Conform studiului CONFIDEX S1 2022 by Impetum Group – care măsoară pentru prima dată starea de spirit a managerilor români după izbucnirea războiului din Ucraina – inflația accentuată, criza materiilor prime și cea energetică sunt cele mai probabile perspective cu care economia noastră se va confrunta în următoarele luni, dar oamenii de afaceri NU se așteaptă la prăbușirea sectorului imobiliar și nici la o criza alimentară.

• 93% dintre manageri se așteaptă la o inflație accentuată
• 86% dintre manageri se așteaptă să continue criza materiilor prime

După doi ani de pandemie, starea de spirit a managerilor s-a îmbunătățit în general, dar noile crize și contextul generat de impactul pe care îl poate avea războiul din Ucraina asupra economiei pun la încercare în special agricultura și industria românească, relevă studiul CONFIDEX, care a măsurat, în cea de-a șasea ediție, încrederea în economie a peste 450 de manageri din top șase categorii de sectoare economice contribuitoare la PIB.

Rezultatele complete ale studiului CONFIDEX S2 2021 vor fi publicate de Impetum Group, marți 17 iunie.

Inițiat la scurt timp după debutul pandemiei, CONFIDEX măsoară încrederea managerilor români în economia actuală și are scopul de a crea repere concrete și de a sprijini managerii în luarea unor decizii adaptate realității.

CONFIDEX este singurul studiu care a surprins T zero al companiilor și a monitorizat pulsul economiei pe tot parcursul pandemiei. Aflat în fața unui nou T zero, războiul din Ucraina, CONFIDEX și-a propus să măsoare efectele pe care acesta le va avea asupra economiei românești.

In cele șase etape ale cercetării de până acum au răspuns peste 2.500 de manageri din România. Companiile respondente însumează peste 150.000 de angajați.

Studiul CONFIDEX S1 2021 acoperă un eșantion de 403 de companii din top 6 categorii de sectoare economice contribuitoare la PIB: agricultură; industrie și energie electrică; construcții; comerț; transport, distribuție, depozitare; servicii. La studiu au răspuns doar CEOs și manageri C-level, iar dintre companiile vizate, 75% au peste 1 milion de euro cifră de afaceri și 31% peste 5 milioane euro cifră de afaceri.

Indicele CONFIDEX e construit din agregarea a 29 de itemi și măsoară pe o scară de la 0 la 100 de puncte încrederea în economie a managerilor și antreprenorilor români. 

Mâine, 18 mai 2022, de la ora 10:30, are loc a patra ediție a evenimentului Forumul Energiei, cu prezență fizică, la Hotel Sheraton, Sala Platinum. 

Evenimentul va putea fi urmărit și online, LIVE, pe platforma www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Financial Intelligence.

Invadarea Ucrainei de către Rusia a provocat o gravă criză umanitară, cu  suferințe și distrugeri inimaginabile, dar afectează și redresarea economică a Europei după pandemie.

Agresiunea Rusiei și sancțiunile occidentale impuse Moscovei au condus la o creștere bruscă a prețurilor la energie și au perturbat și mai mult lanțurile de aprovizionare. În plus, amenință să afecteze eforturile de a aborda provocarea critică a lumii de a reduce emisiile globale cu efect de seră suficient de rapid pentru a evita schimbările climatice catastrofale. 

România se numără printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care are potenţialul necesar pentru a-şi atinge obiectivul legat de independenţa energetică până în 2026 sau 2027. 

România a identificat deja surse şi rute alternative de aprovizionare cu gaz pentru a reduce dependenţa de importurile din Rusia. Din această perspectivă, autoritățile au transmis Comisiei Europene că pentru România este importantă operaţionalizarea şi funcţionarea la capacitate maximă a Coridorului Vertical de Gaze şi a Coridorului Trans-Balcanic de aprovizionare cu gaze. Aceste coridoare sunt deosebit de importante pentru a asigura fluxul de gaze din terminale de tip LNG, precum şi din Azerbaidjan. De asemenea, autoritățile noastre au informat Comisia Europeană asupra demersurilor României de valorificare a potenţialului de gaze naturale onshore de mare adâncime şi offshore din Marea Neagră.

„Pe termen mediu şi lung, România este ferm angajată în demersurile de decarbonizare prin investiţii semnificative în surse regenerabile şi hidrogen, în paralel cu asigurarea independenţei energetice prin menţinerea unui mix energetic diversificat. În acest sens, este necesară accelerarea proiectelor în domeniul nuclear prin construirea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă şi retehnologizarea Unităţii 1, dezvoltarea în România a reactoarelor modulare de mici dimensiuni, construirea de noi capacităţi de producţie energie electrică pe bază de gaz natural şi dezvoltarea infrastructurii aferente, precum şi prelungirea utilizării cărbunelui pentru o perioadă de tranziţie scurtă, aferentă depăşirii actualei crize energetice. Avem nevoie de valorificarea potenţialului indigen, crearea de locuri de muncă prin noi proiecte în domeniul energetic şi reducerea dependenţei de importuri. Asigurarea unui preţ accesibil pentru consumatori şi menţinerea competitivităţii industriilor naţionale sunt deosebit de importante pentru relansarea economică a României şi a UE”, spune Ministrul Energiei Virgil Popescu.

În cadrul evenimentului se vor discuta următoarele subiecte:

• Evoluția pieței de energie din România, în contextul creșterii prețurilor la energie și gaze naturale;
• Gazele din Marea Neagră – oportunitate pentru România;
• Cum obținem independența energetică a României?
• Cum renunțăm la importurile de gaze din Rusia?
• Tranziția energetică – riscuri și oportunități în contextul invaziei din Ucraina;
• PNRR, Fondul de modernizare şi Fondurile Structurale 2021-2027: trei surse importante de finanțare din fonduri europene a proiectelor din energie;
• Finanțarea prin creditele verzi; 
• Strategia de investiții a companiilor de stat din energie;
• Investiția la bursă în acțiuni ale companiilor din energie; listarea Hidroelectrica la bursă;
• Strategia României privind investiția în hidrogen; Hidrogenul – alternativă la combustibilii clasici în transporturi;
• Energia nucleară – contribuție la realizarea obiectivelor climatice;
• Cum prevenim episoadele de blackout? Investiții în infrastructura energetică;
• Energia bazată pe cărbune – viitorul pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO);
• România și potențialul ei pentru energiile regenerabile;
• Eficiența energetică în România; 
• Stațiile electrice și mașinile electrice – evoluția din România;
• Prețurile la energie din România comparativ cu alte state din UE.

Speakerii evenimentului sunt: Virgil POPESCU, Ministrul Energiei (tbc); Zoltan NAGY-BEGE, Vicepreședintele Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE); Cristian BUȘOI, Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, Parlamentul European; István-Loránt ANTAL, Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat; Horia CONSTANTINESCU, Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC); Cristina PRUNĂ, Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor și Vicepreședintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților; Oana-Marciana ÖZMEN, Deputat USR, Secretar la Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților; Marian NĂSTASE, Președintele Asociației Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC); Ștefan FRANGULEA, Director Financiar/ CFO la Electrica; Bogdan BADEA, Președintele Directoratului Hidroelectrica; Adrian TĂNASE, Director General, Bursa de Valori Bucureşti; Călin METEȘ, Deputy CEO Investiții/Deputy Portfolio Manager, Franklin Templeton Investments România; Iuliana PĂNESCU, Head of Treasury, Premier Energy; Cătălin CEPIȘCĂ, Manager, Divizia Corporații, Raiffeisen Bank; Cătălin STANCU, Associated Senior Expert, Horváth; Dana DĂRĂBAN, Director Executiv, Federația ACUE; Cătălin NIȚĂ, Director Executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze; Corneliu BODEA, CEO Adrem și Președinte al Asociației Centrul Român al Energiei; Septimiu STOICA, Președinte AGA, BRM; Dumitru CHISĂLIȚĂ, Președinte, Asociația Energia Inteligentă.

Evenimentul va fi moderat de: Ancuța STANCIU, Membru Fondator, Redactor Șef, Financial Intelligence și Adina ARDELEANU, Membru Fondator, Redactor Șef Adjunct, Financial Intelligence.

Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

Partenerii evenimentului sunt: ABIEC (Asociația Marilor Consumatori de Energie din România), Alro, Hellen’s Rock, Hidroelectrica, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalțiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune – CNCIR S.A., Raiffeisen Bank, Fondul Proprietatea, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), Electrica, Bursa de Valori București, Transgaz, Centrul Român al Energiei, Adrem, ACUE (Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie), MET România, Romgaz, Premier Energy, Grup Servicii Petroliere (GSP), Tinmar Energy, Vienna Energy, Horvath, Bursa Română de Mărfuri, SIF Muntenia, Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

Parteneri instituționali: Consiliul Mondial al Energiei – Comitetul Național Român, Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, ICSS, Camera de Comerț Româno-Britanică, PWN România.

Parteneri media: Agerpres, România Durabilă, Economistul, Club Economic, The Diplomat-Bucharest, Invest Energy, FinZoom.ro, Focus Energetic, Cariere, Revista Patronatului Roman, New Money, BiziLive TV.

Producție video: Boof Media

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi pe pagina evenimentului: https://financialintelligence.ro/forumul-energiei-2022/.

UE și SUA și-au reafirmat pe 16 mai relațiile de cooperare strânsă în vederea abordării provocărilor mondiale din domeniul comerțului și tehnologiei, în consonanță cu angajamentul comun al celor două părți de a apăra democrația, libertatea și drepturile omului. Reunite în cadrul celei de a doua reuniuni ministeriale a Consiliului pentru comerț și tehnologie (CCT) de la Paris, ambele părți au recunoscut rolul central care îi revine acestui for în cadrul parteneriatului transatlantic reînnoit, acesta contribuind deja la coordonarea măsurilor comune adoptate de UE și SUA ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Declarațiile membrilor colegiului

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală și copreședinta CCT, a declarat: „Războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei a scos și mai mult în evidență importanța cooperării noastre cu SUA în ceea ce privește aspectele economice și tehnologice. Este o cooperare care îmbrățișează și alte aspecte, dincolo de măsurile luate ca răspuns la război. Împreună cu partenerii noștri transatlantici, putem crea o viziune pozitivă pentru economiile noastre și pentru o guvernanță democratică a internetului bazată pe demnitatea și integritatea persoanei. Acționând împreună, putem stabili coordonatele economiei de mâine. Ne unim așadar forțele, iar, în astfel de situații, în care doi parteneri hotărâți conduc prin puterea exemplului, avem convingerea că putem schimba lucrurile în bine.”

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv, comisarul pentru comerț și totodată copreședintele CCT, a declarat: „Sunt extrem de bucuros că am convenit, la această a doua reuniune a CCT, să extindem domeniile de cooperare cu SUA pentru a aborda provocările comerciale mondiale noi și emergente, acționând ca parteneri de încredere. Vom colabora îndeaproape pentru a garanta securitatea lanțurilor noastre de aprovizionare și a promova securitatea alimentară la nivel mondial. Ne vom baza pe coordonarea fără precedent pe care o avem cu partenerii noștri transatlantici cu privire la controlul exporturilor către Rusia pentru a ne armoniza și mai mult abordarea în acest domeniu critic, stimulând, în același timp, schimburile comerciale cu Ucraina. Vom coopera, de asemenea, în ceea ce privește promovarea comerțului verde, de exemplu prin intermediul achizițiilor publice verzi.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „Colaborarea transatlantică cu privire la lanțurile de aprovizionare și tehnologiile digitale este esențială pentru apărarea intereselor și a valorilor noastre comune. După o colaborare fructuoasă cu Statele Unite în ceea ce privește blocajele la nivelul lanțului de aprovizionare pentru ingredientele vaccinurilor, mă bucur să constat voința comună de a consolida reziliența lanțurilor de aprovizionare și în alte domenii, de la materii prime la semiconductori. Reuniunea de la Paris reprezintă un moment important pentru Consiliul pentru comerț și tehnologie, fiind o ocazie binevenită de a transforma dialogul transatlantic în rezultate concrete.”

Principalele rezultate ale celei de a 2-a reuniuni ministeriale a CCT

Sprijin pentru Ucraina

Copreședinții CCT și-au exprimat angajamentul comun ferm de a sprijini Ucraina împotriva agresiunii militare ruse și au convenit asupra unor măsuri concrete care au fost deja inițiate și vor continua în cadrul CCT. De asemenea, aceștia s-au angajat să colaboreze cu Ucraina în eforturile acesteia de a-și reconstrui economia și de a crea un cadru favorabil pentru comerț și investiții. 

Integritatea informațiilor

Copreședinții au convenit să își consolideze cooperarea pentru a sprijini integritatea informațiilor în situații de criză, concentrându-se inițial asupra unui cadru analitic comun în vederea identificării acțiunilor Rusiei de manipulare a informațiilor și de interferență, care va permite ulterior stabilirea unui cadru de cooperare în toate situațiile de criză.

Dialogul privind comerțul și munca

Copreședinții au convenit să instituie un dialog tripartit privind comerțul și munca pentru a promova împreună drepturile lucrătorilor care sunt recunoscute la nivel internațional, precum și de a eradica munca forțată și munca copiilor, printre altele.

Controlul exporturilor

Cooperarea în cadrul CCT a fost esențială pentru a asigura, într-un mod rapid și coordonat, controlul exporturilor de tehnologii avansate, cum ar fi cele din sectorul aerospațial și supravegherea cibernetică, astfel încât să se submineze capacitatea Rusiei de a-și dezvolta și mai mult capacitățile industriale și militare. Ambele părți s-au angajat să continue și să consolideze această cooperare strânsă.

Lanțuri de aprovizionare sigure

Având în vedere fragilizarea lanțurilor de aprovizionare mondiale în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, ambele părți au convenit că o cooperare strânsă, menită să promoveze reziliența lanțurilor de aprovizionare, este mai importantă ca oricând. De exemplu, UE și SUA au convenit să dezvolte un mecanism comun de alertă timpurie și monitorizare cu privire la lanțurile valorice ale semiconductorilor pentru a spori gradul de informare și de pregătire în cazul întreruperilor aprovizionării și a încuraja schimburile de informații astfel încât să se evite o cursă după subvenții.

Un grup operativ dedicat finanțării publice pentru servicii și tehnologii ale informației și comunicațiilor (ICTS) sigure și reziliente în țările terțe va pregăti, de asemenea, terenul pentru finanțarea publică comună de către SUA și UE a unor proiecte digitale în țări terțe, bazate pe un set de principii generale comune.

Standarde tehnologice

În domeniul tehnologiilor emergente, UE și SUA au convenit să instituie un mecanism de informare strategică de standardizare (ISS) pentru a promova și a apăra interesele comune în activitățile internaționale de standardizare. Ambele părți vor depune eforturi pentru a promova dezvoltarea unor standarde tehnice armonizate și interoperabile în domeniile de interes strategic comun, cum ar fi IA, fabricarea aditivă, reciclarea materialelor sau internetul obiectelor.

Inteligența artificială

Părțile au reluat discuțiile cu privire la transpunerea în realitate a principiilor comune în materie de IA și au convenit să elaboreze o foaie de parcurs comună privind instrumentele de evaluare și măsurare pentru o IA fiabilă și în materie de gestionare a riscurilor.

Guvernanța platformelor

UE și SUA și-au reafirmat, de asemenea, sprijinul pentru un internet deschis, global, interoperabil, fiabil și sigur, în conformitate cu Declarația privind viitorul internetului  și cu Declarația privind drepturile și principiile digitale europene. În plus, UE și SUA au convenit să își consolideze cooperarea cu privire la principalele aspecte ale guvernanței platformelor.

Accesul IMM-urilor la tehnologie

UE și SUA au publicat un ghid comun de bune practici, care conține resurse privind modul în care IMM-urile pot deveni mai sigure din punct de vedere cibernetic.

Aspecte ale comerțului și tehnologiei care sunt legate de mediu și de climă

CCT are ca obiectiv general promovarea durabilității. În acest spirit, miniștrii au convenit să abordeze, în cadrul lucrărilor consiliului, aspectele legate de comerț, dar și de mediu și climă, inclusiv privind promovarea unei mai bune înțelegeri a rolului pe care îl poate juca comerțul în facilitarea diseminării bunurilor și serviciilor de mediu; un alt aspect abordat a constat în asigurarea unei cooperări mai strânse în domeniul achizițiilor publice verzi și elaborarea unor metodologii comune pentru stabilirea amprentei de carbon.

Bariere comerciale

Miniștrii au convenit să colaboreze pentru a găsi soluții care să contribuie la intensificarea comerțului și a investițiilor transatlantice, inclusiv prin sprijinirea cooperării în domeniul achizițiilor publice și al evaluării conformității, precum și prin schimburi privind noile bariere care ar putea apărea în calea comerțului, atât la nivel bilateral, cât și în relația cu țările terțe. Miniștrii au convenit, de asemenea, să își coordoneze eforturile pentru a aborda politicile care nu se bazează pe piață, încercând, în același timp, să evite consecințele colaterale reciproce.

Uniunea Europeană și Statele Unite au înființat Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie (CCT) în cadrul reuniunii lor de la Bruxelles din 15 iunie 2021. CCT este un forum în cadrul căruia Statele Unite și Uniunea Europeană își coordonează abordările referitoare la aspecte de importanță majoră din domeniul comerțului și tehnologiei și aprofundează cooperarea transatlantică în aceste domenii, pe baza valorilor democratice comune. Reuniunea inaugurală a CCT a avut loc la 29 septembrie 2021. În urma reuniunii, au fost înființate 10 grupuri de lucru care se vor consacra unor subiecte precum standardele, inteligența artificială, semiconductorii, controlul exporturilor și provocările comerciale mondiale. Următoarea reuniune a CCT este planificată să aibă loc înainte de sfârșitul anului 2022 în Statele Unite ale Americii.

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale și revista ECONOMISTUL se alătură vocilor autorizate care susțin ca listarea Hidroelectrica să se facă doar la Bursa de Valori de la București.

Apreciem că listarea pe Bursa de Valori de la București este o modalitate prin care Piața de Capital din România se dezvoltă.
Totodată se asigură o creștere a ponderii finanțării economiei din alte surse decât piața bancară și va avea efecte pozitive pentru dezvoltarea economiei românești reale.

Credem că printr-o politică de educație financiară adecvată desfășurate de ASF și BVB se pot atrage ca investitori deținătorii de depozite bancare, cu efecte deosebit de favorabile atât pentru cai care investesc din depozitele bancare, dar și punerea în circulație a unor fonduri insuficient fructificate prin stagnarea valorii banilor în depozitele bancare.

Sondajul plăților corporative din China 2022 arată că mai puține companii s-au confruntat cu întârzieri de plată în 2021, însă acestea au raportat plăți restante mai lungi decât în anul precedent. Întârzierea medie de plată a crescut de la 79 de zile în 2020 la 86 de zile în 2021. Companii din 9 sectoare (raportat la un total de 13 sectoare) au raportat o creștere a întârzierilor la plată, în frunte cu sectorul agroalimentar care a înregistrat cea mai mare creștere de 43 de zile, urmat de lemn, transporturi, și textile.

Mai multe companii au raportat întârzieri de plată ultra-lungi (ULPD), respectiv plăți restante de peste șase luni, acestea crescând de la 15% la 19% în 2021. Mai îngrijorător, a existat o creștere semnificativă a firmelor care s-au confruntat cu ULPD-uri mai mari de 10% din cifra de afaceri anuală, crescând de la 27% în 2020 la 40% în 2021, în special în sectoarele construcții și agroalimentar.

În contextul încetinirii creșterii economice a Chinei în 2022, mai puține companii se așteaptă la o îmbunătățire a vânzărilor și a fluxului de numerar.

Coface estimează o încetinire a creșterii PIB-ului Chinei la 4,8% în 2022, după o creștere puternică de 8,1% în 2021, deoarece economia chineză continuă să se confrunte cu dificultăți precum căderea sectorului imobiliar, urmărirea politicilor zero impotriva COVID, redresarea lentă a consumului, dar și cu prețuri mai mari ale mărfurilor.

Bernard Aw, Economist pentru Asia Pacific în cadrul Coface, declară: 

„Potrivit celui mai recent studiu Coface privind plățile corporative din China, condițiile de credit oferite de companiile chineze au rămas stricte, în ciuda redresării economice în 2021, deoarece companiile rămân precaute din cauza pandemiei în curs. Sectoarele agroalimentar și energetic au înregistrat cea mai mare scădere a termenelor de plată  (-23 de zile fiecare), reflectând creșterea riscurilor de credit legate de prețurile tot mai mari cu materia primă.

Deși mai puține companii au raportat un număr mai mic de întârzieri de plată, a existat o creștere a proporției de respondenți care au declarat că întârzierile de plată au fost mai lungi, de la 36% în 2020 la 42% în 2021, cea mai mare creștere din 2016. Industria agroalimentară a raportat cea mai mare creștere a întârzierii medii de plată de la 43 de zile la 88. Au fost raportate tendințe de creștere în sectorul lemnului (+20 de zile), transporturi (+18) și textile (+16), evidențiind impactul scăderii cererii interne din cauza restricțiilor stricte de distanțare socială din China.

Companiile chineze sunt mai puțin optimiste cu privire la perspectivele economice ale Chinei, 44% dintre respondenți se așteaptă ca vânzările să se îmbunătățească în acest an, în scădere de la 65% în 2020, în timp ce firmele care prognozează un flux de numerar mai bun au scăzut cu aproape jumătate de la 50% în 2020 la 27% în 2021. Creșterea prețurilor materiilor prime, cererea mai slabă de pe piață și pandemia în curs au fost factorii determinanți în acest sens.

Recentul focar de Omicron necesită mai mult control Covid în China și va agrava întreruperile lanțului global de aprovizionare. Coface se așteaptă ca obligațiunile corporative și insolvențele din China să crească în 2022, în special în sectoarele care au acumulat riscuri de flux de numerar mai mari în 2021 din cauza pandemiei.”

Întârzieri de plată: creșterea prețurilor materiilor prime devine un factor cheie în plățile restante

Mai puține companii au înregistrat întârzieri de plată în 2021, 53% dintre respondenți raportând plăți restante, în scădere de la 57% în 2020. Cu toate acestea, întârzierea medie a plăților a crescut de la 79 de zile în 2020 la 86 de zile în 2021. Sectorul construcții a continuat să întâmpine cele mai lungi întârzieri de plată (109 zile), urmat de transporturi cu 99 zile.

Cel mai îngrijorător este că ponderea respondenților care se confruntă cu întârzieri de plată ultra-lungi (ULPD) care depășesc 2% din cifra de afaceri anuală a crescut de la 47% în 2020 la 64% în 2021. Construcțiile a rămas sectorul cu cea mai mare pondere (56%) dintre respondenții care au raportat ULPD-uri depăşind 10% din cifra lor de afaceri anuală. Conform Coface, 80% dintre ULPD-uri nu sunt niciodată plătite. Atunci când acestea reprezintă o pondere a cifrei de afaceri anuale de peste 2%, fluxul de numerar al unei companii ar putea fi în pericol.

Principalul motiv din spatele acestor întârzieri este dat de dificultățile financiare ale clienților, evidențiate de aproape trei sferturi dintre respondenți care au indicat întârzieri la plată. Dificultățile financiare au fost cauzate mai ales de concurența acerbă care a afectat marjele (36%), dar și – într-o măsură mai mare în 2021 – de creșterea prețurilor materiilor prime (23% față de 10% în 2020) și de o încetinire a creșterii pieței locale (16% față de 10% în 2020). Acest lucru arată cum creșterea prețurilor mărfurilor exercită presiune asupra costurilor operaționale, cu efect direct asupra fluxului de numerar al companiilor.

Așteptări economice: speranțe mari,
dar cu riscuri semnificative privind creșterea

Privind în perspectivă, majoritatea respondenților sunt încrezători cu privire la perspectivele economice din acest an, deși ponderea optimiștilor a scăzut la 68%, de la 73% în anul precedent.

Așteptările privind vânzările și fluxurile de numerar au fost mai puțin optimiste, ceea ce poate fi legat de o diminuare a ritmului de redresare, pe măsură ce întreprinderile se apropie de condițiile pre-pandemie. Procentul respondenților care anticipează performanțe îmbunătățite în vânzări a scăzut de la 65% în 2020 la 44% în 2021, în timp ce cei care prevăd un flux de numerar mai bun a scăzut cu aproape jumătate de la 50% în 2020 la 27% în 2021. Creșterea prețurilor materiilor prime, slăbirea cererii de pe piață și pandemia în curs au fost factori cheie evidențiați de respondenții care anticipau vânzări mai scăzute.

Potrivit Coface, creșterea PIB-ului Chinei va încetini la 4,8% în 2022, după o creștere puternică de 8,1% în 2021, deoarece economia chineză continuă să se confrunte cu dificultăți semnificative în calea creșterii, inclusiv o cădere a sectorului imobiliar, urmărirea politicilor zero COVID, o redresare slabă a consumului, dar și prețurile mai mari ale mărfurilor.

Lanțurile globale de aprovizionare ar putea rămâne blocate

Efectele crizei Rusia-Ucraina și politica zero COVID a Chinei sunt de așteptat să impacteze și mai mult lanțurile globale de aprovizionare. Având în vedere rolul proeminent jucat atât de Rusia, cât și de Ucraina pe piețele globale de energie și alimente, criza în plină desfășurare este un risc semnificativ pentru aprovizionarea cu astfel de mărfuri. Rusia este al doilea producător mondial de gaze al treilea  de petrol. Este, de asemenea, un producător major de metale strategice, cum ar fi paladiu, nichel și cupru. Aceste metale sunt folosite în industria auto și aeronautică, în timp ce cuprul este un metal important pentru sectorul construcțiilor. Ambele țări sunt exportatori importanți de anumite mărfuri agricole, precum ulei de floarea soarelui și de șofrănel (75% din exporturile globale în 2019 combinate), grâu (29%), cereale grosiere (20%) și porumb (19%). Sancțiunile asupra mărfurilor rusești, inclusiv interzicerea importurilor de țiței și produse rafinate rusești de către Statele Unite, Regatul Unit, Canada și Australia, precum și restricțiile privind importul impuse de Uniunea Europeană (UE) pentru fier și oțel rusesc, au ridicat temeri legat de penuria acestor produse, ducând la creșterea prețurilor. Sancțiunile financiare asupra mai multor bănci rusești și restricțiile privind accesul la dolari americani ar putea afecta fluxurile comerciale agricole. Întreruperea rutelor comerciale s-a adăugat, de asemenea, la preocupările legate de prețuri mai mari și de întârzierile de livrare.

În timp ce China a trecut de la o strategie strictă de zero COVID la o abordare „dinamică” pentru a minimiza efectele negative asupra economiei chineze, efectele negative care decurg din măsurile implementate pentru a limita focarele în toată țara rămân. Carantina din Shenzhen și Shanghai din martie și aprilie au afectat operațiunile normale ale serviciilor logistice și de depozitare de la uscat, în ciuda faptului că operațiunile portuare continuă să funcționeze. Indicele timpilor de livrare al furnizorilor PMI din China a scăzut la un minim al ultimilor doi ani în martie 2022, reflectând înrăutățirea întârzierilor de livrare. În mod similar, Indicele de prosperitate al industriei logistice din China a scăzut, de asemenea, la cel mai mic nivel din februarie 2020, sectorul logisticii fiind afectat de răspândirea pandemiei în mai multe părți ale țării, unde măsurile diferențiate de gestionare a pandemiei au perturbat distribuția interregională și capacitatea de a menține operațiunile pe cursul normal.