate in sectorul construcțiilor (710), urmat de comerțul cu amănuntul (467) și comerțul cu ridicata și distribuție (407). Dacă numărul insolvențelor deschise în sectorul de comerț este relativ stabil față de aceeași perioadă a anului precedent, sectorul construcțiilor raportează o creștere cu aproape 50%, principala provocare fiind gradul ridicat de îndatorare coroborat cu scăderea creditării pe segmentul rezidențial din cauza creșterii semnificative a dobânzilor. 

Dacă analizăm numărul de insolvențe raportat la totalul firmelor active, cel mai afectat sector este cel al fabricării produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte, care a înregistrat o rată a insolvențelor de 24 de companii la 1.000 de firme active, aproape de 3 ori peste media la nivel național.

Radiografia mediului de afaceri

Numărul companiilor care și-au întrerupt activitatea în primul semestru din acest an a fost de 62.567, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului anterior. În același timp, numărul firmelor nou înregistrate a crescut la 76.962, din care SRL reprezintă 57.808, cu 7% mai mult decât același semestru din anul precedent, reprezentând astfel maximul ultimului deceniu din perspectiva evoluției semestriale. Cuplarea creșterii importante a companiilor care își întrerup activitatea (+12%) cu cele noi înmatriculate (+7%) poate indica și o migrare a afacerilor vechi către cele noi.

Privind către viitor, principalele provocări ale companiilor deriva din presiunile asupra profitabilității și decelerarea investițiilor din cauza dobânzilor în creștere, scăderii consumului și a incertitudinilor fiscale. Toate acestea vor crește dificultatea de rambursare a datoriilor comerciale și bancare, ceea ce va alimenta continuarea trendului de creștere a insolvențelor.

În prezentul studiu, au fost considerate insolvențele nou deschise, în baza datelor publicate de BPI (Buletinul Procedurilor de Insolvență). De exemplu, toate firmele cu proceduri de insolvență deschise în primul semestru al anului 2022 (conform BPI) și care nu figurează ca fiind în funcțiune la mijlocul lunii iulie 2022 (conform ONRC), au fost considerate ca fiind insolvențe nou deschise pe parcursul primului semestru din 2022.

Studiu realizat în august 2022.

Stilul de conducere participativ și cultivarea aptitudinilor sociale și de comunicare, două elemente-cheie necesare în noua eră din piața muncii

0

 

Equatorial, companie de training parte a Grupului Bittnet ce oferă cursuri de abilități soft specifice nevoilor din domeniul IT&C, a realizat în parteneriat cu Reveal Marketing Research un studiu reprezentativ în rândul team leaderilor din România, pe fondul provocărilor create de schimbările pandemice, atât în piața muncii, cât și la nivel de interacțiune umană în mediul de lucru. Preponderent, acesta identifică importanța deținerii și dezvoltării abilităților soft pentru obținerea succesului la locul de muncă. „Consider că principalele abilități absolut necesar a fi dezvoltate în special de manageri sunt cele referitoare la învățarea comunicării la distanță, la cum să își cultive, păstreze și comunice empatia și înțelegerea față de oameni, cum să mențină implicarea, sentimentul de siguranță, dar și de apartenență la un grup, organizație, în vremuri dificile. Altfel spus, de a adopta stilul participativ de conducere, axat pe oameni și colaborare. Ceea ce părea la început o nevoie de sistem și de rigoare s-a transformat destul de repede în nevoia de abilități umane, sociale, cu care nu neapărat toți am fost obișnuiți sau pe care am avut șansa să le dezvoltăm. Dar care de acum încolo vor cântări inclusiv în oferte de lucru și în a atrage specialiști de pe piață”, precizează Dan Berteanu, Vicepreședintele Diviziei de Educație din cadrul Bittnet Group.
În opinia sa, dar și potrivit concluziilor statistice care reies din studiul Equatorial, nevoia de dezvoltare a aptitudinilor soft, printre care se regăsesc inteligența emoțională și abilitățile de comunicare și colaborare, a crescut considerabil. Iar aceste tipuri de abilități devin în prezent un criteriu esențial și diferențiator de evaluare pentru angajator, dar și pentru angajat. 

Studiul desfăşurat online în perioada 25.03 – 05.04.2022 pe un eşantion reprezentantiv de 317 persoane, lideri de echipe din departamente de IT, cu vârsta 25+, arată că noile forme ale organizării muncii, la distanță sau hibrid, i-au determinat pe 67% dintre team leaderii din industria tech și IT să își dezvolte noi abilități de comunicare și relaționare cu echipa pentru a păstra un nivel optim de productivitate. În prezent, 8 din 10 team leaderi consideră că provocările de ordin uman, ce țin de interacțiunea dintre oameni, se dovedesc a fi mai greu de gestionat decât cele de ordin tehnic.

  • Promovările în poziția de team leader scot în evidență nevoia accentuată de cultivare a unor noi abilități soft (84%).
  • 6 din 10 team leaderi declară că sunt interesați în mare măsură să participe pe viitor la sesiuni de training de abilități soft.
  • Peste jumătate din team leaderi (56%) își doresc ca durata unui curs complet de abilități soft să fie cuprinsă între 1-3 luni, perioadă ce le-ar permite aplicarea practică, între sesiuni, a cunoștințelor dobândite. 

Deținerea unui mix potrivit de competențe tehnice și abilități interpersonale face parte din noua realitate, ajutând un team leader să se ridice sau să depășească nivelul așteptărilor la locul de muncă. Rezultatele studiului relevă faptul că skill-urile tehnice – cele care permit înțelegerea domeniului de activitate – sunt cel mai des utilizate în activitățile de zi cu zi ale team leaderilor, acestea înregistrând un scor de 46%. Cu toate acestea, 84% dintre team leaderi au declarat că de când ocupă această funcție au fost nevoiți să își dezvolte noi abilități soft pentru îndeplinirea cu brio a obiectivelor echipelor pe care le coordonează. De asemenea, 85% dintre team leaderi menționează că și-au exprimat dorința de dezvoltare personală la locul de muncă, iar 81% că și-au stabilit o listă de obiective personale anuale. În cazul celor interesați să participe la traininguri de abilități soft pe viitor se observă o atitudine mai proactivă, cele două atribute mai sus menționate înregistrând scoruri de 92% respectiv 90%. 

Conștienizând nevoile din piață și faptul că trainingurile de abilități soft sunt mai puțin populare în comparație cu cele tehnice, Equatorial, compania de training specializată în IT&C, vine în sprijinul team leaderilor, oferindu-le bagajul de cunoştinţe necesar celor ce doresc sa își cultive abilitățile soft în baza vastei experiențe pe care o dețin în domeniul tech. Astfel că, îmbunătățirea relațiilor și lucrului în echipă, dezvoltarea abilităților manageriale și de leadership, descoperirea punctelor forte și creșterea gradului de auto-conștientizare sau folosirea tehnologiei și psihologiei pentru a genera schimbare de comportament sunt doar câteva dintre abilitățile soft și competențele practice pe care participanții și le pot dezvolta în cadrul training-urilor puse la dispoziție de catre Equatorial.

Produsul oferit de Equatorial este un program de învățare care se desfășoară pe o perioada de 3 – 4 luni și care este adresat team leaderilor din domeniul tech. Este un program standard, actualizat anual pe baza rezultatelor cercetării cantitative inițiate constant în domeniu. Programul este unul de tip experiențial, care începe cu zona de autocunoaștere și înțelegere a rolului de team leader, continuă cu informații despre conducerea echipei, comunicarea și motivarea ei și se finalizează cu performanța echipei și mijloacele de a o susține. 

Workshop-urile, sesiunile individuale și personalizate cu trainerul, lecțiile digitale și interactive în „FutureSkills”, platforma care reunește și amplifică beneficiile învățării digitale și sociale într-o arhitectură axată pe stimularea participanților, cărora se adaugă quiz-uri teoretice și contextuale, exerciții de aprofundare și teme de lucru, toate alcătuiesc structura acestui program cu multe aplicații practice.

În plus, din punct de vedere al programelor de training și al cursurilor pe care le pregătește Equatorial, acestea pun mult accent pe zona interpersonală. „Oferim inclusiv traininguri de creativitate, colaborare, comunicare, de rezolvat situații dificile, de feedback, productivitate și performanță. Mai importantă decât temele abordate este maniera de livrare. Pandemia a pus o presiune pe formatul livrării informațiilor, în sensul că sesiunile în fața ecranelor au trebuit să fie semnificativ mai scurte ca număr de ore și zile decât cele fizice, anterioare. Este evident că nu ne mai putem întoarce la felul în care făceam lucrurile înainte. Prin urmare, cursurile pe care noi le oferim pun accent pe interacțiuni mai scurte, variate, cu multiple modalități de învățare, cu mix de online și offline și multe alte aspecte care le vor face cu siguranță foarte atractive, pe lângă utile și informative, pentru participanți”, încheie Dan Berteanu. Cei interesați pot afla mai multe detalii accesând https://equatorial.ro/


Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 25.03 – 05.04.2022 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul liderilor de echipa din departamente de IT, cu vârsta 25+, din mediul urban, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 317 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-5.6% la un nivel de încredere de 95%.