Angajarea asistată, serviciu recunoscut prin lege

Florin Antonescu
-
0
Angajarea asistată, serviciu recunoscut prin lege

Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a găzduit în sala „Miron Vlasto” masa rotundă cu tema „Provocări şi perspective privind serviciile de angajare asistată a persoanelor cu dizabilități în România”, organizată de Fundația Health Action Overseas Romania (HAO). Au participat reprezentanți ai unor instituții publice cu atribuții în domeniul politicilor din sfera dizabilității şi ai unor organizaţii de afaceri reprezentative, furnizori publici si privați de servicii educaționale, sociale și de ocupare, specialişti în resurse umane din cadrul unor organizatii şi companii care asigură/doresc să asigure un mediu de lucru incluziv. Masa rotundă a fost organizată în cadrul proiectului „Labour market Employment for young Adults with a Disability – LEAD”, cofinanţat din EEA and Norway Grants Fund for Youth Employment. Proiectul se adreseaza: tinerilor cu dizabilităţi, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani; părinţilor şi aparţinătorilor tinerilor cu dizabilităţi; companiilor; specialiştilor şi furnizorilor de servicii de angajare asistată. LEAD este derulat de un consorţiu transnaţional condus de Fundația Health Action Overseas România (HAO), din care mai fac parte parteneri din alte 3 ţări: Valakupiai Rehabilitation Centre (Lituania), Consultis – Consultoria Empresarial, Unipessoal Lda. (Portugalia) şi Status Employment (Marea Britanie), în calitate de partener expert.

Nicolae Dobrescu, directorul executiv al Fundaţiei Health Action Overseas Romania, managerul proiectului „Labour market Employment for young Adults with a Disability – LEAD”, a subliniat: „Experienţa ne arată că acest model al angajării asistate funcţionează indiferent de mărimea companiilor, de domeniul în care activează şi de tipul afecţiunii beneficiarului pe care dorim să-l integrăm. Ceea ce contează este dorinţa de a munci a tânărului, deschiderea şi disponibilitatea angajatorului şi calitatea serviciilor oferite de specialişti. Suntem aici, împreună, pentru a discuta constructiv şi onest despre subiectul introducerii angajării asistate ca nou serviciu recunoscut de lege pentru persoanele cu dizabilități, pentru a ne înţelege reciproc punctele de vedere şi pentru a identifica etapele de parcurs, astfel încât, în final, fiecare parte implicată să aibă de câştigat: tinerii să dobândească un loc de muncă pe termen lung, firmele, angajaţi potriviţi şi care să le aducă plus valoare, iar statul român să reducă numărul asistaţilor social. Am lucrat şi lucrăm pentru a avea tineri care să-şi menţină mult timp locul de muncă, bine integraţi, independenţi şi pentru a dezvolta relaţii durabile, bazate pe respect reciproc cu angajatorii cu care colaborăm.”

Adela Crăciun, vicepreşedintele Autorităţii Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități: „Impunerea nu constituie o soluţie. Atunci când obligăm, nu putem garanta calitatea şi nici durabilitatea procesului de integrare. Mai mult, impunerea va avea efect de bumerang, lovind tocmai în grupurile vulnerabile, pe care dorim să le protejăm şi va contribui la promovarea discriminării.”

Vicepreşedintele ANPDPD a evidențiat importanţa existenţei unor mecanisme clare de finanţare în domeniu, precum şi a unor politici publice coerente, centrate pe importanţa asistentului social şi pe schimbarea mentalităţii cu privire la dizabilitate la nivelul societăţii în ansamblul său, inclusiv prin evenimente de acest tip. În opinia sa, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă poate constitui o şansă, pentru că include linii asumate pe ocupare, dar şi pe zona de tehnologii asistive pentru grupuri vulnerabile.

Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti: „Cred că introducerea ca nou serviciu a angajării asistate, model ce are la bază o strategie de parteneriat între angajat, angajator şi furnizorul de servicii de ocupare, este o soluţie ce trebuie luată în calcul în mod serios. Apreciez însă că este nevoie de o mult mai bună comunicare între managerii companiilor si ceilalţi actori sociali, context în care camerele de comerţ pot avea un rol important, dat fiind contactul lor permanent cu membrii, dar şi sistemul de parteneriat pe care l-au dezvoltat de-a lungul timpului. De asemenea, îmi exprim întreaga deschidere de a promova la nivelul mediului de afaceri local cazuri de succes şi bune practici în domeniu şi de a întări ideea că fiind cu adevărat responsabili din punct de vedere social, vom atrage noi clienți, acționari, investitori și vom îmbunătăţi percepţia asupra produselor, serviciilor şi organizaţiilor noastre, pe plan intern şi internaţional.”

Alina Dobrescu, coordonator servicii ocupare în cadrul HAO: „Modelul angajării asistate a plecat din SUA, în anii 70, a fost importat în Europa, iniţial în Marea Britanie, apoi şi în alte ţări. Acum aproape trei ani, HAO a început implementarea unui astfel de model în România, îndeosebi în Constanţa, dar şi la Bucureşti, în cadrul proiectului LEAD, cu sprijinul Status Employment, partenerul expert din Marea Britanie. Angajarea asistată a prins foarte bine, o dovadă în acest sens fiind depăşirea cu aproape 100% a tuturor indicatorilor asumaţi. De asemenea, pentru a crește vizibilitatea și calitatea serviciilor de angajare asistată în România în 2019 am pus bazele unei rețele naționale de furnizori publici și privați de servicii de angajare asistată (LEADNET_RO), la nivelul căreia lucrăm în baza unor acorduri de parteneriat, cu instituții publice din Constanța, București, Harghita, Dolj şi din alte regiuni ale ţării.”

Prin proiectul LEAD, candidaţii beneficiază gratuit de: profilare vocaţională, consiliere pentru creșterea încrederii în sine, instruire și dezvoltarea abilităților, pregătire în vederea angajării, sprijin la locul de muncă şi în afara lui. În ceea ce-i priveşte pe oamenii de afaceri, aceştia au acces, tot în condiţii de gratuitate, la: serviciile de recrutare, pre-screening și de formare și sprijin la locul de muncă. În plus, specialiştii HAO păstrează o legătură permanentă cu angajatorul pentru a identifica problemele ce apar pe parcursul procesului de integrare a tinerilor şi a le remedia şi lucrează cu membrii echipei din care fac parte tinerii pentru a-i ajuta să comunice eficient cu aceştia. Nu în ultimul rând, echipa noastră oferă informații complete despre: eligibilitate, reguli și proceduri pentru a obține beneficiile financiare disponibile pentru angajatorii care integrează tineri cu dizabilități, precum şi sprijin în accesarea efectivă a acestora.

Foto: CCIB

Câștigătorii concursului „Fermier Responsabil”

Florin Antonescu
-
0
Câștigătorii concursului „Fermier Responsabil”

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), prin Unitatea de Management al Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți (CIPN), anunță câștigătorii concursului „Fermier Responsabil” derulat în cadrul campaniei naționale de conștientizare a proiectului, sub sloganul „Apăr Apa”.

Concursul a fost lansat în timpul „Caravanei Apăr Apa”, o altă acțiune de amploare, cu mare vizibilitate din cadrul proiectului CIPN.

MMAP apreciază concursul ca fiind „mai mult decât o competiție. Participanților li s-a oferit posibilitatea de a aprofunda noile acțiuni și reguli de bune practici agricole pentru prevenirea poluării apei cu nitrați. Competitorii cei mai interesați de subiect au câștigat, în final, carduri cadou pentru achiziționarea de materiale necesare construirii de platforme individuale de colectare a gunoiului de grajd. 

Participanții au avut 15 zile consecutive pentru a răspunde la 5 seturi de întrebări pe zi. O bună parte dintre participanți au răspuns la întrebările din concurs doar pentru a-și verifica cunoștințele, iar la final au avut plăcuta surpriză de a fi și premiați.

Concusul s-a bucurat de un larg interes, fiind înscriși peste 1400 de participanți. În funcție de punctajul obținut de fiecare fermier, în cele 15 zile consecutive de teste, a fost generat clasamentul final”. 

Primii 10 clasați au primit titlul Fermier de Top – fermierii care au acumulat cele mai mari punctaje (peste 378 de puncte din maximum 400) și au câștigat carduri cadou în valoare de câte 2000 lei la un magazin de bricolaj cu puncte de desfacere în toată țara.

Următorii 100 clasați au primit titlul Fermier Responsabil – recompensați cu materiale promoționale și de informare ce confirmă contribuția lor importantă la misiunea de reducere a poluării apelor și mediului înconjurător. 

Clasamentul integral este disponibil pe https://apanoastra.ro/fermier-responsabil/index.php.

MMAP reamintește că „poluarea apei cu nitrați din surse agricole este o amenințare continuă la adresa sănătății umane, întrucât provoacă intoxicații grave sugarilor și copiilor de vârste mici și afecțiuni periculoase adulților expuși la consumul îndelungat al apei cu nitrați în exces. Lipsa de informare, faptul că nitrații nu au gust și nici miros, coroborate cu faptul că populația nu are obiceiul de a face analiza apei din fântânile de unde se aprovizionează, conduce la consumul pe scară largă a apei cu exces de nitrați, în zonele în care pânza freatică a fost expusă la poluare. O mare parte din acest tip de poluare este generată de gospodărirea defectuoasă a gunoiului de grajd, respectiv depozitarea acestuia direct pe pământ și împrăștierea lui în perioadele de interdicție, când plantele nu consumă nitrații din compost. În acest fel, nitrații ajung direct în prima pânză freatică, de unde se alimentează majoritatea fântânilor. 

Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice”. 

Orientare profesională pentru joburile viitorului

Florin Antonescu
-
0
Orientare profesională pentru joburile viitorului

Compania Honeywell și organizația Junior Achievement (JA) România anunță continuarea colaborării și demersului educațional „desfășurat prin proiectele iTech Skills și Skills for Tech Jobs, două inițiative în care elevii de gimnaziu și liceu sunt susținuți și încurajați să deprindă cunoștințe și abilități digitale necesare pentru joburile viitorului.

Peste 2.500 de elevi și profesori din întreaga țară, cu precădere din orașele București, Lugoj și Timișoara, vor beneficia de acces gratuit la resursele educaționale dezvoltate în cadrul proiectelor și de interacțiuni directe cu voluntarii din partea companiei Honeywell, care vor împărtăși elevilor din cunoștințele și experiențele lor profesionale pentru a-i ajuta să dobândească informații noi, să exerseze abilități specifice domeniului tech și să fie mai bine pregătiți pentru alegerea viitoarelor oportunități de studii și carieră. Un rol important în cadrul acestei colaborări se va acorda și profesorilor participanți, atât în calitate de coordonatori ai elevilor, cât și ca promotori ai educației moderne”. 

Proiectul iTech Skills, aflat la a patra ediție, „este adresat elevilor de gimnaziu și creează un context educațional ce le oferă elevilor posibilitatea să interacționeze în mod direct cu voluntarii Honeywell. Aceștia, sub coordonarea și cu sprijinul cadrelor didactice, devin profesori pentru o zi și lucrează cu elevii, în format online sau față în față, exerciții de coding și activități necesare pentru identificarea propriilor talente și aptitudini, îmbunătățirea abilităților interpersonale, dezvoltarea gândirii logice și a creativității”.

Proiectul Skills for Tech Jobs, aflat la a doua ediție, „este conceput în principal pentru liceeni și își propune ca, prin aportul consultanților voluntarilor din cadrul companiei sponsor și prin acces gratuit la un modul educațional de orientare profesională special creat pentru învățarea hibridă, elevii să poată analiza diferite opțiuni de carieră, să identifice și să exerseze abilitățile deținute și cele necesare pentru a îndeplini anumite roluri sociale și profesionale, în funcție de domeniile și industriile preferate”. 

Oana Calcan, Recruitment Manager Honeywell și consultant voluntar în cadrul proiectului Skills For Tech Jobs: „Inițiativele JA România reprezintă un mare câștig pentru societatea noastră, deoarece creează o legătură între generația tânără și antreprenori, reprezentanți ai start-up-urilor și ai marilor companii. Sunt o oportunitate excelentă de învățare pentru ambele părți, din care tinerii pot afla ce este piața liberă, cum să se pregătească mai bine pentru aceasta și cum să își folosească și să își dezvolte competențele și abilitățile necesare proiectelor viitoare. Mulțumesc JAR pentru șansa de a putea contribui la educația viitoarei generații și de a interacționa cu aceasta împărtășind cunoștințe, sugestii și opinii.”

Activitățile de lucru cu elevii, profesorii și voluntarii se vor derula în perioada martie-octombrie 2022.

Detalii despre proiecte la https://www.jaromania.org/proiecte/itech-skills și la https://www.jaromania.org/proiecte/skills-for-tech-jobs. 

Mașina personală rămâne mijlocul de transport preferat al românilor

Economistul
-
0
Mașina personală rămâne mijlocul de transport preferat al românilor

Conform unui studiu realizat de Deloitte, mașina personală rămâne mijlocul de transport preferat al românilor, pentru care sunt dispuși să plătească suplimentar dotări precum sisteme de creștere a siguranței sau motorizare alternativă.

Mașina personală continuă să fie mijlocul de transport zilnic preferat de 40% dintre români, iar 63% spun că această preferință se va menține în următorii ani, reiese din studiul Deloitte 2022 Global Automotive Consumer Study, realizat în 25 de țări din întreaga lume, inclusiv România. În acest context, consumatorii din țara noastră sunt dispuși să plătească în plus pentru o mașină dotată cu diverse sisteme bazate pe tehnologie, în special pentru creșterea siguranței (91%), cu motorizare alternativă, electrică sau pe baterie (89%), și cu dispozitive pentru conectare (87%), mai arată studiul. Însă, chiar dacă românii ar plăti mai mult pentru o mașină electrică decât pentru una cu motor cu combustie internă, 70% se așteaptă să se încadreze într-un interval de preț de până în 100.000 de lei pentru un astfel de autovehicul. 

În același timp, șapte din zece participanți din România sunt de acord să ofere acces la datele personale colectate cu ajutorul tehnologiei de bord dacă acestea sunt utilizate pentru actualizarea informațiilor referitoare la siguranța rutieră și pentru prevenirea accidentelor (74%), pentru raportări legate de funcționarea mașinii (71%), pentru actualizarea informațiilor cu privire la congestiile din trafic și rutele alternative (68%), sugestii de rute mai sigure (66%) și indicații despre parcările din apropiere (66%).  

„Dotarea mașinilor cu tehnologii digitale a devenit obișnuință în ultimii ani, astfel că aspectele legate de protecția datelor colectate prin intermediul acestora a atras tot mai mult atenția consumatorilor, producătorilor și, nu în ultimul rând, a autorităților. Partajarea acestor date este în curs de reglementare la nivel european, astfel încât informațiile să fie utilizate într-o manieră sigură și corectă. Încă de anul trecut există un dialog permanent între Asociația Producătorilor de Autovehicule din Europa și Comisia Europeană pentru a se asigura, pe de o parte, că reglementarea nu va fi excesivă și, pe de altă parte, că aceasta va aduce beneficii consumatorilor și le va spori încrederea cu privire la siguranța datelor personale”, susține Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Pandemia a influențat în mare măsură comportamentul de consum, având în vedere că aproape jumătate (44%) dintre românii care au participat la studiu au spus că în această perioadă și-au schimbat planurile cu privire la achiziționarea unui autovehicul. Pentru 16%, schimbarea a constat în faptul că au decis să își cumpere o mașină personală, deși anterior nu intenționau, pentru a evita transportul public.

Ca modalitate de plată, românii încă preferă numerarul (55%), în timp ce doar patru din zece apelează la credit bancar sau la leasing pentru achiziția unei mașini. De asemenea, aceștia rămân reticenți cu privire la achiziția unei mașini în mediul online, astfel că peste 80% optează pentru achiziția fizică.

Referitor la criteriile de accesare a unei aplicații de mobilitate, pe primul loc se află prețul, urmat de ușurința utilizării. Pentru segmentul de persoane de peste 55 de ani, ușurința utilizării este pe primul loc, iar prețul, pe locul al doilea. 


Studiul Deloitte 2022 Global Automotive Consumer Study a fost realizat pe baza uni sondaj derulat în trimestrul patru al anului trecut, la care au participat mai mult de 26.000 de consumatori din 25 de țări din întreaga lume, dintre care peste 11.000 din zece state europene, respectiv Austria, Belgia, Cehia, Franța, Germania, Italia, Polonia, România, Spania și Marea Britanie.

Munca în regim hibrid devine norma pe piața muncii din România

Economistul
-
0
Munca în regim hibrid devine norma pe piața muncii din România

_________________

Oana Munteanu,
Director People & Organization, PwC România
Gabriela Batîr,
Manager People & Organization, PwC România

Munca de acasă a devenit o necesitate în cei doi ani de pandemie, reprezentând practic un mare experiment care a demonstrat tuturor că acest mod de lucru la scară largă este posibil. Astfel că, în pofida ridicării restricțiilor, peste 86% dintre companiile respondente la sondajul HR Barometru realizat de PwC România în luna martie vor continua să lucreze în regim hibrid și doar 11% vor relua activitatea obligatorie la birou pentru toți angajații. Este vorba, desigur, despre companii alte căror activități se pot derula la distanță. Dintre organizațiile care vor lucra în regim hibrid, 58,9% o vor face după anumite reguli, precum un număr de zile obligatoriu sau planificarea zilelor de prezență printr-o aplicație dedicată, în timp ce un sfert vor lăsa la alegerea angajatului prezența la birou.

Majoritatea companiilor plănuiesc revenirea la birou la o dată fixă pentru toți angajații, iar în  trei sferturi din cazuri lunile aprilie și mai sunt indicate pentru reîntoarcerea la birou.

Este clar că nu există o abordare unică pentru toți sau un mix ideal în modul de lucru hibrid. Mai importantă decât munca la distanță este autonomia / posibilitatea de a alege. Nu este deloc exclus ca pe măsură ce angajații încep să revină la birou într-o proporție mai mare, preferințele să evolueze mai mult înspre interacțiune, chiar dacă nu ne putem aștepta la o întoarcere totală la abordările de dinainte de pandemie, cu program fix la birou. Preferința și alegerea angajaților trebuie să fie luate în considerare pentru a atrage și reține nu numai talente, dar și forța de muncă, în general, într-un moment în care multe companii se confruntă cu deficit de competențe și forță de muncă. 

Fie că vorbim de locație sau de programul de lucru, flexibilitatea este larg acceptată în toate sectoarele. Desigur sectoarele în care o mare parte din angajați trebuie să interacționeze fizic cu clienții, dar și sectoarele care au structuri organizaționale ierarhice, tradiționale tind să fie mai conservatoare în această acceptare. În sectorul Energie (utilități / produse petroliere), de exemplu, se regăsesc mai multe companii care nu iau în calcul permanentizarea telemuncii sau nu o consideră relevantă pentru activitatea lor, dar proporția lor rămâne mică (20%). Urmează sectoarele: servicii financiare (11%) și FMCG/Retail (6%), după cum relevă datele din HR Barometru. La cealaltă extremă se află sectoarele în care se lucrează cu tehnologia, structurile sunt mai degrabă pe proiecte, cu un grad mare de autonomie al echipelor și indivizilor (IT&C, servicii profesionale, etc.)

Munca la distanță, avantaje și dezavantaje

Conform sondajului „Future of Work and Skills” realizat de PwC în septembrie 2021, productivitatea a crescut în munca de la distanță/hibrid, aproape 60% dintre respondenți arătând că organizația lor a avut performanțe mai bune în raport cu obiectivele, față de perioadele anterioare. Creșterea productivității poate fi atribuită unor factori precum: majorarea timpului alocat muncii ca urmare a lucrului de la distanță, mai puține distrageri de atenție, implementarea de noi tehnologii, realizarea unor întâlniri mai eficiente, etc.

În același timp, a crescut și fenomenul de epuizare („burnout”) din cauza creșterii volumului de muncă, dar și a dificultății de deconectare, pe fondul unui stres general determinat de anxietatea față de boală, reducerea interacțiunilor umane, etc. Conform aceluiași sondaj, aproximativ 75% dintre lideri nu sunt pe deplin încrezători că volumul de muncă este gestionabil pentru angajați. De altfel, se pare că acest fenomen a contribuit, la nivel global, la un număr record de demisii care nu sunt generate neapărat de alte oportunități de muncă, ci pur și simplu din dorința de a face o schimbare sau de a crește calitatea vieții, comportament de altfel explicabil în urma unei situații de criză și de reevaluare a priorităților. 

Rămâne de urmărit dacă acest „burnout”, combinat cu numărul mare de plecări, nu va avea exact efectul contrar asupra productivității.

Noi strategii și investiții

Munca de la distanță și digitalizarea atrag o multitudine de provocări la nivelul politicilor de resurse umane, atât pentru angajat, cât și pentru angajator. De aceea, angajatorii trebuie să regândească modul de lucru în esență, să dezvolte și să execute strategii noi, dinamice, să investească continuu nu doar în tehnologie, dar și în competențe relevante, mai ales pentru management, în a gestiona echipa la distanță, întrucât colaborarea virtuală a devenit o parte integrantă a experienței angajaților și clienților.

De asemenea, este necesară regândirea în substanță a modului de lucru, a rolurilor, a interacțiunilor la nivel de echipă și organizație, astfel încât impactul să fie pozitiv atât asupra productivității imediate, cât și asupra stării de bine a angajaților sau culturii organizaționale, în general. Companiile trebuie să facă adevărate exerciții de imaginație și să creeze scenarii legate de cine, unde, când și cum va lucra, nu doar pentru a adapta spațiile și instrumentele de lucru, dar și pentru a defini pachete adecvate, flexibile de compensații și beneficii, adaptate diferitelor categorii de angajați.

Economia circulară devine parte din definiția viitorului în business. Conceptul celor 10 R

Economistul
-
0
Economia circulară devine parte din definiția viitorului în business. Conceptul celor 10 R

_________________

Autor: Florian Burnar,
Senior Consultant, EY România (foto)

Pe fondul accesului tot mai limitat la resurse naturale și al provocărilor generate în întreaga lume de efectele schimbărilor climatice, tema unei economii mai atente la mediu și mai sustenabile este tot mai prezentă atât în discursul autorităților – decidenți de politici publice, cât și al operatorilor economici. Asociat dezvoltării durabile, conceptul economiei circulare este tot mai des privit ca o pârghie de progres sustenabil care devine dominant în segmentul de business și, totodată, în tiparele de consum către care se îndreaptă consumatorii moderni. Economia circulară a devenit parte din definiția viitorului în business. 

Componentă de bază a dezvoltării durabile, economia circulară implică o serie de concepte precum partajarea, închirierea, reutilizarea, repararea, recondiționarea și reciclarea materialelor și a produselor. Această abordare are ca efect extinderea ciclului de viață al produselor și optimizarea consumului de materii prime și energie, precum reducerea la minimum a cantității de deșeuri generate, reducerea amprentei de carbon și un demers mai prietenos cu mediul. 

Ce este conceptul 10 R și unde îl găsim
deja aplicat în modelele de business

În cazul economiei circulare, vorbim de un model integrativ, bazat pe ecoinovare și ecoproiectare, caracterizat prin conceptul 10 R: R1 – Refuzare, R2 – Regândire, R3 – Reducere, R4 – Reutilizare, R5 – Reparare, R6 – Refacere, R7 – Refabricare, R8 – Reorientare, R9 – Reciclare și R10 Recuperare.  

R1 – Refuzarea se referă la a face un produs redundant prin renunțarea la funcția pe care acesta o oferă. De exemplu opțiunea de a refuza să folosești mașina proprie în deplasările urbane sau în naveta zilnică spre și dinspre serviciu, optând pentru transportul în comun sau un serviciu de sharing. Acest concept a generat modele de business disruptive, precum Uber, WeWork și, în general, tot ecosistemul corporativ colaborativ. Sau un alt exemplu din industria ospitalității – AirBnb sau modelul propus de ByHours, care maximizează utilizarea capacității de cazare nefolosite în hoteluri. 

R2 – Regândirea se referă la intensificarea utilizării unui produs, spre exemplu, prin partajarea produsului. Îl regăsim ca model în trendurile din industria alimentară, de exemplu, la demersul colaborativ menit să reducă utilizarea ambalajelor de unică folosință și migrarea spre ambalajele reutilizabile, pentru a reduce cantitățile de deșeuri. 

R3 – Reducerea se referă la creșterea eficienței în producerea sau utilizarea produsului, consumând mai puține resurse naturale. E un exemplu pe care îl întâlnim în industria auto unde presiunea pe reducerea consumului de carburanți a intensificat inovația și lansarea cu succes a modelelor electrice. E un concept folosit, de asemenea, în automatizarea proceselor de producție care duc la eficientizare și un consum mai redus de energie sau de materii prime. Îl regăsim în construcții, în conceptul clădirilor pasive, pe segmentul rezidențial și de birouri. 

R4 – Reutilizarea se referă la orice operațiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou, în același scop pentru care au fost concepute. E un model aplicat, de exemplu, în dotarea anumitor unități de producție de diverse bunuri prin achiziționări de echipamente second-hand în stare bună.

R5 – Repararea se referă la recondiționarea sau întreținerea produsului defect, astfel încât acesta să poată fi utilizat cu funcția sa inițială. Un model pe care îl găsim aplicat de la zona de retail vestimentar, în demersul de re-fashion creativ, la cel de utilizare tot mai extensivă a imprimării 3D, care permite repararea unor lucruri vechi care nu mai au piese de schimb disponibile.

R6 – Refacerea se referă la restaurarea unui produs vechi și actualizarea lui. Cele mai bune modele de aplicare pot fi găsite tot în sectorul auto, unde un design de bază adecvat permite unei mașini diesel sau pe benzină să poată fi transformată tehnic în mașină electrică. 

R7- Refabricarea se referă la încorporarea unor părți ale produsului aruncat în alt produs cu aceeași funcție. Din laptopurile și calculatoarele vechi sunt recuperate piese pentru a crea produse renovate care pot fi donate ulterior școlilor.  

R8 – Reorientarea se referă la încorporarea produsului aruncat sau a unor părți din el într-un nou produs, cu funcție diferită. De exemplu, hârtia, plasticul, metalul, lemnul și alte materiale rămase din procesele de fabricație pot fi reutilizate pentru a fabrica diverse alte obiecte, de la mobilier, la ambalaje și recipienți sau produse creative, în loc să ajungă la gunoi. 

R9 – Reciclarea se referă la orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Îl găsim în industria de reciclare a deșeurilor electrice și electronice (DEE), a PET-urilor, a sticlei și hârtiei etc. 

R10 – Recuperarea se referă la incinerarea de materiale și recuperarea de energie. Întâlnim modelul în industria cimentului, unde arderea deșeurilor este folosită în procesul de fabricație sau în arderea materialelor nereciclabile pentru a obține energie. Alte exemple ar fi folosirea ferestrelor pentru a colecta energie termică sau a pavajelor cinetice, care pot fi instalate în stațiile de metrou pentru a colecta energie de la oamenii care trec pe acolo.

Florian Burnar, Senior Consultant, EY România: „Implementarea modelului economiei circulare în România, un concept tot mai dezvoltat în Uniunea Europeană, este abia la început, noțiunea nefiind încă înțeleasă în mod corespunzător la nivelul societății românești. Cu toate acestea, există un potențial important de a dezvolta proiecte de economie circulară în următorii ani, în special prin prisma necesității aplicării reglementărilor europene în domeniu și a prevederilor Strategiei Naționale a României privind Economia Circulară.”

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 5 aprilie 2022

Economistul
-
0
Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 5 aprilie 2022

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a continuat să crească gradual în primele două luni ale anului curent, contrar previziunilor, urcând la 8,53 la sută în februarie, de la 8,19 la sută în decembrie 2021, chiar dacă evoluția de ansamblu a componentelor exogene ale IPC a devenit dezinflaționistă, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate de prețurile la energie electrică și gaze naturale – pe fondul unui efect de bază și al schemelor extinse de compensare și plafonare -, au devansat consistent, ca impact, creșterile peste așteptări înregistrate de prețul combustibililor, de prețurile LFO și de cele administrate.

În schimb, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat trendul ascendent, inclusiv în raport cu previziunile, mărindu-se la 5,9 la sută în februarie, de la 4,7 la sută în decembrie 2021. Avansul ei a fost însă antrenat, și de această dată, în principal de segmentul alimentelor procesate, în condițiile accelerării semnificativ peste așteptări a creșterilor generalizate de prețuri, sub impactul scumpirii materiilor prime, a energiei și a transportului.

Contribuțiile mai modeste aduse de subcomponenta mărfurilor nealimentare și de cea a serviciilor au fost totuși în creștere față de trimestrul precedent, au remarcat mai mulți membri ai Consiliului, dată fiind mărirea sferei de cuprindere și a majorărilor acestor prețuri, cel mai probabil în corelație cu scumpirea bunurilor importate și cu creșterea suplimentară a costurilor de producție pe plan intern, cuplate cu o cerere încă solidă de anumite servicii, inclusiv pe fondul severității scăzute a valului 5 al pandemiei și a restricțiilor asociate.

În urma analizei, s-a convenit că și recenta accelerare a ascensiunii ratei anuale a inflației de bază este atribuibilă șocurilor pe partea ofertei, mai ales celor externe, ale căror efecte directe și indirecte au fost potențate de cotele tot mai înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pentru anumite servicii, precum și de ponderea considerabilă deținută în coșul de consum de bunurile alimentare și de cele importate. În discuții, membrii Consiliului au evocat creșterile mai pronunțate consemnate în perioada recentă de prețurile producției industriale la nivel european și pe plan intern – sub influența majorării costurilor cu energia, transportul și cu alte materii prime, inclusiv agroalimentare, precum și ca efect al problemelor persistente în lanțurile globale de valoare adăugată –, ce se pot transfera, cu un anumit decalaj de timp, dar și în funcție de condițiile cererii, asupra prețurilor cvasi-totalității bunurilor și serviciilor destinate consumului. Totodată, au fost evidențiate noile ajustări consistente în sens ascendent ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici, însoțite și de o foarte recentă majorare semnificativă a celor pe termen mai lung ale analiștilor bancari, precum și măsurile guvernamentale de protejare a puterii de cumpărare a consumatorilor aplicate deja, de natură să susțină, alături de majorarea unor transferuri sociale, redresarea dinamicii venitului disponibil real în debutul anului curent.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1 la sută în raport cu precedentele trei luni, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii. S-a concluzionat că evoluțiile fac probabilă menținerea excedentului de cerere agregată la o valoare foarte scăzută în acest interval, în linie cu prognoza din februarie 2022, date fiind inclusiv implicațiile noii revizuiri a seriei de date statistice privind evoluția PIB pe parcursul anilor 2020 și 2021.

Totodată, s-a observat că dinamica anuală a PIB a consemnat în trimestrul IV 2021 o scădere sensibil mai pronunțată decât cea prognozată, la 2,4 la sută, de la 6,9 la sută în trimestrul III, dar aproape integral pe seama descreșterii la o valoare semnificativ negativă a contribuției variației stocurilor. Consumul gospodăriilor populației și-a diminuat doar ușor aportul pozitiv, iar formarea brută de capital fix și-a ameliorat întrucâtva contribuția, cu toate că dinamica ei anuală a rămas marginal negativă, în principal ca urmare a contracției în termeni anuali suferite de investițiile nete în utilaje.

În același timp, exportul net și-a atenuat impactul contracționist, în condițiile în care scăderea variației anuale a importului de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a exportului. Pe acest fond, creșterea anuală a soldului negativ al balanței comerciale a decelerat semnificativ față de trimestrul III 2021, dată fiind și restrângerea decalajului nefavorabil dintre dinamica în ascensiune a prețurilor importurilor și cea a exporturilor. În schimb, deficitul de cont curent și-a mărit substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării balanței veniturilor secundare, pe seama diminuării intrărilor de fonduri UE de natura contului curent, în raport cu aceeași perioadă a anului precedent.

Creșterea în consecință a deficitului de cont curent la 7,0 la sută din PIB în anul 2021, de la 5,0 la sută în 2020, a fost considerată deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, chiar dacă parțial ea poate fi atribuită înrăutățirii raportului de schimb și altor factori conjuncturali, iar gradul de acoperire a acestui deficit cu investiții străine directe și transferuri de capital s-a mărit ușor, rămânând însă relativ scăzut. Totodată, s-a observat că, creșterea cu 5,9 la sută a economiei în 2021 a fost determinată într-o proporție covârșitoare de consumul privat și că un aport relativ însemnat a fost adus de variația stocurilor, în timp ce contribuția sensibil mai mică adusă de formarea brută de capital fix nu a depășit-o pe cea din anul precedent.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au evidențiat caracterul mixt al evoluțiilor recente, precum și necesitatea continuării monitorizării atente a parametrilor acestei piețe. S-a arătat că efectivul salariaților din economie s-a mărit ușor în decembrie 2021 și ianuarie 2022, ajungând la un nivel record, dar în același timp, rata șomajului BIM s-a majorat în decembrie 2021 la 5,7 la sută – după scăderea ei la 5,4 la sută în trimestrul III -, iar în primele două luni din 2022 s-a menținut constantă, semnificativ deasupra minimului istoric atins în vara anului 2019.

Totodată, dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut nominal a consemnat doar un avans modest în debutul anului curent, deși ceva mai pronunțat în sectorul privat, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat creșterea în primul trimestru din 2022, de la un nivel totuși sensibil inferior vârfului înregistrat la jumătatea lui 2019; în același timp, intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp, relevate de sondaje de specialitate, s-au mărit în primele două luni, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie.

S-a apreciat că, în acest context, presiuni de creștere a salariilor ar putea să se manifeste cel puțin în sectoare confruntate cu dificultăți în atragerea de personal calificat, mai ales pe fondul dinamicii înalte și în ascensiune a inflației. Influențe în sensul frânării creșterii sunt însă de așteptat din politica salarială prezumată a fi menținută în sectorul public în acest an, precum și din majorarea amplă a costurilor cu materiile prime, energia și transportul, ce face probabil dificilă acomodarea integrală a unor eventuale revendicări salariale substanțiale, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

În același timp, s-a convenit că incertitudinile și riscurile la adresa evoluțiilor de pe piața muncii sunt considerabil crescute, în perspectivă apropiată, de invazia Rusiei în Ucraina și de sancțiunile internaționale instituite ca răspuns, de natură să exacerbeze criza energetică și perturbările în lanțurile de producție-aprovizionare și să accentueze creșterea prețurilor altor mărfuri. Impactul acestora asupra parametrilor pieței va fi, totuși, atenuat probabil de măsurile guvernamentale de sprijin – vizând inclusiv costul cu energia al firmelor și situația angajaților companiilor supuse sancțiunilor -, dar și de ridicarea tuturor restricțiilor de mobilitate la începutul lunii martie, odată cu încetarea stării de alertă, au considerat unii membri ai Consiliului.

Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, incertitudini sunt asociate și capacității unor firme de a rămâne viabile după sistarea măsurilor de sprijin guvernamental și în contextul costurilor ridicate cu energia și transportul, dar și al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente. Importante pentru situația viitoare a pieței muncii sunt, de asemenea, viteza și efectele digitalizării și automatizării pe plan intern și internațional, precum și implicațiile recursului în creștere al angajatorilor la lucrători extracomunitari.

În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat creșterea în februarie și martie, atingând valori record ale ultimilor 9 ani, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul înăspririi pronunțate a condițiilor lichidității și al așteptărilor privind continuarea creșterii ratei dobânzii-cheie. Totodată, au fost remarcate creșterile ample consemnate de randamentele titlurilor de stat în primele zile din martie, doar parțial corectate ulterior, în condițiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor financiari, mai ales față de piețele din Europa Centrală și de Est, odată cu declanșarea războiului din Ucraina și cu instituirea sancțiunilor internaționale.

În această conjunctură, și cursul de schimb leu/euro a cunoscut o ajustare ascendentă, mult mai modestă totuși decât cele evidențiate în regiune, și succedată de o cvasi-stabilizare pe noul palier, în contextul acțiunilor BNR în sfera gestionării lichidității, dar și pe fondul relativei calmări ulterioare a volatilității pe piața financiară internațională. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân însă ridicate, și cu potențiale consecințe asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând atât dimensiunea dezechilibrului extern și riscurile la adresa consolidării bugetare induse de războiul din Ucraina, cât și perspectiva normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore, în principal de către Fed, precum și creșterea alertă a ratelor dobânzilor reprezentative de către bănci centrale din regiune, inclusiv în condițiile înrăutățirii percepției de risc asupra economiilor din proximitatea conflictului militar.

Membrii Consiliului au observat, de asemenea, că rata medie a dobânzii la creditele noi s-a înscris în ianuarie pe o tendință ferm ascendentă, inclusiv ca efect al creșterii IRCC, care se va accelera începând cu trimestrul II, iar cea aferentă depozitelor noi la termen și-a accentuat ușor în ianuarie-februarie ascensiunea amorsată în trimestrul III 2021 – vizibil mai lentă, totuși, și atribuibilă în mare parte segmentului societăților nefinanciare. În același timp, s-a sesizat că dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în primele două luni din 2022, ajungând la 15,8 la sută în februarie, în principal pe seama evoluției împrumuturilor în lei ale societăților nefinanciare, condiții în care ponderea în total a componentei în monedă națională s-a mărit la 72,5 la sută.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor analize, rata anuală a inflației va crește probabil ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2 la sută în luna iunie, urmată de o descreștere graduală, până la 9,6 la sută în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2 la sută la finele anului.

Responsabile de înrăutățirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflației continuă să fie șocurile adverse pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, remarcând că, în actualul context, principalii ei determinanți sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de prețul combustibililor, și mai ales de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența creșterii mai puternice a cotațiilor țițeiului și ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor internaționale instituite. S-a observat că efectele inflaționiste astfel exercitate sunt așteptate să domine pe orizontul apropiat de timp impactul dezinflaționist substanțial prezumat a fi generat de prelungirea cu încă un an a schemelor de plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru consumatorii casnici. Totodată, s-a sesizat că efectele inflaționiste adiționale vor afecta cu precădere dinamica componentei de bază a inflației, dată fiind inclusiv ponderea ridicată deținută în coșul acesteia de alimentele procesate.

În același timp, s-a convenit că modul de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului schemelor de sprijin continuă să fie grevat de incertitudini însemnate și că balanța integrală a riscurilor generate de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, cu potențiale implicații mai severe asupra cotațiilor petrolului și mărfurilor agroalimentare, precum și asupra lanțurilor de producție și aprovizionare.

În urma analizei, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că perspectiva apropiată a inflației și riscurile la adresa ei induse de șocurile globale pe partea ofertei reclamă continuarea majorării ratei dobânzii-cheie cu 0,50 puncte procentuale, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a prevenirii declanșării unei creșteri autoîntreținute a nivelului general al prețurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-prețuri –, dar și din perspectiva credibilității băncii centrale. În același timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.

În ceea ce privește presiunile inflaționiste pe partea cererii, membrii Consiliului au observat că actualele evaluări indică o reaccelerare ușoară a creșterii economiei în trimestrul I 2022, urmată însă de o nouă încetinire în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Evoluțiile implică continuarea scăderii în acest interval a dinamicii anuale a PIB la valori vizibil mai joase decât cele previzionate anterior și fac probabilă menținerea excedentului de cerere agregată în semestrul I 2022 pe un palier semnificativ inferior celui anticipat în luna februarie. Astfel, din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat presiuni inflaționiste modice în perspectivă apropiată, și implicit mai estompate decât cele anticipate anterior, au conchis membrii Consiliului.

Totodată, s-a sesizat că evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată indică consumul privat drept determinant major al scăderii dinamicii anuale a economiei în trimestrul I 2022. În schimb, din partea formării brute de capital fix este posibil un aport ușor ameliorat, în principal pe seama lucrărilor de construcții, iar din partea exportului net o contribuție negativă mai redusă, în condițiile în care înrăutățirea decalajului nefavorabil dintre dinamica în creștere considerabilă a importurilor de bunuri și servicii și cea mai puțin ascendentă a exporturilor din luna ianuarie a decurs probabil prioritar din evoluția adversă a prețurilor externe. Acestea au avut însă drept consecință o cvasi-triplare a deficitului comercial în ianuarie în raport cu aceeași lună a anului trecut, precum și o creștere anuală record a deficitului de cont curent, inclusiv ca urmare a deteriorării ușoare a balanței veniturilor primare, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.

În același timp, s-a arătat în mod repetat că incertitudinile și riscurile la adresa prognozei pe termen mediu a inflației sunt considerabil amplificate de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate, ce pot slăbi activitatea economică, dar și potențialul ei de creștere, pe multiple căi, mai cu seamă prin agravarea crizei energetice și a blocajelor în lanțuri de producție, precum și prin accentuarea creșterii prețurilor altor mărfuri, cu precădere a celor agroalimentare. S-a observat că eventuale evoluții mai nefavorabile din această sferă ar afecta suplimentar atât puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, cât și activitatea, profiturile și planurile de investiții ale firmelor, dar și dinamica economiei la nivel european/mondial, precum și percepția de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

În acest context, membrii Consiliului și-au exprimat din nou preocupările legate de perspectiva absorbției fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, însă este esențială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului exercitat de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate, precum și de consolidarea fiscală.

A fost remarcată însă și ameliorarea recentă a situației epidemiologice pe plan intern, care a condus la încetarea stării de alertă și la ridicarea tuturor restricțiilor de mobilitate mai devreme decât s-a anticipat, cu consecințe favorabile asupra activității economice. În același sens, au fost evocate măsurile guvernamentale aplicate/prefigurate vizând protejarea puterii de cumpărare a populației și sprijinirea companiilor, dar și accelerarea unor investiții în sectorul energetic, precum și gestionarea situației refugiaților.

Inclusiv în aceste condiții, membrii Consiliului au convenit că o sursă de incertitudini și riscuri crescute la adresa previziunilor o constituie conduita viitoare a politicii fiscale, având în vedere, pe de o parte, cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței de înăsprire a condițiilor de finanțare, iar, pe de altă parte, actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, marcată de implicațiile războiului din Ucraina și ale sancțiunilor impuse Rusiei.

În aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, contextul analizat reclamă continuarea majorării cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

Totodată, s-a susținut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și a fost reiterată importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,00 la sută, de la 2,50 la sută. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,00 la sută, de la 3,50 la sută și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,00 la sută, de la 1,50 la sută. În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 8 voturi pentru, 1 vot împotrivă – păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

S-au săturat de oraș! Peste 100.000 de români părăsesc anual orașele aglomerate pentru a se muta la țară

Economistul
-
0
S-au săturat de oraș! Peste 100.000 de români părăsesc anual orașele aglomerate pentru a se muta la țară

Mai mult de 100.000 de români părăsesc, în fiecare an, orașele pentru a se muta în mediul rural. Odată cu pandemia și cu creșterea costurilor utilităților, a scumpirii vieții la oraș, fenomenul tinde să ia amploare, arată o analiză realizată de Arabesque & Mathaus.

Potrivit datelor statistice, peste 250.000 de români s-au mutat, în cei doi ani de pandemie COVID, de la oraș la țară.

Institutul Național de Statistică afirmă că numai în 2020, în anul de vârf al crizei sanitare, 116.491 de persoane au renunțat la viața din oraș pentru cea din mediul rural.

În sens invers, adică din localitățile mici către orașe s-au mutat numai 77.825 de persoane. Diferenţa netă dintre cele două fluxuri migraţioniste s-a dublat față de anii anteriori.

În ultimii doi ani, tendința migrației către mediul rural s-a accentuat, afirmă specialiștii, dovadă că, în 2022, din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 69,0% sunt pentru zona rurală.

„Oamenii au ales să își construiască sau să cumpere o casă la țară, să se mute acolo. Motivele sunt multiple și au legătură cu schimbările comportamentale impulsionate de pandemie. Restricțiile pandemice, poluarea din marile orașe, costurile de întreținere și munca remote se află în prim-plan”, arată analiza Arabesque & Mathaus.

Specialiștii spun că, dacă în anii ‘90, majoritatea românilor căutau să se mute din mediul rural în cel urban, în căutarea unor salarii mai bune, din 1997 fenomenul a început, treptat, să se atenueze bineînțeles și pe fondul migrației masive în Occident.

Datele INS arată că în 1990, numai 27.710 plecau din mediul urban în cel rural, în timp ce 549.132 români părăseau localitățile rurale pentru viața la oraș.

Scumpirea utilităților, în prim-plan

În ultima perioadă, pe lista argumentelor migrației de la oraș la țară, dincolo de dorința de avea mai mult spațiu și de a respira un aer mai curat, s-a adăugat explozia costurilor cu utilitățile, cu gazele și energia electrică.

„E o realitate de necontestat faptul că scumpirea utilităților i-a făcut pe mulți să se gândească la alternative, iar viața la casă, în mediul rural, a devenit o soluție mai atractivă ca oricând. Costurile sunt mult mai mici, există soluții alternative – încălzirea cu lemne de exemplu. Centralele pe lemne înregistrează volume foarte mari de căutări, în contextul actual fiind o soluție foarte avantajoasă.

De asemenea, apa caldă poate fi obținută foarte ușor. Randamentul poate fi până la 75 grade prin montarea unui panou solar. Ulterior, pentru a face și mai multă economie, apa poate fi stocată într-un puffer. Soluții există, iar oamenii au văzut avantajele și au început să le pună în practică”, afirmă Cristian Matei, directorul de retail MatHaus.

Dincolo de datele statistice, acest fenomen se vede și în vânzările magazinelor de bricolaj, care comercializează materiale pentru construit, renovat sau amenajat.

De la garduri și pavaj, gresie de exterior, instalații pentru amenajare fose septice în zonele în care încă nu sunt condiții și instalații pentru udat grădini, vânzările au înregistrat o creștere semnificativă.

Izolarea termică, în prim-plan

Potrivit analizei Arabesque & Mathaus, statisticile de vânzări indică o preocupare tot mai mare a românilor pentru izolarea termică a locuințelor.

„De la materialele de izolare termică, polistiren expandat, vata minerală, la boilere și centrale termice și electrice cu un consum mai redus de energie, becurile led și panourile solare, vânzările din aceste segmente sunt pe un trend ascendent, dovadă interesul românilor pentru soluții de a-și reduce costurile cu energia și gazele naturale”, Cristian Matei, directorul de retail MatHaus.

Potrivit estimărilor experților, vânzările de soluții de izolare termică vor continua să se afle în topul vânzărilor, mai cu seamă că, de la 1 aprilie, costurile cu utilitățile au crescut semnificativ.

„Ne așteptăm ca tradiționala perioadă de curățenie dinainte de Paște să genereze un interes semnificativ pe aceste zone de produse, acolo unde există o gamă tot mai largă de soluții de ultimă generație, la prețuri competitive”, spun specialiștii.

Potrivit analizei, o casă termoizolată corect aduce beneficii și vara. Temperatura din interior rămâne constantă și vara, fără a mai fi nevoie de utilizarea frecventă a unui sistem de aer condiționat.

„Atenție la calitatea materialelor, la specificații și compatibilitatea dintre material și adezivul folosit.  Ideea e să te informezi temeinic despre ce ai nevoie, să întrebi un specialist și să urmărești tutorialele din surse avizate, pentru a face o achiziție optimă, cu un randament optim pe termen mediu și lung”, mai spun specialiștii.

Dacă este să vă apucați de izolarea caselor, trebuie să știți că procentele de pierdere a căldurii sunt între 30 – 40% prin pereți, ușile 10% și ferestrele 20%, în timp ce prin acoperiș se poate pierde între 15 și 25% din coeficientul energetic.

Migrația în mediul rural se accentuează

Potrivit estimărilor specialiștilor, migrația românilor de la oraș către mediul rural se va accentua în anii următori, pe măsura provocărilor economice și sociale din mediul urban.

De la aglomerație și poluare, în general accentuarea stresului urban, la creșterea costurilor cu utilitățile, scumpirea semnificativă a locuințelor și insuficienta dezvoltare a infrastructurii urbane, toate aceste elemente vin să contribuie la migrația către mediul rural.

„Din vânzările noastre de materiale de construcții (materialele pentru termoizolatie, polistiren, vată minerală, vopseaua sau tencuială decorativă dar și materiale de construcții precum cărămidă, BCA, fier pentru fundație și alte materiale grele), pentru care asigurăm transport specializat indiferent de greutatea materialelor oriunde în țară, observăm o tendință tot mai clară de ridicare a unor construcții imobiliare de tip casă tip parter sau p+1, p+mansarda în localități aflate în zone verzi.

Focusul clienților pare să fie pe locuințele în localitățile înconjurate de păduri, ferite de alunecările de teren și pericolul de inundație, departe de zonele industriale, dar care au acces la utilități – de la curent electric și apă la acoperire cu semnal de internet”, Cristian Matei, directorul de retail MatHaus.

Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, numărul autorizațiilor de construcție în mediul rural a crescut semnificativ în luna februarie 2022, la 2444 față de 1700 în luna ianuarie și de 1098 în mediul urban.

În mediul rural ar urma să se construiască 404.681 mp de construcții rezidențiale, față de 275.091 în ianuarie 2022 și 377.606 mp în februarie 2021.

În luna februarie 2022 s-au eliberat 3542 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+38,9%), cu o suprafață utilă totală de 803035 mp (+33,3 %).

Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 69,0% sunt pentru zona rurală.

69% dintre companii oferă beneficii de Paște angajaților

Economistul
-
0
69% dintre companii oferă beneficii de Paște angajaților

Conform unui nou sondaj realizat de eJobs, 69% dintre companii oferă beneficii de Paște angajaților. Cele mai populare sunt primele în bani și tichetele/voucherele cadou, 37% dintre companii mergând pe valori între 100 și 200 lei per angajat

Pandemia a schimbat topul beneficiilor extrasalariale pe care le oferă angajatorii. O parte dintre ele, odată populare, au fost înlocuite de altele care sunt mai ușor de acordat, indiferent de locul de unde angajații își desfășoară activitatea, ținând cont că o bună parte dintre companii lucrează în continuare în sistem remote sau hibrid. În acest moment, 84% dintre angajatori oferă beneficii salariaților, în timp ce 16% nu le au incluse în pachetele pentru angajați, arată datele celui mai recent sondaj eJobs, liderul pieței de recrutare din România. 

În plus, 69% dintre antreprenorii, managerii și oamenii de HR intervievați spun că oferă beneficii speciale cu ocazia Sărbătorilor Pascale.

Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România

„Dacă în anii anteriori pandemiei cele mai populare erau coșurile cu bunătăți tradiționale de Paște, în acest an, pentru că în continuare nu s-a revenit complet la birou, acestea sunt abia pe locul 3, după primele în bani și tichetele/voucherele cadou. Totodată observăm că angajatorii profită de ridicarea restricțiilor pentru a-și aduce angajații împreună la petreceri și evenimente tematice, fie că au revenit sau nu la birou”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară. 

O treime dintre angajatorii participanți la studiu oferă cu ocazia Sărbătorilor Pascale din acest an prime în bani și puțin peste un sfert își recompensează echipele cu vouchere sau tichete cadou. Coșurile cu produse tradiționale, odată preferatele angajatorilor, sunt oferite în acest an doar de 13% dintre aceștia, în timp ce un procent egal de companii, respectiv câte 10%, vin cu zile libere suplimentare sau petreceri cu echipa. Sub 5% organizează tombole cu premii pentru angajați și tot atâtea îi recompensează cu tichete de vacanță. 

Când vine vorba de valoarea beneficiilor de Paște de anul acesta, cei mai mulți angajatori (37%) au alocat 100-200 de lei per angajat. 27% merg pe valori între 200 și 400 de lei, în timp ce 21% oferă beneficii cuprinse între 400 și 800 lei. Restul, de 15%, alocă peste 800 de lei per angajat.

„Dacă e să facem comparația cu beneficiile oferite anul trecut de Crăciun, observăm că avem cu 8% mai puțini angajatori care își recompensează de Paște angajații. Pe de altă parte însă, vedem o creștere a procentului de angajatori care oferă prime în bani, de la 28% la Crăciun, la 34% acum. Totodată, sunt cu 8% mai puțini angajatori decât la final de an care oferă zile libere suplimentare de Paște, în timp ce procentul celor care aleg coșurile tradiționale se păstrează similar, 13% acum versus 16% de Crăciun. Faptul că aproape 70% dintre angajatori oferă beneficii cu ocazia Sărbătorilor Pascale vine să reconfirme ceea ce se reflectă și în cifre. E cât se poate de evident că, în pofida războiului din Ucraina, companiile se mențin optimiste, iar piața muncii e în continuare cât se poate de efervescentă: doar în prima jumătate a lunii aprilie au fost postate aproape 20.000 de joburi noi pe platforma noastră”, mai spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România. 

Dacă nu ar avea limite de niciun fel, angajatorii cred că oferirea săptămânii de lucru de 4 zile ca beneficiu i-ar ajuta cel mai mult să se diferențieze în piață și să atragă candidați, însă cu scurtarea programului de lucru la 32 de ore pe săptămână, nu cu comprimarea celor 40 de ore în 4 zile în loc de 5, cum este în acest moment propunerea de lege. La fel de populare ar fi și extinderea pachetului de beneficii către membrii familiei angajaților și al 13-lea salariu. Alte beneficii pe care le-ar oferi angajatorii dacă nu ar fi constrânși de buget ar fi acoperirea cheltuielilor casnice ale angajaților, asigurarea de menajere/bone pentru membrii echipelor, dar și oferirea unei perioade sabatice pentru angajați pe banii companiei.

Studiul a fost derulat în perioada 1-15 aprilie 2022, pe un eșantion de circa 175 de companii, respondenții fiind oameni de HR, manageri și antreprenori.  

În acest moment, peste 38.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

Municipiul București conduce detașat atât în Topul exporturilor cât și al importurilor pe județe

Economistul
-
0
Municipiul București conduce detașat atât în Topul exporturilor cât și al importurilor pe județe

Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică privind Evoluția schimburilor comerciale a le României pe județe, la 30 noiembrie 2021, firmele cu sediul social în municipiul București au exportat mărfuri în valoare de 12,5 miliarde Euro, reprezentând 18,3% din exportul României în primele 11 luni ale anului 2021, depășind cu 25,6% valoarea realizată în perioada similară din 2020, medie superioară creșterii exportului românesc în perioada respectivă (19,4%).

Municipiul București a fost urmat în acest Top de județele: Timiș cu o pondere de 10% din exportul României, Argeș – 7,3%, Brașov – 4,9%, Ilfov – 4,7%, Arad – 4,1%, Dolj – 3,8%, Alba – 3,6%  și Bihor – 3,5%. Ponderea acestor 10 structuri administrative în exportul României a fost de 60,2%, în timp ce restul de 32 județe au însumat doar 39,8%.

Structura mărfurilor exportate de firmele cu sediul social în București plasează pe primul loc, cu o pondere de 26,1%, grupa mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora, urmată de  produse ale regnului vegetal – 24,6%, produse ale industriei chimice – 7,7%, produse minerale – 7,2%, metale comune și articole din acestea – 5,7%, primele 5 grupe deținând o pondere de 71,3% din exportul firmelor bucureștene.

La import concentrarea este și mai mare, astfel firmele cu sediul social în Municipiul București au înregistrat valoare de 25,1 miliarde Euro, reprezentând 31,3% din importul României în perioada 1 ian. – 30 noiembrie 2021, reprezentând o majorare cu 18% față de aceeași perioadă din 2020. Municipiul București a fost urmat în acest Top de județele: Ilfov – 9,1%, Timiș – 7%, Argeș – 4,4%, Cluj – 3,6%. Brașov – 3,6%, Prahova – 3,5%, Arad – 2,8%, Constanța – 2,8% și  Alba – 2,7%.  Ponderea acestor 10 județe în importul României a fost de 70,8%, în timp ce restul de 32 au însumat doar 29,2%.

Ca structură a mărfurilor importate de firmele cu sediul social în București plasează pe primul loc, cu o pondere de 23,6%, grupa mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora, urmată de produse ale industriei chimice – 17,4%, metale comune și articole din acestea – 7,2%  produse minerale – 7%, produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice și oțet, tutun – 6,9%, primele 5 grupe deținând o pondere de 62,1% din exportul firmelor bucureștene.

Agregând datele de mai sus rezultă că firmele bucureștene au derulat în primele 11 luni ale anului 2021, operațiuni de comerț internațional în valoare de 40.7 miliarde Euro, reprezentând peste un sfert (25,8%) din comerțul exterior al țării noastre. Pe locul 2 s-a situat județul Timiș cu o pondere de 8,2%, iar pe 3 județul Ilfov cu 7,2% .

1...1.0411.0421.043...1.964Pagina 1.042 din 1.964