Denunțarea neregulilor: transpunerea directivei UE privind whistleblowing-ul și abordarea acesteia cu privire la conduita inadecvată

Economistul
-
0
Denunțarea neregulilor: transpunerea directivei UE privind whistleblowing-ul și abordarea acesteia cu privire la conduita inadecvată


Material de opinie de Burcin Atakan,
Partener Consultanță Financiară, și
Elton Mata, Forensic Senior Associate,
Deloitte România (foto)

Noua directivă UE nr. 2019/1937 referitoare la denunțarea încălcării regulilor a fost transpusă începând de la finalul anului trecut în legislația statelor membre, care sunt obligate să adopte legi și reglementări care să asigure protecția avertizorilor de integritate (whistleblowers) și să permită canale sigure de raportare în instituțiile publice și private. Toate entitățile juridice cu mai mult de 50 de angajați sau cu o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane de euro trebuie să implementeze canale interne de raportare, în temeiul acestei directive UE. Pentru companiile cu peste 250 de angajați, directiva se aplică începând din decembrie 2021, iar pentru cele care au între 50 și 249 de angajați, directiva se va aplica începând din decembrie 2023. Această directivă privind protecția avertizorilor de integritate a fost inițial adoptată de către Uniunea Europeană în anul 2019, iar următorii doi ani au oferit celor 27 de state membre timp pentru a se conforma prevederilor.

Cu toate acestea, până în mai 2022, doar opt state membre au adoptat legi de transpunere (Cipru, Danemarca, Franța, Suedia, Portugalia, Lituania, Malta și Letonia), în timp ce un număr de 18 state sunt încă menționate ca fiind întârziate. Despre cel de-al 27-lea stat, Ungaria, EU Whistleblowing Monitor menționează că „nu a început“ demersurile. Observând stadiul din prezent, directiva nu poate fi considerată complet transpusă în niciuna dintre țări, prin urmare, Comisia Europeană a inițiat o serie de proceduri privind încălcarea dreptului comunitar (cazurile pot fi urmărite pe secțiunea online dedicată deciziilor privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor).

Care este situația României?

România a înregistrat un oarecare avans privind transpunerea legii, întrucât Guvernul României a adoptat un proiect de lege privind protecția avertizorilor de integritate, denumit „Propunere legislativă privind protecția avertizorilor în interes public”, pe care l-a înaintat Parlamentului pentru a-l transpune ulterior în legislația națională. Însă data intrării în vigoare a acesteia, așa cum prevedea proiectul de lege, și anume 31 martie 2022, a fost cu mult depășită.

În același timp, este important de subliniat că numeroase companii autohtone iau deja măsuri pentru elaborarea unor politici interne de raportare și pentru analizarea pieței furnizorilor de servicii în acest domeniu.

Încălcările neraportate devin probleme în organizație și pot fi dăunătoare pe termen lung. Este îmbucurător că numeroase companii au curajul să implementeze programe eficiente de avertizare pentru a gestiona astfel de chestiuni legat de angajații lor și de organizații în ansamblu. De asemenea, este promițător faptul că noua directivă UE pune presiune asupra companiilor să înființeze o linie sigură de raportare. Pe termen mediu și lung, cu susținere din partea managementului, astfel de linii de raportare se vor dovedi, cu siguranță, valoroase pentru businessurile din Uniunea Europeană.

Ce este, de fapt, un whistleblower?

Avertizorul este persoana care dezvăluie informații referitoare la nereguli ce ar putea dăuna organizației sau sentimentului de încredere din cadrul acesteia ori chiar încrederii în organizație în ansamblu. Astfel de dezvăluiri sunt făcute fie intern, reprezentanților independenți ai organizației, fie extern, autorităților guvernamentale relevante. Mai trebuie menționat un aspect de care companiile trebuie să țină cont: în absența unui canal sigur de raportare, există riscul ca avertizorii care ar dori să denunțe abateri grave să decidă să le facă publice, prin intermediul mass-media, pentru că simt că nu au altă opțiune.

Avertizorii de integritate au un rol important în protejarea interesului public, aspect dovedit prin situațiile grave dezvăluite în trecut, cum ar fi cazurile de evaziune fiscală (spre exemplu LuxLeaks și Panama Papers) și cazurile de spălare de bani (de exemplu, scandalul Danske Bank). Denunțarea este una dintre cele mai eficiente modalități de a detecta și de a preveni corupția, precum și cazuri de malpraxis. Prin urmare, este esențial ca anonimatul avertizorului să fie protejat, nu numai în vederea prevenirii represaliilor împotriva acestuia, ci și pentru a-i da încredere că vocea sa va fi auzită.

Din nefericire, avertizorul se confruntă adesea cu represalii din partea angajatorului după ce semnalează nereguli. Potrivit unui studiu efectuat de profesorii de la Universitatea Bradley, aproape două treimi dintre avertizori au suferit următoarele forme de represalii: 69% și-au pierdut locul de muncă sau au fost forțați să demisioneze, 64% au primit evaluări negative privind performanța lor la locul de muncă, 68% au fost monitorizați mai îndeaproape de către supraveghetori, 69% au fost criticați sau ostracizați de către colegii de lucru, iar 64% au fost puși pe „lista neagră” în tentativa de a obține un alt loc de muncă. 

Ținând cont de noua directivă UE, ce servește drept catalizator, mult mai mulți avertizori se vor simți mai în siguranță și încurajați să ia poziție și să expună abaterile, în timp ce organizațiile sunt sprijinite în vederea constituirii infrastructurii ce facilitează integrarea acestui nou regulament, Directiva UE nr. 2019/1937 privind denunțarea.  

România este pe cale să aprobe Directiva privind avertizorii de integritate. Cât de pregătite sunt companiile pentru noile reglementări?

Economistul
-
0
România este pe cale să aprobe Directiva privind avertizorii de integritate. Cât de pregătite sunt companiile pentru noile reglementări?

Ana Sebov,
Liderul Departamentului
de Forensic Services PwC România
Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias

Circa 42% dintre fraudele din companii au fost depistate în urma sesizărilor primite de la avertizori de integritate (i.e. persoane care raportează, într-un context profesional, fapte neetice, încălcări de legi, reguli sau proceduri), conform unui studiu al Asociației Internaționale a Examinatorilor de Fraudă.

Astfel de raportari ar trebui încurajate având în vedere că fraudele/criminalitatea economică produc atât pierderi financiare semnificative, cât și reputaționale, respectiv conduc la erodarea încrederii pe care publicul o are într-o instituție/companie. 

România, dar și alte state europene, nu au încă o legislație clară în acest domeniu și există o teamă de consecințe negative pe care le pot suporta avertizorii de integritate ca urmare a raportărilor. În acest context, la data de 16 decembrie 2019 Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului european, aceasta urmând a fi implementată în legislația tuturor statelor membre, inclusiv prin extinderea domeniului său de aplicare, la aspecte legate de încălcarea dreptului național. 

Pe scurt, persoanele care raportează încălcări legislative (ex. acte frauduloase, dar nu numai), vor fi protejate de lege și nu vor trebui să se teamă de consecințe, iar companiile vor trebui să implementeze proceduri interne de tratare a acestor raportări. 

În România, deși termenul limită pentru transpunerea la nivel național a directivei  a expirat deja (i.e. decembrie 2021), legea ce ar urma să fie adoptată în acest sens se află încă în procedură legislativă în Parlament. În stadiul actual, se preia destul de fidel textul Directivei, fiind  incluse prevederi legale referitoare la răspunderea civilă, disciplinară, contravențională sau penală, după caz, a celor ce încalcă reglementarea, dar și sancțiuni corespunzătoare.

Anticipând nevoile care vor fi generate de noua legislație a avertizorilor de integritate, PwC a dezvoltat o platformă online care facilitează raportarea și investigarea sesizărilor avertizorilor de integritate, identificând totodată prin implicarea unei echipei multidisciplinare PwC și D&B printr-o analiză de tip forensic și, respectiv, juridic (dreptul muncii și protecția datelor personale) și aspectele cele mai importante pe care reprezentanții companiilor ar trebui să le ia în considerare încă de acum, spre a nu fi ulterior luați prin surprindere la momentul când se vor aplica aceste norme ce conțin exigențe extrem de ridicate și sancțiuni aferente dure.

Ce prevede directiva?

Directiva stabilește, printre altele, cadrul de protecție a avertizorilor de integritate, aria de aplicabilitate, tipurile de canale de raportare, respectiv cine ar trebui sa le implementeze (ex. instituții publice și entități private cu mai mult de 50 de angajați) și responsabilități (ex. atribuții de primire și investigare a sesizărilor primite).

Protecția se aplică atât angajaților actuali care raportează fapte sau suspiciuni de încălcare a legii, cât și foștilor angajați, celor în proces de recrutare sau celor care doresc să își păstreze anonimatul. Legat de ultimul aspect, conform Directivei, raportarea poate fi făcută și anonim, însă rămâne de văzut ce prevederi va avea legea din România cu privire la raportările anonime.

Canalele de raportare pot fi online, cutii poștale, linii telefonice dedicate, întâlniri  la solicitarea persoanei care efectuează raportarea. Indiferent de formă, canalele trebuie să permită protecția identității avertizorului, iar datele cu caracter personal trebuie prelucrate conform prevederilor legale aplicabile.

Directiva mai prevede următoarele termene de informare: 1) avertizorul trebuie sa fie informat de primirea raportării în termen de cel mult șapte zile calendaristice de la primirea acesteia; 2) avertizorul trebuie sa fie informat asupra stadiului acțiunilor subsecvente raportării, în termen de trei luni de la data confirmării primirii sesizării.

Principalul canal de raportare este cel intern implementat de o companie, urmat de canalele externe de raportare implementate de autorități competente, și de divulgarea în spațiul public. Avertizorul poate decide să folosească direct canalul extern de raportare, dacă canalele interne nu există sau dacă consideră că aspectele sesizate nu pot fi remediate prin intermediul canalelor interne de raportare. În cazul în care raportarea pe canalele interne sau externe nu a dat rezultate sau dacă avertizorul nu a fost notificat cu privire la acțiunile subsecvente în termen de trei luni (sau șase luni în cazurile temeinic justificate), acesta poate alege ca o ultimă soluție divulgarea în spațiul public. Divulgarea publică poate fi utilizată și în caz de pericol iminent sau evident pentru interesul public (ex. risc de prejudiciu ireversibil) sau dacă prin utilizarea raportării externe există un risc de represalii / ca încălcarea să nu fie remediată.

Ce pot și trebuie să facă încă de acum societățile pentru a se conforma cerințelor legislative aplicabile după transpunerea Directivei în lege și intrarea acesteia din urmă în vigoare?

Modalitatea de implementare a prevederilor viitoarei legi pentru companii este foarte importantă, mai ales în contextul impactului pe care un asemenea act normativ l-ar putea avea asupra afacerii. Să nu uităm că, de exemplu, nerespectarea reglementărilor în materia protecției datelor cu caracter personal poate conduce la aplicarea unor sancțiuni pecuniare semnificative (ex. de până la 4% din cifra de afaceri globală) sau ca anumite companii pot fi atrase în scandaluri media cu efecte financiare și reputationale de nedorit.

În aceste condiții, ținând cont și de complexitatea și tehnicitatea problemelor în discuție, ar trebui ca entitățile private să aibă în vedere încă de dinaintea intrării în vigoare a viitoarei legi ce transpune Directiva, respectiv:

  • Revizuirea și actualizarea politicilor de conformitate pentru a răspunde cerințelor viitoarei legi care va transpune Directiva.
  • Aspectele relevante privind protecția datelor cu caracter personal, cum ar fi adaptarea politicilor de protecția datelor, redactarea sau revizuirea notelor de informare aferente acestor noi activități de prelucrare.
  • În măsura în care nu există deja, implementarea unor canale interne specifice de raportare. Dacă astfel de canale de raportare sunt deja implementate, analizarea necesității unor actualizări, precum și evaluarea accesibilității și a gradului de ușurință cu care acestea pot fi folosite.
  • (Re)informarea și încurajarea angajaților cu privire la posibilitățile de raportare, dar și modificarea corespunzătoare a reglementărilor interne aplicabile (i.e. regulament intern, politici specifice aplicabile în diferite situații în detalierea acestuia etc.).
  • Desemnarea și instruirea unei / unor persoane imparțiale cu atribuții de primire și investigare a sesizărilor primite. De avut în vedere că persoana care primește sesizarea nu trebuie să fie și cea care efectuează investigația. De altfel, formarea unei echipe de investigație și selectarea procedurilor de investigație sunt aspecte foarte importante și poate afecta rezultatul investigației. Echipa de investigație trebuie să fie formată din oameni care au experiența, cunoștințele și abilitățile necesare pentru a efectua investigația, iar metodele selectate (interviuri, analiza de documente, computer forensic, etc) trebuie sa asigure identificarea faptelor relevante. De exemplu investigația unei raportări financiare frauduloase presupune ca în echipa să fie o persoană cu cunoștințe economice. Surse importante de informații în investigații sunt interviurile și echipamentele IT. Prin urmare, în echipă trebuie să fie un investigator experimentat care știe ce să întrebe și când să întrebe, respectiv o persona experimentată in computer forensic. Cadrul legal este de asemenea vital de observat în orice investigație.
  • Evaluarea resurselor necesare implementării și gestionării canalelelor interne de raportare și, în funcție de nevoie, luarea în considerare a posibilității de a contracta serviciile unor furnizori existenți în piața de servicii de tip forensic, care pot oferi suport și consultanță integrată 1) cu implementarea și evaluarea canalelor de raportare; 2) cu investigarea sesizărilor primite, mai ales atunci când cazurile sunt complexe și riscante pentru o companie (ex. investigații de sesizări de acte de corupție, spălare de bani, hărțuire, scheme complexe de frauda, cazuri de hărțuire,  etc).

Chiar dacă momentul în care se va aplica noua lege este încă incert, este de așteptat ca acest proces să fie accelerat de riscul inerent al unei proceduri de infringement inițiate de către Comisia Europeană, așa cum s-a mai întâmplat în alte cazuri când România a ratat termenele de transpune a actelor europene. Ar fi deci doar o iluzie pentru cei vizați de normele mai sus-descrise să creadă că ar mai fi ceva timp pentru a se pregăti în vederea unei aplicări corespunzătoare a acestora când, în realitate este deja destul de târziu. Astfel, companiile ar trebui să înceapă încă de acum să acționeze în sensul pregătirii implementării prevederilor, pentru a nu avea ulterior dificultăți și surprize neplăcute. 

 

Tinerii în Arenă – Mentorat la puterea a cincea

Economistul
-
0
Tinerii în Arenă – Mentorat la puterea a cincea

 

  • 5 idei, 5 echipe de tineri antreprenori și 5 mentori pun bazele unei noi generații de business autohton de succes
  • O lecție deschisă din care fiecare are de învățat: cea dea 3-a ediție a celui mai important eveniment de business adresat tinerilor va avea loc pe 19 mai 2022

Ne apropiem de finala ediției din acest an a Tinerii în Arenă, cel mai mare eveniment de business din România adresat Generației Z, ce are ca scop stimularea și cultivarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani. Cinci echipe de tineri antreprenori se vor afla față în față cu cinci dintre cei mai de succes antreprenori români ce le pot deveni mentori în dezvoltarea ideilor lor de afaceri. Tinerii își vor susține ideiile de afaceri în cadrul unui eveniment din care toți vor avea de câștigat.

Gala Tineri in Arena se va desfășura în cea dea 2-a zi a Summitului Romanian Business Leaders aflat anul acesta la a X-a editie. Evenimentul va avea loc pe 18-19 mai la Crowne Plaza cu participarea a peste 250 de antreprenori de top de lideri din business.

„Noutatea acestei ediții este că vom facilita conectarea tinerilor cu și mai mulți antreprenori. Pe lângă faptul că este prima ediția ce se va întâmplă și în format fizic, tinerii pot primi sprijin și de la cei peste 250 de antreprenori și executivi de top din cadrul Summitului Romanian Business Leaders, pe lângă cei 5 mentori invitați de noi. De asemenea, am pregătit pentru tinerii din online o experiență inedită de conversație cu antreprenori și chiar mentorat, iar pe tot parcursul evenimentului îi vom implica în ceea ce se întâmplă fizic”, a declarat Alin Claudiu Apostu, organizatorul Tinerii în Arenă.

Anul acesta Tineri în Arenă este despre eroi

Evenimentul își propune să pună împreună eroi. La fel ca în basme, eroul are succes datorită atitudinii și calităților sale, dar și datorită ajutorului primit. Organizatorii doresc să consolideze puntea dintre tineri cu potențial și antreprenori cu experiență într-un schimb în care ambele părți sunt câștigătoare. Tinerii se conectează direct cu mentori, din experiența cărora învață și cresc, iar antreprenorii cunosc niște tineri cu potențial, deja pasionați de mediul business și se pot inspira din viziunea lor proaspătă.

Cine sunt finaliștii?

La ediția actuală a efervescentei competiții antreprenoriale s-au înscris zeci de echipe din toată țara din rândul cărora 12 au intrat într-un program de mentorat de 5 luni iar 5 au fost invitate să își prezinte ideea în fața juriului.

Iatăcele cinci echipe care își vor prezenta ideile la eveniment:

  • Colorise este prima platformă care recomandă utilizatorului hainele potrivite în doar 5 minute cu ajutorul unui test psihologic.
  • MyToDo este o platformă online unde utilizatorul poate găsi în orașul său sau în apropiere prestatori de servicii din diferite domenii. (ex: curățenie, instalații, transport mobilă și asamblat mobilă).
  • Nightzdigitalizează piața evenimentelor din România și creează prima platformă de socializare românească dedicată petrecerilor.
  • OatsFill este un concept de business bazat pe producția și comercializarea produselor alimentare pe bază de fulgi de ovăz.
  • Travelens este un marketplace pentru fotografia de vacanță prin care conectează rapid și eficient turiștii cu fotografii locali. 

Cine sunt membrii juriului?

Ca la fiecare ediție, organizatorii îți propun să aducă în prim plan antreprenori de succes care pot fi modele pentru tânăra generație și care se implică prin mentorat în businessurile tinerilor din România. Pe lângă ghidarea pe drumul antreprenoriatului, acești lideri vor transmite importanța și valorile activității de mentorat, pentru ca mai departe cei care vor beneficia acum de ele să le transmită la rândul lor către alte generații de antreprenori.

Cei cinci antreprenori care vor sta față în față cu finaliștii sunt:

Dragoș Anastasiu– președintele Grupului Eurolines România și unul dintre cei mai cunoscuţi şi implicaţi oameni de afaceri români în promovarea spiritului antreprenorial.

Rucsandra Hurezeanu –fondatoarea Ivatherm care astăzi se numără printre primii 5 jucători pe piața de dermocosmetice din România și cu o prezență internațională în 18 țări.

Matei Dumitrescu – General Partner în cel mai mare fond de investiții cu capital privat din România Roca X, destinat startup-urilor disruptive din piața de tehnologie, parte a Impetum Group.

Felix Pătrășcanu – Membru fondator și managing partner al companiei lider pe piața serviciilor de curierat rapid din România, FAN Courier.

Dragoș Petrescu – Una dintre cele mai importante personalități din industria HoReCa și fondatorul City Grill Restaurants.

„Să fii curios, curajos și chiar din timpul școlii să explorezi ce înseamnă businessul îți va da aripi când ești deja mai matur! Toate greșelile trebuie făcute cât mai timpuriu iar învățăturile să fie culese. Antreprenoriatul înseamnă să ai mult curaj și determinare în a-ți urmări visele și a le transpune în realitate. Și să fii pregătit când întâlnești obstacole! Iar inițiativele precum „Tineri în Arenă”, care hrănesc curajul și oferă mentorat, sunt necesare în România pentru că prin intermediul lor se lărgește baza viitorului ecosistem de startupuri din România și se formează pepiniera unicornilor de mâine”, a declarat Matei Dumitrescu, General Partner ROCA X și susținători ai evenimentului.

Toți participanții la eveniment câștigă!

Tinerii care nu au posibilitatea de a participa fizic la eveniment pot participa și interacționa în mod online prin intermediul platformei Eventmix. Aici, pe tot parcursul evenimentului, trei antreprenori – Costin Sorici, Alina David și Dan Șchiopu – vor fi disponibili să le răspundă tinerilor la orice întrebări de business pe care le adresează. De asemenea, tinerii participanți online vor putea pune întrebări celor care prezintă și pot vota mentorul care consideră că va investi în fiecare dintre cele cinci idei de afaceri.

În plus, după încheierea evenimentului vor fi pregătite patru camere de networking unde tinerii pot discuta cu alți patru antreprenori de succes: Radu Constantin, Bogdan Tudor, Mircea Vădan și Andy Szekely.

Cel mai consistent eveniment de business adresat tinerilor are mult mai multe surprize și momente emoționante pe care vă invităm să le descoperiți înscriindu-vă la https://vsfa.ro/tinerii-in-arena/ și https://app.eventmix.live/tia2022/

Ediția a 3-a a evenimentului Tinerii în Arenă are drept sponsori: Banca Transilvania, Impetum Group, FAN Courier. Printre susținătorii evenimentului se numără: First PR Agency, Business Mentors, Eventmix, Green Village, Stoica, Reverb44.

Ca parteneri media menționăm: AGERPRES, HotNews, New Money, IQads, Revista Cariere, Curs de Guvernare, Economistul, Club Economic, România Durabilă, Adservio, România Pozitivă, Repatriot, Jurnalul de afaceri,Aleph Business iar ca partener monitorizare presă: Klarmedia.

Despre Tinerii în Arenă

TiA este un program prin care ne propunem să punem reflectorul pe tinerii cu potențial și ideile lor de business care într-o zi, prin sprijinul mentorilor cu experiență, pot reprezenta următorul unicorn al României.Tineri la nivel național sunt acceptați într-un program de mentor de 4 luni la finalul căruia vor ajunge să își prezinte ideea de business în fața unor antreprenori de top pentru a primi sprijin.

Despre Vreau să fiu Antreprenor

VSFA este un program național prin care ne propunem să promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România. Desfășurăm conferințe în țară (peste 300 evenimente până acum, începând din 2013),iar impactul lor a depășit 40.000 de tineri. Mai multe pe www.vsfa.ro

Despre Insights

Misiunea Insights este aceea de a sprijini organizațiile să se dezvolte prin potențialul și creativitatea unora dintre cei mai antreprenoriali și inovativi tineri din România. Sprijinim astfel dezvoltarea tinerilor și apropierea lor de mediul de business, în timp ce aducem un plus de valoare firmelor românești de toate dimensiunile, pentru a susține dezvoltarea economică. Am organizat 9 bootcampuri până acum, iar proiectul a primit în 2019 premiul  la categoria Top 10 Programe Globale pentru dezvoltare ecosistem de inovație de la ITU, Agenția Națiunilor Unite pentru Informații și Telecomunicații.

Despre Romanian Business Leaders

Romanian Business Leaders (RBL) este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business pentru construcția unei Românii în care generațiile viitoare să își dorească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Mai multe pe www.rbls.ro.

Creșterea PIB-ului ne-ar putea ajuta la câștigarea Eurovision

Bogdan Maioreanu
-
0
Creșterea PIB-ului ne-ar putea ajuta la câștigarea Eurovision

Eurovision 2022 și-a ales câștigătorul la Torino, în Italia, iar anul acesta a fost Ucraina. Nicio surpriză aici, melodia „Stefania” a orchestrei Kalush fiind favorită. O adevărată surpriză a fost, de fapt, melodia românească „Llamame” a celor de la WRS. Acesta a fost cotată în afara finalei, pe locul 31 și nu numai că a reușit să se califice, dar a încheiat pe locul 18 la general. Aceeași poveste și cu Moldova, unde piesa celor de la Zdob și Zdub cu frații Advahov a fost cotată în jurul locului 30, dar a terminat pe locul 7. Moldovenii au primit al doilea cel mai mare vot popular după Ucraina. În ciuda controverselor legate de vot, concursul Eurovision este un show foarte popular, având aproximativ 200 de milioane de telespectatori în întreaga lume.

Deoarece sistemul de vot este dual, juriu profesionist și vot popular, întrebarea este cum câștigi Eurovisionul? Un cântec bun, emoția populară? Cu siguranță. Oare mai sunt și alți factori care pot ajuta? Un studiu încearcă să vadă dacă victoria la Eurovision este legată de mărimea populației țărilor câștigătoare. Luxemburg, cu o populație mai mică de 50.000 de locuitori, a câștigat de 5 ori. Avem câștigători din țări cu o populație mai mică de 2 milioane de locuitori, precum Estonia și Letonia. În ultimii 5 ani, am avut câștigători din Portugalia, o țară cu o populație de 10 milioane de locuitori, Israel – 9 milioane, Olanda – 17 milioane, Italia – 60 de milioane și anul acesta Ucraina – 44 de milioane. Cea mai mare țară după populație, Rusia, cu peste 144 de milioane de locuitori, a câștigat concursul doar o singură dată, în 2008. Dar Irlanda, cu 5 milioane de locuitori, l-a câștigat de 7 ori. Prin urmare, concluzia este că mărimea populației nu contează. 

Dar din punct de vedere economic? Țările care au câștigat două sau mai multe titluri la Eurovision au un PIB mediu pe cap de locuitor semnificativ mai mare decât acele națiuni care au obținut o singură victorie. Irlanda, cu 7 victorii, are un PIB pe cap de locuitor de peste 83.000 de dolari. Suedia, care a câștigat de 6 ori, are peste 51.000 de dolari. Luxemburg, care a câștigat de 5 ori, are peste 115.000 de dolari. Ucraina este o excepție, câștigând de trei ori și având cel mai mic PIB pe cap de locuitor, de aproximativ 3.700 de dolari. În ultimele cinci ediții, toți ceilalți câștigători au avut un PIB pe cap de locuitor de peste 19.000 de dolari. Așadar, statistic, dacă România vrea să câștige Eurovision, va trebui să își crească semnificativ PIB-ul pe cap de locuitor care acum este în jur de 13.000 de dolari. Dar, uneori, nici măcar acest lucru nu va ajuta dacă melodia țării respective nu este pe placul publicului. Anul acesta, cântecul Germaniei s-a clasat pe ultimul loc, deși PIB-ul pe cap de locuitor al țării este de peste 41.000 de dolari. 

Oare câștigarea Eurovision are un impact pentru economie? Un studiu realizat de Universitatea din Tennessee a descoperit corelații statistice semnificative. Efectul pe 3 ani al câștigării Eurovision este asociat cu o creștere a exporturilor cu 16,6 miliarde de dolari. Acest lucru este în concordanță cu un alt studiu care a arătat un efect similar ca urmare a câștigării Cupei Mondiale la fotbal. În ceea ce privește importurile, efectul pe 3 ani al câștigării Eurovision este legat de o scădere de 4,138% a importurilor ca procent din PIB. Alte constatări arată că ar putea scădea ieșirile de investiții străine directe și ar putea crește turismul. Din punct de vedere statistic, câștigarea Eurovision s-ar putea dovedi a fi o modalitate posibilă, dar puțin probabilă, de a corecta deficitul balanței comerciale, care în România se situează la aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Cu toate acestea, organizarea concursului Eurovision nu este ieftină. Costurile pentru cel mai recent concurs de la Torino s-au situat la peste 16 milioane de euro, iar pentru cel de la Rotterdam din 2021 au fost de 19 milioane de euro. Cel mai mare cost din ultimii zece ani a fost în Azerbaidjan în 2012, respectiv 60 de milioane de euro, urmat de Danemarca cu 44,8 milioane de euro și Ucraina în 2017 cu 37 de milioane de euro. Dar bugetele pot fi mai mici, cu un minim de 14 milioane cheltuite de Suedia în 2014, ceea ce face câștigarea Eurovisionului să fie mai accesibilă financiar, dacă cineva era îngrijorat de cât va costa organizarea concursului.

 În istoria Eurovision, România s-a clasat de două ori pe locul trei, în 2005 cu Luminita Anghel și Sistem cu piesa „Let me try” și în 2010 cu Paula Seling și Ovi care au cântat „Playing with Fire” și o dată pe locul patru în 2006 cu Mihai Trăistariu și piesa „Tornero”. Așadar, să lucrăm la cântece, dar și la creșterea PIB-ului pentru a ne pregăti pentru ediția din 2023. 

Se oprește oare scăderea prețurilor criptoactivelor?

Simon Peters
-
0
Se oprește oare scăderea prețurilor criptoactivelor?

Scăderea rapidă a prețurilor criptoactivelor din ultimele două săptămâni pare să se fi oprit pentru moment. 

Bitcoin a cunoscut o scădere majoră de preț săptămâna trecută, după ce a început tranzacționarea la peste 33.800 de dolari, înainte de a ajunge joi la un minim de 26.350 de dolari pe platforma eToro. Criptoactivul a recuperat însă ceva teren în weekend și se tranzacționează acum între 29.000 și 30.000 de dolari. 

De asemenea, valoarea Ether s-a prăbușit de la aproximativ 2.500 de dolari la mai puțin de 1.800 de dolari, înainte de a-și reveni și de a se tranzacționa acum în jurul valorii de 2.000 de dolari.

Scăderile încununează o săptămână pe care mulți au descris-o acum ca fiind începutul unei „ierni cripto”. Dar, având în vedere că așa-numita spirală a morții a fost oprită, investitorii vor fi interesați să vadă dacă token-urile își pot menține nivelul prețurilor cel puțin în următoarele zile. 

Ultima dată când piața s-a confruntat cu o asemenea adversitate a fost în 2018, când s-a prăbușit. Dar componența pieței este foarte diferită astăzi față de cea de acum patru ani. Investitorii instituționali reprezintă acum o proporție mult mai mare din piață, ceea ce a avut deja un impact notabil nu doar asupra prețurilor, ci și asupra modului în care se mișcă piața.

Ceea ce vor lua în considerare acum investitorii este însă modul în care acești jucători vor contribui la susținerea nivelurilor de preț în viitor. Având în vedere că noi tranzacții cu instituții financiare globale importante sunt în curs de desfășurare (ex. Goldman/Barclays și Emirates), există potențialul ca acest sector să continue să se dezvolte, în ciuda dificultăților legate de evaluări.  


Goldman Sachs și Barclays investesc pe piața cripto

Un semn pozitiv pentru investitorii pe termen lung în spațiul cripto, Goldman Sachs și Barclays tocmai au încheiat un acord pentru a investi 500 de milioane de dolari în Elwood Technologies – o platformă instituțională de investiții cripto. 

Compania, fondată de miliardarul Alan Howard, se concentrează pe furnizarea de soluții de investiții cripto pentru investitorii instituționali, în ciuda problemelor de piață generalizate din ultimele luni. O serie de alte companii de capital de risc, inclusiv Dawn Capital și Galaxy Digital, se află printre investitori.

Inițiativa reprezintă un moment interesant pe o piață asaltată de zgomotul produs de turbulențele prețurilor cripto. Demersul arată că, în spatele scenei, activitatea marilor jucători instituționali merge înainte în ciuda adversităților. 

Marii promotori, precum Goldman și Barclays, analizează în mod clar relevanța tot mai mare a investițiilor instituționale în criptoactive și tendința în creștere care a schimbat natura pieței cripto în ultimii doi ani. Investitorii individuali nu mai sunt singuri în evaluarea sectorului, iar în fundal încă se construiesc planuri de investiții pe termen lung. 


Elon Musk vorbește din nou despre dogecoin 

Elon Musk a vorbit din nou despre dogecoin. Miliardarul a comentat un tweet al co-fondatorului dogecoin, spunând că el crede că acesta ar putea funcționa în continuare ca monedă. 

Comentariul vine în ciuda adversităților majore pentru token, care și-a văzut valoarea prăbușindu-se cu 66% în ultimele șase luni. Tokenul a ajuns la un minim de 0,07999 dolari, dar și-a revenit în urma comentariilor lui Musk și se tranzacționează acum în jurul valorii de 0,08639 dolari, o creștere de 8%. 

Deși va fi nevoie de mai mult decât de o remarcă a lui Elon Musk pentru a schimba poziția actuală a dogecoin și pentru a transforma token-ul într-o monedă digitală viabilă, adoptarea este în curs de desfășurare, compania lui începând să accepte criptoactivele pentru anumite produse de memorabilia. 

Musk a sugerat, de asemenea, că Twitter ar putea accepta plăți în dogecoin și, de asemenea, că va lucra pentru a combate fraudele cripto și alte probleme ale platformei Twitter, ceea ce ar putea fi un avantaj pentru acest sector. 

Compania aeriană Emirates va începe să accepte criptoactive

Compania aeriană Emirates a declarat că va începe să accepte bitcoin ca modalitate de plată pentru zboruri, în contextul în care adoptă blockchain, NFT și metaversul. Emirates este acum cea mai mare companie aeriană de acest tip din lume care acceptă bitcoin. 

Compania se află în prima linie în ce privește evoluțiile cripto în industria aeronautică și are o abordare extrem de progresistă și inovatoare în ceea ce privește încorporarea tehnologiei în activitatea sa. 

Emirates a declarat că va începe în curând o campanie de recrutare pentru a atrage talente în domeniul cripto care să contribuie la dezvoltarea proiectelor sale. Bitcoin va funcționa deocamdată ca un serviciu de plată  – asemănător cu plățile prin PayPal sau cu alte servicii de plată online. Compania va converti bitcoin înapoi în monedă tradițională la primire. 

Deși nu va susține prețul global al cripto, măsura va contribui la susținerea activității pe blockchain-ul bitcoin și va promova utilizarea acestuia ca metodă de plată, un segment în creștere pentru bitcoin care este adesea uitat în cadrul discuțiilor care tind să se concentreze pe preț. 

Profitul realizat de Fondul Proprietatea în primele trei luni ale anului 2022 a fost de 826,1 milioane de lei

Economistul
-
0
Profitul realizat de Fondul Proprietatea în primele trei luni ale anului 2022 a fost de 826,1 milioane de lei

Fondul Proprietatea („Fondul”) a publicat astăzi rezultatele financiare pentru primele trei luni ale anului 2022 și face următoarele precizări:

 

  • Prețul acțiunilor Fondului a înregistrat o performanță puternică în primele trei luni, ajungând la 2,11 lei, la 31 martie 2022, o valoare record care a determinat un discount de 4,26%, pe baza ultimului VAN disponibil la data calculului.
  • Profitul realizat de Fondul Proprietatea în primele trei luni ale anului 2022 a fost de 826,1 milioane de lei. Principalul factor care a contribuit la profitul înregistrat în primul trimestru al anului 2022 a fost reprezentat de câștigul net aferent participaților Fondului înregistrate la valoare justă prin contul de profit și pierdere în valoare totală de 821,2 milioane lei generat de actualizarea evaluării Hidroelectrica, net de evoluția negativă a prețului acțiunilor deținerilor listate ale Fondului (care provine în principal de la OMV Petrom SA).
  • La 31 martie 2022, VAN ajustată pe acțiune a fost cu 3,73% mai mare decât VAN pe acțiune la 31 decembrie 2021, de 2,2624 lei.
  • Creșterea mare a activelor lichide la 31 martie 2022 față de 31 decembrie 2021 se datorează intrărilor de numerar din cedarea parțială a participației Fondului la OMV Petrom SA (978,3 milioane Lei) și plății efectuate de  Ministerul Finanțelor la 1 februarie 2022 aferentă  acțiunilor neplătite deținute de Statul Român la Fondul Proprietatea (189,2 milioane Lei), net de ieșirea de numerar aferentă distribuirii dividendelor plătite acționarilor în februarie 2022 (320,6 milioane lei).
  • Creșterea netă a participațiilor de 821,2 milioane Lei în primele 3 luni ale anului 2022 s-a datorat în principal creșterii valorii participațiilor nelistate cu 883,5 milioane lei în urma procesului de actualizare a evaluării Hidroelectrica SA pe parcursul trimestrului, net de evoluția negativă a prețului acțiunilor OMV Petrom SA (numai pentru partea clasificată drept participație), cu un impact total de 49,0 milioane lei (scădere preț cu -5,8%).
  • Alte datorii au scăzut cu 78,2% față de 31 decembrie 2021 în urma plăților efectuate pentru a treia distribuție specială de dividende aprobate la 15 decembrie 2021 cu data plății la 18 februarie 2022.

 

Pentru informații mai detaliate despre rezultatele financiare pentru T1 2022 vă rugăm să consultați raportul de pe www.fondulproprietatea.ro  sau www.bvb.ro.

Situația poziției financiare

Milioane Lei 31 mar 2022 31 dec 2021 31 mar 2022 vs. 31 dec 2021 (%)
  Neauditat Auditat   
Numerar și conturi curente 87,7 68,2  
Depozite la bănci 636,2 347,4  
Certificate de trezorerie 93,4 –  
Obligațiuni guvernamentale 228,3 77,1  
Participații 13.398,9 12.577,7  
Active imobilizate deținute pentru vânzare – 1.135,2  
Alte active       207,10            0,3   
Total active 14.651,60  14.205,9  3,1%
Datorii         26,50          38,8   
Alte datorii         89,20        409,6   
Total datorii       115,70        448,4  -74,2%
Total capitaluri proprii 14.535,90  13.757,5  5,7%
Total datorii și capitaluri proprii 14.651,60  14.205,9  3,1%

Sursa: situațiile financiare IFRS

Source: IFRS financial statements

Situația rezultatului global 

Milioane Lei T1 2022Neauditat T1 2021Neauditat
Pierderi nete nerealizate aferente participațiilor la valoare justă prin profit sau pierdere (62,3) (5,3)
Câștiguri nete nerealizate aferente participațiilor la valoare justă prin profit sau pierdere 883,5  723,0
Câștiguri nete din alte active financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere 188,7 (2,4)
Pierderi nete realizate din active imobilizate deținute pentru vânzare (157,0)  
Venituri din dobânzi 6,9 6,0
Alte venituri/(cheltuieli), nete* – 1,3
Venituri nete din activitatea operațională 859,8 722,6
Cheltuieli cu comisioanele de administrare recunoscute în contul de profit și pierdere (20,8) (16,3)
Alte cheltuieli operaționale (12,9) (4,9)
Cheltuieli operaționale (33,7) (21,2)
Cheltuieli de finanțare – –
Profit înainte de impozitare 826,1 701,4
Cheltuiala cu impozitul pe profit – –
Profitul perioadei 826,1 701,4
Alte elemente ale rezultatului global – –
Total rezultat global aferent perioadei 826,1 701,4

Sursa: Situațiile financiare IFRS

* Alte venituri/(cheltuieli), nete includ în principal câștigurile/ (pierderile) nete din reevaluarea titlurilor de stat la valoare justă, câștigurile/ (pierderile) nete din diferențe de curs valutari și alte venituri/ (cheltuieli) operaționale.

 

 

Ovidiu Năstase, noul director financiar al Appraisal & Valuation

Florin Antonescu
-
0
Ovidiu Năstase, noul director financiar al Appraisal & Valuation

Compania Appraisal & Valuation SA, deținătoare a brandului NAI Romania și unul dintre liderii pieței de evaluări (indicativ bursier APP), anunță „recrutarea lui Ovidiu Năstase, fostul șef adjunct al Administrației Finanțelor Publice Sector 1 în perioada 2020-2022 și al Administrației Finanțelor Publice Sector 6, în perioada 2009-2017. Experiența profesională numără peste 20 de ani de activitate, timp în care Ovidiu Năstase a ocupat importante poziții de conducere în administrațiile finanțelor publice din București”.

Preluând funcția, Ovidiu Năstase, noul director financiar al Appraisal & Valuation, subliniază: „Cunosc îndeaproape problemele cu care se confruntă antreprenorii, însă când vine vorba de lege, nu există cale de mijloc. Compania se află sau nu în legalitate, iar această stare de fapt nu suportă negociere. La Appraisal & Valuation, voi sprijini companiile să intre în perfectă legalitate, să îndrăznească mai mult și să devină mult mai profitabile. Controalele ANAF sunt întotdeauna binevenite pentru că oferă antreprenorilor o confruntare cu adevărul. Ceea ce nu se verifică de către administrator, nu se întâmplă. Însă, riscurile nu se opresc aici. Antreprenorii care nu vor gestiona eficient fluxurile de numerar pot produce pierderi importante propriilor companii. Pentru a preveni orice posibile pierderi, amenzi sau sancțiuni care pot tulbura activitatea de zi cu zi, recomand companiilor o serie de audituri periodice. Codul Fiscal poate părea uneori dificil de descifrat, însă obligațiile și responsabilitățile administrării unei afaceri sunt cel puțin la fel de importante precum profiturile. La Appraisal & Valuation, rolul meu principal este să identific problemele financiare ale clienților și să ofer soluții, astfel încât antreprenorii vor lua cele mai bune decizii în timp util.”  

Andrei Botiş, CEO Appraisal & Valuation SA: „Livrăm ceea ce am promis investitorilor noștri: dezvoltare continuă prin adăugarea unor noi servicii pe orizontală, complementare cu cele de evaluare. Ovidiu Năstase va crea servicii financiare care se vor adresa atât clienților deja existenți, cât și celor care încă nu ne-au trecut pragul. Know-how-ul, experiența și claritatea sunt instrumentele cu care noul nostru director financiar va ajuta în mod real companiile românești. Obiectivul nostru principal este să sprijinim afacerile să crească rapid și previzibil, sănătos. Depindem de succesul clienților noștri, de aceea, prin această recrutare cheie, le asigurăm contextul de a se putea dezvolta conform viziunii lor.”

Acțiunile Appraisal & Valuation SA sunt listate, sub simbolul APP, pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (piața AeRO) a Bursei de Valori București. Compania a derulat un plasament privat de acțiuni, care s-a desfășurat cu succes. Plasamentul privat de acțiuni, precum și operațiunile specifice listării la bursă au fost intermediate de broker-ul TradeVille.

Strategia Appraisal and Valuation SA de a performa pe piața de capital include atragerea în echipă a celor mai buni specialiști de pe piață, crearea unor divizii noi, achiziții de companii din același domeniu de activitate și arii conexe, precum și extinderea serviciilor și a platformelor digitale atât la nivel local, cât și internațional.
Appraisal & Valuation SA, fondată în 2010, reamintește că „este deținătorul brandului NAI Romania, fiind unul dintre liderii de piaţǎ pentru servicii de evaluǎri și în același timp, reprezentantul exclusiv al NAI Global în România şi Republica Moldova. NAI Global reprezintǎ o rețea de companii imobiliare comerciale independente și unul dintre cei mai mari furnizori de servicii imobiliare comerciale din întreaga lume, formată din 5.000 de profesioniști și 375 de birouri în 55 de țări din întreaga lume.

Portofoliul de servicii al companiei cuprinde: evaluări imobiliare, evaluarea companiilor, evaluarea obiectelor de artă, a terenurilor agricole, a fermelor de producție, a halelor de depozitare și producție, microhidrocentrale, parcuri eoliene si fotovoltaice, precum și ale echipamentelor tehnice. 

Appraisal & Valuation SA este membru corporativ al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați (ANEVAR), organizație profesională de utilitate publică, fără scop patrimonial, din care fac parte evaluatorii autorizați care dobândesc această calitate, în condițiile legii”.

Transilvania Investments, profit dublu în primul trimestru din 2022 față de T1 2021

Florin Antonescu
-
0
Transilvania Investments, profit dublu în primul trimestru din 2022 față de T1 2021

Fondul de investiții Transilvania Investments anunță la finalul primului trimestru din 2022 „o creștere de 103,82 % a profitului față de sfârșitul primului trimestru din anul precedent și menține, astfel, trendul înregistrat încă din 2021, un an de revenire după criza sanitară.

La finalul lunii martie a.c., profitul pentru primele trei luni ale anului se ridica la 41,6 milioane de lei, față de 20,41 milioane de lei pentru aceeași perioadă a anului trecut. O creștere de 86,97% a fost înregistrată și pentru veniturile nete din exploatare, care au atins 47,64 milioane de lei. 

Activele totale ale Transilvania Investments sunt de 1.562,22 milioane lei, valoare înregistrată în 31 martie a.c., în creștere cu 180,32 milioane lei, respectiv cu 13,05% faţă de valoarea înregistrată în aceeași perioadă a anului precedent. La aceeași dată, activul net a fost de 1.403,07 milioane lei (0,6520 lei/acțiune), în creștere cu 12,78% comparativ cu activul net la data de 31 martie 2021”.

Transilvania Investments subliniază că „se află în plin proces de definire a unei noi strategii de business pentru companiile din portofoliu. Focusul acestui an rămâne sectorul turismului, care acoperă 23% din valoarea portofoliului. Compania are în dezvoltare planuri de eficientizarea a managementului celor aproape 8.000 de camere de hotel, astfel încât interesul crescut pentru turismul intern să fie valorificat la potențial maxim. 

Compania se așteaptă la randamente în creștere și pentru deținerile din sectorul energetic, favorizate de contextul global, și cele din bănci și servicii financiare, cele trei supersectoare acoperind, împreună, 56% din valoarea portofoliului Transilvania Investments”. 

Transilvania Investments este caracterizat ca „unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din România, cu peste trei decenii de activitate pe piața de capital. În ultimul an, compania, cunoscută anterior ca SIF Transilvania, a trecut printr-un proces de rebranding și este, în prezent, listată pe Bursa de Valori București sub simbolul TRANSI. Echipa din Brașov și București gestionează un portofoliu complex de active și dezvoltă proiecte de private equity și venture capital”. 

Deloitte România și Reff & Asociații au asistat ROCA Industry în preluarea companiei Dial, specializată în fabricarea de produse de sârmă

Economistul
-
0
Deloitte România și Reff & Asociații au asistat ROCA Industry în preluarea companiei Dial, specializată în fabricarea de produse de sârmă

Deloitte România și Reff & Asociații | Deloitte Legal au asistat holdingul românesc de materiale de construcții ROCA Industry în preluarea integrală a societății Dial din județul Constanța, specializată în fabricarea de produse de sârmă, de la omul de afaceri Vasile Roșu. Tranzacția are o valoare de maximum 14 milioane de euro, a fost semnată la finalul lunii aprilie și este supusă aprobării Consiliului Concurenței.

„Pentru noi, fiecare nou membru are un rol strategic în dezvoltarea sinergiilor la nivelul holdingului, astfel că elementele-cheie în etapa de evaluare a unei potențiale achiziții sunt profesionalismul partenerilor, angajamentul și profunzimea gândirii lor. Suntem onorați să găsim în parteneriatul cu Deloitte toate aceste elemente și chiar depășirea așteptărilor. Le mulțumim și lor pentru contribuția la temelia acestei construcții pe termen lung, care înseamnă reindustrializarea României”, a declarat Valentin Albu, CFO, Roca Industry.

Echipa multidisciplinară formată din avocați de la Reff & Asociații | Deloitte Legal și experți Deloitte România a acordat încă o dată asistență ROCA în legătură cu toate aspectele esențiale ale tranzacției, acoperind etapele de due diligence financiar, fiscal, juridic, comercial și operațional, confirmarea structurii de achiziție, redactarea și negocierea documentației tranzacției și notificarea concentrării economice la Consiliul Concurenței. Echipa Reff & Asociații | Deloitte Legal a fost formată din Georgiana Singurel, Partener, Diana Fejer, Senior Managing Associate, Iulian Maier, Senior Associate, Fraga Varadi, Senior Associate, Anca Olar, Associate, care au asigurat asistența în tranzacție, Andreea Zaharia, Senior Associate, Florin Grumeza, Senior Associate, Gabriela Ilie, Senior Managing Associate, Irina Picoș, Senior Associate, Dănuț Arion, Associate, Ovidiu Bălăceanu, Senior Managing Associate, Călin Cosma, Senior Associate, Daniela Baroana, Associate, Călin Georgescu-Mureșanu, Senior Associate, Andreea Caragea, Associate, Florin Geană, Associate, care au asigurat asistență în exercițiul de due diligence, și Florentina Munteanu, Partener, și Mihnea Radu, Senior Associate, care au acoperit aspectele de dreptul concurenței. Practica de consultanță financiară a fost implicată în proiect prin Radu Dumitrescu, Partener Coordonator, Ioana Boca, Director, Miruna Ciocea, Senior Manager, Laura Necșuliu, Senior Associate, Cristina Ifrim, Senior Associate, și Crina Ciudin, Senior Associate, iar din echipa de experți fiscali au făcut parte Dan Bădin, Partener, și Ioana Năstase, Senior Manager. 

„Ne bucurăm că suntem un partener de cursă lungă al celor de la ROCA și le mulțumim pentru încrederea acordată, pentru oportunitatea de a crește și mai mult împreună și pentru colaborarea minunată. Felicitări pentru această tranzacție, prin care ROCA Industry face încă un pas spre consolidarea poziției sale pe segmentul materialelor de construcții”, a declarat Diana Fejer, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.

Conform anunțului ROCA Industry, această achiziție va asigura succesiunea companiei Dial, care a avut o cifră de afaceri de 12 milioane de euro în 2021, la care au contribuit și exporturile, în proporție de 10%.

România – Oportunități și riscuri pentru independența energetică

Economistul
-
0
România – Oportunități și riscuri pentru independența energetică

_________________

Autor: Mihai Drăghici, Director,
Consultanţă, EY România

Prioritățile geopolitice se schimbă în întreaga Europă,
iar energia nu face excepție

Actualul cadru geopolitic a forțat țările europene să își redefinească relațiile energetice și să inițieze măsuri rapide pentru a deveni independente din punct de vedere energetic. În ultimii zece ani, Europa s-a bazat în mare măsură pe petrolul și gazele rusești, în special țări precum Germania sau Italia, însă acest lucru este pe cale să se schimbe. După apariția conflictului dintre Rusia și Ucraina, discursul politic s-a concentrat pe modul în care Europa trebuie să întrerupă imediat importurile de gaze din Rusia și să se orienteze către alte surse. Prin urmare, Europa trebuie să găsească o soluție rapidă pentru a obține independența energetică, însă drumul către acest obiectiv este plin atât de provocări, cât și de oportunități.

Riscurile apărute în contextul actual 

Tranziția întârziată: soluții pe termen scurt care amenință obiectivele pe termen lung

Statutul geopolitic actual a deschis ușile către oportunități, dar soluțiile pe termen scurt ar putea reprezenta pași înapoi în ceea ce privește realizarea decarbonării și a dezvoltării durabile. Astfel, mai multe țări au luat în considerare redeschiderea minelor de cărbune sau creșterea capacităților de producție ale acestora, în ciuda angajamentelor de reducere a emisiilor de GES. Din cauza temerilor legate de securitatea energetică, CE Oltenia urmează să își mărească capacitatea de producție pentru anul 2022. Cu toate acestea, de la începutul anului, CE Oltenia a depus proiecte din Fondul de Modernizare în valoare de 895 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităților de producere a energiei electrice, inclusiv pentru proiecte regenerabile.

Cadrul politic și de reglementare în întârziere 

În plus, riscurile generate de conflictul actual sunt amplificate de utilizarea cu întârziere a combustibilului de tranziție din Marea Neagră. Proiectul Neptun Deep este în prezent suspendat, în așteptarea modificărilor la legea offshore. Până în prezent, proiectul de modificare a legii offshore a fost depus, în aprilie 2022, la Parlament, fiind susținut de coaliția de guvernare. În cel mai optimist scenariu, România ar putea începe să extragă gaze naturale din Marea Neagră în 2026. Până atunci, lipsa investițiilor în producția de gaze naturale va crește dependența de importuri și, în consecință, va avea un impact asupra parcursului țării către independența energetică. 

Creșterea prețurilor

În timp ce Europa se concentrează pe punerea în aplicare a unor măsuri pe termen lung, pentru a obține independența energetică, pe termen scurt prețurile vor rămâne ridicate și volatile, provocând presiuni inflaționiste și alte efecte economice secundare. Întrucât în multe state asistăm la o creștere rapidă a prețurilor la combustibili și energie, guvernele vor juca un rol imens în protejarea consumatorilor și în accelerarea tranziției către o piață energetică mai ecologică și mai independentă. 

Oportunități importante care trebuie explorate în redefinirea sectorului energetic european

Cea mai mare oportunitate este accelerarea tranziției către energia curată, iar creșterea producției de energie electrică din surse regenerabile va aduce așteptări precum reducerea atât a utilizării combustibililor fosili, cât și a prețurilor pe piața energiei. Pentru a atinge aceste obiective, guvernele naționale și Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe finanțarea energiei regenerabile, a eficienței energetice și a noilor tehnologii.  

Potențialul României de producere a energiei electrice cu emisii reduse de carbon

În contextul situației politice și economice actuale, România se află într-o poziție unică, având Marea Neagră ca un avantaj major, care poate accelera procesul de trecere la energia regenerabilă. Marea Neagră are un potențial masiv de generare a energiei eoliene – potrivit unui studiu publicat de Banca Mondială, România poate înființa parcuri eoliene cu o capacitate de până la 72.000 MW.

Atât energia eoliană offshore și onshore, cât și energia solară au o importanță strategică pentru sistemul energetic al României: până în 2030, ca parte a Planului național pentru energie și climă, România își propune să implementeze o capacitate suplimentară de energie eoliană de 2.302 MW și o capacitate de energie solară de 3.692 MW.

Energia hidroelectrică joacă, de asemenea, un rol foarte important în mixul energetic al României, reprezentând aproximativ 30 % din mixul național de generare a energiei electrice. Pe termen lung, modernizarea centralelor electrice existente ar asigura o pondere constantă a producției provenite din surse regenerabile. Având în vedere că o parte importantă a activelor de producere a energiei hidroelectrice se apropie de sfârșitul primului ciclu de viață, este necesar să se implementeze un program complex de renovare, pentru ca energia hidroelectrică să rămână un pilon central pentru producția națională de energie electrică.

Energia nucleară a primit o atenție sporită în lumina taxonomiei ecologice a UE, fiind etichetată drept energie durabilă de către Comisia Europeană. Fie că este un pas intermediar al tranziției verzi sau nu, energia nucleară este cu siguranță pe agenda României. Având în vedere că Nuclearelectrica deține în mod constant o cotă de aproape 20% în mixul de producție de energie electrică, renovarea Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă până în 2030, precum și construcția viitoarelor unități nucleare 3 și 4 arată că energia nucleară reprezintă în continuare o oportunitate solidă de diversificare și, eventual, de obținere a independenței energetice. 

În plus, construcția unui reactor nuclear modular de mici dimensiuni (SMR) în România, care urmează să fie finalizată până în 2030, este o dovadă a faptului că energia nucleară este aici pentru a rămâne în cadrul sistemului energetic național.

Tehnologii noi

La nivel european, conectivitatea rețelelor electrice este un subiect important, cu obiective precise: un obiectiv de cel puțin 15% de interconectivitate până în 2030. Pentru România, obiectivul este stabilit la cel puțin 15,4%. Prin măsurile și politicile definite în vederea dezvoltării infrastructurii electrice, România poate juca un rol important în arhitectura europeană prin dezvoltarea rețelelor inteligente, devenind un facilitator important. Contorizarea inteligentă reprezintă o măsură importantă, cu mult potențial în ceea ce privește atingerea unui nivel mai ridicat de eficiență energetică, ca punct de plecare pentru strategia de digitalizare, în beneficiul întregului ecosistem energetic.

În drumul către o Europă verde, cea mai recentă soluție de ultimă instanță care a primit atenție în ultimii ani și a devenit mai relevantă în contextul situației actuale este crearea de centrale electrice ecologice pe bază de hidrogen. 

În ceea ce privește subiectul hidrogenului, studiile bazate pe propunerile din pachetul Fit for 55 privind utilizarea hidrogenului curat în industrie și transporturi arată că, până în 2030, în România va trebui să fie instalată o capacitate de electroliză între 1.470 MW și 2.350 MW. Atunci când se ia în considerare principiul adiționalității, acest lucru va necesita între 3 GW și 4,5 GW de noi surse regenerabile de energie care să fie instalate pe lângă capacitățile incluse în actualul Plan național pentru energie și climă.

Nu în ultimul rând, soluțiile bine stabilite de stocare a energiei electrice, cum ar fi bateriile, vor reprezenta, de asemenea, un pilon important pentru asigurarea stabilității rețelei în contextul tranziției energetice.

Programele de finanțare ale UE

Având în vedere conflictul actual din regiune, UE a lansat RepowerEU, un nou program care subliniază necesitatea de a acționa pentru o energie mai accesibilă, mai sigură și mai durabilă. Acțiuni urgente în ceea ce privește tendințele inflaționiste, stocarea gazului pentru asigurarea consumului din iarna viitoare și măsuri imediate de reducere a dependenței de gazul rusesc, cum ar fi accelerarea permiselor pentru energiile regenerabile sau creșterea panourilor solare, a pompelor de căldură și a economiilor de energie se numără printre acțiunile avute în vedere în cadrul acestui nou cadru energetic.

Acestea sunt susținute, desigur, atât de agenda Green Deal, precum și de fondurile UE disponibile pentru tranziția verde, inclusiv RRF, care a inclus 1,62 miliarde de euro alocate în cadrul componentei Energie, pentru investiții în capacități de producție și stocare a energiei eoliene și solare, capacități de producție de hidrogen verde, cogenerare, investiții în întregul lanț valoric al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice, dar și pentru asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial.

De asemenea, 15 miliarde de euro pot fi accesate prin intermediul Fondului de modernizare în perioada 2022-2034, în cadrul a 8 programe-cheie care vizează investiții în surse regenerabile, infrastructură energetică, centrale electrice pe bază de gaz, energie nucleară, cogenerare, eficiență energetică și biocombustibili.

EY Energy FiT – platforma care identifică oportunitățile de finanțare din partea UE pentru proiectele legate de energie avute în vedere de investitori

EY România a dezvoltat platforma EY Energy FiT („Finanțarea Tranziției”) având în vedere importanța strategică a investițiilor în sectorul energetic și diversitatea și complexitatea programelor care vor asigura finanțarea acestui domeniu. EY Energy FiT este o platformă online care își propune să ajute companiile locale să identifice oportunitățile de finanțare din partea UE pentru proiectele lor legate de energie.

Luând în considerare urgența continuă a dezvoltării sectorului energetic, EY România consideră că toți investitorii ar trebui să beneficieze de acces la cele mai bune îndrumări și informații și oferă o abordare simplă şi intuitivă cu privire la modul în care companiile pot beneficia de fondurile UE și pot afla mai multe despre importanța tranziției energetice. Soluția este orientată către organizațiile care doresc să își transforme în realitate proiectele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, de energie regenerabilă sau de eficiență energetică.

Pentru a marca aniversarea a 30 de ani de activitate continuă în România, s-a lansat campania EY: 30 pentru România, care se va derula pe tot parcursul anului 2022. Vor fi aduse în atenția publică proiecte, personalități și momente care au marcat progresul României în 30 de ani, se vor derula inițiative colaborative de implicare comunitară împreună cu parteneri și colaboratori EY. 

1...1.0661.0671.068...2.014Pagina 1.067 din 2.014