Betfair România Development vrea să ajungă la 1.500 de angajați până la finalul lui 2023

0

Betfair România Development, una dintre cele mai profitabile companii IT din România, își continuă planurile de creștere pe piața locală. Centrul de dezvoltare software din Cluj-Napoca și-a propus ca, până la sfârșitul anului 2023, să-și mărească echipa cu 50%, atingând pragul de 1.500 de angajați care dezvoltă produsele globale ale grupului Flutter Entertainment, din care Betfair România Development face parte.

Ioana Popa

E un plan ambițios și ritmul de creștere constant pe care l-am avut, inclusiv în ultimii doi ani, ne dă siguranța că este unul realist. Suntem un centru de excelență în software și servicii partajate, cel mai mare al grupului Flutter Entertainment, cu un portofoliu impresionant de produse proprii. Asigurăm un mixt atractiv de proiecte, tehnologii și beneficii pe care specialiștii în IT îl caută pentru o carieră pe termen lung și ne mândrim cu o cultură organizațională care încurajează diversitatea, creativitatea și flexibilitatea. Ne așteptăm să atingem pragul de 1.500 de angajați la sfârșitul anului 2023”, spune Ioana Popa, General Manager Betfair Romania Development.

Compania are deschise roluri pentru specialiști IT la toate nivelurile de experiență, inclusiv de management, oferind oportunități de dezvoltare pe multiple specializări și tehnologii. Noii angajați vor deveni parte din echipele ce dezvoltă  produse software în șapte arii principale de activitate: Gaming, Infrastructure, Customer Technology, Security, Data, Marketing și Shared Services. Aceștia vor primi pachetul complet de beneficii oferit angajaților, ce include și opțiuni variate legate de locul și programul de muncă. 

BRDev team

În prezent, orice angajat Betfair Romania Development poate să aleagă să lucreze de la distanță, hibrid sau de la birou, în regim full sau part-time. Săptămâna de muncă de 4 zile este o posibilitate pentru cei care preferă un ritm de lucru concentrat. Pentru cei care vor să experimenteze un nou stil de viață, compania oferă posibilitatea ca o parte din zilele lucrătoare să fie realizate din altă țară. Totodată, există și opțiunea unui „concediu sabatic” de până la 3 luni pentru planuri personale mai ample. 

Creșterea numărului de angajați ai companiei vine în contextul în care centrul de excelență din Cluj-Napoca va prelua noi linii de business din cadrul grupului Flutter Entertainment, pentru brandurile PokerStars, FanDuel și SportsBet. Cumulat, brandurile grupului au peste 18 milioane de clienți la nivel global. 

Betfair Cluj Office


Segmentul asigurărilor de viață a înregistrat în 2021 cea mai mare creștere din ultimii ani

0

În 2021, românii au ales mai mult decât oricând în ultimii ani protecția financiară oferită de asigurările de viață. Astfel, volumul primelor brute subscrise pentru acest segment a înregistrat o creștere de 18% față de 2020, potrivit datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Aceasta este cea mai mare creștere din ultimii ani pentru activitatea de asigurări de viață, primele brute subscrise atingând valoarea de 2,6 miliarde lei. 

În ciuda acestor evoluții, ponderea activității de asigurări de viață în totalul sectorului de asigurări din România (circa 20%) se află în continuare la un nivel scăzut comparativ cu celelalte state ale UE, precum Polonia (31%), Germania (48%), Franța (55%) sau Italia (76%) – ceea ce indică, pe de o parte,  potențialul de creștere al pieței locale, dar, pe de altă parte,  deficitul de protecție a populației din țara noastră.

„Dezvoltarea asigurărilor de viață contribuie la reducerea unor dezechilibre sociale și la atingerea unui grad mai ridicat de bunăstare a populației. Aceste polițe oferă protecția suplimentară de care avem nevoie”, a declarat Adrian MARIN, Președinte UNSAR.

Un studiu realizat pentru UNSAR de către un grup de experți independenți arată că deficitul de protecție al populației generatoare de venituri din România, în caz de producere a riscurilor asigurate, se situează la o valoare de 587 miliarde lei (121 miliarde EUR). Conform celor mai recente date, pentru multe familii din țara noastră, producerea unui eveniment nedorit (accident, îmbolnăvire a unui membru al familiei, – ce se pot solda chiar și cu un deces) ar duce la o scădere puternică a nivelului de trai. Astfel, asigurările de viață sunt o soluție concretă și ușor accesibilă pentru reducerea vulnerabilității familiilor și a dezechilibrelor sociale, completând protecția oferită de sistemul public.

„Perspectivele de dezvoltare a sectorului pot fi amplificate mai ales în contextul în care se introduc politici stimulatoare de încurajare a populației în achiziționarea de asigurări de viață cu componentă exclusivă de protecție, precum deductibilități fiscale pentru primele de asigurare aferente acestor forme de asigurare”, a precizat Alexandru CIUNCAN, Director General al UNSAR.

În prezent, în România, polițele de asigurare de viață nu beneficiază de nicio facilitate fiscală. Majoritatea membrilor OECD, precum și o bună parte dintre statele membre ale Uniunii Europene stimulează prin mijloace fiscale dezvoltarea pieței asigurărilor de viață. Acest lucru se concretizează prin reduceri de impozite sau deductibilitatea primelor de asigurare pentru cei care le achiziționează.

Cea mai mare platformă online pentru profesioniști în design interior

0

A fost lansată platforma designdeinterior.ro, prin care asociația inițiatoare, RIDA – Romanian Interior Design Association, își propune să creeze un loc virtual și inspirațional pentru arhitecți, designeri de interior și alți profesioniști din domeniu, precum și pentru oamenii pasionați de design interior. RIDA cuprinde în acest moment 150 de arhitecți, birouri de arhitectură și designeri de interior și peste 500 de proiecte de amenajare.

Asociația RIDA subliniază că demersurile ei „au ca scop final sensibilizarea oamenilor cu privire la impactul pozitiv pe care îl are designul interior asupra stilului de viață și bunăstării acestora”. Misiunea asumată „este de a susține și promova un standard înalt de calitate estetică și funcțională, de a recunoaște meritele profesioniștilor din industrie și de a susține competitivitatea în rândul acestora, de a sprijini formarea profesională și de a încuraja antreprenoriatul și meseriile certificate”.

RIDA informează că „platforma designdeinterior.ro va găzdui, în curând, și echipe de meșteri certificați în execuția lucrărilor de amenajare, cursuri de formare profesională, podcast-uri la care vor fi invitați arhitecți, clienți, meșteri”. 

Evenimentul de lansare a platformei a reunit la showrooom-ul Delta Studio din Cotroceni 500 de invitați – designeri de interior, arhitecți, parteneri din industriile conexe. În centrul atenției s-a aflat designerul de referință internațională Karim Rashid, președintele onorific al Asociației RIDA, cu un portofoliu de peste 3.000 de proiecte, aflate în peste 40 de țări și distinse la nivel global cu peste 300 de premii, cum sunt Red Dot Design Award (2012), Canadian Designer of the Year (2001), Premiul George Nelson (1999).

Dragos Bonea, Director General Delta Studio

În contextul inaugural, a fost prezentată a șasea ediție a albumului inspirațional „Lifestyle Design Interior”. Cele mai frumoase proiecte din album au primit trei premii în valoare de 6.000 de euro: 

Premiul I – Biroul de arhitectură Noi Studio, Timișoara (3.000 de euro)

Premiul II – Biroul de arhitectură Isra Design, București (2.000 de euro)

Premiul III – Arh. Ștefan Bugalete, Iași (1.000 de euro)

Au mai fost acordate cinci mențiuni și o distincție: 

Mențiune 1 – Alfa Invest, Anca Constantin, pentru cea mai interesantă abordare a unui spațiu mansardat

Mentiune 2 – iDecorate, Irina Radu, pentru cea mai spectaculoasă utilizare a materialelor ceramice

Mentiune 3 – Cristiana Zgripcea, pentru cea mai frumoasă integrare a albului în funcțiunea rezidențial

Mențiune 4 – Beelive Design, pentru echilibrul de culori folosite

Mențiune 5 – Pure-Mess Design, Sergiu Călifar, pentru un proiect vibrant

Distincție – biroul de arhitectura Delta Studio Design, pentru cel mai mare birou de arhitectură de interior din România 

Echipa curatorială a fost formată din arh. Andra Marinescu, arh. Yvonne Toader și Karim Rashid. 

Laureații au fost felicitați de arhitect Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților București, Dragoș Bonea, General Manager Delta Studio, constant promotor al spațiilor frumoase din Romania, Karim Rashid, designer internațional.

Karim Rashid

Evenimentul a fost susținut de Ordinul Arhitecților din România – OAR București, Benjamin Moore, Murali, Delta Studio, Egger, Laufen, Gaggenau, Porcelanosa, Kronospan, Kludi, Electrolux, Steinberg, Kuma, Terca, Ravak, Knauf Danoline, Knauf Insulation, Alukonigstahl, Dalet, Porta Doors, Mendola.

Responsabilitate socială dovedită de elevii de la Bakery School

0

O acțiune de responsabilitate socială concretizează elevii din clasele a IX-a și a X-a de la Bakery School, școală profesională în sistem dual a grupului belgian Puratos, unul dintre cei mai importanți producători globali de materii prime inovative. Elevii au preparat cozonaci la orele de practică și-i donează Centrului de Plasament Casa Mogoșoaia, precum și celor 25 de bătrâni înscriși în programul „Gătim pentru bunici”, din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov, administrat de Fundația Prețuiește Clipa. Elevii prepară cozonacii respectând rețetele tradiționale, sub supravegherea și îndrumarea unui coordonator de la Bakery School. 

Gabriela Bereș, country manager pentru Europa Centrală și de Est, Puratos România: „Responsabilitatea socială și importanța de a da mai departe binele primit sunt parte din elementele de bază care au fondat Bakery School. Este extrem de emoționant să descoperim dedicarea și empatia acestor copii pentru persoane vulnerabile, când la rândul lor fiecare are o dramă de familie pe care o duce pe umeri zilnic. Sunt copii din familii defavorizate, mulți trăiesc doar cu un părinte și trebuie să muncească după școală pentru a-și ajuta familiile. Le mulțumim celor de la fundația Prețuiește Clipa că le-au dat ocazia să se implice, să aducă bucurie pe chipurile unor bunici, să se simtă importanți și folositori.”

Georgeta Nenciu, fondator Prețuiește Clipa: „Mulțumim în numele tuturor bătrânilor și copiilor care au primit produsele realizate de elevii Bakery School Romania, pentru implicare, generozitate și disponibilitatea de a sprijini acțiunile noastre. Pentru unii dintre acești bunici, voluntarii care le duc săptămânal hrană caldă sunt singurele persoane care le trec pragul, oferindu-le un zâmbet și o vorbă bună. În această perioadă, în care ne pregătim sufletește pentru Sfânta Sărbătoare, suntem siguri că și pentru acești copii și bătrâni, cozonacii de Paște realizați de elevii Bakery School vor aduce spiritul Sărbătorii Pascale mai aproape, dar în același timp, le vor transmite că nu sunt singuri, că cineva le este aproape, indiferent de modul în care noi putem realiza acest lucru.”

Bakery School este caracterizată ca „prima școală în sistem dual din România dedicată industriei de brutărie, patiserie, ciocolaterie. Înființată din resurse exclusiv private de Puratos România, parte a grupului belgian Puratos, școala în sistem dual deschisă în Tărtășești, județul Dâmbovița, are 24 de elevi în clasa a IX-a și alți 15 elevi în clasa a X-a. Cele două clase sunt parte din proiectul amplu Bakery School pe care Puratos România l-a lansat în 2020, prin care dorește să demareze investiții de aproape jumătate de milion de euro în următorii trei ani, în dezvoltarea a trei școli în sistem dual pentru această industrie în județele Cluj, Iași și Dâmbovița. Dascălii care predau la Bakery School sunt: Corina Elena Gheorghe – profesor teorie industrie alimentară (brutărie), Ruxandra Proca – profesor teorie alimentație publică (cofetărie), Ana Mușat – maistru instructor (tutore) practică brutărie, Cristina Stancu – maistru instructor (tutore) practică cofetărie”.

Grupul Puratos este recunoscut ca „unul dintre cei mai importanți producători globali de materii prime pentru industria de panificaţie, patiserie şi ciocolaterie. Compania a fost fondată în Belgia în 1919, cu sediul central la Bruxelles, are peste 9.000 de angajaţi în 71 de ţări, deține 63 de unităţi de producţie şi 88 de centre de inovaţie, oferind clienților ingrediente calitative și nutritive adaptate cerințelor locale. Produsele Puratos sunt comercializate în peste 100 de ţări. 

Puratos România oferă materii prime pentru sectorul alimentar şi servicii specializate clienților săi din sectorul industrial, artizanal și retail printr-o reţea de 10 filiale la nivel național şi prin cele două centre de inovație, din București și Cluj-Napoca, destinate testării de produse și ingrediente inovatoare. Compania a fost înființată în anul 1995, în București, având în prezent o unitate de producție în județul Ilfov, cu trei linii de producţie distincte (linie de margarină, linie de mixuri pentru patiserie şi brutărie, respectiv o linie pentru umpluturi cu fructe, creme pe bază de apă și glazuri) şi 150 de angajaţi. Puratos România este unul dintre principalii jucători din sectorul de ingrediente pentru industria alimentară, având un portofoliu extins de produse, printre care maiele active și inactive, cereale încolțite și infuzate în maia lichidă, ciocolată belgiană Belcolade, umpluturi cu fructe, glazuri, creme fine pentru deserturi”.

 

Salarii și de 4.000 de euro pentru experți în transformarea digitală a României

0

Personalul angajat în Grupul Operativ pentru Implementarea și Monitorizarea Reformelor și Investițiilor privind Transformarea Digitală (Task Force) din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în afara organigramei Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), va beneficia de o grilă de salarizare competitivă, de până la 4.000 euro net lunar, care permite recrutarea celor mai buni specialiști care vor fi angajați până în anul 2026. Candidații pentru funcția contractuală de conducere și pentru cele 16 funcții de execuție pot depune dosarul pentru procesul de selecție până pe 26 aprilie, interviurile având loc în perioada 3-5 mai 2022.

Ministrul Marcel Boloș subliniază: „Am mare încredere că specialiștii IT&C din mediul privat ni se vor alătura cu expertiza lor valoroasă, și vor contribui în mod concret la reușita procesului de digitalizare a României. Îi așteptăm alături de noi pe cei mai buni, pentru ca împreună să creștem calitatea vieții românilor.”

Dragoș Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României: „Ţinând cont de faptul că persoanele care vor ocupa aceste posturi trebuie să deţină competenţe profesionale de înaltă calificare în specialitate, respectiv pentru asigurarea unei motivări pe măsura nivelului de expertiză solicitat, coroborat cu responsabilităţile şi atribuţiile din fişele posturilor, se impune oferirea unui pachet salarial atractiv şi competitiv cu piaţa muncii din mediul privat. Astfel, din analiza tuturor datelor şi informaţiilor primite, am apreciat ca fiind elocvente în contextul mai sus prezentat statisticile din anul 2021 – PayWell 2021, actualizate cu 8%, conform estimării de creştere salarială în industrie în ultimul an, statistici realizate de către compania PricewaterhouseCoopers Tax Services SRL, precum şi intervalele salariale la categoriile de specialişti regăsiţi în cadrul companiei KPMG Romania SRL.” 

MCID anunță că „documentele aferente concursului, respectiv anunțul cuprinzând condițiile generale și specifice, calendarul de desfășurare a concursului, bibliografia și tematica, sunt disponibile aici:
https://www.research.gov.ro/ro/articol/5634/contractuale-pana-la-finalul-implementari-pnrr-in-cadrul-grupului-operativ-pentru-implementarea-i-monitorizarea-reformelor-i-investi-iilor-privind-transformarea-digitala-task-force

Pachetele salariale competitive cu cele din mediul privat au fost stabilite de Autoritatea pentru Digitalizarea României în urma consultării datelor și statisticilor oferite de Institutul Național de Statistică (INS), solicitărilor privind nivelul salarial al specialiștilor IT&C adresate primelor 10 companii de profil, în funcție de profitul net înregistrat în 2020 (conform Oficiului Național al Registrului Comerțului), precum și consultării principalelor companii de consultanță (Deloitte, EY, KPMG și PwC)”. 

Analiză Frames & Sopra. Sudul Litoralului promite investiții de 250 milioane euro. Hoteluri, apartamente și infrastructură turistică

0

Sudul Litoralului a devenit un adevărat „El Dorado” pentru investitorii din sectorul turistic și imobiliar. Cei peste 250 de dezvoltatori imobiliari din Constanța anunță investiții de peste 250 de milioane de euro în următorii ani, în proiecte imobiliare mixte – hoteluri, apartamente, restaurante și alte facilități turistice în Neptun, Jupiter, Venus, Saturn și Olimp.

După ce, ani la rând, Mamaia și Năvodari s-au aflat în focusul investitorilor, dovadă cele peste 50.000 de apartamente și camere de hotel construite în ultimii ani, în ultima perioadă dezvoltatorii imobiliari mizează tot mai mult pe stațiunile din sudul Litoralului.

Potrivit unei analize realizată de firma de consultanță Frames la comanda companiei Sopra Resort, dacă în zona de nord s-a mizat în principal pe construcția de blocuri, în Neptun, Jupiter, Saturn, Olimp și Venus dezvoltatorii au lansat proiecte mixte, cu apartamente, garsoniere, camere de hotel și facilități turistice precum restaurante, baruri, piscine, zone de entertainment și shopping.

„,Nordul Litoralului a devenit, din păcate, o zonă sufocată de clădiri, iar infrastructura utilitară, fie că vorbim de gaze, curent, străzi, transport în comun rutier/feroviar a ajuns să lase de dorit. Aglomerația, problemele logistice, lipsa locurilor de parcare și numărul redus de facilități turistice (de la magazine la restaurante, baruri, modalități de distracție etc.) au făcut ca investitorii în domeniu să se focuseze pe zone cu un potențial superior, iar stațiunile din sud oferă această infrastructură”, afirmă Răzvan Popa, Head of Sales la Sopra Resort, companie cu patru proiecte imobiliare în Saturn, Jupiter, Olimp și Neptun.

Afacerile din sectorul dezvoltării imobiliare din zona Litoralului au crescut spectaculos în ultimii ani. Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor,  cifra de afaceri netă a celor 255 de companii cu cod CAEN 4110 (dezvoltare imobiliară) din județul Constanța a crescut de la 2,87 milioane lei în 2010 la 583,8 milioane de lei în 2020, ultimul an pentru care există datele finale.

Estimările Frames indică o cifră de afaceri de 610 milioane de lei în 2021 și de peste 650 milioane de lei în 2022.

Studiul privind potențialul investițiilor de pe Litoral arată, totodată, că firmele din acest sector au raportat, în 2020, un profit net de 254,3 milioane de lei, față de 194.146 lei în urmă cu 10 ani.

Dezvoltatorii raportau venituri de 837,2 milioane de lei și cheltuieli de 571,8 milioane de lei.

Ce se construiește și care sunt prețurile

Investitorii imobiliari afirmă că stațiunile din sudul Litoralului oferă un mix de condiții economice care asigură un randament investițional superior pe termen mediu și lung.

„Stațiunile din sud sunt mult mai aerisite din punct de vedere urbanistic, grație planurilor de dezvoltare locală care limitează dezvoltarea imobiliară și impun asigurarea unor elemente de infrastructură urbană esențiale, precum drumuri de acces, utilități și spațiu verde. În plus, extinderea plajelor și lucrările de infrastructură realizate cu fonduri UE creează un fundament economic, mai ales turistic, semnificativ, cu un potențial de creștere a valorii investițiilor imobiliare”, afirmă experții.

Șoseaua Constanța-Mangalia, planurile privind realizarea autostrăzii litorale, calea ferată recent reabilitată pe relația București-Constanța și accesul facil în stațiuni cu trenul, alături de planurile privind dezvoltarea aeroportului din Tuzla creează premizele unei creșteri semnificative economice.

„Dezvoltarea imobiliară semnificativă, evidențiată de cele peste 100 de proiecte investiționale și a planurilor investiționale cifrate la aprox. 250 de milioane de euro pentru următorii ani, poziționează această zonă drept una dintre cele mai dinamice platforme de business din România”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit studiului, afacerile din acest sector vor crește semnificativ economia zonei, pentru că business-urile din construcții atrag printre cele mai multe afaceri pe orizontală, de la furnizorii de materiale de construcții, la utilități, resursă umană, comerț și servicii.

„Aceste tipuri de proiecte sunt menite să determine o ieșire din zona sezonieră a Litoralului românesc, să îl transforme într-o dezvoltare urbanistică și mai ales turistică all season, cu efecte directe în creșterea economică la nivel local”, a mai spus Negrescu.

Potrivit analizei, acest potențial este reliefat și de faptul că, dincolo de lanțurile de proiecte imobiliare, există peste 70 de proiecte de dezvoltare a unor rețele de magazine, restaurante și spații de entertainment menite să ofere, din punct de vedere logistic, întreaga paletă de servicii turistice.

În ceea ce privește prețurile, mare parte dintre proiectele în dezvoltare propun prețuri între 75.000-85.000 euro pentru un studio (45-55 mp), între 75.000-170.000 euro pentru apartamente cu 2 camere (55-90 mp) și de la 280.000-1.120.000 pentru penthouse-uri cu suprafețe între 135 și 450 mp.

Investiția în imobiliare, inflația și războiul

2021 a fost, la nivel național, cel mai bun an pentru investițiile imobiliare, iar 2022 se anunță a fi un an cel puțin la fel de bun, în ciuda inflației și a provocărilor generate de războiul din Ucraina.

Nici pandemia și nici scumpirile generalizate nu au oprit achiziția de locuințe sau terenuri. Anul trecut, românii au cumpărat 698.756 de imobile, cu peste 95 de mii mai multe decât în 2020.

Potrivit datelor Frames, numărul tranzacțiilor imobiliare este cu aproape 14% mai mare comparativ cu 2020, în ciuda scăderii din ultimele trei luni din an.

Numărul tranzacțiilor imobiliare a explodat în aprilie cu o creștere de 106%, până la 55.000 de contracte într-o singură lună.

În decembrie a fost încheiat, la nivel national, cel mai mare volum lunar de tranzacții din 2021, adică aproximativ 75 de mii de case, apartamente sau terenuri vândute.

Dintre ele, aproape 14.500 au fost vândute în București. Capitala este urmată la mare distanță de Ilfov, unde au fost vândute 4.900 și de Constanța, cu 3.950.

Reducere TVA la 5% a impulsionat piața

Reducerea TVA la 5%, în cazul apartamentelor care costă cel mult 140.000 de euro, a adus un push semnificativ în zona imobiliară, inclusiv pe zona apartamentelor de vacanță sau cu scop investițional.

Sopra Saturn, de exemplu, a anunțat vânzări ce depășesc 4 milioane de euro în primele 3 luni ale anului.

„Investițiile în zona litoralului au crescut, pe fondul pandemiei, dorința oamenilor de a avea un apartament la mare fiind una semnificativă. În plus, avem tot mai multe fonduri de investiții care cumpără apartamente, garsoniere, camere de hotel, cu scop investițional.

Unii exploatează prețurile relativ mici în comparație cu cele ale imobiliarelor din orașele mari (București, Cluj, Iași, Timișoara, Brașov etc.) mizând pe dezvoltarea unor business-uri de închiriere și pe potențialul de creștere a valorii proprietății’’, afirmă Răzvan Popa, Head of Sales la Sopra Resort, companie cu planuri de dezvoltare de peste 120.000 mp în zona de sud.

Potrivit studiului Frames & Sopra, efectele războiului din Ucraina nu s-au regăsit în dinamica vânzărilor.

„După un prim șoc, în ultima parte a lunii februarie, când toată lumea a stat în expectativă să vadă ce se întâmplă cu războiul din Ucraina, ulterior interesul investitorilor a revenit pe creștere, stimulat și de ridicarea tuturor restricțiilor din pandemie. A fost un push semnificativ pentru piață”, afirmă experții de la Sopra.

Potrivit studiului, chiar și în condițiile inflației, dinamica prețurilor nu a cunoscut o fluctuație semnificativă, pentru că mare parte dintre dezvoltatori aveau deja contractate materialele necesare.

„Cine și-a pregătit din timp investiția, a evitat riscul, cel puțin până acum. Asta nu înseamnă, însă, că provocările sunt excluse, dimpotrivă. Ne așteptăm ca prețurile să crească, pe fondul scumpirii utilităților, materialelor de construcții, însă pentru moment suntem în linie cu estimările noastre”, a declarat Popa.

Provocările generate de creșterea costurilor cu construcția creează probleme majorității dezvoltatorilor, în condițiile în care mulți dintre ei se aflau deja într-o situația financiară dificilă.

Potrivit datelor studiului, dintre cele 255 de firme de profil din Constanța, 137 raportau încă din 2020 un risc foarte mare de insolvență și numai 16 aveau un risc foarte scăzut. Dovadă că datoriile totale ale mediului de business se situau la 1,34 miliarde lei, iar valoarea stocurilor la 558 milioane lei, față de 2,6 milioane în 2010.

„În condițiile în care mare parte dintre dezvoltatorii constănțeni (212) sunt firme mici, cu cifre de afaceri de până în 100.000 lei, riscurile generate de inflație, de dinamica vânzărilor sunt multiple. Așa că cei care vor să investească într-un apartament la mare ar trebui să verifice soliditatea financiară a dezvoltatorului”, arată Adrian Negrescu.

Sopra Resort dezvoltă, în prezent, patru proiecte în sudul Litoralului, un imobil în Saturn cu 374 apartamente și studiouri și o investiție de 22 milioane de euro, un proiect butique în Jupiter de 3,6 milioane de euro cu 70 de apartamente, un proiect de  14 milioane de euro în Neptun cu 260 de studiouri și apartamente și un alt proiect de 45 de milioane de euro în Olimp, aflat în faza de concept.

Investitorii au mai dezvoltat proiectele Opal Smart Residence și City Lake Residence în zona Constanța-Mamaia, iar din 2021 s-au focusat pe dezvoltările imobiliare în sudul Litoralului.



Analiza Frames privind dinamica business-ului din sectorul construcțiilor de pe Litoral a luat în calcul datele financiare comunicate la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului de cele 255 de companii având cod CAEN 4110 (dezvoltare și promovare imobiliară). Dintre acestea, 249 se aflau în funcțiune la nivelul anului 2020 și numai 2 aveau datorii la stat.

Din totalul firmelor analizate, 182 aveau sediul în Constanța, 32 în Năvodari, 8 în Ovidiu, 6 în Mangalia, iar restul în alte localități din județ.  Estimările privind dinamica business-ului din zona de sud a Litoralului aparțin experților Frames și Sopra Resort.

Fintech-ul Degethal a ales ca Partener Strategic de Branding compania Heraldist din Cluj

0

Degethal, fintech de soluții financiare și de investiții, a încheiat Parteneriatul Strategic pentru dezvoltarea imaginii companiei și a strategiei de brand marketing, la nivel local și global, cu Heraldist & Wondermarks, compania-fanion în domeniu din Cluj.

Fintech-ul Degethal se pregătește să ofere utilizatorilor o platformă digitală unică în România și la nivel european, care va integra servicii și produse bancare clasice cu cele de tip neobanking – criptomonede și NFT-uri.

Parteneriatul Strategic dintre Degethal și creatorul de concepte integrate de brand strategy Heraldist deschide oportunitatea de a defini relevanța platformei Degethal într-un context financiar-bancar clasic și de tip fintech aglomerat. Utilizatorii sunt nevoiți acum să opteze pentru mai multe variante de pe cele două segmente de servicii bancare, în timp ce Degethal își propune să simplifice modul în care cele două universuri, clasic si neo-banking, interacționează cu realitatea activelor digitale – criptomonede și NFT-uri.

Potențialul mare de creștere în notorietate a platformei Degethal permite echipei Heraldist să contureze soluția prin care brandul să se poziționeze de la început ca furnizor premium de produse și servicii financiare complexe, oferind utilizatorului final acces intuitiv, simplificat și un nou stil de „viață financiară”. 

„Parteneriatul cu o companie precum Heraldist înseamnă pentru noi o recunoaștere a potențialului pe care proiectul Degethal îl are și ne oferă, în același timp, un suport major care vă contribui la creșterea vizibilității brandului și la o poziționare corectă care să permită dezvoltarea gobală pe care o avem în vedere în viitor”, spune Peter Barta, co-founder și CIO/COO Degethal.

Ideea strategiei de brand este dezvoltată în jurul conceptului de Perception Engineering™ („Ingineria Percepției”), metodologie creata de experții Heraldist care permite startup-urilor din domeniul tehnologiei să își creeze o identitate unică, de la cultura companiei la dezvoltarea produsului și comunicarea de marketing și totodată să își construiască o bază solidă pentru viitorul brandului. 

„Parteneriatul cu Degethal a început în martie 2022, când co-fondatorul Adrian Docea a condus dezvoltarea unei noi strategii de brand, globale, pentru companie. Procesul de dezvoltare a brandului vă fi în curând finalizat, iar unitatea de creație Heraldist va prelua și va începe să dezvolte campaniile de marketing care vor face cunoscut și îndrăgit brandul românesc de fintech în toată Europa”, a declarat Elena Hurjui, CEO Heraldist.

Parteneriatul Strategic dintre Degethal și Heraldist aduce laolaltă forța creatoare a două energii care vor lucra intens în următoarea perioadă pentru a poziționa robust expansiunea Degethal ca furnizor de soluții digitale worldwide, pe piața locală și europeană de produse și servicii de banking clasic și neobanking, urmând extinderea rapidă la nivel global.

Heraldist se va ocupa de strategia de brand tradusă în elementele de branding și imagine de companie, strategiile de marketing, comunicare și poziționare pe piața locala și globală, concept și implementare.



Fintech-ul inovator Degethal oferă utilizatorilor funcțiuni combinate de banking clasic, servicii financiare digitale și pe criptomonede. Fondată în anul 2021, de Alin George Luca (CEO), care a atras în proiect doi parteneri cu experiență excepțională pe zona de IT și business-management, Cristian Constantin Mateescu (CTO) și Peter Barta (CIO/COO) , platforma Degethal are ca obiectiv principal revoluționarea serviciilor financiar-bancare. Paltforma vă oferi utilizatorilor confortul financiar de a-și administra veniturile, cheltuielile și investiție printr-o singură aplicație, la care se adaugă componenta de criptomonede – deținere, tranzacții și investiții.

Lansată în urmă cu opt ani la Berlin, Heraldist a fost co-fondată de Adrian Docea, anterior Strategy Director BBDO, și Elena Hurjui (CEO Heraldist), mentori pentru startup-urile fintech din cadrul Startupbootcamp Amsterdam. Având cea mai mare parte a echipei sale de 30 de persoane în Cluj, cu echipe mai mici pe toate continentele și o experiență totală de 40 de ani în gestionarea unor branduri globale iconice din Europa, America și Asia, Heraldist ajută antreprenorii din Valley, Europa și nu numai, să construiască mari companii de tehnologie și să își găsească adevărata identitate strategică. În urmă cu trei ani, compania a lansat activități în Valley, dezvoltând metodologia Perception Engineering™ care permite startup-urilor din domeniul tehnologiei să își creeze identitatea și cultura de companie.

Majoritatea clienților sunt companii de tehnologie, cu accent pe verticala fintech, printre aceștia fiind Elrond (fintech unicorn România), Casperlabs (fintech unicorn Zurich), Airwallex (fintech unicorn Melbourne), Revolut Worldwide (fintech decacorn Londra), alți clienți Heraldist din verticalele fintech & blockchain fiind: Moonfare (Series C – Berlin), Appnomic (Series B – Valley), Plum Lending (Series B – Valley), Realm (Series B – New York), Alphablock (Series A – Toronto) și alții. 

Tehnologia verde, pornind de la casa ta

Carter

Carter, produs al companiei XilarTech, reprezintă primul sistem smart home românesc care integrează inteligența artificială, fiind de asemenea un pionier în utilizarea tehnologiei blockchain în industria de automatizare a locuinței personale. Proiectul este bazat pe directivele uniunii Europene de a reduce emisiile de CO2, soluția apărând din necesitatea de a rezolva o problema fundamentală, anume risipa de energie. După cum am observat cu toții, aceasta se dovedește a fi din ce în ce mai relevantă pentru mediul înconjurător în zilele noastre, iar în acest context, evitarea risipei și încurajarea traiului cât mai sustenabil – două dintre valorile asumate când vine vorba de Carter – reprezintă priorități pentru fiecare dintre noi.

Folosindu-ne resursele mai responsabil, putem și să trăim mai bine, deoarece produsul asigură controlul și siguranța asupra propriei case. Utilizatorul poate astfel accesași modifica, de exemplu, setări asupra temperaturii din toate camerele, a temperaturii apei de la duș sau din bucătărie, a luminilor, putând programa chiar și pregătirea unei cești de cafea dimineața.

Poate am lăsat impresia că acest produs este dedicat strict mediului casnic, însă el este de fapt conceput pentru orice spațiu, pentru a putea salva costuri și energie, aici fiind incluse unitățile de cazare, fabricile sau clădirile de birouri.

Lucian Popescu

Compania XilarTech a fost fondată de către Lucian Popescu, CEO al firmei, și Abel Martin, CTO, în decembrie 2018. La început, au oferit servicii de consultanță de specialitate în domeniul hardware-software. Între timp, însă, și-au dezvoltat afacerea, iar din ianuarie 2020, toate activitățile firmei s-au concentrat în jurul produsului Carter și a avansării sale în media, de la acest moment numele companiei Xilar trecând în plan secund.

În 2021, compania a trecut pragul virtual al programului InnovX-BCR, în cohorta Startups, dedicată firmelor cu Cifra de Afaceri cuprinsă între 500K Euro și 1M de Euro, calificându-se mai departe și în etapa de post-accelerare drept Alumni. După cum povestește Lucian, acesta „nu este un simplu program de accelerare care să îți dea pur și simplu materialele de care ai nevoie și să te lase să le folosești cum crezi tu mai bine. El îți aduce lângă tine cei mai buni mentori pe care îi poți avea pentru a te ghida în utilizarea materialelor pe care le primești, iar dacă asta nu este suficient, poți contacta separat mentorii pentru a avea o discuție one on one.”

Programul de Accelerare a însemnat o aprofundare asupra obiectivelor și a strategiei de vânzare pentru Carter, viziunea lor asupra afacerii fiind trecută prin diverse scenarii pentru a testa dacă direcția în care merge echipa este cea mai bună. Cunoașterea publicului țintă și conturarea perfectă a avatarului clientului, până la descoperirea fiecărui risc și soluții de mitigare ale acestora reprezintă o parte dintre prioritățile acceleratorului.

La finalul acestui program, povestește Lucian, „nu o să primești numai un Plan de Afaceri conturat nevoilor tale, dar o să ai și o viziune clară despre cum o sa fie pus în practică.” Acest plan reprezintă un document de bază pentru a accesa orice tipuri de finanțare, cuprinzând în principiu strategia cu care compania în cauză va aborda piața, precum și o delimitare amplă a etapelor ce trebuie parcurse.

Un alt element important menționat de Lucian, relevant de altfel pentru orice startup, este și va rămâne comunitatea, iar echipa InnovX-BCR pune mare preț pe acest aspect, încurajând la tot pasul parteneriatele dintre mentori și companii. Pe lângă acestea, echipa din spatele programului organizează și evenimente de networking într-o manieră convivială, în cadrul cărora s-au format numeroase legături de prietenie.

Dacă tot menționăm de colaborări, unul dintre cele mai importante parteneriate realizate de către Carter în 2021 este cel încheiat cu MODEX. Împreuna cu soluția acestora, compania a reușit să devină pionierii tehnologiei blockchain în industria de home automation în România, lucru cu care compania se mândrește pe bună dreptate cel mai mult. Pe lângă acesta, cât de curând vor apărea noutăți printr-o colaborare cu Microsoft, cu care echipa Carter deja este în strânsă legătură.

Întrucât cu toții ne orientăm după cazuri concrete ce inspiră reziliență în aceste vremuri, nu puteam să nu aducem în discuție și dificultățile întâmpinate de companie și de echipă în ultimii doi ani. Dat fiind că își dezvoltă propriul sistem hardware, compania a fost afectată de criza siliciului, care a crescut subit în preț cu până la 300% spre finalul anului precedent. Carter a trebuit să se adapteze repede în contextul acestei situații, iar acum elementul dezvoltat complet de echipă este doar senzorul, acesta fiind cel mai complex din piață la acest moment.

Ne așteptăm, drept urmare, ca aplicația Carter să fie făcută disponibilă pentru tabletele existente în piață cât de curând, lansarea oficială a produsului fiind următorul pas important spre care echipa lucrează din greu. Odată cu atingerea acestui stadiu, veți putea urmări soluția propusă de XilarTech pe rețelele de socializare, așadar vă recomandăm să fiți cu ochii în patru pentru evenimentele care urmează să fie anunțate!


Articol realizat de Andreea Ioana Vlad, startup enthusiast

Debirocratizarea instituțiilor publice, prioritate națională susținută de industria de IT

0

Comunitatea clusterului Cluj IT, una dintre cele mai mari organizații de acest fel din România, reprezentantă a peste 90 de organizații la nivel național, sprijină în mod deschis eforturile autorităților direcționate spre debirocratizarea instituțiilor publice. 

Pe parcursul lunii aprilie, reprezentanți ai Cluj IT au participat la o serie de consultări publice cu mediul de afaceri privind direcții prioritare pentru adoptarea și implementarea mai multor acte legislative dedicate debirocratizării, printre care și Legea interoperabilității, inițiată de către Comisia pentru Tehnologia Informației a Camerei Deputaților a Parlamentului României.  

Legea interoperabilității

Prin acest demers legislativ instituțiile publice vor fi obligate să partajeze informațiile pe care le au, astfel încât cetățeanul să nu mai fie nevoit sa depună copii sau originale atunci când solicită un document sau un serviciu de la o instituție publică, în condițiile în care respectivele documente au fost eliberate tot de o instituție a statului. În același timp, legea prevede crearea platformei naționale de interoperabilitate, aliniată cu prevederile Cadrului European de Interoperabilitate.

În termen de un an de la punerea în funcţiune a platformei de interoperabilitate, instituţiile şi autorităţile publice centrale care deţin un registru de bază sunt obligate să se integreze cu platforma, termenul prevăzut pentru instituţiile şi autorităţile publice locale fiind de doi ani de la aceeași dată. Soluțiile software actuale vor trebui să fie modificate astfel încât să se integreze cu platforma națională de interoperabilitate, iar viitoarele achiziții vor impune compatibilitatea aplicațiilor dezvoltate cu această platformă.

Cluj IT Cluster a promovat principiul once-only încă de la introducerea lui în limbajul tehnic la nivel european, organizând prima conferință din România pe această temă în februarie 2018 alături de parteneri europeni. Conform acestui principiu o informație deținută de statul român nu mai poate fi solicitată de la contribuabil decât în vederea actualizării ei. Ca atare Cluj IT Cluster susține obiectivele actului legislativ, iar actorii relevanți din industrie așteaptă cu deosebit interes consultările aferente procesului de definire a normelor de aplicare a legii. 

„Legea interoperabilității și implicit platforma de interoperabilitate reprezintă piatra de temelie și începutul digitalizării administrației publice din România, printr-o abordare unitară și strategică. Beneficiile sunt evidente și cu implicații pe toate planurile, dar poate cel mai mare impact vine în zona de transparentizare, în reducerea birocrației, în reducerea costurilor și mai presus de toate prin faptul că se schimbă o paradigmă și anume că accentul se va pune de acum încolo pe cetățean si nevoile sale în relația cu autoritățile”, a declarat Erik Barna, membru al Consiliului Director al Cluj IT Cluster și Fondator şi membru al Consiliului de administraţie  al companiei Life is Hard.

„Legea interoperabilității este un pas foarte important înainte pentru eficientizarea administrativă, efectul acesteia depinzând fundamental de modul în care legea va fi pusă în practică, în contextul strategic larg al digitalizării sectorului public, care necesită o abordare structurată, o bună conlucrare între instituțiile centrale responsabile și norme de aplicare robuste, adecvate și eficient implementate. Este în continuare nevoie ca nomenclatorul de procese din cadrul și dintre instituțiile publice să fie dezvoltat și documentat, ca interoperabilitatea să fie extinsă dincolo de nivelul central al registrelor naționale de bază și să fie aplicabilă în cadrul tuturor instituțiilor, inclusiv a celor din administrația locale și a relațiilor dintre sistemele informatice ale acestora. Esențială va fi dezvoltarea suportului pentru interoperabilitatea semantică la toate nivelele, implicând stabilirea unei ontologii naționale pentru e-guvernare prin definirea și standardizarea structurilor de date care vor trebui folosite de toate sistemele informatice. Suntem într-un moment important, dar suntem doar la începutul drumului, iar succesul depinde de capacitatea și coerența abordării instituțiilor responsabile. Industria IT din România, și Clusterul Cluj IT în special, are toată deschiderea să sprijine acest proces în toate fazele”, a subliniat Daniel Homorodean, Vice președinte al Cluj IT Cluster și CEO al companiei Arxia.

Semnătura electronică în relațiile de muncă

O a doua direcție prioritară discutată în cadrul evenimentelor organizate în diverse locații, inclusiv la Cluj, este cea a folosirii semnăturii electronice în relațiile de muncă. Mediul de afaceri și reprezentanții  Inspectoratului Teritorial de Muncă  au furnizat informații valoroase cu privire la modul în care instituția recunoaște semnătura electronică simplă în relațiile de muncă (ex.pontaje) și în cadrul contractelor de muncă prin semnătura electronică calificată.  Într-un context în care legislația actuală permite interpretarea și aplicarea diferită, în cadrul evenimentului de consultare, Comisia și-a luat angajamentul de a reanaliza legea și normele aferente, astfel încât să se propună amendamentele necesare pentru  ca semnătura electronică, simplă și calificată, după caz, să poată fi utilizată în relațiile de muncă.

Semnătura electronică simplă (accept prin e-mail, autentificare prin sisteme IT proprii ale angajatorilor, etc) reprezintă un mecanism de semnare, din ce în ce mai utilizat în companii, mai ales dacă discutăm de pontajul la locul de muncă sau pontajul remote.  E nevoie de o adaptare a legislației la noile realități.“ a mai transmis Erik Barna.

Comunitatea Cluj IT continuă să  sprijine iniţiativele guvernamentale din domeniul TIC, care vin în întâmpinarea nevoilor societății și a economiei românești.

ICCJ: principiul proporționalității prevalează chiar și în fața unei Directive europene. Avocații Băncilă Diaconu și Asociații obțin anularea unui act de impunere în materia accizelor

0

_________________

Autor: Emanuel Băncilă (foto), Partener,
Coordonatorul practicii de Inspecţii şi Controverse fiscale, Băncilă Diaconu și Asociații

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin menținerea unei hotărâri a unei instanțe de fond, a confirmat că orice înlăturare de către organele fiscale a regimului suspensiv de accize din cauza neîndeplinirii unor cerințe de formă aduce o atingere principiului proporționalității scopului urmărit. Prin urmare, Curtea a certificat că lipsa unui document administrativ de însoțire nu a împiedicat organele fiscale să efectueze controlul fiscal și să stabilească modalitatea în care bunurile au circulat între cele două antrepozite, ba chiar au putut să stabilească în mod indubitabil că livrările respective au avut loc și că nu a existat vreun prejudiciu pentru stat. Echipa ce a adus câștig de cauză clientului a fost formată din: Emanuel Băncilă, Alex Slujitoru și Andrei Boian, avocați la Băncilă Diaconu și Asociații.

Este pentru prima dată când Înalta Curte de Casație și Justiție dă prioritate principiului proporționalității raportat la procedurile obligatorii instituite atât la nivelul Uniunii Europene, cât și prin Codul Fiscal, statuând că măsurile stabilite prin legislația națională în materia fiscalității nu pot depăși ceea ce este proporțional în atingerea scopului pentru care au fost edictate respectivele măsuri”, a declarat Emanuel Băncilă, coordonatorul practicii de controverse fiscale din cadrul Băncilă Diaconu și Asociații SPRL.

Dosarul pe care avocații au obținut decizia favorabilă se referă la o societate care producea biodisel în cadrul unui antrepozit autorizat, care face o livrare către un alt antrepozit de biodisel, în vederea amestecului cu combustibil tradițional, obligație instituită prin HG nr. 1844/2005, privind promovarea utilizării biocarburanților și a altor carburanți regenerabili pentru transport.

Legea spune că accizele se aplică atât carburanților tradiționali, cât și altor produse utilizate drept combustibil pentru motor. Producerea și utilizarea produselor accizabile se face doar în cadrul unui antrepozit fiscal autorizat, ceea ce atrage și un regim suspensiv de plată a accizei, cât timp ele se află în interiorul antrepozitului. Părăsirea, chiar și temporară, a antrepozitului autorizat, însă, echivalează cu eliberarea în consum – adică cu momentul în care acciza devine exigibilă și trebuie achitată la bugetul de stat. De la această regulă există o excepție, produsele accizabile pot fi deplasate între două antrepozite autorizate în regim suspensiv de plată a accizei, în situația în care respectivul transport este însoțit de un document special – documentul administrativ de însoțire a mărfii (”DAI”).

Cum livrarea între cele două antrepozite fiscale s-a făcut fără întocmirea DAI, în urma unui control fiscal încheiat, societatea este obligată să plătească acciza, conform legislației naționale, dar și europene – Directiva 92/12/CEE, privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse.

Curtea de Apel București a reținut că deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv este permisă doar în situația în care este întocmit DAI, per a contrario, atunci când nu se respectă această obligație nu se mai aplică regimul suspensiv, ci intervine obligația de plată a accizei de către persoana care a expediat produsul.

Chiar dacă, în acord cu organele fiscale, Curtea a apreciat că Societatea trebuia să întocmească DAI pentru produsul biodiesel, totuși instanța a admis acțiunea Societății și a anulat actul administrativ de impunere, constatând că sancțiunea aplicată de organele fiscale nu este proporțională, având în vedere scopul pentru care a fost prevăzută obligația întocmirii DAI – evitarea fraudei și imposibilității stabilirii traseului produselor accizabile.   

Curtea reține incidența în cauză a principiilor dezvoltate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”), și în special a principiului proporționalității în cauze similare. Statele membre dispun de o marjă de apreciere în ceea ce privește măsurile și mecanismele care trebuie adoptate în vederea prevenirii fraudei și evaziunii fiscale. Astfel, o măsură cu caracter formal (așa cum este impunerea DAI) nu prezintă un caracter vădit disproporționat cu scopul urmărit, fiind necesar să se considere că o asemenea obligație constituie o măsură adecvată pentru realizarea unui asemenea obiectiv și nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestuia.

Cu toate acestea, în primul rând, jurisprudența CJUE statuează principiul potrivit căruia „produsele energetice sunt impozitate în funcție de utilizarea lor reală”. În consecință, o dispoziție de drept național în temeiul căreia, în lipsa DAI se aplică în mod automat plata accizei în sarcina expeditorului, chiar dacă, astfel cum s-a constatat, deplasarea faptică a avut loc între două antrepozite fiscale, contravine însăși finalității Directivei  92/12/CEE.

În al doilea rând, o asemenea aplicare automată a ratei accizei prevăzute în cazul nerespectării obligației de întocmire a DAI încalcă principiul proporționalității. Astfel, Curtea a constatat că în prezenta cauză, realitatea situației de fapt, reținută de către organele fiscale nu se contestă, acestea putând determina, traseul direct între cele două antrepozite fiscale, astfel încât finalitatea legii – asigurarea deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize între două antrepozite fiscale, a fost atinsă.

Înalta Curte de Casație si Justiție a menținut hotărârea instanței de fond confirmând astfel că „înlăturarea de către organele fiscale a regimului suspensiv de accize datorită neîndeplinirii unor cerințe de formă, aduce fără îndoială atingere principiului proporționalității.”

Principiul pe care CJUE îl reliefează este că orice măsură excepțională luată de stat, așa cum este şi înlăturarea regimului suspensiv al plății accizei în lipsa DAI, trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit – prevenirea evaziunii în speța de față.

Ori, lipsa documentului administrativ de însoțire nu a împiedicat organele fiscale să efectueze controlul fiscal și să stabilească modalitatea în care bunurile au circulat între cele două antrepozite, ba chiar au putut să stabilească în mod indubitabil că livrările respective au avut loc, fără ca statul să fie prejudiciat.