First Bank a înregistrat un profit net de 57 de milioane de lei în 2021

0

 

First Bank raportează un profit de 57,1 milioane de lei pentru anul 2021, o creștere semnificativă față de perioada similară precentă.

Veniturile operaționale nete ale băncii au crescut cu 7% față de 2020, atingând valoarea de 354 milioane lei. La sfârșitul anului 2021, activele totale ale băncii depășeau 6,9 miliarde lei, în timp ce capitalul propriu a ajuns la aproape 800 milioane lei, iar sursele atrase de la client se ridică la 5,2 miliarde lei. Rata totală de adecvare a capitalului a ajuns la 23,14%, iar rata lichidității a fost cu mult peste 200%.

Valoarea creditelor acordate a înregistrat o evoluție semnificativă pe toate segmentele de clienți, First Bank ajungând la un portofoliu de credite de 4,1 miliarde lei, în creștere cu 4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Un ritm mai susținut este remarcat în special în zona de creditare pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creștere de 16% față de anul 2020, influențată pozitiv de aderarea First Bank la programele de sprijin guvernamentale. De asemenea, First Bank s-a alăturat programului IMM Invest în al doilea an de dezvoltare, cu fonduri de 329,29 milioane lei alocate pentru 2021, în creștere cu 46,39% față de anul precedent.

Raportul cost-venituri s-a îmbunătățit și a atins 79% în 2021, comparativ cu 93% în 2020, datorită eficienței operaționale sporite ca urmare a investițiilor în digitalizare și automatizare a proceselor. Rentabilitatea operațională ridicată permite băncii să investească în proiecte și campanii cu valoare adăugată care vizează îmbunătățirea experienței clienților și creșterea portofoliului de credite.

First Bank
Henk Paardekooper

„Rezultatele financiare din 2021 reflectă o performanță financiară importantă, iar prin măsurile pe care le-am adoptat, am atins un nivel puternic de capitalizare și lichiditate. Continuăm să rămânem aproape de clienții noștri, oferind soluții financiare personalizate și eficiente, cu un grad ridicat de digitalizare, dar păstrând mereu componenta umană”, a declarat Henk Paardekooper, CEO al First Bank.

În ultimii trei ani, First Bank a desfășurat procese ample de transformare, susținute de investiții în tehnologie, produse, procese și oameni de aproape 100 de milioane de lei. Banca are ca obiectiv oferirea de produse și servicii de top ce permit efectuarea de operațiuni bancare într-un mod simplu și eficient, garantând clienților o experiență de utilizare modernă și adaptată nevoilor lor.

Noul regim al autorizării investițiilor non-UE în România sau cum se asigură echilibrul dintre siguranța națională și stimularea investițiilor străine

_________________

Radu Diaconu (foto), Partener Coordonator,
Liderul practicii de consultanță juridică în afaceri,
Băncilă Diaconu și Asociații

 A apărut în România un nou sistem de autorizare a investițiilor străine realizate de persoane din afara Uniunii Europene, începând cu 18 aprilie 2022. Deși un sistem de evaluare al acestor operațiuni exista încă din 2012, noua reglementare (realizată prin OUG 46/2022) crește gradul de complexitate a procedurii, fără a aduce – cel puțin pentru moment, în lipsa unor norme de aplicare – vreun beneficiu suplimentar. În schimb, amenzile ajung până la 10% din cifra de afaceri realizată în anul anterior la nivel mondial!

Ce investiții sunt afectate

  Practic, orice investitor din afara UE – american, rus, britanic, chinez, canadian, elvețian, japonez, turc, sud-african etc. – care dorește să cumpere o firmă ori un activ în România sau care dorește să facă o investiție de la zero în anumite domenii și care este dispus să cheltuiască mai mult de 2.000.000 euro (adică nimica toată, în termenii economiei actuale) trebuie să obțină un aviz favorabil de la autoritățile române. 

Investițiile pentru care este obligatorie obținerea acestui aviz trebuie să se încadreze într-unul din următoarele domenii, de care depinde, potrivit hotărârii CSAT 73/2012, ordinea publică și securitatea României. Acestea sunt – fără alte detalii sau precizări – securitatea cetățeanului și a colectivităților, a frontierelor, cea energetică, a transporturilor, a sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale, a infrastructurii critice, a sistemelor informatice și a celor de comunicații, a activității financiare, fiscale, bancare și de asigurări, a producerii și circulației armamentului, munițiilor, explozibililor și substanțelor toxice, securitatea industrială, precum și protecția împotriva dezastrelor, a agriculturii și mediului înconjurător, respectiv protecția operațiunilor de privatizare a întreprinderilor cu capital de stat sau a managementului acestora.

Care sunt investitorii vizați

  Prima întrebare ar fi de ce este necesar un astfel de sistem de autorizare a investițiilor străine directe. Acest sistem este reglementat în UE, la nivel de principiu, fără prea multe detalii procedurale, prin Regulamentul 2019/452 și este în vigoare din 11 octombrie 2020. Sarcina de a evalua compatibilitatea investițiilor străine directe cu securitatea și ordinea publică naționale revine, în primul rând, fiecărui stat membru. Regulamentul nu discriminează împotriva investitorilor din anumite state, deși s-a speculat în timpul elaborării sale că cei vizați ar fi în primul rând investitorii chinezi și cei ruși. Totuși, acest instrument a fost folosit de diverse state membre pentru a restricționa și alți investitori: de exemplu, la finalul anului 2020, Franța a blocat achiziția producătorului de echipamente militare Photonis de către grupul american Teledyne, argumentul fundamental fiind acela că suveranitatea Franței este prioritară. Prin urmare, investitorii din statele membre NATO (de exemplu) nu sunt scutiți de la această autorizare.

Care sunt noutățile aduse de noul sistem de autorizare

În principiu, din 2012 încoace, dacă investiția viza unul din domeniile indicate mai sus, trebuia obținută aprobarea CSAT, fie prin notificarea directă a CSAT, fie prin notificarea unei concentrări economice la Consiliul Concurenței (care, mai departe, informa CSAT-ul). Noul sistem, implementat prin OUG 46/2022, presupune apariția unei Comisii pentru examinarea investițiilor străine directe (prescurtată CEISD), care nu are personalitate juridică și al cărei secretariat este asigurat de Consiliul Concurenței. Din această comisie fac parte reprezentanți ai primului-ministru, ai Consiliului Concurenței, ai Secretariatului General al Guvernului și ai nouă ministere. De asemenea, sunt invitați permanenți reprezentanții SRI și SIE. Domeniile de activitate vizate sunt cele precizate, încă de acum 10 ani, în Hotărârea CSAT 73/2012 (și enumerate mai sus).

Prin urmare, ce s-a schimbat?

În primul rând, amenzile sunt foarte mari, similare celor din domeniul concurenței: până la 10% din cifra de afaceri totală realizată la nivel mondial în anul financiar anterior sancționării. În cazul întreprinderilor nou-înființate ca urmare a unei investiții străine directe, care nu au înregistrat cifră de afaceri în anul anterior sancționării, acestea vor primi o amendă cuprinsă între 10.000.000 lei și 50.000.000 lei. Eventualele amenzi sunt aplicate de Consiliul Concurenței.

În al doilea rând, nu ar trebui autorizate decât investițiile de peste 2.000.000 euro – oricum, un plafon foarte scăzut. Chiar și așa, pot fi supuse examinării și avizării CEISD și investițiile străine directe care nu depășesc pragul de 2.000.000 euro, dacă, prin natura sau efectele lor potențiale, pot avea impact asupra securității sau ordinii publice sau prezintă riscuri la adresa acestora. Cu alte cuvinte, nenotificarea unei investiții mai mici de 2.000.000 euro se face pe riscul investitorului, care ar putea afla ulterior că era totuși necesar să obțină autorizarea.

În al treilea rând, criteriile folosite de CEISD pentru evaluarea unei investiții sunt cele din Regulamentul UE 2019/452, anume (în special, deci nu limitativ): (a) dacă investitorul străin este controlat direct sau indirect de guvernul unei țări non-UE, inclusiv de organisme de stat sau de forțele armate ale acesteia, inclusiv prin structura de proprietate sau prin finanțări semnificative; (b) dacă investitorul străin a fost deja implicat în activități care afectează securitatea sau ordinea publică într-un stat membru UE; sau (c) dacă există un risc serios ca investitorul străin să desfășoare activități ilegale sau infracționale.

Sperăm – ca de obicei – că normele vor clarifica lucrurile

Normele de aplicare ale OUG 46/2022 ar trebui să apară până pe 17 iunie 2022. Acestea ar trebui să detalieze, în primul rând, care sunt investițiile ce trebuie notificate. Nu contestă nimeni că armamentul, munițiile și produsele cu dublă utilizare (militară și civilă) sunt aspecte sensibile, dar marea majoritate a operațiunilor economice se referă la chestiuni mult mai banale. De exemplu, intră în categoria investițiilor ce necesită autorizare achiziția unei clinici stomatologice sau a unui lanț de farmacii? Este vorba în acest caz despre infrastructură în domeniul sănătății (menționată expres în Regulamentul UE) sau nu? Dar achiziția unei participații într-o firmă privată de curierat poate aduce atingere securității transporturilor? Oare dezvoltarea de la zero, cu o investiție japoneză ori americană, a unui software care facilitează comenzile online de mâncare, activitate atât de importantă în timpul pandemiei, face parte din conceptul de „securitate a sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale”? Achiziția unei ferme cu 800 de hectare de teren arabil de către un investitor arab poate aduce atingere „protecției agriculturii”? Extinderea unei investiții, cu fonduri canadiene, pentru realizarea de căști de protecție, în uzină sau pe șantier, aduce atingere „securității industriale” sau „protecției împotriva dezastrelor”?

Amintim că amenzile sunt enorme, de până la 10% din cifra de afaceri mondială pe anul anterior. Chiar în lipsa unei cifre de afaceri în anii anteriori, amenda minimă e de 10.000.000 lei. Nu numai amenzile sunt problematice. Este destul de clar că OUG 46/2022 a fost redactată într-un termen foarte scurt, uneori prin procedeul copy-paste – de exemplu, art. 12(6) menționează că „prescripția începe să curgă de la data încetării ultimului act sau fapt anticoncurențial în cauză”, formularea fiind copiată din Legea concurenței 21/1996, fără înlocuirea termenului „anticoncurențial” cu ceva mai potrivit contextului investițiilor străine. Nu rămâne, deci, decât să sperăm că redactarea normelor de aplicare se va face cu atenție sporită la potențialele efecte nocive, greu de evaluat la acest moment – mergând până la blocarea cvasi-completă a investițiilor non-UE în România.

OPEN HOUSE MADRIGAL – CANTUS MUNDI de Noaptea Muzeelor

0

Sâmbătă, 14 mai, cu ocazia Nopții Muzeelor, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și Programul Național Cantus Mundi invită publicul să îi treacă pragul pe Aleea Dealul Mitropoliei nr. 11, la OPEN HOUSE MADRIGAL – CANTUS MUNDI.

Aflat în una dintre cele mai frumoase clădiri de pe Dealul Mitropoliei din București, un imobil cu o viață de aproape 100 de ani, sediul Corului Madrigal va fi accesibil pentru vizitare de Noaptea Muzeelor în intervalul orar 18:00 – 22:00. 

Publicul va putea descoperi arhitectura originală a monumentalei vile și interioarele sale spectaculoase și, de asemenea, va putea face o incursiune în istoria și evoluția Corului Madrigal, ilustrată prin expoziții de costume, fotografii, partituri și alte elemente de referință pentru memoria celebrului ansamblu coral. 

Experiența vizitatorilor va fi completată vizual de scenografia de lumini ce va îmbrăca venerabila clădire de pe Dealul Mitropoliei și mai ales sonor, prin recitalurile corale susținute LIVE de peste 200 de copii din corurile Programul Național Cantus Mundi.

Vila Sacha Roman, actualul sediu al Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și al Programului Național Cantus Mundi, a fost realizată după planurile celebrului arhitect Albert Popper și construită în 1924 de către juristul și publicistului român Sacha Silberman Roman (1885 – 1967), personalitate notabilă a Bucureștiului interbelic, care a deținut pentru o perioadă și funcția de secretar al lui Nicolae Titulescu.

Datorită caracteristicilor sale, imobilul se încadrează în categoria vilelor unicat ce caracterizeză Bucureștiul de început de secol XX, cu o arhitectură originală ce îmbină cu eleganță elemente bizantine, gotice, neo-românești dar și inserții inspirate din culele oltenești. 

Pe 14 mai, între 18:00 și 22:00, accesul vizitatorilor va fi gratuit, organizat în grupuri de maximum 10 persoane.

Directorul de sustenabilitate (CSO), în ascensiune rapidă

0

_________________

de Monica Movileanu,
Partener PwC România
Cristina Angheluță,
Senior Manager

Deși doar o treime (29,8%) dintre companiile globale au directori sau manageri dedicați sustenabilității (Chief Sustainability Officer – CSO), conform studiului realizat de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC, în rândul a 1.640 de companii listate, numărul pozițiilor de CSO deschise în 2021 a fost mai mare decât cel cumulat în perioada 2016 și 2020. Această evoluție ne arată că tot mai multe companii conștientizează importanța ESG – acronimul deja cunoscut pentru Environmental, Social & Governance care desemnează noile cerințe de raportare non-financiară.

ESG înseamnă o schimbare de viziune asupra rolului și scopului unei companii care trebuie să abordeze strategic impactul activității sale pe termen mediu și lung atât asupra celor direct interesați, cât și asupra mediului înconjurător și asupra comunității în care funcționează. Pe măsură ce urmărirea obiectivelor ESG este tot mai mult în atenția autorităților de reglementare din întreaga lume, au apărut și vor apărea tot mai multe cerințe legale de raportare, fapt care le impune companiilor să aloce resurse, prin angajarea unor persoane dedicate.

Totuși, studiul menționat arată că, deși companiile sunt tot mai preocupate de angajarea unui CSO, rolul acestuia nu este încă suficient de puternic, un număr semnificativ dintre CSO având mandat limitat în domeniul sustenabilității și acces foarte redus la deciziile din cadrul Consiliul de Administrație, astfel încât să contribuie la transformarea politicilor ESG. Astfel, aproape 50% dintre companii au CSO cu atribuții limitate. Unii dintre ei sunt ofițeri de sustenabilitate al căror obiectiv nu este sustenabilitatea ca atare, dar care lucrează la sustenabilitate în contextul de responsabilitate socială corporativă (CSR) sau de sănătate, siguranță și mediu.

În Europa, 35% dintre companiile intervievate au CSO activi cu acces la directorii executivi, iar 57% au CSO cu atribuții limitate și fără acces la directori executivi.

Cei mai mulți directori sau manageri dedicați dezvoltării sustenabilității provin din sectorul bunurilor și produselor de consum. Astfel, companiile din această industrie se pot lăuda cu cei mai activi directori de sustenabilitate (50%), având în vedere nivelul ridicat de implicare al mass-media și a rețelelor de socializare asupra aspectelor legate de sustenabilitate din industria alimentelor și din sectorul de îmbrăcăminte. 

În timp ce organizațiile din sectoarele produselor chimice și al petrolului și gazelor au avut, de asemenea, un procent ridicat de CSO activi, sectorul ingineriei și al comerțului electronic a avut cea mai scăzută reprezentare în ceea ce privește directorii de sustenabilitate activi în problemele ESG.

Decalajul în ceea ce privește expertiza directoriilor de sustenabilitate este pe cale să se schimbe, având în vedere că în 2021 numărului de numiri de CSO la nivel global a crescut de trei ori față de 2020. 65 de companii au numit un director de sustenabilitate în perioada 2016-2020, față de 68 de companii în 2021. Tendința a început în 2018, când problemele precum clima, egalitatea rasială și de gen au început să influențeze deciziile investitorilor și a directorilor executivi. Pandemia a accelerat această tendință, deoarece companiile au început să își pregătească afacerile pentru viitoarele provocări ESG, construind expertiză în domeniul sustenabilității prin angajări și promovări interne.

Pentru a înțelege cât mai bine cum se schimbă rolul și responsabilitățile unui Director de sustenabilitate, PwC a realizat o serie de interviuri la nivel global cu directori care activează în diverse industrii. Astfel, un director de sustenabilitate necesită un mix special de abilități și expertiză, respectiv:

  • Să aibă o profundă înțelegerea a companiei și a strategiei de business;
  • Să joace un rol decizional în cadrul Consiliului de Administrație;
  • Să aibă capacitatea de a înțelege toate aspectele ESG, de a evalua situația reală a companiei și de a propune acțiuni concrete;
  • La nivel tehnic să identifice potențiale schimbări în industria în care activează și noi oportunități de a crea valoare adăugată;
  • Să se asigure că toate departamentele din companiei își asumă un rol activ în transformarea ESG;
  • Să asigure conformitatea Companiei cu toate reglementările de raportare ESG în vigoare.
  • Rolul directorilor de sustenabilitate și a echipelor pe care le conduc este unul fundamental în îndeplinirea tuturor obiectivelor de sustenabilitate pe care organizațiile le definesc în strategia ESG.

Forumul Națiunilor Unite pentru Păduri – UNFF17

0

Forumul Națiunilor Unite pentru Păduri, reuniunea cu numărul 17 – UNFF17 – se desfășoară la New York, în perioada 09-13 mai 2022. România participă cu o delegație condusă de Ionuț-Sorin Banciu (foto), secretar de stat pentru relații internaționale în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

MMAP informează că principalele subiecte de pe agenda lucrărilor UNFF17 sunt:

  • Implementarea Planului Strategic al Națiunilor Unite privind Pădurile 2017-2030 (UNSPF)
  • Pregătiri pentru evaluarea la jumătatea perioadei de raportare, respectiv în anul 2024, a eficacității UNSPF în atingerea obiectivelor sale, inclusiv strategia de comunicare și sensibilizare
  •  Consultări informale și finalizarea rezoluției omnibus
  • Stabilirea coordonatelor privind a 18-a sesiune a UNFF
  • Adoptarea raportului celei de-a 17-a sesiuni UNFF

Forumul a inclus și organizarea la 09 mai a unei mese rotunde la nivel înalt (HLRT) cu tema „Răspunsul și rolul UNFF, precum și așteptările privind evoluțiile multilaterale legate de păduri”, care „a oferit cadrul pentru discuții interactive înalților oficiali guvernamentali, organismelor Națiunilor Unite și altor organizații internaționale, precum și reprezentanților ai sectorului privat și ai societății civile, cu privire la răspunsul UNFF la evoluțiile multilaterale majore legate de păduri, precum și la rolul și așteptările sale legate de aceste evoluții.

Cu această ocazie, participanții au fost invitați să prezinte observațiile asupra acțiunilor lor viitoare și asupra rolului potențial pe care UNFF îl poate avea până în anul 2030, pentru a promova implementarea sinergică a angajamentelor care decurg din aceste evoluții globale, în special în ceea ce privește reducerea tendințelor asociate despăduririlor, alocarea de surse de finanțare a pădurilor și valorificarea parteneriatelor, precum și consolidarea implicării părților interesate”.

Reprezentantul MMAP, secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu (foto), a reafirmat angajamentul României, în calitate de Stat Membru al Organizației Națiunilor Unite și al Uniunii Europene, privind protejarea și managementul durabil al pădurilor, ținând seama de faptul că, în prezent, schimbările climatice și pierderea biodiversității reprezintă probleme grave și urgente, iar impactul lor este global și la un nivel fără precedent: „Pădurile au un rol important în protejarea și conservarea biodiversității, precum și în procesele de adaptare și reducere a efectelor schimbărilor climatice. Astfel, acestea oferă societății numeroase servicii ecosistemice, având rol în protejarea solului împotriva eroziunii, combaterea fenomenelor asociate secetei/deșertificării, protejarea biodiversității, reglarea climatului local.

România susține adaptarea practicilor de gospodărire a pădurilor la necesitățile impuse de schimbările climatice, economice  și sociale, având în vedere necesitatea de a promova utilizarea rațională a resurselor forestiere. Totodată, considerăm că practicile inovatoare de gestionare a biomasei forestiere, modelele de afaceri sustenabile au un rol important în promovarea unei abordări echilibrate a funcțiilor economice, sociale și de mediu ale pădurilor”.

MMAP subliniază că, „totodată, România a susținut poziția comună a UE și Statelor Membre la UNFF17, prezentată în cadrul Mesei Rotunde la Nivel Înalt organizată cu ocazia Forumului, și a subliniat necesitatea de acțiuni concrete pentru a inversa reducerea globală a suprafețelor împădurite, precum și implicarea activă și concretă pentru atingerea tuturor Obiectivelor Globale ale Pădurilor (GFG), prin diferite acțiuni, cum ar fi managementul durabil, inclusiv conservarea și restaurarea ecosistemelor forestiere.

Astfel, considerând faptul că pădurile se află sub presiunea crescândă a amenințărilor și riscurilor de dezastre (incendii, furtuni, secetă), a fost subliniat rolul pădurilor și al managementului durabil al acestora, ca exemplu de soluții bazate pe natură și abordări bazate pe ecosistem, în salvgardarea biodiversității, în atenuarea și adaptarea la schimbările climatice și în combaterea degradării terenurilor.

În ceea ce privește acțiunile viitoare și rolul potențial al UNFF până în anul 2030, România a menționat necesitatea promovării unei implementări sinergice la nivelul angajamentelor sectoriale, precum și corelarea lor cu o serie de evoluții globale, inclusiv sinergia între cele 3 convenții de la Rio (CBD, UNCCD și UNFCCC) și atingerea țintelor celor 6 Obiective Globale în domeniul Pădurilor din cadrul Planului Strategic al Națiunilor Unite privind Pădurile 2017-2030”.

Reguli de bune practici care cresc vânzările în eCommerce

0


Compania românească Zitec, specializată în soluții și servicii de transformare digitală, prezintă zece lucruri de care orice administrator al unei afaceri de comerț electronic trebuie să țină cont pentru a le oferi clienților cea mai bună experiență de utilizator. 

Zitec apreciază că, „pentru a asigura un grad ridicat de retenție și loialitatea clienților săi, un site dedicat segmentului de eCommerce ar trebui să găsească echilibrul potrivit între a rămâne ușor în memoria utilizatorilor și a oferi experiențe semnificative și relevante acestora. Modul în care brandurile reușesc să construiască experiențe integrate depinde de cunoașterea obiceiurilor de consum ale cumpărătorilor, dar și de empatia din interacțiunea cu clienții. 

Astfel, cercetările adecvate asupra profilului utilizatorilor și analizele concurențiale efectuate corespunzător sunt primii pași prin care companiile din eCommerce ar putea răspunde mai bine nevoilor clienților și așteptărilor acestora. Mai mult, sondajele în rândul utilizatorilor, testele de utilizare, analiza jurnalului de căutare sau recenziile analitice sunt câteva dintre metodele care garantează o experiență optimă a utilizatorului. Odată ce este făcută corect, cercetarea ar trebui să fie însoțită și de o serie de bune practici în ceea ce privește UX (experiența utilizatorilor), printre care: 

  1. Navigarea ușoară – conform Legii lui Hick, cu cât un utilizator are mai multe opțiuni, cu atât îi va lua mai mult timp pentru a finaliza o acțiune. Astfel, navigarea trebuie să fie intuitivă și fără întreruperi inutile. De exemplu, site-urile web cu multe produse într-o singură categorie ar trebui să permită navigarea în coloana din stânga pentru a oferi posibilitatea cumpărătorilor să sorteze produsele în funcție de diferite atribute. 
  2. Personalizarea – într-o lume în care clienții au la îndemână o mulțime de opțiuni, listele de recomandări sau sugestiile de produse pe care alți clienți le-au cumpărat pot fi de mare ajutor. Aceste opțiuni accelerează căutarea produselor și finalizarea achiziției. Mai mult, adaugă o notă personală procesului de cumpărare și creează relații mai strânse între clienți și branduri. 
  3. Mesaje clare și vizibile – rolul mesajelor de tip “call to action” este de a menține clienții concentrați pe îndeplinirea unei sarcini specifice în timpul navigării. Un mesaj bun trebuie să iasă în evidență față de restul paginii, comunicând clar îndemnul care îi va face pe utilizatori să urmeze o anumită acțiune. Deși sunt instrumente cu impact, pot părea copleșitoare pentru cumpărători dacă sunt folosite în exces. 
  4. Evidențierea beneficiilor produsului – cumpărătorii trebuie să aibă acces imediat și fără efort la avantajele unui produs. Vizitatorii site-ului nu trebuie să parcurgă multă informație sau să vizioneze clipuri video lungi pentru a afla avantajele și beneficiile unui produs. 
  5. Funcția de căutare – funcția de căutare pe site-ul magazin online este printre cele mai utile opțiuni și devine cu atât mai relevantă cu cât oferta de produse este una complexă. Astfel, barele de căutare cu versiuni de completare automată pentru anumite interogări simplifică procesul de căutare din fiecare pagină. Cu toate acestea, pentru a facilita conversia, prezența lor pe paginile de checkout nu este recomandată. 
  6. Dovada socială – atunci când utilizatorii nu sunt siguri de o achiziție ei caută o validare din partea celorlalți, evaluările și recenziile având un impact profund asupra deciziilor de cumpărare. Dovada socială poate fi și sub forma conținutului generat de alți utilizatori precum testimonialele, studiile de caz  sau alte forme de recenzie. Implementarea posibilității ca utilizatorii să creeze propriul conținut în paginile de produse poate fi un instrument puternic pentru creșterea gradului de conversie. 
  7. Securitate sporită și suport pentru clienți – comerțul electronic este printre domeniile cele mai predispuse la breșe de securitate. Prin urmare, credibilitatea și încrederea sunt primordiale și pot fi construite cu ușurință prin afișarea cât mai vizibilă a unor certificate de securitate și a recomandărilor din partea partenerilor externi. În plus, funcțiile de suport, precum chatbots, afișarea politicilor de returnare, secțiunea de întrebări frecvente și detaliile legate de asistența pentru clienți pot fi de mare ajutor. 
  8. Profilarea clienților în funcție de geo-locație – atunci când o companie vinde la nivel internațional, un instrument de identificare a clienților în funcție de localizare pentru oferte specifice locației asigură relevanță pentru întreaga experiență digitală a utilizatorilor, în propria lor limbă. 
  9. Evitarea tranziției automate a imaginilor și a fundalurilor video – sliderele de imagini cu tranziție automată sau fundalurile video sunt preferate de multe site-uri pentru aspectul dinamic pe care îl oferă. Cu toate acestea, sunt de obicei predispuse la erori. Dacă nu sunt implementate corect, aceste elemente de design pot încetini viteza site-ului și pot distrage atenția clientului de a ajunge cât mai rapid la pagina de checkout.     
  10. Finalizarea rapidă a comenzii – un proces lent de checkout este unul dintre motivele principale pentru o rată mare de abandon a coșului de cumpărături. Folosirea indicatorilor de progres, a formularelor scurte, furnizarea informațiilor clare despre costurile de expediere și opțiunile de plată multiple vor asigura un proces de checkout fără probleme. În plus, posibilitatea utilizatorilor de a cumpăra fără a avea un cont prealabil ar putea fi o opțiune viabilă pentru retailerii a căror activitate nu se concentrează pe generarea de noi conturi de clienți”. 

Alex Axon (foto), Chief Experience Officer, Zitec: „O experiență de utilizator relevantă și semnificativă este unul dintre cei mai importanți factori pentru a asigura succesul pe termen lung, loialitatea clienților, dar și recenzii de recomandări pozitive. Credem că succesul magazinelor online constă în îmbunătățirea continuă a experienței utilizatorilor, menținând-o simplă și câștigând încrederea clienților. Acest lucru nu numai că va duce la rate de conversie mai mari, dar va influența și percepția asupra brandului și, prin urmare, va avea o contribuție decisivă la fidelizarea clienților.”

Zitec este o companie „lider pe piața IT & Digital Marketing din România, cu birouri în București și Brașov, specializată în dezvoltarea de soluții de afaceri, servicii și produse tehnologice personalizate, aplicații mobile, blockchain, precum și servicii de digital marketing.

Zitec este una dintre puținele companii românești certificată Google Cloud Premier Partner, Microsoft Application Development, Microsoft Gold Cloud Platform, Amazon AWS Technology Partner și furnizor al platformei de soluții eCommerce în cloud VTEX, precum și Adobe Solution Bronze Partner.

În 2021, Zitec s-a clasat printre cele 15 finaliste ale programului Made in Romania lansat de Bursa de Valori București, o recunoaștere a contribuției active la dezvoltarea industriei IT din România și la accelerarea transformării digitale în companii și instituții publice. Zitec a primit și premiul Shining Star 2021 oferit de Inspiring Employers pentru cultura organizațională bazată pe comunicare deschisă, dezvoltare continuă și recunoaștere. De asemenea, a câștigat titlul de Angajatorul anului la Romanian Business Services Forum & Awards doi ani consecutivi, în 2020 și 2021. Pentru serviciile de digital marketing, compania a fost nominalizată în topul agențiilor de digital din România conform Forbes în 2019 și 2020, înregistrând o creștere a cifrei de afaceri de peste 60% în 2021 față de anul precedent. Pentru activitatea sa, Zitec a fost desemnată Compania Anului la Gala ANIS România în cadrul edițiilor 2020 și 2022.

Zitec este partener al Comunității Europene prin prisma proiectelor europene finalizate sau aflate în faza de implementare în cadrul programelor Ambient Assisted Living și Erasmus +”.

Sistem informatic integrat pentru digitalizarea Ministerului Afacerilor Interne implementat de Trencadis

0

Compania de tehnologie Trencadis, specializată în dezvoltarea și implementarea de soluții software complexe pentru sectorul guvernamental și cel de business, anunță începerea implementării „unui sistem informatic integrat pentru Ministerul Afacerilor Interne (MAI) cu o durată de 16 luni, prin implicarea a nu mai puțin 24 de experți cheie specializați în transformarea digitală a sectorului public. Proiectul are ca obiectiv achiziționarea de echipamente, produse software, servicii cloud on-premises pentru infrastructura nucleului central, servicii de analiză, proiectare, dezvoltare, testare și suport, în vederea implementării unui sistem informatic integrat DMS (Document Management System) și BSC (Balanced Scorecard), precum și servicii de instruire a personalului pentru utilizarea și administrarea platformei informatice și servicii de instruire pentru utilizatorii și administratorii sistemului informatics”. 

Marian Murguleț (foto), CEO al Trencadis: „Procesul de transformare digitală a instituțiilor din România presupune, în primul rând, optimizarea proceselor orientate atât către funcționarii publici, cât și pentru cetățeni și mediul de afaceri. Dezvoltarea și implementarea unor instrumente de digitalizare a activității interne de la nivelul MAI reprezintă un pas important în procesul de optimizare a calității serviciilor oferite cetățenilor și o îmbunătățire a interacțiunii cu aceștia. Accesul la informații, organizarea digitală a fluxurilor de lucru și implementarea indicatorilor Balanced Scorecard reprezintă elemente cheie ale procesului de digitalizare în cadrul unei instituții.”

Alexandra Miloș, Project Manager și Business Unit Manager în cadrul Trencadis: „Punctul de plecare trebuie să fie nevoia cetățeanului. Avem o populație urbană de aproximativ 55%, unde există deja mulți consumatori de servicii digitale și instituțiile publice au datoria să dezvolte  aceste servicii în beneficiul nostru al tuturor, iar MAI este printre instituțiile fruntașe în această direcție.” 

Trencadis accentuează că „implementarea proiectului va contribui la o mai bună coordonare și monitorizare a proceselor de lucru și a interacțiunilor în interiorul structurilor implicate, între structurile implicate precum și cu alte structuri de la nivelul MAI. Gestionarea electronică a documentelor și fluxurilor de lucru prin sistemul informatic integrat  și al indicatorilor Balanced Scorecard asigură digitalizarea proceselor la nivelul instituției și suport decizional în timp real pentru managementul organizațiilor participante în cadrul proiectului.

Specializările celor peste 24 de experți implicați în proiect sunt managementul de proiect, arhitecturi sisteme integrate, analiză și proiectare, infrastructură hardware și de comunicații, infrastructură software de baza, DMS, BSC, plus testare software și instruire.

Prin implementarea sistemului informatic integrat, vor fi îndeplinite următoarele obiective ale proiectului:

1. Creșterea performanței organizaționale prin implementarea sistemului integrat de management al performanței organizaționale compus din sistemul de management Balanced Scorecard (BSC) implementat la nivelul Direcției Generale pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului (DGRIP), al Direcţiei Generale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (DGCTI) și al celor 42 de instituții ale prefectului și prin Document Management System (DMS), implementat la nivel central (DGRIP, DGCTI, DSG) și al celor 42 de instituții ale prefectului în vederea automatizării fluxurilor de colaborare pe orizontală între DGRIP, DSG şi DGCTI, între prefecturi, precum și pe verticală între DGRIP și prefecturi.

2. Creșterea capacității personalului de a implementa sisteme și instrumente unitare de management al calității și performanței și de a gestiona un sistem integrat de management de documente, prin pregătirea specifică a personalului din cadrul MAI (DGRIP, DGCTI, DSG) și al celor 42 de instituții ale prefectului”.

Trencadis, inițiativă antreprenorială lansată și dezvoltată în România, este definită ca „o companie de tehnologie specializată în soluții de dezvoltare software pentru mediul guvernamental și cel de business. Cu o cifră de afaceri de peste 20 milioane de euro, Trencadis inovează sectorul public prin adaptarea continuă la cele mai recente evoluții în tehnologie, proiectare și comunicare, pentru a sprijini consolidarea acestuia și a spori capacitatea de a răspunde cerințelor și nevoilor societății”.

Pre-aprobare financiară de credit ipotecar în mai puțin de 5 minute

0

ING Bank implementează un proces de obținere a pre-aprobării financiare pentru un credit ipotecar în mai puțin de 5 minute, 100% online, direct din aplicația de internet și mobile banking ING Home’Bank. Este o premieră pentru piața bancară din România, prin care, persoanele interesate de achiziționarea unei locuințe pot afla pe loc suma maximă pe care o pot împrumuta, fără a se deplasa la un ING Office și fără alte obligații.

Roxana Cristea (foto), Lending Tribe Lead ING Bank România: „Creditele ipotecare sunt printre puținele produse bancare care încă nu pot fi digitalizate complet, din păcate. Cu toate acestea, facem toți pașii pentru a scurta procesul pentru cei care doresc să își achiziționeze o locuință, prin credit,  prin instrumentele digitale care ne caracterizează strategia și felul în care dorim să ne deservim clienții. Conform studiilor noastre interne, clienții consideră că peste 70% din proces este rezolvat în momentul în care au pre-aprobarea financiară. Acest serviciu unic pe piața serviciilor din România facilitează mult procesul achiziție a unei locuințe, deoarece iți permite să afli pe loc, de oriunde te-ai afla, care este suma maximă pe care o poti împrumuta și te ajută să știi din start până la ce prag financiar poti începe căutările. Mai mult, știm cât de valoros este timpul și cât de solicitant poate fi acest proces. Prin pre-aprobarea digitală, te scutim de timp și efort, astfel încât să te poți concentra pe lucrurile care contează pentru tine, nu pe drumurile la bancă.”, a declarat 

ING Bank subliniază că „noua funcționalitate oferă posibilitatea stabilirii unui buget maxim înainte de analiza ofertelor existente pe piața imobiliară, astfel încât decizia finală să fie una responsabilă și să nu afecteze echilibrul financiar al clientului. Conform unui studiu intern al ING, așteptarile clienților, indiferent daca au mai trecut prin experienta de a lua un credit ipotecar sau nu, sunt ca procesul de aprobare financiară să rezolve în proporție de 70-80% obținerea unui credit ipotecar”.

Cum funcționează pre-aprobarea financiară pentru ING Ipotecar

Pentru a primi pre-aprobarea financiară digitală a unui credit Ipotecar ING, persoanele interesate trebuie să aibă cont în aplicația de internet și mobile banking ING Home’Bank și veniturile înregistrate la ANAF.  Cele care nu sunt deja clienți ING își pot deschide un cont fie 100% online, fie în rețeaua ING Office alături de un consultant. Condițiile de eligibilitate pentru accesarea unui credit ipotecar sunt aceleași, indiferent dacă clientul accesează pre-aprobarea online sau în locațiile fizice.

Odată creat contul / logat, clientul trebuie să acceseze meniul Produse/ Credite / ING Ipotecar. După parcurgerea opțiunilor din meniu și încărcarea electronică a documentelor solicitate, acesta obține o pre-aprobare financiară valabilă 60 de zile, transmisă ulterior și prin e-mail. 

Pre-aprobarea financiară este disponibilă atât pentru ING Ipotecar cu dobândă variabilă, cât și ING Ipotecar cu șapte ani de dobândă fixă (7FIX) și preia orice ofertă de dobândă pe care banca ar putea-o avea în momentul rezervării ofertei. După selectarea unuia dintre cele două produse, clientul află suma maximă pe care o poate împrumuta, rata lunară, DAE (și costurile incluse în aceasta), perioada creditului, prima de asigurare,suma totală de rambursat și graficul de rambursare. Clienții care doresc să continue procesul vor fi contactați de către un consultant ING pentru stabilirea pașilor următori.

Pre-aprobarea financiară este o etapă importantă în procesul achiziției unei locuințe și este menită să ofere predictibilitate clienților. Cu toate acestea,  nu trebuie confundată cu aprobarea finală a creditului ipotecar, care constă în răspunsul băncii și cu privire la acceptarea imobilul ales ca garanție pentru creditul ipotecar. 

EximBank, 40 milioane lei finanțare pentru Agro Chirnogi

0

EximBank și holdingul agricol Agro Chirnogi Călărași, unul dintre cei mai mari jucători din agribusiness-ul românesc, au încheiat un acord financiar în valoare de 40 de milioane de lei pentru asigurarea de lichidități în activitatea curentă a companiei. Suma a fost acordată cu garanție de stat emisă în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată companiilor mari, care acoperă 90% din finanțare.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank: „Agricultura reprezintă un domeniu strategic pentru EximBank și suntem încântați că, prin acest parteneriat cu Agro-Chirnogi, putem susține agribusiness-ul mai ales în contextul actual când producătorii parcurg o perioadă dificilă determinată de efectele în cascadă generate de perioada pandemică și post-pandemică, precum și de evoluția prețurilor pentru materii prime și energie. Parteneriatele încheiate cu companii fanion ale economiei reprezintă un indicator clar al capacității noastre de a structura soluții financiare pentru orice business sustenabil, abilitate care ne și conferă statutul de finanțator favorit pentru companii.” 

Karine Khalil, președintele Consiliului de Administrație al Agro-Chirnogi: „Tot acest context economic pe care îl travesăm de la declanșarea pandemiei, care a adus un blocaj al comerțului internațional și o încetinire a activității, cu toate provocările ulterioare, creșterile cotațiilor bursiere ale cerealelor și majorarea prețurilor pentru inputuri, din cauza scumpirii materiilor prime și în special a gazelor natural, au generat un necesar suplimentar de finanțare pentru toate companiile din agricultură. În acest context volatil, suntem bucuroși că am găsit împreună cu EximBank cea mai eficientă soluție de securizare a necesarului de lichidități pentru finanțarea activității curente astfel încât să avem mai mult confort în gestionarea noilor coordonate de cost. Odată asigurat capitalul de lucru, putem să implementăm planurile de dezvoltare pentru a face în continuare agricultură performantă, sustenabilă şi inovativă.” 

Agro-Chirnogi „activează în domeniul producției și tradingului cu cereale, făcând parte din Grupul de companii Maria care este în Top 3 cele mai mari grupuri de companii de agricultură din România după suprafața de teren pe care o utilizează în producția de cereale (peste 35.000 de hectare) şi unul dintre cele mai complexe având în vedere domeniile de activitate. 

Compania a fost înființată în anul 1991, fiind fosta IAS Chirnogi, județul Călărași, iar, din 2002, face parte din grupul de companii Maria, unul dintre cele mai mari din România. Activitatea inițială a companiei a fost producția de cereale (porumb, grâu, soia, lucernă, orz, rapiţă), societatea exploatând în prezent peste 10.000 de hectare de teren agricol. De-a lungul timpului însă, business-ul a fost recalibrat și eficientizat, compania atingând maturitatea și stabilizându-se printre cei mai importanti jucători din agribusiness-ul românesc. Agro-Chirnogi, împreună cu grupul Maria, dispune în prezent de o capacitate de însilozare remarcabilă de aproximativ 600.000 MT, fapt ce a determinat dezvoltarea activității de comerț cu cereale. Totodată, compania deține și una din cele mai moderne mori din România, cu o linie de făină și una de mălai, produsele sale fiind comercializate sub brandul Măriuța. În 2021, Agro-Chirnogi și Maria Trading SRL au preluat 100% din Agrirom SRL, producător de cereale din Călărași, care exploatează 4.000 hectare”. 

 

Practicile comerciale neloiale în comerțul agricol și alimentar – impactul noilor reglementări pentru mediul de afaceri

_________________

Material de opinie de Florentina Munteanu,
Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal

Relațiile comerciale dintre furnizorii și cumpărătorii de produse alimentare și agricole, care întrunesc anumite condiții, se vor derula, începând din aprilie 2022, în baza Legii nr. 81/ 2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, care a fost adoptată pentru transpunerea la nivel național a Directivei 633/2019 cu același obiectiv („Directiva UTP”). În principal, noul act normativ are drept scop implementarea unui mecanism de protecție a furnizorilor vulnerabili în raport cu întreprinderile cumpărătoare din cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, care au o putere de negociere mare. Legea conține 25 de practici comerciale neloiale, șase practici condiționate de convenția anterioară prin clauze clare și lipsite de ambiguitate și sancțiuni semnificative pentru nerespectarea regulilor stabilite. 

Directiva UTP ar fi trebuit transpusă de România până la data de 1 mai 2021, însă, deși proiectul se află pe masa autorităților încă din 2020, procesul  a fost urgentat doar ca urmare a intervenției Comisiei Europene (CE), care a stabilit, la începutul acestui an, un termen de cel mult două luni pentru a remedia situația. 

Cui se aplică?

CE a constatat, pe baza unor studii și rapoarte efectuate din 2009 până în 2019, că există în cadrul Uniunii Europene (UE) inegalități semnificative în ceea ce privește puterea de negociere a furnizorilor și cea a cumpărătorilor de produse agricole și alimentare. Așadar Legea 81 urmărește protejarea producătorilor și a furnizorilor intermediari de produse alimentare și/sau agricole, implicați în vânzarea de astfel de produse pe teritoriul României sau, dacă vânzarea se realizează în străinătate, atunci când produce efecte în țara noastră. 

Directiva UTP mai prevedea o condiție: cel puțin una dintre părțile la tranzacție (furnizor sau cumpărător) să fie stabilită în UE, care nu se regăsește în Legea 81, ceea ce ridică o primă întrebare cu privire la sfera de aplicabilitate. Aplicarea legii prin raportare la locul săvârșirii faptei sau la locul producerii efectelor faptelor săvârșite, respectiv teritoriul României, este una specifică dreptului concurenței, același principiu de aplicare a legii regăsindu-se și în cadrul Legii 21/1996 a concurenței. Astfel, se pare ca legiuitorul român a dorit să extindă sfera de aplicare a directivei fără să mai condiționeze aplicarea legii de naționalitatea întreprinderilor implicate, atât timp cât faptele se petrec sau produc efecte în România. 

În schimb, în ceea ce privește calibrarea raportului de forțe prin raportare la cifra de afaceri anuală a furnizorului, respectiv a cumpărătorului, Legea 81 a implementat întocmai prevederile Directivei UTP și a stabilit anumite praguri ale cifrei de afaceri. Acestea pornesc de la 2.000.000 de euro și merg până la 350.000.000 de euro. Dacă matricea de identificare a categoriei din care fac parte furnizorii sau cumpărătorii este una simplă, apare întrebarea legată de modul de calcul, întrucât Legea 81 doar preia din directivă prevederea potrivit căreia cifra de afaceri anuală se interpretează conform Recomandării 2003/361/CE a comisiei, inclusiv definițiile privind „întreprinderea autonomă”, „întreprinderea parteneră” și „întreprinderea asociată”, precum și alte chestiuni privind cifra de afaceri anuală. 

Dar această recomandare are în vedere definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii și este cu precădere folosită în domeniul ajutorului de stat, domeniu în care este firesc ca statul să fie precaut cu privire la selectarea întreprinderilor care pot primi ajutoare, fără ca acestea să distorsioneze mediul concurențial normal. În cazul de față, obiectul Directivei și al Legii 81 este acela de a echilibra, printr-o intervenție a statului în unele raporturi de drept comercial (supuse de regulă doar voinței părților), anumite dezechilibre ce pot apărea între furnizorii vulnerabili prin raportare la puterea de negociere a cumpărătorilor. 

Din acest punct de vedere, pare discutabilă oportunitatea raportării la cifra de afaceri calculată potrivit Recomandării Comisiei 2003/361/CE, întrucât ceea ce contează, în cazul unei negocieri comerciale, este forța pe care respectivele întreprinderi o au în cadrul raportului negociat, care poate ține de multe ori de țara în care are loc negocierea, de caracteristicile pieței pe care se negociază, de volumele negociate, și nu atât de mult de puterea economică globală a întreprinderilor partenere și asociate cu întreprinderea care negociază. Această modalitate de calcul a cifrei de afaceri suportă implicații comerciale care merită analizate pe parcursul aplicării prezentei legi, cel puțin cu privire la situațiile în care furnizorii s-ar afla pe o piață total diferită de piața pe care activează grupul din care fac parte, puterea de negociere mare a grupului nefiind relevantă în acest context. Formularea legii este însă una care trimite doar la recomandarea comisiei, care ține cont de forța globală a unei întreprinderi, indiferent de activitatea desfășurată de întreprinderile partenere și asociate și indiferent de locul de stabilire a acestora (cu anumite excepții, care însă nu sunt relevante pentru subiectul abordat în acest articol). 

Din această perspectivă, este interesant de remarcat și modul în care alte state membre au ales să implementeze Directiva UTP. Astfel, Belgia a decis să ofere protecție tuturor furnizorilor, indiferent de cifra de afaceri (excepție: furnizorii a căror cifră de afaceri globală depășește 350.000.000 de euro), iar Slovacia nu aplică nicio limitare.

Principalele modificări și interdicții

Deși Directiva UTP interzice cu caracter general solicitarea, de către cumpărător, de plăți de la furnizor, care nu sunt legate de vânzarea produselor agricole și alimentare, legiuitorul român, în plus față de preluarea interdicției generale, a detaliat în concret anumite costuri ce nu ar putea fi refacturate furnizorului, întrucât nu sunt legate de vânzarea produselor acestuia. Astfel, este interzis de plano părților să includă în contractul comercial costuri aferente extinderii rețelei de distribuție a cumpărătorului, amenajării spațiilor de vânzare ale comerciantului și evenimentelor de promovare a activității și imaginii cumpărătorului.

O altă prevedere importantă a legii este interdicția cumpărătorului de a utiliza auto-facturarea pentru produsele agricole și/sau alimentare, cu anumite excepții prevăzute în Codul Fiscal. Această prevedere va genera cu siguranță cel puțin probleme practice, auto-facturarea fiind folosită pe scară largă de comercianții ce au în portofoliu sute sau chiar mii de furnizori.  

De asemenea, legea prevede interdicția cumpărătorului să aplice reduceri financiare și comerciale sub formă de rabaturi, cu excepția remizelor și risturnelor, ale căror reduceri cumulate să nu fie mai mari de 20%, aplicate în funcție de valoarea facturată între cumpărător și furnizor. Având în vedere scopurile diferite ale tipurilor de reduceri (compensarea unor defecte de calitate, discounturile de volum și cele ce țin de cifra de afaceri totală realizată cu un cumpărător), nu este clară intenția legiuitorului prin introducerea acestei prevederi, care nu se regăsește în Directiva UTP. Într-o interpretare, se poate susține că reducerile acordate sub formă de rabaturi nu pot fi mai mari de 20%, în vreme ce remizele și risturnele rămân neatinse, după cum s-ar putea susține că reducerile cumulate constând în remize și risturne nu trebuie să depășească pragul de 20%.  

În plus, se interzice cumpărătorului să factureze valoarea anumitor servicii prestate peste cuantumul de maximum 5% din valoarea încasată de furnizor în baza contractului încheiat între părți. Aceste servicii au în vedere publicitatea produselor făcută de cumpărător, servicii de marketing prestate de acesta, plasarea secundară a produselor și suportarea integrală sau parțială a costului oricăror reduceri pentru produsele vândute de cumpărător cu titlu promoțional. Se pune în mod firesc întrebarea dacă această ultimă prevedere are în vedere acele reduceri care sunt solicitate de cumpărător într-un anumit context ce urmează să fie în special în beneficiul cumpărătorului (cum ar fi deschiderea unui nou magazin) sau orice reduceri promoționale care sunt și rezultatul suportării unui discount suplimentar de către furnizor, discount care este transferat printr-un sistem „pass-through” de către retailer către consumator.

Trebuie menționat și faptul că, spre deosebire de varianta adoptată de Senat, nu mai este prevăzută abrogarea Legii 321/ 2009 privind comercializarea produselor alimentare. Va fi interesant de privit modalitatea în care se vor armoniza prevederile celor două acte normative.

Autoritatea cu rol în aplicarea Legii nr. 81 este Consiliul Concurenței, în calitate de autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenței.

Sancțiuni prevăzute pentru nerespectarea legii

Deși principalul obiectiv al directivei este stabilirea unui standard minim de protecție pentru furnizorii vulnerabili, prin raportare la operatorii cu o putere de negociere mai mare și sancționarea acestora din urmă atunci când săvârșesc practici comerciale neloiale, în mod neașteptat, legiuitorul național a decis să sancționeze atât furnizorii, cât și cumpărătorii cu amenzi contravenționale cuprinse între 250.000 lei si 600.000 lei. În plus, Legea nr. 81 prevede sancționarea săvârșirii în mod repetat a practicilor comerciale neloiale cu o amendă contravențională în cuantum de 1% din cifra de afaceri totală realizată în anul anterior.

Există posibilitatea de acordare a unui tratament favorabil în contextul unei recunoașteri exprese, prin reducerea cuantumului amenzii contravenționale cu o valoare cuprinsă între 1% și 25% din amenda finală. În acest caz, amenda va fi diminuată inclusiv când aceasta este stabilită la minimul prevăzut.

Legea 81 se va aplica pentru toate contractele dintre producători/ furnizori și cumpărători de produse alimentare și agricole încheiate începând cu data intrării în vigoare, respectiv 15.04.2022. Totuși, este important de reținut că actul normativ prevede, pentru contractele încheiate anterior, obligația de punere în acord cu prevederile sale până la data de 31.12.2022. Astfel, va urma cu siguranță o perioadă în care atât furnizorii, cât și cumpărătorii vor încerca să lămurească diferitele prevederi neclare ale legii și să gestioneze impactul acestor modificări în relația cu cealaltă parte a raportului comercial.