Bitcoin s-a prăbușit la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul anului 2020, datorită temerilor legate de accelerarea inflației în SUA.

Deși în trecut criptoactivele nu au evoluat în pas cu activele tradiționale, cum ar fi acțiunile, în ultima vreme legătura dintre cele două a devenit tot mai strânsă. Acum a apărut cel mai clar semnal de până acum că activele cripto, precum Bitcoin și Ethereum, se mișcă în paralel cu acțiunile, deoarece îngrijorările legate de inflație au făcut ca atât acțiunile cat și criptoactivele să se prăbușească.

Motivele sunt variate, dar în mare parte se datorează deținătorilor instituționali care își calibrează activele de risc în moduri similare, fie că este vorba de acțiuni tehnologice sau de Bitcoin. Inflația lunară din SUA a scăzut în aprilie de la 8,5% la 8,3%, sugerând că majorările de prețuri si-au atins un „vârf” – dar noile maxime de 8,6% înregistrate vinerea trecută au zguduit piețele de acțiuni și cripto deopotrivă. 

Bitcoin a început săptămâna în forță, urcând peste nivelul de 31.000 de dolari, dar s-a tranzacționat mai ales în jurul valorii de 30.000 de dolari în cursul săptămânii. Dar în weekend a scăzut sub 25.000 de dolari pe platforma eToro, din cauza temerilor legate de inflație, ajungând marți la 22.300 dolari. 

Ethereum s-a tranzacționat, de asemenea, până la aproximativ 1.900 de dolari, înainte de a oscila în jurul valorii de 1.800 de dolari în cursul săptămânii. În weekend, însă, prețul a scăzut semnificativ și se tranzacționează acum în jurul valorii de 1.200 de dolari. 

The Merge pe drumul cel bun, în timp ce
dezvoltatorii anunță o „bombă de dificultate”

Viitoarea „fuziune” a lanțului de blocuri Ethereum este pe drumul cel bun, deoarece a finalizat testul rețelei Ropsten. Vineri, dezvoltatorii implicați în tranziția blockchain-ului au anunțat că vor implementa o „bombă de dificultate” pe vechea rețea proof-of-work pentru a încuraja adoptarea noului sistem.

The Merge va muta, în esență, blockchain-ul Ethereum de la un model proof-of-work (PoW) la un model proof-of-stake (PoS). Acest lucru va încuraja deținătorii de cripto să participe la rețea și urmărește să facă tranziția de la PoW, deoarece este un proces foarte consumator de energie.

În timp ce minerii vor putea în continuare să opereze PoW, „bomba de dificultate” va fi introdusă după lansare pentru a face procesul de minerit mult mai dificil, pentru a-i descuraja să facă acest lucru. Implicația pentru acest lucru este că în viitor vor fi emise mult mai puține jetoane de ether și se sugerează că, în timp, acesta va deveni un accesoriu cripto deflaționist datorită modelului PoS – în care, în esență, deținătorii sunt încurajați să se comporte ca niște economiști. 

Cu toate acestea, au existat rezerve exprimate de dezvoltatori, unii sugerând că „bomba de dificultate” ar putea încetini procesul pentru The Merge. Fondatorul Vitalik Buterin a prezis că aceasta va avea loc în august sau cel târziu în octombrie. 

Mastercard va lansa plățile NFT

Firma globală de rețele de plăți Mastercard este pregătită să lanseze suportul direct pentru platformele NFT și Web3 pe cardurile sale. Firma afirmă că depune eforturi pentru a permite clienților să acceseze piața și să reducă barierele în calea produselor cu ajutorul soluțiilor sale de plată.

Având în vedere că spațiul NFT și Web3 se dezvoltă rapid, adăugarea unui element de infrastructură important precum Mastercard nu poate fi subestimată. Accesul este poate una dintre problemele cheie atunci când vine vorba de tehnologii financiare emergente, cum ar fi NFT, iar eliminarea barierelor la intrare este un avantaj pentru acest spațiu. 

Un sector bogat și diversificat a apărut pe piața emergentă a NFT și, în ciuda slăbiciunii prețurilor din ultimele luni, proiectele, ideile și inovațiile sunt încă în dezvoltare. Atunci când mari jucători financiari instituționali, precum Mastercard, intră în această sferă, este un moment important. Mastercard are deja opțiuni atunci când vine vorba de alte criptoactive, dar NFT și Web3 sunt încă incipiente în această privință. 

Firma colaborează cu câțiva jucători notabili, inclusiv cu The Sandbox, care este disponibil pe platforma eToro sub tokenul SAND, pentru a permite clienților să folosească cardurile Mastercard pe o varietate de platforme pentru a plăti pentru bunuri digitale. Mastercard spune că firmele sale partenere au generat vânzări de aproximativ 25 de miliarde de dolari în 2021. 

 

În timp ce ne face gaură în portofele, inflația persistentă îi sperie și pe investitori, aceștia temându-se de o majorare mai dură a dobânzii de referință de către Fed-ul american la ședința sa de mȃine și de începutul unei recesiuni. Rezultatul a fost că S&P 500 a ajuns la o corecție de peste 20% în acest an, împingându-l în ceea ce investitorii consideră teritoriul unei piețe „bear”. 

Din 1946 până în prezent, statisticile arată că piețele în scădere de tip „bear” din SUA durează în medie aproximativ un an. Scăderea medie a pieței a fost de aproximativ 29%, dar am asistat la scăderi de peste 48% în 1973 și 2000, cu cea mai mare scădere de 56,8% în 2007. Cea mai recentă scădere a fost de 33,9% în 2020 și a durat doar o lună. Piața americană a înregistrat un maxim al S&P 500 în acest an pe 3 ianuarie, la 4796,56, și a scăzut ieri la 3749,63, ceea ce reprezintă o cădere de 21,8% față de maximul său.    

În contextul situației economice globale și datele economice din România prezintă câteva cifre îngrijorătoare. Producția industrială a scăzut cu aproape 7% față de anul trecut, cu o scădere de 3,1% doar în primele patru luni ale acestui an. Inflația crește și ea. Cele mai recente date pentru luna mai arată o cifră anuală a inflației în creștere la 14,5%, de la 13,76% cu o lună înainte. Cele mai mari creșteri de prețuri în luna mai au fost aduse de cartofi, cu o creștere de aproape 19% față de luna precedentă, și de uleiul de gătit, cu o creștere de 6%. Prețurile la alimente au crescut cu 1,73%, iar prețurile la mărfurile nealimentare au crescut cu 1% față de aprilie. Deși au fost un factor puternic de inflație în ultimele luni – prețurile la energie au crescut cu peste 41% de la an la an – în luna mai acestea au înregistrat doar o creștere marginală de 0,18%, în timp ce energia electrică a înregistrat o ușoară scădere de 0,3%. Prețurile la combustibili, inclusiv la benzină și motorină, au continuat să crească, cu 3% față de aprilie. 

Prețurile internaționale ale petrolului sunt în continuare în creștere, reușind să ignore perspectivele de scădere a cererii, existând o ofertă mai restrânsă după sancțiunile impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina. În plus, producția libiană a scăzut la jumătate din cauza grupurilor armate care au forțat închiderea porturilor și a instalațiilor pentru a schimba regimul, ducând la temeri că actualele capacități de producție nu sunt suficiente pentru a satisface cererea.  Prețul petrolului de tip Brent se situează la peste 122 de dolari pe baril, dar previziunile recente îl văd la 140 de dolari și chiar 175 de dolari în viitorul apropiat. Cu toate acestea, contractele futures cotează prețurile în septembrie la aproximativ 119 USD, sub valorile actuale, urmând ca prețurile să scadă sub 100 USD în decembrie 2023, ceea ce va pune și mai multă presiune asupra producției și prețurilor actuale. 

Inflația anuală din SUA a fost de 8,6% în luna mai – cea mai mare creștere anuală din decembrie 1981. Principalii factori determinanți pentru inflație au fost combustibilii pentru încălzire, benzina și alimentele. O altă îngrijorare vine din partea pieței forței de muncă care este limitată, a salariilor în creștere, care pot alimenta spirala inflației. Potrivit unui studiu, creșterile salariale medii bugetate în 2022 au ajuns la 5,2%, față de 4,5% anul trecut, în SUA. Este probabil ca piața restrânsă a forței de muncă să continue dat fiind că 40% dintre angajatorii din SUA spun că vor face angajări în mod agresiv în 2022, în timp ce 46% intenționează să facă angajări într-un ritm normal, doar 13% fiind foarte selectivi iar 1% înghețând angajările.

Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a crescut la peste 3,2%, pe fondul perspectivelor de creștere a inflației și a ratelor dobânzilor. Acest lucru reduce valoarea viitoare a fluxurilor de numerar corporative, afectând în special sectorul tehnologic. În așteptarea deciziei Fed privind dobânda cheie, economiștii de la JPMorgan Chase & Co, Goldman Sachs Group Inc. și Nomura Holdings Inc. s-au alăturat luni colegilor lor de la Barclays și Jefferies estimând miercuri o majorare de 75 de puncte de bază, ceea ce ar fi cea mai mare creștere din 1994 încoace.

Deși toate cele de mai sus indică o creștere a riscurilor de recesiune, acest lucru nu este inevitabil. Creșterea economică globală a fost rezilientă, consumatorii au economii semnificative, iar companiile au înregistrat o creștere puternică a profiturilor. Dar aceste elemente nu sunt insurmontabile, iar cu cât inflația rămâne mai mult timp la un nivel ridicat, cu atât mai mare este riscul unei recesiuni.

• Investițiile în metale prețioase și industriale sunt afectate de presiunile inflaționiste crescute, războiul din Ucraina și declinul sectorului manufacturier din China.
• Manufacturierii și traderii de metale din China au trecut de la statutul de cumpărători la cel de vânzători, pe fondul unei scăderi bruște a activității economice a principalului producător din lume.
• Titulatura de activ de refugiu pare să nu mai existe, motiv pentru care pozițiile pe aur ar putea fi lichidate ca cele pe active riscante, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
• Dobânzile ridicate favorizează dolarul american, dar exercită presiune asupra prețului argintului și al altor metale industriale, pe măsură ce perspectivele economice se deteriorează, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB România.

După scăderile de vineri, o parte dintre investitori „visau” la un început de săptămână optimist, dar cumpărătorii nu au avut nicio șansă. Săptămâna a început cu o serie de corecții majore și, dintr-o perspectivă mai amplă, prima jumătate a anului 2022 a adus rezultate foarte dezamăgitoare pentru majoritatea claselor de active. 

Evenimentul cheie al săptămânii va fi decizia de politică monetară a Rezervei Federale (Fed) de miercuri. Investitorii doresc să afle despre punctul de vedere al băncii centrale cu privire la situația economică actuală și la traiectoria viitoare a ratelor dobânzilor. 

Cumpărătorii speră că Jerome Powell, Guvernatorul Fed, va avea un discurs „dovish” (care susține o politică monetară relaxată), având în vedere performanța pieței de valori. Cu toate acestea, temerile legate de recesiune și inflația record par să facă acest scenariu destul de puțin probabil și Fed ar putea fi obligată să adopte o abordare mai agresivă.

Sentimentul extrem de pesimist al pieței este cauzat, printre altele, de cel mai mare nivel al inflației din SUA din 1981 și de un minim istoric atins de indicatorul de sentiment al consumatorilor (conform Universității din Michigan), în timp ce prăbușirea pieței activelor digitale și reinstaurarea restricțiilor în China completează contextul negativ.

Shanghai și Beijing au revenit joi la o nouă stare de alertă pandemică, după ce în anumite regiuni din cel mai mare centru economic al Chinei au fost impuse noi restricții de izolare, iar orașul a anunțat o rundă de testare în masă pentru milioane de locuitori.

Beijingul se confruntă cu un nou val al cazurilor. Autoritățile din oraș au decis să anuleze unele activități și evenimente sportive. Pe de altă parte, 5 din 25 de districte din Shanghai au fost închise în weekend, reinstaurându-se carantina.

Aceste ultime decizii ridică semne de întrebare cu privire la faptul dacă redeschiderea va fi la fel de lină pe cât se spera, punând în pericol reluarea activității economice în întreaga țară.

De asemenea, activele riscante au scăzut pe măsură ce perspectivele Băncii Centrale Europene privind creșterea ratelor dobânzilor i-au deranjat pe investitori, pe fondul îngrijorărilor sporite cu privire la încetinirea ritmului de creștere economică pe plan global.

În ultimele luni, manufacturierii și traderii de metale din China au trecut de la statutul de cumpărători la cel de vânzători pe fondul unei scăderi bruște a activității economice a principalului producător din lume. Acest moment a reprezentat un potențial semnal de avertizare pentru oțel, aluminiu și alte mărfuri industriale cheie precum zincul.

Cumpărătorii chinezi au condus creșterea globală a prețurilor metalelor de la jumătatea anului 2020 și până la sfârșitul anului 2021, pe măsură ce doreau să consolideze stocurile în așteptarea unor noi creșteri ale prețurilor.

Acest flux de comenzi s-a inversat începând din martie pe măsură ce focarele de infecții au declanșat închideri extinse ale fabricilor și magazinelor, reducând major achizițiile de produse cu consum mare de metale și a presiunii în creștere a costurilor de producție.

Cererea a fost amânată iar și iar, o dată cu fiecare rundă de restricții impuse în a doua cea mai mare economie a lumii. 

Problema este complexă, deoarece China este un exportator net al unor metale, cum ar fi oțel și aluminiu, și importator net al altora, cum ar fi nichel și cupru.

Blocajele și restricțiile de mișcare au redus activitatea fabricilor și activitatea în domeniul construcțiilor, chiar în perioada în care acestea ating un vârf, privând producătorii de metale de o perioadă cheie a anului de vânzare a produselor. 

Ca răspuns la activitatea slabă din China, Goldman Sachs a redus prognoza de creștere economică pentru 2022 la 4%, semnificativ mai jos în comparație cu ținta oficială a Chinei de aproximativ 5,5%.

Deși stimularea infrastructurii ar trebui să fie în general pozitivă pentru cererea de mărfuri, impactul său net ar trebui să fie puțin mai redus, deoarece proiectele ar putea consuma o cantitate mai mică de mărfuri decât în trecut.

Există semnale de deteriorare a situației economice destul de clare. 

Indicatorul PMI manufacturier global a atins 52,4 puncte în mai, fiind puțin schimbat față de cel mai scăzut nivel din ultimele 20 de luni, atins în aprilie la 52,3 puncte. 

Totuși, valoarea a rămas peste nivelul neutru de 50,0 înregistrat în iulie 2020. 

Activitatea manufacturieră a fost afectată de volume în scădere cauzate de o cerere mai slabă, de problemele lanțurilor de aprovizionare, presiunile inflaționiste crescute, războiul din Ucraina și declinul sectorului manufacturier din China. 

Dacă excludem China, nivelul indicatorului pentru restul lumii a fost menținut peste pragul neutru de 50,0 de puncte. 

Expansiunile din SUA, Zona Euro, Japonia, Marea Britanie și India au înregistrat ritmuri mai lente de creștere, dar au reflectat totuși un sentiment pozitiv. 

 În schimb, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că acest set de date nu include temerile recente cauzate de inflația în continuă creștere din SUA și sentimentul la niveluri istorice de pesimism al consumatorului din SUA. 

Temerile cresc și în privința stării economiei Marii Britanii, după ce aceasta s-a contractat în mod neașteptat în aprilie, în contextul în care îngrijorările legate de creșterea inflației și încetinirea ritmului de creștere pe plan global au declanșat o corecție bruscă pe piețele financiare. 

Astfel, Oficiul Național de Statistică a declarat că produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 0,3% pe lună, după o scădere de 0,1% în martie.

Datele publicate vineri de Departamentul Muncii din SUA au arătat că prețurile de consum au atins un nou maxim al ultimilor 40 de ani în mai. 

Pe de o parte, datele au stimulat cererea de metale prețioase pe baza statutului lor de metodă de hedging împotriva inflației. 

Chiar și așa, creșterea randamentelor titlurilor de stat a afectat activele care nu oferă randament. 

La momentul scrierii, randamentele titlurilor de stat din SUA pe 10 ani se află la 3,316% după ce au atins 3,43% ieri, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2018. 

În pofida sentimentului negativ, aurul nu a acționat ca un activ de refugiu în ultimele zile, în timpul sesiunii de luni a scăzut cu mai mult de 2%, picând sub pragul de 1.830 USD per uncie.  În același timp,  argintul a scăzut pentru scurt timp sub zona de 21,00 USD, ca urmare a unui dolar mai puternic.

De asemenea, cuprul și alte metale industriale au scăzut în prima sesiune a săptămânii pe fondul problemelor din China, care este un consumator de top. Scăderile au reaprins îngrijorările legate de cerere, în timp ce dolarul mai puternic a făcut metalele „mai scumpe”.

Pe de altă parte, temerile legate de pandemie afectează și prețul argintului.

China este principalul consumator de argint și alte metale industriale.

În ultimele săptămâni, măsurile restrictive adoptate au sporit îngrijorările cu privire la cererea de metale.

În acest context, cuprul tranzacționat pe bursa de la Chicago a pierdut 1,50% luni, în timp ce aluminiul și zincul s-au depreciat cu 2,05%, respectiv 1,92% la aceeași bursă.

În spatele scăderii s-a aflat o creștere a indicelui dolarului american, care a atins luni un maxim al mai multor decenii la 105,155. 

Astfel, putem spune că a devenit activul preferat de refugiu pentru investitori, în detrimentul aurului.

În prezent, titulatura de activ de refugiu pare să nu mai existe, motiv pentru care pozițiile pe aur ar putea fi lichidate ca cele pe active riscante, în cazul în care se va observa o „fugă” către lichiditate.

Corecția actuală este majoră, iar când volatilitatea devine atât de ridicată, este dificil ca un activ să ofere siguranță pe termen scurt.

Atenția investitorilor se concentrează asupra deciziei Fed privind rata dobânzii programată pentru miercuri.

Un mediu de rate ale dobânzilor ridicate este optimist pentru dolarul american, dar exercită presiune asupra prețului argintului și al altor metale industriale pe măsură ce perspectivele economice se deteriorează.

Așteptările privind inflația la nivelul consumatorilor din SUA pentru anul următor au crescut la 6,6% în mai 2022 de la 6,3% în aprilie, egalând maximul atins în martie.

Acest lucru sugerează o „încăpățânare” a inflației, care s-ar putea transpune într-o politică monetară agresivă pe termen mai lung din partea Fed, ale cărei măsuri nu au încă efectul dorit.

România se îndreaptă spre o perioadă de stagnare economică și o continuare a creșterii inflației. Un scenariu potențial, cunoscut sub numele de stagflație, care determină companiile să își securizeze business-urile, în ton cu scăderea apetitului pentru investiții și consum.

46,7% dintre oamenii de afaceri, manageri și angajați cu funcții de conducere din companiile chestionate, partenere Moneycorp, estimează că până la finele anului, România ar putea intra în stagflație. 26,7% văd un scenariu chiar mai pesimist, considerând că proiecțiile macroeconomice indică o intrare în recesiune. Numai 20% dintre companii sunt optimiste și văd o continuare a creșterii economice.

Întrebați care sunt  cele mai mari pericole pentru economia românească, în următoarele șase luni, 33.3% din executivii companiilor au trecut, pe primul loc, inflația – creșterea prețurilor la energie, materiale, servicii etc. Dincolo de efectele inflației, investitorii sunt preocupați de scăderea vânzărilor (25%), accentuarea blocajului financiar (12,5%), intrarea în insolvență/faliment a partenerilor (12,5%), regionalizarea războiului (10,5%).

Accentuarea blocajului financiar, scăderea apetitului investițional și creșterea dobânzilor completează topul temerilor investitorilor legate de evoluția economică din 2022.

„Anticipam încă din vara lui 2021 pericolul inflației. Atunci restructurarea business-urilor a fost, în general, una de succes, multe firme reușind să depășească provocările cu ajutorul soluțiilor digitale, cu optimizarea fluxurilor de lucru și a capitalului. Însă,în acest moment, creșterea tuturor costurilor operaționale reprezintă, pe bună dreptate, principala preocupare a companiilor în 2022”, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp România.

„Datele Institutului Național de Statistică arătau, recent, că în luna aprilie prețurile producției industriale au crescut cu 47,1%, remarcându-se avansul de 262,7% al prețurilor din extracția petrolului și a gazelor naturale și creșterea cu 136,6% a prețurilor din producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze și alte utilități. Astfel, în acest context inflaționist, este din ce în ce mai dificil să îți dezvolți și să susții un plan de business predictibil și solid”, mai adaugă Cosmin Bucur.

Potrivit estimărilor managerilor chestionați, 33.3% cred că inflația din România se va situa în acest an în intervalul 14-17% în timp ce 26,5% văd inflația peste acest prag, undeva între 18-20%. 13,3% estimează inflația la peste 20% și numai 26.9% cred că inflația se va menține sub nivelul de 14% până la finele anului.

Creșterea prețurilor, efect de domino

Majoritatea companiilor a transferat creșterea prețurilor de la utilități, materiale și servicii către consumatorul final, arată rezultatele barometrului Moneycorp. În 2022, acest mecanism de transfer către consumator al riscului valutar, cumulat cu creșterea prețurilor ca urmare a avansului inflației, riscă să afecteze semnificativ nivelul de competivitate și vânzări al companiilor.

O parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar au început să folosească activ instrumente de acoperire a riscului valutar. Este un progres semnificativ față de anii trecuți, o dovadă concretă că mediul de business a înțeles și a adoptat pe scară tot mai largă și în tot mai multe domenii instrumentele financiare care le permit să se pună la adăpost de fluctuațiile majore ale cursului, cele care le pot afecta semnificativ evoluția și competivitatea business-ului”, a declarat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing Moneycorp.

„Creșterile spectaculoase de prețuri au determinat o schimbare a strategiei companiilor privind transferul costurilor către clientul final, acest transfer fiind ceva mai estompat în condițiile unui mediu economic tot mai fragil. Multe companii au preferat să își reducă marjele, să caute soluții de eficientizare a activității și să își reducă costurile interne în tentativa de a rămâne competitivi în zona de pricing”, menționează Claudiu Ghebaru, Senior Dealer în cadrul aceleiași companii.

Această tendință vine, bineînțeles, pe fondul provocărilor din piețe, tot mai afectate de inflației, de scăderea vânzărilor și creșterea costurilor de finanțare. 47% dintre cei chestionați afirmă, de exemplu, că durata de încasare a facturilor, în comparație cu 2021, a crescut semnificativ, în timp ce numai 19% văd o îmbunătățire a comportamentului de plată.

Criza continuă cel puțin un an de acum încolo

Cei mai mulți dintre executivi chestionați (33.3%) văd o stabilizare a factorilor de risc precum inflatia și creșterea dobânzilor abia în a doua parte a anului viitor, în timp ce 26,7% sunt chiar mai pesimiști, indicând un prim semnal pozitiv pe această zonă abia în primul semestru din 2024.

26,7% dintre cei chestionați sunt optimiști și cred că lucrurile se vor stabiliza în a doua parte a acestui an, iar 13,3% în prima parte a anului viitor.

De remarcat este și faptul că, întrebați cum văd evoluția războiului din Ucraina, cei mai mulți dintre intervievați au indicat o încetare a ostilităților abia într-un orizont de 6-12 luni, iar 26,7% estimează o înghețare a conflictului în următorul an.

Indiferent de perspective, de consecințele războiului și ale inflației, un lucru este aproape sigur – costurile de finanțare vor continua să crească și vor pune presiune pe dinamica business-ului.

Potrivit rezultatelor Barometrului Moneycorp editia a 4-a, cei mai mulți dintre investitori (34,7%) estimează, de exemplu, că indicele ROBOR va trece de nivelul de 7% până la finele anului, iar 32% îl văd între 6 și 7%.

„Nu este exclus ca estimările privind evoluția ROBOR, în general a scumpirii creditelor, să fie depășite de realitate. Pe fondul creșterii inflației, este de așteptat o continuare a scumpirii finanțării, BNR, prin dobânda cheie, urmând să continue tonul creșterii dobânzilor. Dincolo de efectele negative ale creșterii dobânzilor, aceasta reprezintă cea mai eficace măsură de politică monetară aflată la îndemâna Băncii Naționale în lupta cu inflația”, afirmă Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer în cadrul Moneycorp.

Dincolo de măsurile luate de Banca Națională, intervievații din cadrul barometrului Moneycorp văd un rol semnificativ în politicile publice practicate de guvern. Întrebați care ar fi măsurile pe care statul ar trebui să le ia pentru a echilibra situația economică, pentru a limita deficitul bugetar, cei mai mulți dintre manageri (33%)au indicat „estructurarea aparatului bugetar și digitalizarea” drept principalele decizii necesare în actualul context.

Pe locurile următoare, în ordinea importanței indicată de cei chestionați, s-au situat ,creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor(26%), eliminarea facilităților fiscale oferite în construcții, IT, agricultură și alte domenii(15%), schimbarea sistemului fiscal (impozit progresiv) -13% și asigurarea unei utilizări corecte și transparente a fondurilor din PNRR și Anghel Saligny(12%).

Ce se întâmplă cu leul în a 2-a jumătate a anului 2022

Moneda națională a reprezentat, în primul semestru, un indicator de stabilitate într-o mare de probleme. Cotația cursului Euro a fost una stabilă, iar 33% dintre investitori cred că, în următoarea perioadă, va urma aceeași tendință – un curs de 4,9500 lei/euro până la finalul anului.

Dincolo de cei care văd un curs stabil, există 26,9% dintre manageri care cred că Euro va trece de 5 lei în perioada următoare și că se va situa până la un nivel de 5,05 lei. Alți 26,5% văd Euro în intervalul 4,95-5.0 lei, în timp ce 13,3% estimează o depreciere a monedei naționale peste nivelul de 5,05 lei/Euro.

„Având în vedere euroizarea economiei, constanța cursului leului a fost un factor de stabilitate, fără de care nivelul inflației ar fi fost mai ridicat. Rămâne de văzut dacă Banca Națională, prin instrumentele pe care le are la dispoziție, va putea să mențină acest interval. Provocările vor veni din zona macroeconomică, din evoluția internațională și din performanța comerțul exterior. Avem, din păcate, semnale negative în privința balanței de plăți și nu ne rămâne decât să sperăm că autoritățile vor accesa cu succes fondurile din PNRR și celelalte finanțări europene care, împreună, pot contribui decisiv la stabilitatea cursului”, afirma Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

În privința cursului dolarului american, cei mai mulți dintre manageri (26,7%), văd un dolar sub nivelul de 4,4000 lei, iar 20% în intervalul 4,6000-4,7000 lei.  12,6% mizează pe o depreciere semnificativă a monedei naționale, undeva în intervalul 4,8000-4,9000 lei/dolar.

„O mişcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct şi negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul celor 16 ani în domeniul trezoreriei bancare, am remarcat că o parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc instrumente de mitigare a riscului. În momente de incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creştere a volatilităţii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie îşi dorește o diminuare a volatilităţii şi o creştere a predictibilității, cel puțin pe termen scurt şi mediu”, a mai adaugat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing în cadrul aceleiași companii.

---

Sondajul realizat de Moneycorp și firma de consultanță Frames a fost derulat în perioada 27-31 mai 2022, pe un grup de peste 825 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism. Profilul respondenților a fost reprezentat de middle si top management, cu studii superioare, 63% bărbați și 37% femei, cu o vârstă medie de 41 de ani.

Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituție de plăți din Europa. Grupul Moneycorp are o prezenta globala, avand birouri in Europa, SUA, Canada, America de Sud, Dubai sau Hong Kong. In anul 2020 compania a inregistrat volume tranzactionate de peste 48 miliarde de Euro si a efectuat plati catre >190 țări. Compania este nominalizata in acest an pentru premiul de „Cel mai bun furnizor de solutii de plati” din cadrul ceremoniei anuale “London City Fintech Awards 2022”. În România, Moneycorp lucrează cu peste 1.000 de companii Corporate si SME, din domenii diverse precum IT&C, asigurări, echipamente, energie, real-estate, FMGC si multe altele.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

 

---

Adrian Rus, Partener,
liderul departamentului de Preţuri de transfer, EY România

Relocările de investiții, în special cele din zonele non-UE, cum sunt Rusia, Belarus sau Ucraina, presupun anumite elemente de prețuri de transfer pe care companiile ar trebui să le ia în considerație de la bun început. Iată care sunt cele mai importante șapte arii pe care orice companie care intenționează o relocare a afacerilor trebuie să le aibă în vedere. 

Indiferent de modalitatea practică pe care compania o dorește pentru relocare – fie că vorbim de relocarea unei unități de afaceri (că este producție, distribuție sau servicii), ce vine în completarea unei astfel de unități deja existente în România, sau că vorbim de o unitate de afaceri care va fi înființată separat față de cea deja operațională aici, orice relocare este în mod normal acompaniată și de o relocare a potențialului de profit între membrii grupului de companii, imediat sau după un anumit interval de timp. Deși situația integrării unei noi unități de afaceri într-o unitate deja existentă pare relativ simplă, și în acest caz apar în practică o serie de întrebări în zona prețurilor de transfer. Care devin cu atât mai complexe când vorbim de înființarea unei noi activități. 

Am sintetizat cele mai importante șapte arii din zona prețurilor de transfer ce trebuie monitorizate de companii. 

1. Creșterea prețurilor pentru bunuri și produsele energetice. Cu excepția cazului în care aceste creșteri de costuri sunt transferate prin prețuri clienților, deși nu tot timpul este posibil un astfel de transfer, majorările au un impact rapid și direct în reducerea profitabilității societăților. Și, atunci, trebuie găsit rapid un răspuns la întrebarea firească: cine trebuie să suporte aceste creșteri de prețuri? Trebuie modificate politicile prețurilor de transfer? Dacă da, cum? Aceste răspunsuri sunt importante, pentru că, firesc de altfel, autorităților fiscale nu le plac reducerile de profitabilitate, care înseamnă, evident, impozite plătite mai mici. Ceea ce înseamnă că devine esențială documentarea de la bun început a oricăror modificări ale politicilor de prețuri de transfer.
2. Lanțurile de aprovizionare. Acestea pot implica modificări semnificative ale fluxurilor logistice, deja afectate de la începutul pandemiei COVID-19, cu implicații nu doar în business, ci și în zona fiscală (de exemplu, taxele vamale). Astfel, companiile trebuie să ia în calcul modificările ce pot apărea în întregul lanț de aprovizionare (pornind de la noii furnizori, noua logistică și clienți), pentru că ele se traduc în analize ce trebuie derulate din perspectiva prețurilor de transfer.
3. Capitalul uman. Aspectele legate de relocarea capitalul uman sunt primele ce ne vin în minte – potențiale modificări în funcțiile de management sau operaționale, aspecte legate de productivitatea personalului sau de noi structuri organizaționale care trebuie adăugate la cele deja existente la nivelul societății din România. În mod invers, se pot înregistra, de asemenea, și costuri cu reducerile de personal – care este entitatea care trebuie să le suporte, societatea din România sau o altă societate de la nivelul grupului? Aceste lucruri trebuie analizate din timp, deoarece, cu siguranță autoritatea fiscală va avea întrebări în această zonă. 
4. Noi fluxuri de tranzacționare. Integrarea activității relocate în România într-o activitate deja existentă aici presupune aparent continuarea aplicării politicii de prețuri de transfer deja prezentă la nivelul societății din România. Totuși, este recomandabilă o analiză a naturii activității relocate, pentru a vedea dacă trebuie aduse ajustări contractelor și politicii de prețuri de transfer existente.

Separat, când vine vorba de o activitate nouă care se relochează în România – să luăm exemplul unei unități de producție deja existente în România, căreia se dorește să i se adauge prin relocare un centru de regional de cercetare-dezvoltare. Pentru această nouă activitate derulată în România, trebuie stabilite noi politici de prețuri de transfer, adaptate reglementărilor specifice din România și, desigur, trebuie încheiate noi contracte. În acest exemplu trebuie să se analizeze aspecte complexe legate de drepturile asociate proprietății intelectuale (cui îi aparține, cine o administrează și o dezvoltă, cine are dreptul de folosință), precum și noi procese operaționale la nivelul societății din România aferente activității relocate și schimbării în lanțul creator de valoare.

Se pune, desigur, în discuție și posibilitatea de a înregistra pierderi din activitățile relocate – și dacă da, pe ce perioadă ar fi acceptate aceste pierderi și cum se corelează cu politica de prețuri de transfer la nivelul grupului.

1. Evenimente extraordinare. Situația actuală de conflict poate da naștere unor evenimente și costuri extraordinare, iar problema care se pune în zona prețurilor de transfer este legată de entitatea care administrează riscurile respective și care trebuie să suporte aceste costuri. Înainte de acest conflict, am avut cazuri în instanță unde ANAF contesta susținerea de către companii din România a unor costuri asociate unor evenimente extraordinare. La fel, trebuie luate în calcul efectul în profitabilitate al unor ajutoare de stat primite în această perioadă.
2. Analizele de comparabilitate. Știm cu toții că, în România, analizele de comparabilitate trebuie să aibă în vedere un criteriu geografic specific. Și, atunci, o întrebare care se pune este cea legată de impactul conflictului din Ucraina în astfel de analize. Trebuie însă avut în vedere impactul acestui conflict și al sancțiunilor impuse asupra companiilor care sunt potențiale companii comparabile de la nivelul Uniunii Europene. Adică, acolo unde operează majoritatea companiilor comparabile considerate în analizele de prețuri de transfer din România (atât de companii, cât și de ANAF). Iar rezultate financiare ale acestor companii sunt afectate într-o măsură mai mică sau mai mare, în sens negativ sau pozitiv, în funcție de sectorul în care activează, de nivelul de implicare în piețele afectate sau de legăturile economice cu Ucraina și Rusia. Companiile trebuie să ia în calcul riscurile potențiale de prețuri de transfer cauzate de conflict. Problema este că nu există un manual de prețuri de transfer, ceea ce face ca agenții economici să fie obligați să improvizeze, așa cum s-a întâmplat și ca răspuns la pandemia Covid-19.

1. Impactul inflației și al cursului de schimb. Odată cu întreruperile în lanțurile de aprovizionare, pandemia Covid-19 a dus la o creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor. Conflictul din Ucraina a inflamat și mai tare inflația, datorită unei creșteri generalizate în prețul materiilor prime și al combustibililor. Astfel, din punctul de vedere al prețurilor de transfer, este de așteptat ca, după o perioadă (dacă nu chiar imediat), relocarea de afaceri să fie însoțită de o creștere a potențialului de profit în România. Cel puțin așa spune teoria prețurilor de transfer – dar, cum activitățile se desfășoară într-un climat economic deja provocator, conflictul din Ucraina vine doar să adauge un număr de incertitudini.

În concluzie, odată luată decizia de relocare, am recomanda realizarea unei analize +a ce presupune din perspectiva prețurilor de transfer, pentru a fi pregătiți pentru investigațiile ulterioare ce vor fi derulate din partea autorităților fiscale.