Eurobarometrul privind corupția evidențiază o preocupare serioasă în rândul cetățenilor și al întreprinderilor din UE

Economistul
-
0
Eurobarometrul privind corupția evidențiază o preocupare serioasă în rândul cetățenilor și al întreprinderilor din UE

Comisia Europeană a publicat pe 13 iulie, cel mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția, care enumeră percepțiile și experiențele cetățenilor, precum și sondajul Eurobarometru Flash privind atitudinea întreprinderilor față de corupție în UE.

Corupția rămâne o problemă gravă pentru cetățenii UE: 68 % dintre aceștia consideră că, în țara lor, corupția este încă larg răspândită.

Pentru 63 % dintre întreprinderile din UE, corupția este, de asemenea, o problemă larg răspândită în țara lor. 37 % dintre respondenți consideră că măsurile anticorupție se aplică în mod imparțial și fără scopuri ascunse.

34 % dintre cetățenii UE consideră că suficiente urmăriri penale sunt reușite astfel încât să descurajeze persoanele să se implice în practici de corupție și că eforturile guvernului lor național de combatere a corupției sunt eficace (31 %). Iar 31 % consideră că transparența și controlul asupra finanțării partidelor politice din țara lor sunt suficiente.

©Uniunea Europeană 2022
©Uniunea Europeană 2022
©Uniunea Europeană 2022
©Uniunea Europeană 2022

Sondajele Eurobarometru reprezintă o sursă importantă de informații pentru evaluările Comisiei, inclusiv pentru rapoartele privind statul de drept. În cadrul mecanismului UE privind statul de drept, Comisia încurajează lupta împotriva corupției pentru a promova o cultură a statului de drept în toate țările UE. Raportul din 2022 privind statul de drept va conține, pentru prima dată, recomandări specifice adresate statelor membre, în special referitoare la combaterea corupției.

În luna mai, Comisia a prezentat o propunere de directivă privind recuperarea și confiscarea activelor, pentru a se asigura că infracțiunile și corupția nu sunt profitabile, limitând capacitatea infractorilor de a comite noi infracțiuni. În plus, Parchetul European este operațional și a blocat și confiscat deja active de la infractori în valoare de mai multe milioane de euro.

Previziuni economice de vară ale Comisiei Europene pentru România: 3,9% creştere economică în 2022 şi 2,9% în 2023

Economistul
-
0
Previziuni economice de vară ale Comisiei Europene pentru România: 3,9% creştere economică în 2022 şi 2,9% în 2023

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze negativ economia UE, orientând-o către o creștere mai redusă și o inflație mai ridicată în comparație cu previziunile din primăvară.

În primul trimestru al anului 2022, economia României a surprins printr-o tendință ascendentă, cu o creștere a PIB-ului real de 5,2 %. Conform datelor provizorii, acest rezultat pozitiv se explică printr-o creștere semnificativă a formării brute de capital fix și a consumului privat, în timp ce exporturile nete au avut o contribuție negativă. Această creștere robustă a fost susținută de salariile mai mari, care au ținut pasul cu inflația, și de eliminarea treptată a restricțiilor legate de COVID-19.

Datorită acestui prim trimestru foarte puternic, creșterea PIB-ului pentru întregul an 2022 a fost revizuită în sens ascendent, fiind estimată la 3,9 %. Cu toate acestea, pentru 2023, se impune o revizuire în sens descrescător, la 2,9 %, în conformitate cu perspectivele de creștere economică mai lentă la nivel mondial și la nivelul UE. Consumul privat și investițiile vor fi principalii factori de creștere anul acesta și anul următor, iar exporturile nete se preconizează că vor acționa ca o frână asupra PIB-uli, conducând la o creștere a deficitului comercial.

Conform previziunilor economice (intermediare) din vara anului 2022, economia UE va crește cu 2,7 % în 2022 și cu 1,5 % în 2023. În zona euro se anticipează o creștere de 2,6 % în 2022, cu un ritm mai moderat, de 1,4 %, în 2023. Se estimează că inflația medie anuală va atinge niveluri istorice maxime în 2022, și anume 7,6 % în zona euro și 8,3 % în UE, înainte de a scădea în 2023 la 4,0 % și, respectiv, 4,6 %.

Șocurile provocate de război au un impact negativ asupra creșterii

Multe dintre riscurile negative asociate previziunilor din primăvara anului 2022 s-au materializat. Invadarea Ucrainei de către Rusia a exercitat presiuni suplimentare în sensul creșterii prețurilor la energie și la produsele alimentare de bază. Acești factori alimentează presiunile inflaționiste la nivel mondial, erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor și atrag după sine un răspuns de politică monetară mai rapid decât se preconizase anterior. Încetinirea continuă a ritmului de creștere în SUA se adaugă impactului economic negativ al riguroasei politici „zero-COVID” aplicată de China.  

Economia UE rămâne deosebit de vulnerabilă la evoluțiile de pe piețele energiei, din cauza dependenței sale ridicate de combustibilii fosili din Rusia, iar încetinirea creșterii mondiale are ca efect reducerea cererii externe. Impulsul dobândit odată cu revigorarea de anul trecut și un prim trimestru ceva mai puternic decât se estima ar trebui să susțină rata anuală de creștere pentru 2022. Cu toate acestea, se preconizează că activitatea economică din restul anului va fi modestă, în pofida unui sezon turistic de vară promițător. Potrivit estimărilor, în 2023, creșterea economică trimestrială se va accelera pe fondul rezilienței pieței forței de muncă, al moderării inflației, al sprijinului din partea Mecanismului de redresare și reziliență și al volumului încă mare de economii excedentare.

În ansamblu, economia UE va continua să se extindă, dar într-un ritm mult mai lent decât se preconizase în previziunile din primăvara anului 2022.

Se estimează că nivelul record al inflației va scădea în 2023

Până în luna iunie, inflația totală a atins niveluri record, pe măsură ce prețurile la energie și la alimente au continuat să crească, iar presiunile asupra prețurilor s-au extins la servicii și la alte bunuri. În zona euro, inflația a crescut puternic în al doilea trimestru al anului 2022, de la 7,4 % în luna martie (comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent), la un nou nivel record de 8,6 % în luna iunie. În UE, creșterea a fost și mai pronunțată, inflația mărindu-se brusc cu un întreg punct procentual, de la 7,8 % în luna martie, la 8,8 % în luna mai.

Previziunile privind inflația au fost revizuite considerabil în sens ascendent în comparație cu previziunile din primăvară. Pe lângă creșterea puternică a prețurilor din al doilea trimestru, se preconizează că o nouă creștere a prețurilor la gazele naturale în Europa urmează să se repercuteze asupra consumatorilor și prin intermediul prețurilor la energia electrică. Se preconizează că inflația va atinge un nivel maxim de 8,4 % (comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent) în al treilea trimestru al anului 2022 în zona euro, după care va scădea constant, ajungând la sub 3 % în ultimul trimestru al anului 2023, atât în zona euro, cât și în UE, pe măsură ce se vor diminua presiunile exercitate de prețurile produselor de bază și de constrângerile în materie de aprovizionare.

Riscurile rămân ridicate și depind de evoluția războiului

Riscurile legate de previziunile privind activitatea economică și inflația depind în mare măsură de evoluția războiului și, în special, de implicațiile acestuia pentru aprovizionarea cu gaze a Europei. Noile creșteri ale prețurilor la gaze ar putea să conducă la o creștere suplimentară a inflației și la frânarea creșterii economice. Efectele secundare ar putea, la rândul lor, să amplifice forțele inflaționiste și să conducă la o înăsprire mai accentuată a condițiilor financiare, care nu numai că ar afecta creșterea, ci ar atrage după sine și riscuri sporite pentru stabilitatea financiară. Nu poate fi exclusă posibilitatea ca reapariția pandemiei în UE să provoace noi perturbări ale economiei.

În același timp, tendințele recente de scădere a prețurilor petrolului și ale altor produse de bază s-ar putea intensifica, determinând o scădere mai rapidă a inflației decât se preconizează în prezent. În plus, datorită unei piețe puternice a forței de muncă, consumul privat s-ar putea dovedi mai rezistent la creșterea prețurilor dacă gospodăriile ar recurge mai mult la economiile acumulate.

 

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei continuă să arunce o umbră întunecată asupra Europei și asupra economiei noastre. Ne confruntăm cu provocări pe mai multe fronturi, de la creșterea prețurilor la energie și alimente, la perspective extrem de incerte la nivel mondial. Avem șansa de a porni de pe poziții de forță, deoarece am reușit să depășim criza anterioară și să relansăm puternic creșterea. În a doua parte a anului, creșterea economică va încetini considerabil, dar se va intensifica în 2023. Având în vedere inflația ridicată și înăsprirea condițiilor de finanțare, va fi important să se găsească echilibrul adecvat între trecerea la o orientare bugetară mai prudentă și protejarea celor mai vulnerabili. De asemenea, ar trebui să ne reducem dependența de combustibilii fosili din Rusia.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusia continuă să trimită unde de șoc în întreaga economie mondială. Acțiunile Moscovei perturbă aprovizionarea cu energie și cu cereale, determinând creșterea prețurilor și slăbirea încrederii. În Europa, se preconizează că dinamica generată de redeschiderea economiilor noastre va susține creșterea anuală în 2022, dar pentru 2023 ne-am revizuit considerabil previziunile în sens descrescător. În prezent, se preconizează că inflația, deja extrem de ridicată, va atinge un nivel record în cursul acestui an, după care va scădea treptat în 2023. Întrucât evoluția războiului și fiabilitatea aprovizionării cu gaze rămân necunoscute, previziunile sunt umbrite de un grad ridicat de incertitudine și de riscuri de evoluție negativă. Pentru a naviga în aceste ape tulburi, Europa trebuie să își asume rolul de lider, cu trei cuvinte de ordine definitorii pentru politicile noastre: solidaritate, durabilitate și securitate.”

Previziunile economice din vara anului 2022 oferă o actualizare a previziunilor economice din primăvara anului 2022, care au fost prezentate în luna mai 2022, concentrându-se pe evoluția PIB-ului și a inflației în toate statele membre ale UE.

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 30 iunie. Pentru toate celelalte date-sursă, incluzând ipotezele referitoare la politicile publice, prezentele previziuni iau în considerare datele disponibile până la 5 iulie, inclusiv.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (primăvara și toamna) și două seturi de previziuni intermediare (iarna și vara). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din toamna anului 2022, a căror publicare este prevăzută pentru luna noiembrie 2022.

Românii, din ce în ce mai interesați să își asigure sănătatea

Economistul
-
0
Românii, din ce în ce mai interesați să își asigure sănătatea

 

Asigurările voluntare de sănătate se află în topul polițelor spre care românii și-au îndreptat atenția în 2022. Astfel, 4 din 10 români (39%) spun că sunt mai interesați de asigurările voluntare de sănătate, acestea fiind urmate de asigurările de locuințe și de cele de călătorie în străinătate, potrivit celei mai noi ediții a Barometrului UNSAR – IRES privind Percepția riscului și cultura asigurărilor din România.

Conform aceluiași studiu, românii sunt dispuși să plătească suplimentar față de asigurările sociale de sănătate pentru a avea acces mai rapid și o calitate mai ridicată a serviciilor medicale. Comparativ cu anul 2021, proporția celor care sunt dispuși să plătească suplimentar pentru a beneficia de servicii de calitate a crescut în cazul tuturor serviciilor medicale, în medie cu peste 3 puncte procentuale. 

Intervențiile chirurgicale (79%), recuperarea medicală (77%) și spitalizarea (76%) rămân în continuare în top 3 servicii pentru care românii sunt dispuși să plătească mai mult. Alte servicii medicale de care cei intervievați s-au arătat interesați sunt analizele de laborator, ambulatoriu de specialitate, servicii de imagistică medicală, servicii stomatologice, de pediatrie, serviciile medicale de urgență. Mai mult, 43% dintre respondenții studiului ar accesa servicii medicale într-un spital de stat în baza unei asigurări voluntare de sănătate, în cazul unor servicii nedecontate de sistemul public.

„Asigurările voluntare de sănătate sunt o soluție concretă și rapidă pentru a facilita accesul românilor la anumite categorii de servicii medicale. Acest tip de poliță de asigurare degrevează sistemul public de o serie de cheltuieli cu serviciile medicale și, în același timp, contribuie la creșterea protecției familiilor în cazul apariției unor dezechilibre financiare cauzate de boli sau accidente”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.

După primele trei luni ale anului în curs, protecția financiară oferită românilor prin intermediul asigurărilor voluntare de sănătate a crescut cu 28% față de aceeași perioadă a anului 2021, potrivit datelor ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară. Acest fapt este o dovadă suplimentară a creșterii constante a interesului clienților pentru polițele voluntare de sănătate și pentru beneficiile care rezultă din acestea.

Barometrul UNSAR – IRES a fost realizat în mai 2022 pe un eșantion format din 1.000 respondenți cu vârsta între 18-50 de ani, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), cu o eroare maximă tolerată de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

 

Luchi Georgescu, Meda Prod 98: Nu pot să fac o previziune pe viitor, nici măcar pe o lună

Economistul
-
0
Luchi Georgescu, Meda Prod 98: Nu pot să fac o previziune pe viitor, nici măcar pe o lună

Luchi Georgescu, proprietara fabricii de mezeluri Meda Prod 98, cu afaceri și în alte trei domenii, declară într-un interviu acordat FoodBiz, că îi este foarte greu să facă previziuni de orice fel. Nu mai pot face previziuni cei care lucrează în industrie, de altfel, chiar și de la lună la lună într-un sector care nu trece prin cele mai fericite momente ale sale, din cauza scumpirilor la gaze și energie electrică, dar și războiul din Ucraina.

Nu mai vorbim de perioada de lockdown, cauzată de pandemia de coronavirus. Din păcate, scumpirile continuă, iar aceasta înseamnă diminuarea consumului din cauza scăderii puterii de cumpărare. Mulți producători, în încercarea de scădere a costurilor, pentru a susține prețurile la raft, vor comercializa produse de o calitate mai slabă, în contradicție cu tendința naturală de a furniza pieței produse din ce în ce mai bune calitativ.

1. Cum ați trecut peste perioada reprezentată de pandemia de coronavirus? În ce măsură a fost afectat business-ul?

Meda este un producător de mezeluri fiert afumate și crud uscate pe segmentul de consum de la mainstream, până la superpremium. Din păcate nu avem produse economice și în perioada actuală acest segment de consum se va mări semnificativ.

Meda se situează între primii cinci producători de mezeluri din țară din punct de vedere market-share. Materia primă este procurată atât din România cât și din țările Uniunii Europene. Selecția furnizorilor se face în funcție  de preț – calitate, termen de plată și disponibilitate a furnizorului. Lucrăm cu peste 80 de furnizori pe partea de carne de porc și pui, pe bază de achiziții lunare.

La începutul pandemiei și mai ales în perioada de lockdown, piața preparatelor din carne a avut o scădere destul de semnificativă. Din fericire a fost o perioadă destul de scurtă, generată de orientarea populației către produse de primă necesitate și produse cu termen de garanție mare, precum și probleme în lanțul de aprovizionare și livrare a produselor în magazine.

A fost destul de grea și implementarea urgentă a noilor proceduri și restricții impuse în pandemie.

A fost o perioadă riscantă și foarte solicitantă, dar totuși, până la sfârșitul anului, am reușit să ne realizam targetul atât cantitativ cât și valoric, chiar dacă în trimestrul patru, când a avut loc creșterea aberantă pe partea de energie și gaze, profitabilitatea a scăzut. Am închis aproape cum ne-am dorit, la o cifra de afaceri de 270 de milioane de lei.

2. Cât de mult apasă creșterea prețurilor?

La Meda, în decembrie, creșterea costurilor a fost de 200.000 euro numai din diferența de tarife de la energie și gaze, ceea ce este imens.

Toate celelalte costuri cu materii prime și materiale au început să crească continuu în 2022.

Absolut toți furnizorii și au majorat prețurile de vânzare, în procente semnificative. De la sticlă până la pungi de plastic, cartoane și carburant, au fost niște creșteri exponențiale.

La carne ne-au crescut, de exemplu, costurile cu 60% în martie. Este evident că nu poți acoperi ca producător din marja de profit toate aceste creșteri simultane.

Când ești producător de volum, ai marjă de profit foarte mică pe unitate de produs și practic este imposibil de absorbit toate aceste majorari. Suntem obligați să creștem prețurile, cel puțin la nivelul la care suntem pe break even.

Adică producem fără profit. Ceea ce este o absurditate. Avem nevoie de profit măcar pentru a întreține unitățile productive care au nevoie de întreținere, reparații și investiții continue. Și bineînțeles, creșterea prețurilor înseamnă scăderea consumului. Deci suntem într-un cerc vicios. Este ca și cum în prezent suntem sortiți dispariției.

Tot așteptăm să se întâmple ceva, a venit și acest război sau cum s-o numi el din Ucraina, care a blocat foarte multă materie primă sau produse finite pe care Ucraina le exporta în Europa și ne-au creat probleme și mai mari în achiziționarea anumitor produse pe care fie le achiziționam chiar de la producatori din Ucraina, fie materii prime de la ei, prelucrate în EU și importate de noi ca produse finite.

Prezentul a devenit foarte bulversant pentru mine și din această cauză, nu sunt în măsură în momentul de față, cu cei 30 de ani experiență de când am intrat în business și mi-l conduc singură să fac previziuni, pentru că efectiv nu-mi dau seama ce o să se întâmple. Nu sunt numai eu și echipele cu care lucrez ci și alți oameni de business care au afaceri de la producție și până la retail, care efectiv nu mai pot să facă o previziune pe viitor, nici măcar de la o lună la alta. Pentru că scumpirile merg mai departe.

 

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Investitorii individuali își pierd răbdarea cu acțiunile companiilor aeriene și renunță la companiile farmaceutice în al doilea trimestru, arată datele eToro

Economistul
-
0
Investitorii individuali își pierd răbdarea cu acțiunile companiilor aeriene și renunță la companiile farmaceutice în al doilea trimestru, arată datele eToro

 

  • Datele de la eToro arată care sunt companiile care au înregistrat cele mai mari creșteri și scăderi ale deținătorilor pe platforma sa în al doilea trimestru.
  • United Airlines Holdings (-8%) și Delta Air Lines (-7%) s-au aflat în top 10 scăderi, alături de giganții farmaceutici Merck & Co (-19%) și Pfizer (-6%).
  • Twitter a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de deținători, cu 137%, în timp ce utilizatorii s-au îndreptat către Shell și BP pe fondul creșterii prețurilor la gaze la nivel mondial, numărul utilizatorilor care dețin aceste acțiuni crescând cu 43% și, respectiv, 39%.

Investitorii individuali renunță la companiile farmaceutice și par să-și piardă răbdarea cu acțiunile companiilor aeriene, potrivit celor mai recente date trimestriale ale rețelei sociale de investiții eToro.

eToro a analizat companiile care au înregistrat cea mai mare creștere sau scădere proporțională a deținătorilor de acțiuni la sfârșitul celui de-al doilea trimestru față de sfârșitul primului trimestru. Două companii aeriene se află în topul primelor 10 companii care au înregistrat scăderi – United Airlines Holdings (-8%) și Delta Air Lines (-7%), în timp ce două companii farmaceutice importante sunt, de asemenea, prezente în top – compania americană Merck & Co scăzând cu 19% la nivel global și cu 21% în România. urmată de Pfizer (-6%). 

La celălalt capăt al spectrului, cea mai mare creștere de la un trimestru la altul a avut-o Twitter, care a înregistrat o creștere de 137%  a deținătorilor (cea mai mare creștere și în România, cu 68%) , după ce la jumătatea lunii aprilie a apărut vestea intenției lui Elon Musk de a cumpăra gigantul social media. Shell și BP au înregistrat, de asemenea, creșteri semnificative în popularitate, pe fondul creșterii globale a prețurilor la gaze și petrol, numărul investitorilor eToro care dețin aceste acțiuni crescând cu 43% și, respectiv, 39%. Investitorii români sunt, de asemenea, interesați de companiile energetice (a se vedea tabelul 3), BP înregistrând o creștere de 58% iar Shell o creștere de 40% a numărului de deținători.

Comentând aceste rezultate, Ben Laidler (foto), eToro Global Market Strategist, a declarat: 2Investitorii au fost agili în ultimele trei luni, gestionând volatilitatea fără precedent de pe piețele globale. Ei s-au repoziționat pentru prețurile ridicate ale petrolului pe termen mai lung, precum și pentru era în care îngrijorările legate de Covid vor lua sfârșit și nu le-a fost teamă să se poziționeze în una dintre cele mai mari achiziții din acest trimestru.

În mod clar, au cercetat întreaga lume în căutare de noi oportunități de investiții, adăugând acțiuni din SUA și Marea Britanie până în Franța și Germania, diversificându-și în același timp portofoliul de acțiuni cu capitalizare mare, acțiuni atractive din domeniul energiei, al luxului și al consumului, pe măsură ce norii de furtună economică s-au adunat.”

Lista celor mai populare acțiuni în rândul investitorilor eToro la nivel global (a se vedea tabelul 2 de mai jos) rămâne dominată de acțiunile de tehnologie, în ciuda recentelor scăderi de pe piață, cu Tesla, Amazon și Apple alcătuind topul primelor trei poziții, iar Meta, Microsoft și Alphabet ocupând câteva locuri mai jos pe listă.

Investitorii români par, de asemenea, să favorizeze acțiunile de tehnologie (a se vedea tabelul 4), companii precum Amazon și Microsoft urcând în top, în timp ce producătorii de vehicule electrice precum Nio sau Tesla și compania de automatizare software de origine română UiPath își păstrează primele trei poziții în top zece cele mai deținute acțiuni din România.

Laidler a adaugat: „De asemenea, investitorii au avut o viziune pe termen lung și și-au păstrat acțiunile favorite din domeniul big tech, chiar dacă mulți dintre ei au fost loviți pe piețele bursiere în acest an. Acest lucru ar putea fi recompensat în cele din urmă, deoarece acestea continuă să aibă o creștere puternică, cu marje de profit ridicate și bilanțuri solide.”


Tabelul 1: Acest tabel arată ce acțiuni au înregistrat cea mai mare creștere și respectiv scădere proporțională a numărului de deținători pe platforma eToro de la un trimestru la altul

 

  Companie Creșterea numărului de deținători ca procent Q2 vs Q1 Companie Scăderea numărului de deținători în procente față de trimestrul anterior
1 Twitter 137% Merck & Co. -19%
2 ZIM Shipping Services Ltd 66% TAL Education Group ADR -12%
3 Hewlett Packard 53% Pinduoduo Inc -11%
4 Ubisoft Entertainment SA 49% Enphase Energy Inc. -8%
5 Shell PLC 43% United Airlines Holdings Inc -8%
6 Target Corp 43% Electronic Arts, Inc. -8%
7 Occidental Petroleum Corp 40% Delta Air Lines Inc (DE) -7%
8 BP 39% International Business Machines Corporation (IBM) -7%
9 SAP SE 38% Pfizer -6%
10 Farfetch 35% Alteryx Inc. -6%

Tabelul 2: Acest tabel arată care sunt cele mai multe acțiuni deținute pe eToro la nivel global și poziția lor în ultimul trimestru

Poziție Q2 2022   Cele mai deținute acțiuni eToro la nivel global Poziție Q1 2022 
1 Tesla Motors, Inc. 1
2 Amazon.com Inc 3
3 Apple 4
4 Nio Inc. 2
5 Meta Platforms Inc 5
6 Alibaba 6
7 Microsoft 7
8 NVIDIA Corporation 8
9 Alphabet 9
10 PayPal Holdings 11

 

Tabelul 3: Acest tabel arată ce acțiuni au înregistrat cea mai mare creștere și respectiv scădere proporțională a numărului de deținători pe platforma eToro de la un trimestru la altul în România

Poziție Cele mai mari creșteri în România Cele mai mari scăderi în România
  Companie Creșterea numărului de deținători ca procent Q2 vs Q1 Companie Scăderea numărului de deținători în procente față de trimestrul anterior
1 Twitter 68% Merck & Co. -21%
2 BP 58% Alibaba Group Holding Ltd (Hong Kong) -7%
3 Citigroup 42% XPeng Inc ADR -7%
4 Shell PLC 40% Mastercard -7%
5 Alphabet Inc Class A 38% BioNTech SE -6%
6 Ubisoft Entertainment SA 37% Inpixon -6%
7 BlackRock Inc 36% Bumble Inc. -6%
8 Bank of America Corp 34% Zillow Group Inc -6%
9 Netflix, Inc. 33% Delta Air Lines Inc (DE) -6%
10 Arrival 31% CRISPR Therapeutics AG -6%

 

Table 4:Acest tabel arată care sunt cele mai multe acțiuni deținute pe eToro în România și poziția lor în ultimul trimestru

Poziție Q2 2022 Cele mai deținute acțiuni eToro  în Romania Pozișie Q1 2022
1 Nio Inc. 1
2 Tesla Motors, Inc. 2
3 UiPath Inc. 3
4 Apple 4
5 Meta Platforms Inc 5
6 Amazon.com Inc 9
7 Palantir Technologies Inc. 6
8 Microsoft 10
9 GameStop Corp. 7
10 Alibaba 8

 

Comisia Europeană adoptă recomandări specifice privind statul de drept 2022 pentru România și celelalte state membre

Economistul
-
0
Comisia Europeană adoptă recomandări specifice privind statul de drept 2022 pentru România și celelalte state membre

Contextul în care este publicat raportul de anul acesta este marcat de invadarea Ucrainei de către Rusia, ceea ce a evidențiat și mai mult importanța respectării valorilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept.

Acesta include o imagine de ansamblu a tendințelor înregistrate per ansamblu în UE și 27 de capitole consacrate fiecărei țări, în care se analizează evoluțiile din fiecare stat membru începând din iulie 2021. Raportul din acest an conține pentru prima dată recomandări specifice adresate fiecărui stat membru, astfel cum a anunțat președinta von der Leyen în discursul său din 2021 privind starea Uniunii. Recomandările sunt menite să ajute statele membre să continue reformele în curs sau planificate și să identifice domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri.

La fel ca în edițiile anterioare, raportul din acest an examinează evoluțiile din patru domenii-cheie ale statului de drept: sistemele de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și independența mass-mediei și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru. Raportul arată că în multe state membre au continuat reformele privind statul de drept pentru a se aborda provocările identificate în cele două ediții anterioare. În același timp însă, în unele state membre persistă preocupări sistemice.

Raportul analizează provocările identificate în rapoartele anterioare, aprofundează evaluarea Comisiei și include observații cu privire la aspecte precum serviciile publice de mass-media, utilizarea programelor spyware sau executarea hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Principalele constatări și recomandări

Reformele în domeniul justiției

Reformele în domeniul justiției au rămas o prioritate pe agenda politică din ultimul an. Multe state membre au inițiat reforme importante pentru a consolida independența sistemului judiciar, cum ar fi reforme privind componența și competențele consiliilor magistraturii, îmbunătățirea procedurilor de numire în sistemul judiciar sau consolidarea autonomiei organelor de urmărire penală. Statele membre au introdus, de asemenea, măsuri menite să îmbunătățească eficiența și calitatea justiției, cum ar fi digitalizarea în continuare a sistemelor de justiție și facilitarea accesului la justiție.

În același timp, în câteva state membre persistă preocupări structurale în ceea ce privește independența sistemului judiciar. În unele state membre există provocări în ceea ce privește numirile în cadrul instanțelor superioare și în ceea ce privește funcțiile de președinte de instanță. În alte state membre există preocupări cu privire la independența sau autonomia organelor de urmărire penală, iar procedurile disciplinare sunt utilizate pentru a reduce independența sistemului judiciar.

Pentru a aborda aceste aspecte, recomandările Comisiei încurajează, de exemplu, o implicare mai puternică a sistemului judiciar în procedurile de numire, o mai mare autonomie a organelor de urmărire penală și furnizarea de către statele membre a unor resurse adecvate pentru sistemele de justiție.

Cadrele anticorupție

UE rămâne una dintre regiunile cele mai puțin corupte din lume. Din iulie 2021, multe state membre au adoptat strategii anticorupție noi sau revizuite sau sunt în curs de revizuire a strategiilor existente. Mai multe state membre și-au aliniat cadrele existente la standardele internaționale anticorupție și la legislația UE. Majoritatea statelor membre dispun de o legislație extinsă care oferă sistemului de justiție penală instrumentele necesare pentru combaterea corupției. Multe state membre au luat măsuri pentru a spori capacitatea autorităților de urmărire penală responsabile de combaterea corupției prin măsuri precum resurse suplimentare sau formare suplimentară.

Cu toate acestea, corupția rămâne o preocupare serioasă pentru cetățenii UE. Eurobarometrul din 2022 privind corupția arată, de exemplu, că 68 % din respondenți consideră că fenomenul corupției este larg răspândit în țara lor. În unele state membre, procedura de cercetare și urmărire penală în cazurile de corupție este de durată și în continuare nu se ajunge în toate cazurile în etapa pronunțării unei hotărâri judecătorești, în special în cazurile la nivel înalt. Funcționarii publici din toate statele membre trebuie să își declare averile și interesele, dar aceste obligații variază în ceea ce privește domeniul de aplicare, transparența și accesibilitatea informațiilor divulgate, precum și în ceea ce privește nivelul și eficacitatea verificării și asigurării respectării normelor din acest domeniu.

În ceea ce privește cadrele anticorupție, Comisia a formulat recomandări referitoare la consolidarea cadrelor preventive, de exemplu cu privire la normele privind activitatea de lobby și conflictele de interese, precum și cu privire la asigurarea cercetării și urmăririi penale eficace a cazurilor de corupție.

Libertatea și pluralismul mass-mediei

Atât pandemia de COVID-19, cât și războiul Rusiei împotriva Ucrainei au demonstrat rolul esențial al jurnaliștilor în verificarea faptelor și informarea cetățenilor. Mai multe state membre au adoptat, au intensificat sau au în vedere măsuri de îmbunătățire a siguranței și a condițiilor de muncă ale jurnaliștilor, pe baza inițiativelor recente ale Comisiei. De la ultimul raport, mai multe state membre au depus eforturi pentru a îmbunătăți transparența cu privire la identitatea persoanelor care dețin instituțiile mass-media. Există în continuare preocupări cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește distribuirea publicității de stat, conflictele de interese și obstacolele legate de accesul la documentele publice – acestea sunt câteva dintre aspectele-cheie evidențiate în raport ce necesită atenție.

Pentru prima dată, raportul analizează și serviciile publice de mass-media, recunoscând rolul special al acestora pentru societate și democrație. Sunt necesare garanții pentru a se asigura că independența mass-mediei publice este protejată, că finanțarea publică este adecvată și nu este utilizată pentru a exercita presiuni politice, astfel cum se subliniază în standardele europene.

Constatările raportului se bazează pe o serie de surse, cum ar fi Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2022, Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor, precum și platforma Mapping Media Freedom.

Comisia a emis o serie de recomandări care se referă, printre altele, la alocarea transparentă și echitabilă a publicității de stat, la guvernanța independentă a serviciilor publice de mass-media și la măsuri de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor. Viitoarea Lege privind libertatea mass-mediei va viza abordarea mai multor aspecte identificate în rapoartele privind statul de drept.

Mecanisme instituționale de control și echilibru

Statele membre au continuat să îmbunătățească calitatea proceselor lor legislative – o tendință observată în rapoartele din 2020 și 2021 privind statul de drept. Curțile Constituționale continuă să joace un rol-cheie în sistemul de control și echilibru, inclusiv în supravegherea măsurilor de urgență, precum și în alte domenii, cum ar fi alegerile. Statutul instituțiilor pentru drepturile omului, al ombudsmanilor (instituții de tip Avocatul Poporului) și al altor autorități independente a fost consolidat în continuare în unele state membre. În majoritatea statelor membre, există un mediu favorabil societății civile și de susținere a acesteia.

Dar în unele state membre nu există încă un cadru oficial pentru consultarea părților interesate, ceea ce reprezintă o preocupare, iar organizațiile societății civile continuă să se confrunte cu provocări legate de finanțare, discursuri negative și restricții în ceea ce privește spațiul lor de operare. Pentru prima dată, raportul analizează, de asemenea, executarea de către statele membre a hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Raportul analizează, de asemenea, reacțiile sistemelor de control și echilibru ale statelor membre față de utilizarea programelor spyware. Deși legată de securitatea națională, utilizarea unor astfel de instrumente ar trebui să facă obiectul unui sistem național de control și echilibru.

Pentru a aborda unele dintre aceste provocări, Comisia a formulat recomandări referitoare, de exemplu, la implicarea părților interesate în procesul legislativ, la înființarea și funcționarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului acreditate și la asigurarea unui cadru operațional deschis pentru societatea civilă.

Declarațiile membrilor Colegiului:

Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat: „Statul de drept rămâne fundamentul democrației. Războiul pornit de Rusia în Ucraina reamintește încă o dată importanța activității noastre de susținere și promovare a statului de drept în UE și în afara acesteia. Raportul din acest an arată că dezbaterea privind statul de drept în Europa înregistrează progrese pe măsură ce statele membre aduc îmbunătățiri și abordează chestiuni din acest domeniu. Din păcate, există încă preocupări în unele state membre, în special în ceea ce privește independența sistemului judiciar. De asemenea, pentru prima dată, raportul analizează serviciile publice de mass-media. Sunt necesare garanții suplimentare pentru a se asigura că independența mass-mediei publice este protejată, că finanțarea publică este adecvată și nu este utilizată pentru a exercita presiuni politice. Astăzi facem un pas înainte, recomandând modalități de îmbunătățire a situației statului de drept în întreaga UE. Fac apel la statele membre să dea curs recomandărilor, să se angajeze într-o dezbatere serioasă și să adopte măsurile necesare.”

Comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a declarat: „Agresiunea militară rusă neprovocată și nejustificată împotriva Ucrainei arată că protejarea și promovarea statului de drept sunt mai importante ca niciodată. UE va rămâne credibilă numai dacă susținem statul de drept pe plan intern și dacă continuăm să consolidăm cultura statului de drept. Mă bucur să constat că raportul contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv și la impulsionarea unor reforme importante în statele membre. Raportul de astăzi nu vizează doar situația statului de drept, ci conține totodată recomandări, modalități constructive de a contribui la îmbunătățirea sistemelor de justiție, la intensificarea luptei împotriva corupției și la asigurarea unei mass-media libere și independente și a unui sistem solid de control și echilibru.”

Etapele următoare

În prezent, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să continue dezbaterile generale și dezbaterile specifice fiecărei țări pe baza prezentului raport. De asemenea, invită parlamentele naționale și alți actori-cheie, inclusiv societatea civilă, să continue dialogul privind statul de drept la nivel național. În cele din urmă, Comisia invită statele membre să abordeze provocările identificate în raport, fiind pregătită să le sprijine în aceste eforturi, inclusiv în acțiunile prin care vor da curs recomandărilor.

 

Statul de drept este esențial pentru fiecare cetățean și pentru fiecare întreprindere din UE, deoarece garantează drepturile și valorile fundamentale, asigură aplicarea legislației UE și sprijină un mediu de afaceri favorabil investițiilor. Este una dintre valorile fundamentale pe care se întemeiază UE.

Raportul anual privind statul de drept este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial, examinând aceleași aspecte. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc de la adoptarea celui de al doilea raport anual privind statul de drept, în iulie 2021, și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor. Evaluarea cuprinsă în capitolele consacrate fiecărei țări a fost pregătită în conformitate cu domeniul de aplicare și metodologia, astfel cum au fost actualizate în urma discuțiilor cu statele membre.

Raportul constituie elementul central al mecanismului european privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept și completează, fără a le înlocui, mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Cea de a treia ediție a raportului face următorul pas în ceea ce privește investițiile Comisiei în statul de drept, adoptând recomandări specifice pentru toate statele membre. Recomandările au fost elaborate pornind de la evaluarea din capitolele consacrate fiecărei țări, în urma dialogului cu statele membre și respectându-se pe deplin principiul egalității de tratament. Atunci când a formulat recomandările, Comisia a avut ca reper principal standardele europene în domeniu, ținând seama totodată de tradiția sistemelor juridice naționale. În plus, s-au asigurat coerența și sinergiile cu alte procese, cum ar fi semestrul european, mecanismul de condiționalitate bugetară și mecanismul de redresare și reziliență. Edițiile ulterioare ale Raportului privind statul de drept vor analiza acțiunile întreprinse ca urmare a recomandărilor. Recomandările ar trebui citite împreună cu evaluările din capitolele consacrate fiecărei țări, în care se examinează anumite preocupări; acestea sunt menite să ghideze statele membre să ia măsuri pentru a le aborda.

Provocările în domeniul libertății și pluralismului mass-mediei identificate în rapoartele anterioare privind statul de drept au condus la mai multe inițiative recente ale UE, printre care o recomandare privind siguranța jurnaliștilor și un pachet de măsuri pentru a aborda procesele abuzive împotriva mobilizării publice. Comisia lucrează la o propunere de lege privind libertatea mass-mediei europene.  

Studiu Reveal Marketing Research și ROCKWOOL: Românii își doresc reglementări mai stricte privind siguranța la foc

Economistul
-
0
Studiu Reveal Marketing Research și ROCKWOOL: Românii își doresc reglementări mai stricte privind siguranța la foc

Eficiența energetică a clădirilor este un subiect pentru care a existat un interes ridicat în ultimii ani, interes care a crescut și mai mult după alocarea de bani europeni pentru programe de reabilitare energetică a clădirilor, dar și pe fondul majorărilor de preț la energie. De asemenea, tema siguranței la foc a construcțiilor a revenit periodic în atenția publică în urma unor incendii cu efecte grave, intens mediatizate.

În acest context Reveal Marketing Research a realizat împreună cu ROCKWOOL un studiu reprezentativ la nivel național pentru a afla care sunt atitudinile și gradul de informare ale românilor față de renovarea locuinței și metodele de prevenție împotriva incendiilor.

  • Trendul de renovare a locuințelor este pe o pantă ascendentă, 8 din 10 români plănuind să își renoveze locuința în următorii 3 ani
  • 71% dintre românii care locuiesc în apartamente și-ar dori să se implice activ în alegerea materialelor folosite la anveloparea blocului, iar 31% ar alege vata minerală bazaltică
  • Jumătate dintre români nu știu dacă siguranța la foc a locuinței în care trăiesc este reglementată prin lege, dar își doresc reglementări mai stricte privind siguranța la incendii (49%)

 

Îmbunătățirea condițiilor de locuire este o preocupare pentru majoritatea românilor, 92% declarând că și-au renovat cel puțin o dată actuala locuință

Rezultatele studiului realizat de Reveal Marketing Research arată că până în prezent renovările locuințelor au vizat cel mai frecvent îmbunătățiri estetice (62%), urmate de înlocuirea ușilor și ferestrelor (45%) și de refacerea/ îmbunătățirea sistemelor de izolație a spațiului de locuit (36%).

Dacă ne referim la comportamentul românilor din ultimul an putem observa că 3 din 10 locuințe au fost renovate, procente semnificativ mai mari înregistrându-se în cazul celor care locuiesc la casă (39%) și a tinerilor sub 30 ani (43%).

Mai mult decât atât, renovarea locuinței se dovedește a fi o prioritate și pentru viitor, 8 din 10 respondenți manifestându-și intenția de a demara lucrări de renovare a proprietăților în maximum 3 ani.

57% dintre românii care locuiesc la casă plănuiesc să-și renoveze locuințele în următorii 3 ani

Principalul beneficiu așteptat al renovării caselor individuale este economisirea banilor prin îmbunătățirea eficienței energetice (44%). Românii de peste 44 de ani (62%) și cei din mediul urban (48%) sunt cei mai interesați de eficiența energetică, pe când tinerii de sub 30 de ani sunt mai preocupați de creșterea siguranței la foc.

Tot din perspectiva românilor care locuiesc la casă, putem observa că 51% declară că o schemă de finanțare din partea statului i-ar impulsiona să renoveze sistemul de izolație a locuinței, în timp ce 24% ar fi influențați de existența unor condiții avantajoase de împrumuturi bancare.

7 din 10 români care locuiesc în apartamente consideră că ar trebui să aibă un cuvânt de spus în alegerea materialelor folosite la anveloparea blocului

Dacă ar putea influența alegerea materialelor folosite la anveloparea blocului în care locuiesc, 1 din 2 români ar alege soluții de termoizolare cu vata minerală (51%).

Jumătate dintre români nu știu dacă siguranța la foc a locuinței în care trăiesc este reglementată prin lege

Nivelul de informare al românilor privind legislația de siguranță la incendiu a locuințelor este unul scăzut având în vedere că din cei 47% care declară că știau de existența vreunui normativ, doar 12% se autoevaluează ca fiind informați în mare măsură vis-a-vis de acest subiect.

Cu toate acestea, cei mai mulți dintre români menționează că își doresc reglementări mai stricte privind siguranța la foc (49%) și protecția la cutremure (34%) în cazul schimbării normelor în construcții. În rândul tinerilor sub 30 ani, procentul celor care ar prefera înăsprirea legislației privind incendiile în construcții este mai mare (53%).

Dacă ne îndreptăm atenția către măsurile de protejare a locuințelor împotriva incendiilor, observăm că cea mai populară soluție pentru care optează românii este asigurarea locuinței ce acoperă acest risc (41%), urmată de montarea de materiale cu rezistență la foc pe fațada exterioară sau pe pereții interiori ai locuinței (23%).

De asemenea, conform rezultatelor studiului, 26% dintre români admit că nu au luat nicio măsură privind siguranța la foc a locuinței, iar 12% nu știu ce măsuri ar putea lua.

Florin Popescu, Business Unit Director, ROCKWOOL Balkans: „Rezultatele acestui sondaj independent arată foarte clar o preocupare a tinerilor, viitorilor proprietari de locuințe din România, pentru siguranța la incendiu. Este o schimbare de mentalitate, rezultată din realitatea imediată legată de incendiile din ultimii ani, care au lăsat răni adânci în societatea românească. De asemenea, în contextul PNRR și al renovărilor anunțate, observăm că 7 din 10 români vor să aibă un cuvânt de spus despre materialele utilizate la izolația fațadelor, iar 1 din 2 români ar alege materiale incombustibile. Este un mesaj foarte clar pentru decidenți și pentru administrațiile locale atunci când implementează proiecte cu bani din NextGeneration.”

Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research: „Este evident că românii, care de altfel sunt bine cunoscuți pentru simțul proprietății bine dezvoltat pe care il posedă, au fost și vor continua să fie interesați de renovarea și îmbunătățirea locuințelor lor. Cifrele studiului nostru o confirmă, 8 din 10 cetățeni plănuiesc să demareze lucrări de renovare a proprietăților în următorii 3 ani.
Având în vedere actualul context socio-economic, marcat de scumpiri și o inflație în continuă creștere, putem explica tendința românilor de a se orienta pe viitor către soluții funcționale care să le permită îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor lor și astfel, să economisească bani și să plătească facturi mai mici.”

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în luna iunie 2022 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, care dețin în proprietate locuința în care stau. Mărimea eșantionului a fost de 830 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.4% la un nivel de încredere de 95%.

Studiu Deloitte: românii consideră că schimbările climatice sunt cauzate de activitățile umane și își ajustează comportamentul de cumpărare pentru a limita impactul negativ asupra mediului

Economistul
-
0
Studiu Deloitte: românii consideră că schimbările climatice sunt cauzate de activitățile umane și își ajustează comportamentul de cumpărare pentru a limita impactul negativ asupra mediului

 

Opt din zece români consideră că schimbările climatice sunt cauzate de activitățile umane, iar 67% dintre aceștia și-au ajustat deja comportamentul de cumpărare pentru a limita impactul negativ asupra mediului, potrivit studiului Deloitte Sustainable Actions Index, realizat în 26 de țări. Aceste date plasează convingerile românilor și disponibilitatea acestora de a-și ajusta preferințele de cumpărare peste media altor țări din Europa Centrală incluse în raport.

Studiul arată, de asemenea, că schimbările climatice au devenit o sursă de anxietate, în special pentru persoanele care locuiesc în regiuni în care există riscul să se confrunte personal cu condiții meteorologice extreme, cum ar fi țările mai apropiate de ecuator. Cu toate acestea, chiar și în zonele în care consecințele schimbărilor climatice sunt relativ mai mici, cum ar fi Europa Centrală, proporția respondenților preocupați de aceste aspecte este ridicată. În România, 59% dintre participanții la studiu sunt îngrijorați din cauza schimbărilor climatice, ușor peste media din Europa Centrală, de 52%.

Raportul evidențiază, de asemenea, o corelație între preocupările climatice și declarațiile privind comportamentul responsabil față de mediu, precum economisirea energiei și a apei, evitarea risipei alimentare sau a apei și limitarea cumpărăturilor la produsele necesare. Alte acțiuni întreprinse de românii împotriva schimbărilor climatice, deși mai puțin frecvente, includ reciclarea sau compostarea deșeurilor menajere, reducerea sau eliminarea consumului de carne. În România, 71% dintre respondenți limitează consumul de energie în locuințe, 70% reduc risipa de alimente, 70% cumpără produse sustenabile (semnificativ peste media țărilor din Europa Centrală de 50%), 69% încearcă să cumpere doar ceea ce au nevoie, 63% reciclează sau compostează gunoiul menajer (peste media din Europa Centrală de 54%), 61% evită zborurile opționale sau de agrement și 58% cumpără produse locale. Alimentarea locuințelor cu energie regenerabilă și limitarea consumului de carne (28% fiecare) se regăsesc printre acțiunile mai puțin frecvente întreprinse de români pentru a limita schimbările climatice, arată studiul.

Analiza arată, de asemenea, o legătură strânsă între comportamentul durabil și vârstă. Respondenții mai tineri sunt mai predispuși să își ajusteze comportamentul pentru a face față schimbărilor climatice.

„Creșterea preocupărilor legate de mediu determină schimbarea comportamentului în rândul populației și al cetățenilor implicați în cauze care promovează politicile sustenabile. Aceste schimbări apar pe diferite planuri, de la ajustarea rutinei zilnice, până la alegerea angajatorilor și la așteptările din partea sectorului privat și a factorilor de decizie cu privire la sprijinirea acțiunilor de protecție a mediului. Deloitte s-a implicat în combaterea schimbărilor climatice într-o manieră proprie, prin investiții de un miliard de dolari în practica sa de sustenabilitate și mediu la nivel global, prin realizarea de studii pe această temă și propunerea de soluții, dar și prin împărtășirea celor mai bune practici în domeniu cu colegii și clienții noștri. Aceasta este o cauză pe care toată lumea, atât la nivel individual, cât și prin intermediul companiilor în care activează, trebuie să o sprijine,” a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Impactul activității companiilor asupra schimbărilor climatice influențează, de asemenea, alegerile profesionale și percepția oamenilor asupra angajatorilor, arată studiul Deloitte. În România, 44% dintre respondenți, preponderent din rândul tinerilor, spun că ar lua în considerare transferul la un angajator care pune un accent mai mare pe protecția mediului, ușor peste media țărilor din Europa Centrală, de 36%. Pe de altă parte, 35% dintre respondenți susțin că angajatorii lor au făcut deja schimbări pentru a-și desfășura activitatea într-un mod sustenabil.  

Un alt comportament influențat de anxietatea cauzată de schimbările climatice este preferința de vot. Studiul arată că, la nivel global, 50% dintre respondenți sunt mai predispuși să voteze pentru candidații care sprijină acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. În Europa Centrală, ponderea este ușor mai redusă, de 43%, în timp ce în România este de 37%.

Studiul Deloitte Sustainable Actions Index a fost realizat în 26 de țări la nivel global. Pentru Europa Centrală, raportul a fost realizat pe baza datelor colectate de la 4.000 de respondenți din Republica Cehă, Ungaria, Polonia și România.

BestJobs: ridicarea restricțiilor a impulsionat nevoia angajatorilor de a-și mări echipele

Economistul
-
0
BestJobs: ridicarea restricțiilor a impulsionat nevoia angajatorilor de a-și mări echipele

Conform unui nou raport realizat de BestJobs, oferta de joburi a explodat în prima jumătate din 2022, cu salarii și cu 14% mai mari în domeniile cu cel mai mare deficit de personal. 1 anunț de recrutare din 5 include salariul, stabilind o nouă tendință pentru acest an.

Cu semne bune încă de la început, anul 2022 a adus schimbări pozitive pe piața muncii. În primele șase luni, volumul joburilor publicate pe BestJobs s-a triplat față de aceeași perioadă a anului 2020 și a crescut cu 50% față de 2021, ajungând astfel la 230.000 de oportunități pentru cei 1,1 milioane de candidați. Ridicarea restricțiilor a impulsionat nevoia angajatorilor de a-și mări echipele, iar creșterea inflației a influențat și mărirea salariilor. 

În plus, pornind de la noua directivă europeană cu privire la respectarea dreptului la un salariu egal în toate statele membre UE, transparentizarea salariilor în anunțurile de angajare se conturează ca o nouă tendință, potrivit raportului BestJobs pentru prima jumătate a anului.

„În perioada ianuarie – iunie 2022, 21% dintre joburile active au publicat deja salariul și preconizăm că acest procent va crește, în linie cu tendința care se creează. În contextul inflației crescute și al incertitudinii economice globale, candidații prioritizează siguranța financiară adusă de un job și preferă oportunitățile care afișează salariul. Mai bine de un sfert dintre aplicări sunt la joburile cu salariul la vedere, iar 87% dintre candidați au spus într-un sondaj că vor să știe salariul din anunțul de angajare”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs. 

Cele mai mari creșteri salariale față de aceeași perioadă a anului trecut au fost înregistrate în Medicină (cu 14%), pe fondul creșterii numărului de oferte de angajare cu relocare în străinătate, în HoReCa și Turism (cu 10%), pentru a atrage personal după instabilitatea generată de pandemie, și în Construcții și Instalații (cu aproape 10%). La polul opus, joburile în Management sunt și cu 7,6% mai prost plătite, în Marketing, cu 3,3%, iar în Financiar/Contabilitate, cu 2,8%.  

Mureș, Sibiu și Prahova, județele unde au accelerat cel mai mult angajările, după București

Față de prima jumătate a anului 2021, numărul ofertelor de joburi a crescut cel mai mult în județele București și Ilfov (cu 63%), Mureș (cu 61%), Sibiu (cu 60%), Prahova (cu 60%), Arad (59%) și Timiș (58%). 

Domeniile care au condus topul celor mai mari creșteri în ceea ce privește numărul de joburi sunt Construcțiile (cu 68%), Financiar/Contabilitate (cu 66%) și IT (cu 63%). Nevoia de forță de muncă specializată s-a simțit intens și în Medicină (cu o creștere de 51%), Inginerie (cu 50%) și Vânzări (cu 47%). 

Cel mai mult se caută candidați white collar, 57% dintre joburi fiind adresate acestei categorii. Alte 22% dintre oferte vizează candidații blue collar, iar 21% pe cei gold collar. 

Cu 5% mai multe CV-uri completate față
de primul semestru al lui 2021

Prima jumătate a acestui an a însumat 1,1 milioane de candidați pe platforma BestJobs, cu 10% mai mulți decât în 2021. Dintre aceștia, aproape jumătate au fost contactați pentru interviu. 

În vederea obținerii unui interviu, 21% dintre candidați spun că își actualizează periodic CV-ul, pentru a se asigura că acesta reflectă corect experiența profesională, în timp ce 60% își aduc datele la zi doar când caută activ un loc nou de muncă.

Crește activitatea în rândul tinerilor, care au înregistrat în acest semestru 16% dintre aplicări, comparativ cu 11% anul trecut. Cel mai activ segment de vârstă a fost cel de 35-44 de ani, cu 25% dintre aplicări, urmat de 25-34 de ani (cu 23%) și 45-54 de ani (cu 22%). 14% dintre aplicări au fost efectuate de cei de peste 56 de ani. 

Recrutorii vor ca angajații să se întoarcă la birou

Ridicarea restricțiilor din luna martie a readus în discuție revenirea angajaților la birou, în timp ce 25% dintre candidați au spus în cadrul unui sondaj BestJobs că își caută un loc de muncă ce le oferă flexibilitate. După cei doi ani în care angajații au lucrat de oriunde, a fost nevoie de o soluție care să acopere nevoile ambelor părți. Astfel, a apărut modul de lucru hibrid, pe lângă cel remote, care a continuat să câștige teren. 

Potrivit datelor din platformă, 14% din totalul aplicărilor sunt pentru joburi remote sau hibrid. Oferta de joburi care permit lucrul de oriunde (remote) a crescut cu 10% față de începutul anului, iar cele hibrid, cu 26%. 

Previziunile pentru a doua jumătate a anului 2022

În perioada iulie-decembrie, joburile cu program hibrid, mix între birou și munca de acasă, vor deveni cele mai „vânate” de către candidați. Așteptările BestJobs pentru următoarea jumătate de an mai includ creșterea interesului din partea candidaților pentru joburi cu jumătate de normă, din dorința de suplimentare a veniturilor, mai multă transparență în ceea ce privește oferta salarială, noi instrumente introduse în procesul recrutare și de asemenea o atenție sporită acordată abilităților digitale, nu doar în segmentul de activitate IT. În plus, reputația locului de muncă va fi din ce în ce mai mult analizată de candidați și va influența decizia de angajare.

Raportul complet poate fi văzut pe site-ul BestJobs.eu.

Locuri de muncă vacante

Florin Antonescu
-
0
Locuri de muncă vacante

Agenţii economici din județul Ilfov oferă 955 de locuri de muncă vacante, conform datelor aflate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov: 59 de locuri – pentru studii superioare, 119 – pentru studii medii, 239 – pentru muncitori calificaţi, 538 – pentru muncitori necalificaţi.

Profesiile, meseriile ocupaţiile cu locuri de muncă în Ilfov sunt: director tehnic, manager, specialist marketing, manager zonă, inginer sisteme de securitate, consultant intern în resurse umane, consilier juridic, asistent medical generalist, agent vânzări, agent comercial, asistent manager, operator introducere, validare și prelucrare date, recepționer de hotel, gestionar depozit, magaziner, lucrător gestionar, dispecer, bucătar, ospătar (chelner), îngrijitor clădiri, vânzător, lucrător comercial, casier, agent de securitate, zidar rosar-tencuitor, fierar betonist, dulgher, vopsitor industrial, sudor, lăcătuș mecanic, electrician în construcții, tâmplar universal, operator mase plastice, cusător piese din piele și înlocuitor, conducător auto transport rutier de mărfuri, șofer autoturisme și camionete, stivuitorist, menajeră, femeie de serviciu, muncitor necalificat la întreținerea de drumuri, șosele, poduri, baraje, muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli, zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet, muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții, ambalator manual, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide, muncitor necalificat în industria confecțiilor, muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, lucrător sortator deșeuri reciclabile, muncitor necalificat în metalurgie, manipulant mărfuri, ajutor bucătar, lucrător operativ pentru autocompactare, comisioner, paznic etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

 

1...1.0741.0751.076...2.075Pagina 1.075 din 2.075