UN PAS IMPORTANT SPRE ELIMINAREA CELEBRULUI DOSAR CU ŞINĂ
Prin aplicarea acestei legi, vom urca o poziţie sau două în clasamentul DESI, unde acum România se află pe ultimul loc, potrivit lui Sărmaș
Nevoia pentru o infrastructură digitală coerentă și integrată
la nivelul administrației publice din România, care să ofere servicii
digitale de calitate cetățenilor, a devenit una certă. Lipsa
interoperabilității sistemelor informatice din administrația publică
este un obstacol major în dezvoltarea serviciilor digitale centrate pe
utilizatorul final.
Legea interoperabilității va influența viața fiecăruia dintre
noi prin eficientizarea serviciilor publice și a procedurilor de lucru
ale instituțiilor publice și private.
Sabin Sărmaş, președinte al Comisiei pentru Tehnologia
Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților şi iniţiatorul
proiectului de Lege a Interoperabilităţii, aflat acum în dezbatere
publică, ne-a povestit mai multe despre această iniţiativă într-un
interviu.
Reporter: Ce aduce nou acest proiect de lege?
Sabin Sărmaş: Este prima reformă adevărată care se
face în domeniul transformării digitale și al debirocratizării. Noutatea
fundamentală pe care o aduce acest proiect este că schimbă cumva
paradigma de a utiliza hârtia ca suport pentru transport de informații.
Celebrul „dosar cu şină” este un mijloc de a transporta informații pe care – culmea! – le iei de la o instituţie a statului şi o duci la altă instituție a statului.
Noua lege spune că nu mai funcționăm în felul acesta, că folosim pe bazele de date pe care noi deja le avem – le numim registre de baze a datelor –, iar instituțiile își iau de acolo informația direct, nemaipunând cetățeanul în situația de a i se solicita fie la ghișeu un dosar cu șină cu informaţii pe hârtie sau de a i se solicita în mediul online documente pe care să le încarce.
Legea are dublu impact, pentru serviciile publice pe care le soliciţi
la ghişeu, dar şi pentru cele care sunt solicitate strict online.
În acest proiect, am definit câteva registre de bază, care au fost
ușor de identificat, de la Evidența Populației, RAR, ANAF, Registrul
Comerțului, Cadastru etc., lăsând la latitudinea Guvernului ca, în timp,
în funcție de niște criterii de date primare, să mai creeze alte
registre de bază dacă e nevoie. Aceste baze de date sunt distribuite şi
sunt în grija fiecărei instituţii în parte.
Autoritatea pentru Digitalizarea României este responsabilă de implementarea acestei platforme din punct de vedere tehnic, cu care se integrează fiecare bază de date.
Prin platforma de interoperabilitate, aceste date vor putea fi interogate în timp real de către funcționarii publici, care vor verifica doar identitatea solicitantului, fără a-i impune prezentarea altor documente justificative sau constatatoare, dispărând practic celebrul dosar cu șină. Același lucru se va întâmpla și atunci când un serviciu public va fi accesat exclusiv online, utilizatorul având acces la toate datele pe care instituțiile publice le dețin despre el sau despre bunurile sale, nemaifiind necesară încărcarea unor documente suplimentare sau a altor informații.
Articol preluat de pe FinancialIntelligence.ro. Continuarea interviului poate fi regăsită aici.
Deși 2021 a fost un an în care băncile au înregistrat profituri record, acest lucru nu se reflectă și în salariile pe care le câștigă majoritatea angajaților din acest sector. Astfel, media salarială din Banking este de 3.800 de lei, conform datelor introduse până în acest moment în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, de către specialiștii care activează în domeniu.
Totodată, se remarcă diferențe salariale majore între pozițiile de top management și de birouri și cele din sucursale, unde activează majoritatea angajaților, acest lucru contribuind la o medie salarială scăzută la nivel de industrie. Vorbim, astfel, de o medie aliniată cu salariul mediu net pe economie, care, în februarie 2022, era puțin peste 3.800 de lei pe lună. Acest lucru plasează Bankingul pe același nivel cu Imobiliare și eCommerce, dar la distanță considerabilă de fruntea clasamentului, dominată de IT, unde media salarială depășește 5.000 de lei.
Raluca Dumitra
„Dacă ne uităm la distribuția salarială, doar 3,3% dintre angajații din domeniu câștigă peste 2.000 de euro pe lună, în timp ce 3 din 5 angajați din acest sector primesc la final de lună sub 4.000 de lei net. Acest lucru se explică și prin faptul că oferta de specialiști depășește cu mult cererea, căci numărul de joburi nou create în domeniu nu reușește să țină pasul cu numărul anual foarte mare de absolvenți de studii economice”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România, liderul pieței de recrutare din România.
Cei mai mulți angajați din Financiar/Bancar (30,8%)
câștigă un salariu cuprins între 2.000 și 3.000 de lei, iar 10,4% chiar sub
2.000 de lei. Există totuși un segment considerabil de mijloc, de 26% dintre
angajați, care câștigă între 4.000 și
7.000 de lei net pe lună, potrivit datelor introduse până în acest moment
în Salario de specialiștii în banking. Mai mult decât atât, aproape 9% dintre angajați câștigă salarii medii
nete cuprinse între 7.000 și 10.000 lei lunar.
Cele mai mari valori introduse în acest moment în Salario de cei care
lucrează în Banking sunt pentru poziții de management și IT. Printre cele mai mari
salarii introduse în comparatorul de salarii marca eJobs, se numără:
Director General – 40.000 lei
Arhitect IT – 25.000 lei
Programator Java – 25.000 lei
Director financiar – 21.000 lei
Analist financiar – 20.000 lei
Dacă vorbim însă despre cele mai mari medii
salariile pe poziții, acestea depășesc media națională care se câștigă pe
aceeași poziție. Iată câteva exemple:
Cele mai mari salarii MEDII nete
Chief Technology Officer – 20.000 lei
Director de Vânzări – 10.000 lei
Trezorier – 9.067 lei
Director Financiar– 9.000 lei
Senior Project Manager
– 8.750 lei
Cele mai mici salarii MEDII nete
Ofițer Bancar – 2.700 lei
Agent Vânzări – 2.500 lei
Contabil Junior – 2.500 lei
Operator Introducere Date – 2.000 lei
Asistent Consultant Fiscal – 1.800 lei
În ceea ce privește cei mai curioși angajați din domeniu, 15% dintre datele introduse în Salario
în acest domeniu, provin de la ofițerii bancari.
Orașele cu cele mai mari
salarii MEDII nete din Banking
sunt:
●București – 4.500 lei
●Timișoara – 3.800 lei
●Cluj-Napoca – 3.500 lei
●Oradea – 3.500 lei
●Târgu-Mureș – 3.300 lei
Orașele cu cele mai mici
salarii MEDII nete din Banking
sunt:
●Botoșani – 2.500 lei
●Roman – 2.500 lei
●Călărași – 2.200 lei
●Pașcani – 2.200 lei
●Dorohoi – 2.000 lei
În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de
recrutare din România, sunt disponibile peste 38.000 de locuri de muncă, dintre acestea, peste 1.400 fiind în domeniul
bancar. Peste 400.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent
în Salario, comparatorul de salarii
marca eJobs
Criza din Ucraina va duce la o migrare semnificativă a investiților din Rusia, Belarus și Ucraina spre vest și deja vedem primele exemple ale unor asemenea mutări. Ce implică aceste relocări de investiții din zone afectate către România, ce legislație specifică se aplică și care sunt implicațiile practice sub aspectul resurselor umane, al capitalului și activelor sunt teme analizate de specialiștii EY România. Ei au abordat și subiectul ajutoarelor de stat disponibile, implicațiile excepționale de prețuri de transfer și aspectele legale ale forței majore și ale blocajelor financiare. Toate acestea sunt informații care vin în sprijinul companiilor, ca să identifice legislația specifică ce le poate ajuta în soluționarea provocărilor pe care le întâmpină în această perioadă, precum și să valorifice oportunitățile ce pot apărea.
„În noul context, este extrem de important ca România să se poziționeze ca o jurisdicție atractivă și de încredere pentru asemenea afaceri multinaționale. Avem o legislație atractivă, un pachet de facilități utile, un mediu de business prietenos și să nu uităm de cele mai importante avantaje pe care acum le apreciem altfel decât până acum: apartenența la NATO și UE”, a punctat Alex Milcev, liderul practicii de consultanță fiscală și legal al EY România.
Propuneri fiscale care încurajează companiile să integreze forța de muncă nouă
Beneficiile fiscale în natură, cash, în acțiuni – Stock Option Plan, care sunt neimpozabile pentru un cetățean român, vor fi neimpozabile și pentru un angajat ucrainean, a menționat la rândul său Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Departamentul de Impozit pe Venit și Contribuții Sociale EY. Excepție face scutirea de la impozitul pe venit pentru IT-iști, care nu se aplică cetățenilor non-UE.
„Există o serie de propuneri fiscale pentru a încuraja companiile private să integreze în piața muncii o forță de muncă nouă, măsuri valabile pentru o perioadă de maxim nouă luni într-un an și așteptăm să vedem care va fi varianta pe care o vor adopta autoritățile române”, a arătat Corina Mîndoiu.
În discuție ar fi scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor de securitate socială datorate asupra venitului salarial obținut de cetățenii ucraineni relocați în România. De asemenea, se are în vedere încadrarea în categoria veniturilor neimpozabile și exceptarea de la plata contribuțiilor sociale a ajutoarelor/beneficiilor acordate de companii salariaților încadrați în baza unui contract individual de muncă pe teritoriul României cu scopul relocării din Ucraina în România. Tot o măsură de încurajare este încadrarea în categoria veniturilor neimpozabile și exceptarea de la plata contribuțiilor sociale a cheltuielilor efectuate de persoanele juridice române în derularea proceselor de imigrare în România pentru membrii de familie ai salariaților, ca urmare a relocării din Ucraina în România.
Beneficii pentru investițiile relocate în România
Investițiile aduse în România pot beneficia de facilitatea de reducere a impozitului pentru optimizarea capitalurilor – până la 15% din impozitul datorat (impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor, impozit specific), dar și de consolidare fiscală (din punctul de vedere al impozitului pe profit și TVA) sau de facilitățile acordate pentru cercetare-dezvoltare.
„Mare atenție trebuie acordată problematicii de sediu permanent și sediu fix, care poate fi generată prin prezența forței de muncă angajată pe teritoriu altui stat decât cel al angajatorului. Mult va conta fișa de post și atribuțiile și responsabilitățile practice ale unor persoane care lucrează în alt stat. Se aplică și în cazul cetățenilor ucraineni care lucrează pe teritoriul României în beneficiul angajatorului ucrainean, dar și în cazul cetățenilor ucraineni care lucrează pe teritoriul Ucrainei sau al Poloniei în beneficiul angajatorului român”, a avertizat Alex Milcev.
Este de avut în vedere faptul că, atunci când este vorba despre o relocare de afaceri în România, trebuie luate în calcul o serie de elemente cu implicații pe prețurile de transfer. Acestea includ aspecte legate de capitalul uman, integrarea unei noi activități într-o firmă nouă sau existentă în România sau creșterea activității curente a firmei din România, costurile de relocare, noi lanțuri de aprovizionare și lista de subiecte poate continua.
„Toate aceste situații au implicații în zona prețurilor de transfer care, deși nu sunt direct vizibile uneori, trebuie atent evaluate, analizate și documentate. De ce? Pentru că orice restructurare de afaceri prin care noi capabilități de afaceri sunt relocate în România este, de obicei, acompaniată și de o relocare a unui potențial de profit în România între membrii unui grup de companii, accesată fie imediat după restructurare sau după un număr de ani, ceea ce va atrage obligații”, a explicat Adrian Rus, partener EY, liderul practicii de prețuri de transfer. Din punctul său de vedere, este esențială o analiză a tuturor aspectelor din perspectiva prețurilor de transfer, urmată de implementarea ajustărilor care se impun și, nu în ultimul rând, toate acestea să fie cât mai bine documentate – ANAF o să aibă grijă ca acest aspect să fie verificat.
Ajutoare de stat
În privința ajutoarelor de stat, este de avut în vedere cadrul temporar de criză, adoptat recent de Comisia Europeană în contextul crizei din Ucraina. Noul cadru temporar acordă statelor membre o flexibilitate mai mare pentru a sprijini economia prin granturi directe, avantaje fiscale și de plată, garanții, împrumuturi, inclusiv ajutoareîntreprinderilor afectate de criza actuală, de sancțiunile și contrasancțiunile aferente. „Important de reținut: relocările din spațiul non-UE nu cad sub incidența și restricțiile aplicabile relocărilor din cadrul UE”, explică Ileana Guțu, Partener Asociat, Coordonator al Departamentului de Evaluare, Modelare Financiară şi Analize Economice.
„În plus, față de aceste facilități și granturi, există o serie de fonduri nerambursabile care pot fi accesate în perioada următoare. De exemplu, în cadrul PNRR, o serie de scheme de ajutor de stat se vor adresa IMM-urilor și companiilor mari pentru finanțarea investițiilor în digitalizare, cercetare și inovație sau energie regenerabilă. De asemenea, sunt în continuare disponibile și două scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regională (deschise solicitanților până la 31 decembrie 2023). În cadrul schemelor, sunt eligibile investițiile în active (HG 807/2014) și cele care determină crearea a cel puțin 100 noi locuri de muncă (HG 332/2014). Nivelul maxim al ajutorului de stat de care pot beneficia companiile este de 45 milioane EUR, iar intensitatea maximă este de 60% din costurile eligibile”, a explicat Ileana Guțu.
Forța majoră, neîndeplinirea obligațiilor contractuale și sancțiuni
Roxana Dudău, Partener Asociat, Avocat, Băncilă, Diaconu și Asociații recomandă: „Clauzele contractuale trebuie citite cu atenție. Este important să cunoașteți parametrii contractuali pentru a identifica dacă sunteți sau nu în măsură să invocați forța majoră sau, dimpotrivă, să vă apărați în măsura în care cocontractantul invocă un astfel de caz pentru neexecutarea obligațiilor asumate.”
Un alt sfat acordat companiilor este acela de a se asigura că obligația nu este exigibilă înainte de apariția cazului de forță majoră, pentru că această condiție este esențială pentru a putea invoca situația de forță majoră. „Notificați partenerul contractual în termenul prevăzut în contract sau în regulile de drept aplicabile sau, în lipsa unor reglementări exprese, într-un termen rezonabil. Atenție: instanțele naționale și cele de arbitraj internațional sunt extrem de stricte în aprecierea caracterului imprevizibil al cazurilor de forță majoră”, a avertizat Roxana Dudău. Ea a abordat și subiectul sancțiunilor impuse Rusiei și situațiile în care acestea pot sau nu să fie considerate caz de forță majoră.
Informațiile au fost discutate în cadrul unui webinar dedicat – ”Criza din Ucraina: relocări de investiții din zone afectate în România, legislație specifică și implicații practice” – organizat de EY România în 29 martie 2022.
Un nou raport, realizat de Deloitte și comandat de Vodafone, evidențiază decalaje ale României în ceea ce privește ținta de adopție a cloud-ului din cadrul Digital Decade 2030 și lipsa specialiștilor în ITC.
Numărul de business-uri din România care utilizează tehnologia cloud trebuie să crească cu 62 puncte procentuale pentru atingerea obiectivului asumat pentru Deceniul Digital stabilit de Comisia Europeană, arată un nou raport publicat astăzi, intitulat „Progresul către ambiția UE privind Deceniul Digital”, realizat de Deloitte și comandat de Vodafone. Deceniul Digital, care stabilește obiective cheie până în 2030 în diferite arii digitale, reflectă viziunea UE pentru transformarea digitală a Europei și reprezintă un element esențial pentru ca Europa să-și mențină competitivitatea globală într-o lume aflată în schimbare rapidă.
Potrivit raportului, doar 13% dintre afacerile din România utilizează în prezent servicii de cloud computing, ceea ce conduce la un decalaj de 62 de puncte procentuale față de ținta stabilită până în 2030, de 75%. Serviciile cloud pot contribui la creșterea securității datelor, creșterea eficienței, pot ajuta companiile să se extindă, să obțină informații valoroase și să diminueze costurile, ceea ce înseamnă că sunt esențiale pentru a le asigura acestora succesul, capacitatea să crească și să susțină competitivitatea Europei.
Decalajele nu sunt prezente doar la acest capitol. Ponderea de gospodării din România acoperite de rețele de foarte mare capacitate era de 76% în 2021, de unde rezultă că există încă un decalaj de 24%. Reducerea acestui decalaj poate fi o provocare pentru majoritatea, dacă nu pentru toate statele membre, din cauza costurilor ridicate și provocărilor operaționale legate de implementarea acestor rețele în zone îndepărtate.
Este nevoie de progres și în ceea ce privește abilitățile digitale
Lipsa de specialiști în ITC împiedică, de asemenea, progresul pentru atingerea obiectivelor Deceniului Digital, punând în pericol capacitatea Europei de a dezvolta tehnologiile necesare pentru a se poziționa ca lider global. Numărul de specialiști în ITC la nivelul tuturor țărilor membre UE este în prezent de 8,43 milioane. În timp ce numărul acestora a cunoscut cea mai mare creștere în Germania, Irlanda și Ungaria în ultimul an, la nivelul UE numărul trebuie să crească de mai bine de 2 ori pentru a atinge ținta Deceniului Digital de 20 de milioane de specialiști în ITC.
În unele state membre se observă un regres în ceea ce privește digitalizarea companiilor mici și mijlocii, punând în pericol obiectivul general al Deceniului Digital
Nivelul de intensitate digitală al companiilor mici și mijlocii a rămas relativ constant în ultimii 5 ani, cu o rată anuală de creștere la nivelul UE de 2% între 2016-2021. Intensitatea digitală este definită conform Indicelui de Intensitate Digitală care măsoară disponibilitatea a 12 tehnologii digitale, inclusiv accesul la broadband (30 Mbps sau peste) și specialiști în ITC. În unele cazuri, statele membre se află acum și mai în urmă față de acum 5 ani în atingerea obiectivului stabilit. România a făcut ușoare progrese în 2021, fiind cu un punct procentual mai aproape de ținta pentru 2030 față de 2019.
Alocarea fondurilor și plăţile pentru statele membre vor mai suferi modificări în urma scăderii PIB în timpul pandemiei
Statele membre al căror PIB a scăzut mai mult decât previzionat de către Comisie vor beneficia de alocări mai mari de fonduri și granturi. Germania, Portugalia și Spania este posibil să aibă cele mai mari creșteri de granturi, în timp ce România este posibil să aibă o oarecare scădere de granturi pe fondul unei creșteri mai mari a PIB în 2021 decât prognozat.
Motive de optimism – raportul subliniază 4 factori cheie care ar putea contribui la atingerea țintelor Deceniului Digital:
Coordonarea între guverne – colaborarea eficientă între guvernele statelor membre (autorități naționale, regionale și locale) poate asigura că investițiile în digitalizare sunt eficiente, sincronizate și făcute la timp.
Conectarea ecosistemelor digitale – dezvoltarea de noi ecosisteme digitale va depinde de colaborarea dintre o mare varietate de organizații, guvernele având un rol de facilitator.
Partajarea datelor – asigurarea că datele sunt accesibile, reutilizabile și sigure va facilita partajarea și va susține ecosistemele digitale precum smart cities, eHealth, energie și mobilitate smart.
Demonstrarea valorii digitale – Ilustrarea valorii investițiilor digitale prin proiecte pilot și măsurare eficientă poate contribui la încurajarea de noi investiții publice și la decizii informate cu privire la investiții viitoare.
Prof. univ. dr. Marian SIMINICĂ (foto), Universitatea din Craiova Director Executiv, Institutul de Studii Financiare
Anul 2021 a marcat creșteri semnificative ale prețurilor acțiunilor listate la BVB. Începutul anului 2022 nu a mai fost la fel de efervescent. Dacă luna ianuarie părea una de consolidare, valoarea indicelui BET înregistrând un avans mai mic de 1% comparativ cu valoarea de închidere din anul 2021, în luna februarie, pe fondul evenimentelor externe, nivelul indicelui BET s-a redus cu 3,59%, iar începutul lunii martie a marcat o accentuare a scăderilor, urmată de o recuperare rapidă a acestora. Evoluția indicelui BET în perioada 01.01.2021 – 18.03.2022 este reprezentată grafic în figura următoare.
Fig. 1: Dinamica indicelui BET în perioada 01.01.2021 – 18.03.2022
Sursa: www.bvb.ro
În același timp, finalul lunii februarie 2022 a marcat publicarea rezultatelor financiare preliminare de către majoritatea companiilor listate, rezultate în general favorabile, care nu au putut să estompeze efectele factorilor externi, emoționali. În cele mai multe cazuri aceste rezultate erau previzibile, anunțate de rezultatele financiare publicate pentru trimestrul III 2021, ceea ce ne conduce la ipoteza că efectul benefic al rezultatelor financiare pozitive obținute de companiile listate la BVB s-a transferat asupra prețului acestora încă de pe parcursul anului 2021.
În studiul prezentat ne propunem să analizăm performanța bursieră comparativ cu performanța financiară a companiilor listate pe piața reglementată a BVB. Pentru măsurarea performanței bursiere am utilizat indicele prețurilor acțiunilor la finalul anului comparativ cu începutul anului. Performanța financiară, deși un concept amplu dezbătut în teoria financiară, am evaluat-o în funcție de evoluția profitului net, calculând indicele acestuia în anul 2021 comparativ cu valorile aferente anului 2020. Am completat analiza cu un alt indicator cu impact asupra prețului acțiunilor, ce vizează dividendele distribuite în anul 2021.
Conform informațiilor furnizate pe site-ul www.bvb.ro, la finalul anului 2021 erau listate pe piața reglementată a BVB un număr de 83 companii, împărțite în 3 categorii: categoria Premium – 28 companii; categoria Standard – 52 companii și categoria Internațional – 3 companii. Dintre acestea, în analiză realizată am exclus 5 companii: UCM și MCAB din categoria Standard, pentru care nu s-au derulat tranzacții în cursul anului 2021, respectiv nu au fost disponibile rezultatele financiare preliminare; AQ, ONE și TTS din categoria Premium, care au fost listate pe parcursul anului 2021, neavând un preț de referință pentru începutul anului 2021, pe baza căruia să evaluăm performanța bursieră.
Rezultă astfel un lot de 78 companii incluse în analiză. Sinteza indicatorilor analizați este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 1: Indicatorii evoluției prețurilor acțiunilor companiilor listate la BVB
Nr crt
Indicatori
Piața reglementată
1
Număr total companii analizate, din care:
78
– nr companii cu creșteri ale preturilor
53
– nr companii cu reduceri ale preturilor
25
2
Ponderea nr companiilor cu reduceri ale preturilor
32,05%
3
Valoarea medie a indicelui preturilor acțiunilor
148,28%
4
Valoarea maximă a indicelui preturilor acțiunilor
1301,3%
5
Valoarea minimă a indicelui preturilor acțiunilor
44,4%
6
Abaterea standard
1,482
7
Coeficientul de variație
99,9%
Deși la nivel de indici bursieri s-au înregistrat creșteri semnificative, din cele 78 companii, listate pe piața reglementată, analizate, doar 53 companii au înregistrat creșteri ale prețurilor acțiunilor, în timp ce la 25 companii, reprezentând 32% din total, s-au înregistrat reduceri. Cea mai mare creștere a prețurilor a fost de peste 13 ori, iar cea mai mare reducere de 55,6%. Valoarea medie a indicelui de creștere a prețurilor acțiunilor de pe piața reglementată, în anul 2021 (calculată ca o medie aritmetică simplă a valorilor individuale), a fost de 148,28%, însă diferențele mari de randamente între diferitele acțiuni au condus la o abatere standard de 1,482 și la un coeficient de variație de 99,9%, valori foarte ridicate, semnalând existența unor riscuri semnificative.
Există diferențe foarte mari între companii în ceea ce privește evoluția prețului acțiunilor. Distribuția acestora în funcție de evoluția prețurilor de tranzacționare se prezintă astfel:
Tabelul 2: Distribuția companiilor în funcție de indicele prețurilor acțiunilor
Indicele prețurilor acțiunilor
Număr companii
> 2,20
8
1,90 – 2,20
5
1,60 – 1,90
3
1,30 – 1,60
14
1,00 – 1,30
23
0,70 – 1,00
22
< 0,70
3
Total
78
Dintre companiile care au înregistrat creșteri ale prețurilor acțiunilor, cele mai multe (23 companii) au înregistrat creșteri de până la 30%, urmate de alte 14 companii cu creșteri între 30-60%, dar și 8 companii cu creșteri mai mari de 120%. Cele mai multe dintre companiile care au înregistrat reduceri ale prețurilor acțiunilor (22 companii) s-au încadrat într-o marjă de 30%. Structura companiilor în funcție de nivelul indicelui prețurilor este reprezentată grafic în figura următoare:
Fig. 2: Distribuția companiilor în funcție de indicele prețurilor acțiunilor
Distribuția companiilor listate la BVB pe o paletă foarte variată de variație a indicelui prețurilor acțiunilor conduce la un risc ridicat al plasamentelor, fiind destul de mare probabilitatea de a investi în companii care au înregistrat reduceri ale prețurilor acțiunilor, în condițiile în care piața a înregistrat o creștere medie semnificativă. Pentru a reduce aceste riscuri se recomandă diversificarea portofoliului de investiții în mai multe companii. Alegerea companiilor care vor fi incluse în viitorul portofoliu nu trebuie realizată la întâmplare, ci în urma unei analize atente. Pentru aceasta am realizat analiza pe grupe de companii, în funcție de categoria de la BVB.
În funcție de categoria de la BVB, cele 78 companii analizate au fost împărțite în trei grupe: categoria Premium – 25 companii; categoria Standard – 50 companii și categoria Internațional – 3 companii. Nivelul celor mai relevanți indicatori utilizați în analiză, pentru fiecare categorie în parte este prezentat în tabelul următor:
Tabelul 3: Distribuția companiilor pe categorii ale BVB, în funcție de indicele prețurilor acțiunilor
Nr crt
Indicatori
Premium
Standard
Internat.
1
Număr total companii analizate, din care:
25
50
3
– nr companii cu creșteri ale preturilor
17
33
3
– nr companii cu reduceri ale preturilor
8
17
0
2
Ponderea nr companiilor cu reduceri ale preturilor
32,0%
34,0%
0,0%
3
Valoarea maximă a indicelui preturilor acțiunilor
345,1%
1301,3%
167,1%
4
Valoarea minimă a indicelui preturilor acțiunilor
80,0%
44,4%
118,2%
5
Valoarea medie a indicelui preturilor acțiunilor
138,3%
153,7%
140,2%
6
Abaterea standard
0,655
1,797
0,248
7
Coeficientul de variație
47,4%
116,9%
17,7%
Pentru cele 25 companii încadrate în categoria Premium s-a înregistrat o valoare medie a indicelui de creștere a prețului acțiunilor de 138,3%, mai mic decât creșterea medie a prețurilor tuturor acțiunilor de pe piața reglementată. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat pentru BRK (245%), în timp ce cele mai mari reduceri au fost consemnate pentru EL (-20%). Un număr de 17 companii (68%) au înregistrat creșteri ale prețurilor acțiunilor, iar pentru 8 companii (32%) prețul acțiunilor s-a redus.
Constatăm că în raport cu toate companiile listate pe piața reglementată, s-a păstrat proporția între numărul companiilor care au înregistrat creșteri (2/3) și numărul companiilor care au înregistrat reduceri ale prețurilor (1/3), însă amplitudinea modificărilor a fost mult mai mică. Abaterea standard, calculată pentru variația prețurilor celor 25 companii din categoria Premium a fost de 0,655, iar coeficientul de variație de 47,4%, valori mult mai reduse decât pentru întreaga piață reglementată, reflectând un nivel mai redus al riscurilor.
Pentru cele 50 companii încadrate în categoria Standard s-a înregistrat o valoare medie a indicelui de creștere a prețului acțiunilor de 153,7%, mai mare decât creșterea medie a prețurilor tuturor acțiunilor de pe piața reglementată. În această categorie se găsesc atât companiile care au înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor, dar și companiile cu cele mai mari reduceri. În funcție de evoluția prețurilor, pentru 33 companii (66%) s-au înregistrat creșteri, iar pentru 17 companii (34%) s-au înregistrat reduceri.
Deși proporția între numărul companiilor care au înregistrat creșteri, respectiv reduceri ale prețurilor s-a păstrat apropiată de cea calculată pentru categoria Premium, amplitudinea modificărilor a fost mult mai mare. Acest aspect este confirmat de valorile ridicate pentru abaterea standard (1,797) și pentru coeficientul de variație (116,9%), reflectând un risc mai ridicat, comparativ cu acțiunile din categoria Premium.
În categoria Internațional sunt încadrate 3 companii (EBS, WINE și DIGI), pentru care s-a înregistrat o valoare medie a indicelui prețurilor acțiunilor de 140,2%, mai mică decât pentru acțiunile din categoria Standard, dar mai mare decât cea pentru categoria Premium. Toate cele 3 companii au înregistrat creșteri ale prețurilor acțiunilor, abaterea standard la nivelul acestei categorii fiind de 0,248, iar coeficientul de variație de 17,7%, cele mai reduse dintre toate categoriile, reflectând și cel mai scăzut nivel al riscului. Totuși, numărul mic al companiilor din această categorie, reduce relevanța concluziilor obținute.
Evoluția prețurilor acțiunilor companiilor listate este influențată de două categorii de factori:
Factori specifici fiecărei companii, care vizează evoluția rezultatelor financiare obținute; dividendele distribuite; modificări ale capitalului social; diverse evenimente care influențează evoluția acesteia (achiziții, fuziuni, semnarea unor contracte importante) etc.;
Așteptările pieței, care înglobează factori de natură macroeconomică (evenimente economice sau politice globale, tendința generală a piețelor etc.) și factori emoționali care se reflectă în așteptările investitorilor cu privire la evoluția prețurilor acțiunilor.
În ceea ce privește rezultatele financiare preliminare obținute în anul 2021 de cele 78 companii analizate, cele mai multe dintre ele (62 companii) au raportat profit net, dar au existat și 16 companii cu pierderi. Valoarea cumulată a profitului net raportat de cele 62 companii profitabile a fost de 18,5 mld. lei, în timp ce pierderea cumulată raportată de celelalte 16 companii a fost de 830 mil. lei. Comparativ cu anul 2020 rezultatele financiare ale companiilor listate pe piața reglementată s-au îmbunătățit semnificativ. Astfel, în anul 2020, doar 59 companii au raportat profit, cu o valoare cumulată de 8,5 mld. lei, diferența de 19 companii raportând pierderi, cu o valoare cumulată de 940 mil. lei.
În dinamică situația se prezintă astfel:
48 companii analizate au înregistrat o îmbunătățire a rezultatelor financiare, cu un nivel al profitului net în creștere față de anul precedent. Dintre acestea, 10 companii au reușit să își rentabilizeze activitatea, înregistrând profit, după ce în anul 2020 au raportat pierderi;
14 companii, deși au înregistrat profit în ambii ani, nivelul său a fost în scădere în anul 2021 comparativ cu anul 2020;
16 companii au înregistrat pierderi în anul 2021, după ce în anul 2020, 7 companii dintre ele au raportat profit, iar 9 companii au raportat pierderi.
Constatăm că, la fel ca în cazul evoluției prețului acțiunilor, și rezultatele financiare au fost, pe ansamblu, mai bune comparativ cu anul 2020, însă cu diferențe foarte mari de la o companie la alta.
Sintetic, distribuția companiilor listate la BVB, în funcție de evoluția profitului net, atât pe total, cât și pe categorii, se prezintă astfel:
Tabelul 4: Distribuția companiilor după evoluția profitului net
Categoria
Nr. companii
Din care
Cu profit în creștere
Cu profit în scădere
Cu pierderi
Premium
25
16
6
3
Standard
50
30
7
13
Internațional
3
2
1
–
Total
78
48
14
16
Figura 3: Distribuția companiilor după evoluția profitului net
Pe categorii ale BVB nu există diferențe semnificative, circa 2/3 dintre companii raportând un profit net în creștere, cealaltă 1/3 înregistrând reducerea profitului sau chiar pierderi.
În ceea ce privește acordarea de dividende, nu toate companiile care au înregistrat profit în anul 2020 au distribuit dividende în anul 2021. Din cele 78 companii de pe piața reglementată analizate, doar 39 companii au raportat distribuirea de dividende în anul 2021, cu o rată a dividendului cuprinsă între 0,44% și 37,1% (rata dividendului a fost calculată ca raport între nivelul dividendului plătit în anul 2021 și prețul acțiunii la finalul anului 2020).
Interesantă de urmărit este legătura dintre evoluția prețului acțiunilor și rezultatele financiare, respectiv dividendele acordate de companii. Potrivit teoriei financiare, creșterea profitului net al unei companii creează premisele creșterii prețului acțiunilor acesteia. În același timp, acordarea de dividende consistente va conduce, în momentul anunțării acestora, la creșterea prețului acțiunilor, după care nivelul prețului scade cu o sumă apropiată la valoarea dividendului pe acțiune. Deși pe termen scurt se pare că efectul ratei de distribuire a dividendelor asupra prețului acțiunilor se anulează, pe termen mediu și lung se consideră că o rată ridicată de distribuire a dividendelor este apreciată de investitori și va avea un impact pozitiv asupra prețurilor acțiunilor.
Analiza evoluției prețurilor acțiunilor în corelație cu rezultatele financiare ne-a condus la distribuția din tabelul următor:
Tabelul 5: Distribuția companiilor după evoluția prețurilor acțiunilor și a profitului net
Indicele prețului acțiunilor
Nr. companii
Din care
Cu profit în creștere
Cu profit în scădere
Cu pierderi
> 2,20
8
8
–
–
1,90 – 2,20
5
5
–
–
1,60 – 1,90
3
2
–
1
1,30 – 1,60
14
8
3
3
1,00 – 1,30
23
17
5
1
0,70 – 1,00
22
6
6
10
< 0,70
3
2
–
1
Total
78
48
14
16
Se observă că cele mai multe dintre companiile care au înregistrat profit în creștere au înregistrat creșteri ale prețurilor acțiunilor. Există doar 8 companii care au înregistrat profit în creștere, însă prețul acțiunilor lor s-a redus. Pentru companiile cu profit în scădere nu există o direcție definită de variație a prețurilor, 6 dintre ele înregistrând reduceri și 8 companii creșteri ușoare. Cele mai multe dintre companiile care au înregistrat pierderi (16 companii) au marcat reducerea prețurilor de tranzacționare (11 companii), însă au existat și 5 companii cu creșteri ale prețurilor.
Din analiza acestor date se deduce existența unei legături directe (pozitive) între evoluția prețurilor de tranzacționare și evoluția profitului net, pentru companiile listate pe piața reglementată a BVB. Pentru a cuantifica intensitatea acestei legături am utilizat coeficientul de corelație Pearson (P), precum și coeficientul de corelație a rangurilor Spearman (S), calculați atât pe ansamblul pieței reglementate, cât și la nivelul categoriilor Premium și Standard. Valorile obținute sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 6: Corelația dintre indicele prețurilor acțiunilor și indicele profitului net
Pearson
Spearman
Categoria
2019
2020
2021
2019
2020
2021
Premium
Coeficient Sig. (2-tailed)N
0,440* 0,02825
0,732** 0,00025
0,453* 0,02325
0,525** 0,00725
0,2290, 27025
0,532** 0,00625
Standard
Coeficient Sig. (2-tailed)N
0,0490, 73850
0,1930, 17950
0,1290, 37350
0,1650, 25150
0,400** 0,00450
0,2640, 06450
Total
Coeficient Sig. (2-tailed)N
0,0720, 53178
0,257* 0,02378
0,1510, 18778
0,254* 0,02578
0,342** 0,00278
0,343** 0,00278
* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed). ** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
Pe ansamblul pieței reglementate, valorile acestor coeficienți sunt pozitive, însă foarte scăzute, confirmând existența unei legături directe (pozitivă) însă de intensitate scăzută. Cea mai puternică legătură a fost înregistrată în anul 2020, an cu creșteri modeste ale prețurilor acțiunilor, în timp ce pentru anii 2019 și 2021, când prețurile acțiunilor au crescut foarte mult, intensitatea legăturii a fost scăzută.
Detaliind analiza pe cele 2 categorii de companii (Premium și Standard), se constată o existența unei corelații mult mai puternice pentru companiile din categoria Premium, comparativ cu cele din categoria Standard.
În continuare am urmărit legătura dintre evoluția prețurilor acțiunilor și rata de distribuire a dividendelor, calculând cei doi coeficienți (Pearson și Spearman) pentru perioada 2019-2021.
Tabelul 7: Corelația dintre indicele prețurilor acțiunilor și rata de distribuire a dividendelor
Pearson
Spearman
Categoria
2019
2020
2021
2019
2020
2021
Premium
Coeficient Sig. (2-tailed)N
0,420* 0,03725
0,1270, 54625
-0,0500, 81125
0,3510, 08625
0,1610, 44225
0,0630, 76525
Standard
Coeficient Sig. (2-tailed)N
0,1310, 36550
0,327* 0,02150
0,1840, 20150
0,1270, 38150
0,280* 0,04950
0,346* 0,01450
Total
Coeficient Sig. (2-tailed)N
0,1870, 10278
0,295** 0,00978
0,1660, 14778
0,1900, 09578
0,230* 0,04378
0,237* 0,03778
* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed). ** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
În anul 2020 s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al coeficientului Pearson (0,295) semnificând existența unei legături statistice directe, de intensitate moderată. În schimb, în anii 2019 și 2021, deși coeficientul de corelație Pearson este pozitiv, valorile sunt foarte scăzute, nesemnificative din punct de vedere statistic. Nici pentru cele două categorii de companii (Premium și Standard) nu identificăm o legătură clar definită între evoluția prețurilor acțiunilor și rata de distribuire a dividendelor, la nivelul perioadei analizate.
În concluzie, evoluția prețurilor acțiunilor companiilor listate la BVB a fost influențată de rezultatele financiare pozitive raportate de acestea. Intensitatea influenței a fost mai mare în perioadele cu creșteri moderate ale cotațiilor (2020), comparativ cu perioadele cu creșteri puternice, marcate mai mult de „așteptările” investitorilor (2019 și 2021). Rata de distribuire a dividendelor, deși are o influență pozitivă, intensitatea acesteia este redusă. Studiul realizat validează cei doi indicatori (evoluția rezultatelor financiare și rata de distribuire a dividendelor) drept criterii utilizate în selecția companiilor în care se investește, însă cu o contribuție destul de redusă în explicarea dinamicii prețurilor acțiunilor.
Provocările generate de creșterea semnificativă a prețurilor, efectele războiului din Ucraina şi sancţiunile financiare impuse Federaţiei Ruse au adus un nivel semnificativ de incertitudine în piața financiară, însă tendințele negative se estompează pe măsură ce actorii din piață își rescriu standardele de business, focusul pe eficientizarea relațiilor comerciale și a costurilor aferente aflându-se în prim-plan, afirmă Moneycorp România.
Inflația semnificativă care afectează economia mondială se resimte puternic și în România, afectând atât zona de producție cât și consumul, principalul motor al economiei.
În condițiile creșterii semnificative a prețurilor, mai ales a costurilor cu energia (gaze, curent, carburanți), companiile românești și-au reconfigurat planurile de business, mizând pe eficientizarea costurilor și reducerea expunerilor financiare.
Războiul din Ucraina și sancțiunile la adresa Federației Ruse și Belarus au venit să creeze un nou val de provocări, mai ales pentru firmele care efectuau operațiuni de import-export în fostul spațiu sovietic.
„Incertitudinea legată de evoluția războiului, de efectele economice ale acestui conflict de la granițele României au afectat mediul de afaceri, reducerea expunerilor comerciale și dezintermedierea aflându-se în prim-plan. Temerile legate de efectele negative – de la perturbarea lanțurilor de aprovizionare la creșterea costurilor de producție – utilități, materii prime etc. – au generat neîncredere pe lanțurile de business, cu efect direct în scăderea volumelor tranzacționate din piețele respective”, a declarat Cosmin Bucur, managerul Moneycorp România.
Pentru a veni în sprijinul companiilor, mai ales a celor implicate în operațiuni de import-export, Moneycorp, cea mai mare instituție de plăți din Europa, a dezvoltat produse specifice menite să ajute mediul de business să depășească provocările generate de aceste crize.
Cursul valutar, un factor de stabilitate
Dincolo de dinamica volumelor comerciale, România a dovedit în toată această perioadă că are toate instrumentele necesare pentru a preîntâmpina eventualele efecte negative ale crizei.
Potrivit experților Moneycorp, modul pozitiv în care a fost depășit momentul de frenezie de la casele de schimb valutar a dovedit că piața financiară este capabilă să facă față provocărilor.
„Piaţa valutară românească are «adâncime» suficientă, iar tranzacțiile se desfăşoară în conformitate cu angajamentele asumate. Există suficientă lichiditate în zona principalelor valute, euro şi dolar, în aşa fel încât contractele de tranzacţionare să nu fie afectate pe termen mediu şi lung”, afirmă Claudiu Ghebaru, senior dealer MoneyCorp România.
Evoluția cursului leului în raport cu celelalte valute denotă faptul că Banca Națională gestionează cu atenție întreaga situație.
Potrivit Moneycorp, Banca Naţională are toate instrumentele necesare pentru a preîntâmpina situaţiile de risc, iar evoluţia predictibilă a monedei naţionale, chiar şi în condiţiile provocatoare generate de pandemie şi inflaţie, confirmă această perspectivă.
„Cursul BNR se dovedește a fi un factor de stabilitate într-o mare de incertitudini”, a mai spus acesta.
În ceea ce priveşte dinamica cursului valutar, Moneycorp îşi păstrează estimările privind posibilitatea ca euro să treacă de nivelul de 5 lei în următoarele 12 luni, pe fondul provocărilor generate de inflaţie.
„Inflaţia reprezintă o provocare puternică pentru mediul de afaceri, iar estimările BNR privind o inflație de 2 cifre în această primăvară vin să contureze tabloul unei situații economice plină de provocări – creșteri de prețuri, scăderi de producție, o diminuare a consumului etc., cu efecte directe în performanța economiei”, consideră experții Moneycorp.
Pe zona de contracte de import-export, potrivit acestora, dinamica cursului valutar este esenţială, iar contextul internaţional, asociat inflaţiei, tensiunilor geo-politice şi problemelor logistice, este cel care va da tendinţa următoarelor luni.
„Așa cum toate marile instituții financiare și asociații profesionale din zona de business au estimat, o creştere a cursului peste 4,95 lei/euro pe termen mediu şi o depăşire a bornei de 5 lei/euro reprezintă o prognoză predictibilă, asumată de piaţă.
Dobânzile, în prim-plan
Dincolo de evoluția cursului de schimb, dinamica dobânzilor reflectă eforturile BNR de a stăvili inflația.
Creșterea dobânzii de politică monetară, unul dintre cele mai eficiente instrumente aflate la îndemâna Băncii Centrale, era anticipată de Moneycorp încă de anul trecut, iar perspectivele indică un posibil nou avans, în funcție de situația economică.
„O majorare a dobânzii cheie peste nivelul de 2,5% din prezent trebuie luată în calcul, pe măsură ce efectele inflației se resimt în economie. Va depinde însă de intensitatea fenomenului inflaționist, mai ales în zona prețurilor la energie, vinovate în mare parte pentru creșterea semnificativă de prețuri din ultimele 6 luni. Dinamica prețului petrolului, mai ales în contextul războiului din Ucraina și a sancțiunilor economice fără precedent la adresa Federaţiei Ruse – al treilea mare jucător din piața petrolului, va influența, de asemenea, o potențială decizie privind creșterea dobânzilor. Pentru ca dinamica investiţională să revină la normal, pentru că fluxurile de capital să evite zona de dezintermediere, primul pas este ca războiul să înceteze și negocierile de pace să se materializeze”, afirmă Cosmin Bucur, managerul Moneycorp România.
Cert este că scumpirea creditelor și potențiala limitare a accesului la finanțare vor avea efecte în economie astfel că, pe lanțurile de business, regândirea planurilor pentru 2022 și 2023, de la volume de producție la investiții, trebuie să se afle în prim-plan.
Gestiunea riscului valutar
Potrivit companiei, în condițiile instabilității financiare din 2022, un aspect important care va face diferența va fi modul în care companiile și întregul mediu de business abordează gestiunea riscului valutar.
„Dacă EUR/RON a arătat o stabilitate unică în regiune în toată această perioadă, pentru celelalte valute am observat o volatilitate crescută într-un termen foarte scurt. Dolarul american (USD), principala valută folosită în comerțul internațional, a înregistrat o creștere semnificativă atât în fața monedei euro (EUR) cât și în fața leului românesc (RON) de la începutul conflictului din Ucraina. Pentru o companie care încasează RON din piața locală și are nevoie să cumpere USD pentru a achita eventuale importuri, o asemenea mișcare poate avea un efect negativ semnificativ asupra marjei comerciale și asupra competitivității companiei”, afirmă Sebastian Bacioiu, Director Tranzacționare Moneycorp România.
„Contractele de tip FORWARD, derulate de companii, le permit acestora să gestioneze activ provocările cauzate de variațiile de curs valutar. Acest instrument financiar permite, în esență, tranzacționarea la un curs fix, prestabilit, fapt care permite un control mai bun al fluxului de numerar, dar mai ales flexibilitate în cazul unor tranzacții cu valoare nedeterminată”, mai spune acesta.
Potrivit experţilor de la Moneycorp, dincolo de folosirea unor instrumente specializate de gestiune a riscului valutar, o evoluţie predictibilă a cursului va depinde, într-o măsură semnificativă, de dinamica absorbţiei fondurilor europene din PNRR, bani care vor asigura un plus de lichiditate în piaţa valutară românească.
Prezentă din 2016 în ţara noastră, Moneycorp este cea mai mare instituție de plăți din Europa cu peste 50 miliarde EUR în volume de schimburi valutare la nivel global.
Asociația Energia Inteligentă împreună cu Asociația pentru Energia Hidrogenului din România au lansat lucrarea „Hidrogen și gaze naturale în România”, publicată de Editura Didactică și Pedagogică, avându-i ca autori pe Dumitru Chisăliță și Ioan Iordache.
Hidrogenul ca Vector de Energie este un element esențial pentru dezvoltarea durabilă. Cu toate acestea, există multe provocări pentru implementarea componentelor unui sistem energetic bazat pe hidrogen. La nivel european, este acceptată ideea că prezența hidrogenului în sectorul energetic este o soluție care va rezolva o serie de probleme, precum securitate energetică, echitate energetică și mediu sustenabil.
„Cartea este parte a evoluției hidrogenului de la chimie spre energie, viitor pentru care nu se pariază astăzi, ci, dimpotrivă, se investește” a declarat Ioan Iordache, Director Executiv, Asociația pentru Energia Hidrogenului din România și cercetător în cadrul ICSI Râmnicu Vâlcea.
„Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la prima producție de hidrogen în România la Târnăveni și 85 de ani de la producerea în premieră mondială a amoniacului tot la Târnăveni în România. Conflictul din Ucraina este un element care tinde să realizeze o reîmpărțire a lumii în sfere de influență care are la bază actuala criză energetică, potențiala criză alimentară, perspectiva unei crize de metale necesare în tehnologiile de vârf și a unei posibile crize de apă potabilă. Aceste schimbări, alături de faptul că asistăm la o schimbare a mixului cererii, a funcției consumului, a constrângerilor schimbării mixului de producție, la inadaptabilitatea diferitelor sisteme de transport și distribuție la variabilitatea producției și volatilitatea consumului, impune obligativitatea creării unui Nou Model al Sistemului Energetic, care să permită României să treacă la fel de bine și următorii 50 de ani. Acest model trebuie să cuprindă în mod obligatoriu Hidrogenul ca Vector al Energiei. Iar pentru realizarea acestui demers se impune adaptabilitatea sistemelor actuale și viitoare să transport, distribuie și stocheze hidrogenul” a declarat Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă.
„Hidrogen și Gaze Naturale în România” are ca scop facilitarea introducerii hidrogenului în sectorul energetic, un obiectiv principal la nivel european. Lucrarea tratează modul în care sistemul energetic al României și, implicit, sectorul gazelor naturale, poate să fie transformat și cum utilizarea hidrogenului ar putea deschide un nou capitol al tranziției energetice, deoarece proprietățile sale unice îi permit utilizarea pentru stocarea și distribuția energiei, fără emisii de dioxid de carbon, prin toate formele de întrebuințare. Volumul se încheie cu patru scenarii privind dezvoltarea infrastructurii de transport al hidrogenului prin conducte în România și cu câteva pagini pline de sugestii pentru decidenții din mediul privat și mai ales din mediul public.
În paginile de introducere ale cărții, Bart Biebuyck, Director executiv al Parteneriatului european pentru un hidrogen curat remarcă cum volumul lansat „analizează cu exactitate ceea ce știm deja și ce cunoștințe ne lipsesc pentru transportul și stocarea hidrogenului prin conducte de gaze naturale. În plus, cartea analizează oportunitățile pe care le-ar putea aduce acest lucru pentru Europa, cu un accent special pe România”.
Lucrarea „Hidrogen și Gaze Naturale în România” a fost lansată marți, 29 martie 2022 și s-a bucurat de prezența reprezentanților Guvernului și ai Parlamentului. La eveniment au luat totodată parte reprezentanți ai companiilor din sectorul energetic, ai mediului academic, precum și numeroși jurnaliști.
Acțiune cu efect social semnificativ, Caravana de Bine a Crucii Roșii Române a avut o nouă oprire, a patra, în comuna Movila Miresii, județul Brăila. Beneficiare au fost 127 de persoane din mediul rural. Medicii au oferit 482 de consultații și recomandări terapeutice tuturor celor care s-au prezentat la control, copii, tineri, vârstnici.
Crucea Roșie Română informează că „timp de două zile, în cabinetele medicale constituite în Școala Gimnazială Movila Miresii , din cele 482 de consultații gratuite, 96 au fost de cardiologie, 40 de diabetologie și boli de nutriție, 75 de medicină internă – ecografie, 80 de oftalmologie, 69 de ORL și 122 de persoane au beneficiat de măsurarea parametrilor. În urma consultațiilor, toți cei care s-au prezentat au primit scrisori medicale cu rezultatele clinice și paraclinice, precum și recomandări terapeutice”.
Raluca Buzea, manager proiect educație pentru sănătate: „În urma analizei de nevoi a comunității, realizată cu sprjinul voluntarilor filialei de Cruce Roșie Brăila, am constat că 84,21% dintre respondenți nu au realizat nicio investigație medicală în anul 2021. Tot pe baza nevoilor comunității am stabilit și specializările medicale pe care le-am adus în această Caravană. Însă, cel mai important aspect al acestui screening medical este depistarea de boli despre care pacienții nu știau. Acest lucru s-a întâmplat și aici în județul Brăila, dar și în celelalte județe unde am fost și ne bucurăm că în felul acesta salvam vieți.”
Societatea Națională de Cruce Roșie din România reamintește că „a lansat în luna februarie 2022 proiectul umanitar Caravana de Bine, dedicat persoanelor vulnerabile din mediul rural, menit să ofere acces la screening medical gratuit. Caravana face parte din Campania națională de promovare a sănătății în comunitățile rurale și este implementată de Crucea Roșie Română cu sprijinul financiar al United States Agency for International Development (USAID), prin intermediul apelului global al Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC).
În contextul pandemiei Covid-19, sănătatea este mai importantă ca oricând, însă, de multe ori, oamenii din mediul rural nu dispun de informațiile și de resursele necesare pentru a preveni boli grave ori pentru a merge la medic atunci când apar primele simptome alarmante. Astfel, multe vieți se pierd inutil. Prin parteneriate cu oameni de bine, medici și personal medical, Crucea Roșie Română aduce medicii acolo unde este mai mare nevoie de ei.
Caravana de Bine a Crucii Roșii Române a fost până acum în județele Buzău, Dâmbivița și Arad, iar următoarea oprire va fi în județul Ialomița în zilele de 8-9 aprilie. Până în luna septembrie 2022, Caravana va ajunge și în județele Botoșani, Caraș Severin, Mehedinți, Olt, Covasna, Giurgiu, Vrancea, Teleorman, Bacău, Bihor, Suceava.
În fiecare comunitate rurală din cele 16 județe, voluntarii Crucii Roșii Române desfășoară demonstrații de prim ajutor pentru adulți si copii, sesiuni de educație pentru sănătate pe diferite teme – igiena dentară, nutriție și stil de viață sănătos (alimentația copilului mic, alimentația școlarului), prevenirea infectării cu SARS-CoV-2, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală, TBC. De asemenea, voluntarii Crucii Roșii Române vor culege informații în vederea realizării de baze de date statistice, rapoarte și profile comunitare privind starea de sănătate, nevoia de servicii medicale și de educație pentru sănătate.
În urma analizei de nevoi și prin consultare cu autoritățile locale, în cadrul Caravanei de Bine se vor organiza Centre mobile de vaccinare împotriva Covid-19.
Caravana de Bine este susținută de parteneri responsabili, care asigură echipamente medicale de înaltă performanță și personalul medical de specialitate (medici și asistenți medicali): SanoPass, Perfect Care, Easy Medical, Philips, Sanofi, Emerald”.
În continuarea parteneriatului dintre organizația Junior Achievement România și compania HP Inc. România, în anul universitar 2021-2022 se derulează a treia ediție a programului HP Life. Tinerii beneficiază de susținere oferită de HP Foundation pentru acces gratuit la varianta în limba română a cursurilor de formare a competențelor antreprenoriale și IT. Modulele componente acoperă procesul de înființare a afacerii, finanțare, marketing și comunicare, planificare strategică, previzionarea vânzărilor, administrarea operațiunilor ș.a.
Organizatorii anunță că „23 de consultanți voluntari, profesioniști din HP se vor implica activ, în perioada martie-mai 2022, în procesul de mentorat pentru echipele de studenți participante la Incubatorul JA BizzFactoryTM. Ei vor sprijini echipele să dezvolte ideile de afaceri, oferindu-le feedback, consultanță și recomandări, pe baza planului de afaceri și clarificându-le întrebările legate de poziționarea pe piață a business-ului, consolidarea secțiunilor planului de afaceri (ex. finanțe/marketing/clienți/vânzări etc.), utilizarea tehnologiei și instrumentelor digitale ș.a.”
Mugur Pantaia, Managing Director HP Inc. România: „Parteneriatul cu Junior Achievement România, în cadrul programului HP LIFE, a devenit deja o tradiție pe care o vom continua an de an, deoarece cred cu tărie că tehnologia și competențele digitale sunt o componentă importantă a procesului de educație. Am ajuns la a treia ediție a acestui program în România și sunt mândru de colegii mei care s-au implicat, devenind mentori pentru studenți și ajutându-i să-și dezvolte ideile de afaceri. Este minunat să văd că HP LIFE stârnește interesul tinerilor din România. Până acum, peste 125.000 de tineri au participat la cursurile organizate în cadrul acestui program.”
Alice Duțu, director de programe, Junior Achievement România: „Într-o lume în care puterea pe care ți-o dau informația de calitate și accesul la tehnologie, este din ce în ce mai important pentru tineri să își dezvolte cu adevărat cunoștințele și abilitățile antreprenoriale, fie că vor lua decizia de a-și iniția și gestiona propria afacere, fie că se vor angaja și vor lucra într-o companie și vor veni cu propuneri legate de strategie. În ambele situații, resursele educaționale care îmbină elementele teoretice cu cele practice, așa cum sunt cursurile HP LIFE, care vin în completarea programului JA Educație antreprenorială, dar și o experiență de învățare practică, care îți dă posibilitatea să intri în legătură cu profesioniști din companii fac diferența și îi ajută pe tineri să se pregătească pentru provocările din viitor.”
Junior Achievement România subliniază că „echipa de studenți care demonstrează în cadrul pitch-ului că are un pilot de business fezabil și care utilizează inteligent tehnologia are șansa de a câștiga premiul Best Tech Idea, și va fi susținută cu resurse pentru a-și dezvolta start-up-ul.
De asemenea, voluntarii înscriși anul acesta au ocazia să se implice prin Virtual Innovation Challenge, în lucrul efectiv pe echipe de studenți, pornind de la probleme reale, pentru a identifica soluții fezabile prin folosirea tehnologiei. Ei le vor împărtăși tinerilor din experiența lor profesională, cu exemple și soluții, pentru a se pregăti să lucreze în domeniul/jobul respectiv, elemente pe care le consideră relevante pentru ei, pe care le pot utiliza dacă vor fi angajați într-o companie sau își vor deschide propria afacere.
La edițiile anterioare ale programului HP LIFE, 35 de voluntari au fost mentori pentru 18 echipe de studenți și i-au sprijinit să-și dezvolte ideile de afacere. Peste 1.200 de studenți de la universități din toată țara au participat la webinare.
Cursurile HP LIFE au fost apreciate pentru conținut, aplicabilitate și studii de caz, atât de către profesorii, cât și de tinerii participanți”.
Tematica prețurilor de transfer rămâne una dintre ariile de interes pentru organele de inspecție fiscală. Astfel, companiile se confruntă cu ajustări de prețuri de transfer generate de modificarea sau chiar înlocuirea de către organele fiscale a studiilor de comparabilitate prin includerea/excluderea unor comparabile, fără a avea la bază o justificare propriu-zisă bazată pe pretinse deficiențe din dosarul de prețuri de transfer pregătit de companii.
Într-o soluție recent pronunțată, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a menținut soluția Curții de Apel București de cenzurare a modalității nelegale prin care organele fiscale au modificat studiul de comparabilitate întocmit și prezentat de contribuabil, chiar dacă acesta era complet și corect întocmit, în linie cu reglementările din materia prețurilor de transfer.
Mihail Boian
„Dezlegările date de Înalta Curte apar astfel extrem de relevante și edificatoare în materia prețurilor de transfer, instanța delimitând într-o manieră clară importanța pregătirii și fundamentării temeinice a documentației prețurilor de transfer care, astfel, devine obligatorie pentru organele fiscale dacă este corect întocmită. În alte cuvinte, o analiza de prețuri de transfer completă și legală care dovedește respectarea principiului valorii de piață va împiedica organele fiscale să efectueze un nou studiu de comparabilitate în baza altor comparabile din alte baze de date publice, să stabilească alte valori ale intervalului de piață și să procedeze la ajustări de prețuri de transfer”, a concluzionat Mihail Boian, avocat partener în cadrul D&B David și Baias SCA.
În esență, ÎCCJ a realizat o analiză detaliată a îndatoririlor contribuabilului la momentul documentării respectării principiului valorii de piață a tranzacțiilor sale și, totodată, a rolului și atribuțiilor organelor de inspecție fiscală în verificarea respectării acestui principiu de către companiile afiliate. Astfel, Instanța Supremă arată că la momentul identificării comparabilelor, companiei nu îi revine obligația de a verifica toate sursele de informații disponibile și nici de a utiliza o anumită bază de dată pentru a identifica tranzacțiile comparabile. În acest sens, instanța statuează că metodele de stabilire a prețurilor de transfer nu reprezintă altceva decât instrumente analitice pentru analizarea valorii de piață a tranzacțiilor, iar organele fiscale trebuie să fie flexibile în determinarea prețului de piață și să ia în considerare termenii contractuali agreați de părți întrucât materia prețurilor de transfer nu e o știință exactă, ci presupune o anumite variabile care fac imposibilă determinarea unui anumit preț exact.
Pornind de la această premisă, Înalta Curte apoi conchide într-o manieră fundamentată că organele fiscale sunt obligate să ia în considerare valorile cuprinse într-un dosar de prețuri de transfer corect și complet întocmit de contribuabil și nu sunt îndreptățite să efectueze un nou studiu de comparabilitate dacă nu au constatat existența unor deficiențe în legătură cu cel efectuat de către contribuabilul verificat.
În speță, organele fiscale au decis înlocuirea comparabilelor din studiului de comparabilitate cu motivarea că una dintre comparabilele identificate de companie avea o activitate comercială mai largă decât cea a companiei supuse controlului fiscal. Această constatare a stat la baza invalidării studiului chiar dacă compania a demonstrat că pentru acele activități suplimentare derulate de societatea comparabilă, aceasta percepea o remunerație separată față de cea aferentă activității similare celei realizate de contribuabil. Această practică a organelor fiscale a fost invalidată de Înalta Curte care a conchis asupra obligației organelor fiscale de a proceda la ajustări de comparabilitate atunci când identifică companii comparabile și de a stabili gradul de similitudine după efectuarea unor asemenea ajustări, aceasta cu atât mai mult cu cât în dosarul prețurilor de transfer, compania efectuase asemenea ajustări și delimitări.
În strânsă legătură cu raționamentul Înaltei Curți, într-o altă decizie de speță, Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor (DGSC) a procedat la cenzurarea practicii organelor de inspecție fiscale de „cherry picking” a comparabilelor. Astfel, DGSC a stabilit că, dacă organele de inspecție fiscală ajung la concluzia întemeiată că se impune modificarea studiului de comparabilitate prin introducerea unor noi comparabile, acestea trebuie însă să îndeplinească toate criteriile cantitative (e.g. cifra de afaceri, numărul de angajați, stocuri) și calitative (e.g. activitatea desfășurată) stabilite de către contribuabil în mod legal în studiul de comparabilitate efectuat cu ocazia întocmirii dosarului de prețuri de transfer.
Monica Todose
„Apreciem ca fiind extrem de binevenite soluțiile ICCJ și DGSC în privința clarificării unor aspecte practice des întâlnite în inspecțiile fiscale legate de modificarea sau înlocuirea studiilor de comparabilitate întocmite în mod legal și complet de contribuabili, cât și cherry picking-ul comparabilelor, această din urmă uzanță, fie ea a contribuabililor sau a organelor fiscale, denaturând intervalul valorii de piață și scăzând gradul de transparență a analizei de prețuri de transfer”, a conchis Monica Todose, director în cadrul PwC România.
DGSC a statuat că este nelegală abordarea inspectorilor fiscali de a include o comparabilă în studiul de comparabilitate pentru un anumit an și de a exclude aceeași comparabilă din același studiu pentru un alt an. Aceasta întrucât, din moment ce organele fiscale nu au probat în vreun fel că activitatea contribuabilului s-a schimbat de la un alt la altul, concluziile că activitatea desfășurată de compania comparabilă nu este una comparabilă cu a contribuabilului în cel de-al doilea an este nefundamentată și se impune a fi cenzurată.
În egală măsură, DGSC a invalidat includerea de către organele fiscale în cadrul studiului de comparabilitate a unor companii în privința cărora există indicii din surse publice că sunt afiliate (de exemplu, mențiuni incluse pe website-ul companiei conform cărora aceasta face parte dintr-un grup, informații incluse în bazele de date specializate). Prin această practică nelegală, atrage atenția DGSC, se aduce atingere tocmai scopului efectuării studiului de comparabilitate de identificare a intervalului valorii de piață care se realizează, prin definiție, prin raportare la tranzacții între independenți.
Nu în ultimul rând, mai arată DGSC și faptul că, în cazul în care există entități parte din același grup care desfășoară activități similare, organele fiscale sunt obligate să adopte o abordare unitară în analiza prețurilor de transfer cu ocazia desfășurării inspecțiilor fiscale, în temeiul art. 7 Cod procedură fiscală privind rolul activ al organului fiscal. Astfel, în ipoteza în care contribuabilul supus inspecției fiscale depune un studiu de comparabilitate prezentat într-o inspecție fiscală anterioară de către o societate afiliată care desfășoară activități similare, și care a fost admis de organele fiscale, acestea din urmă trebuie să pornească de la același studiu de comparabilitate și în cadrul inspecției fiscale desfășurate la contribuabil.
