Compania Rombat, liderul pieței românești de baterii auto, a obținut certificarea Furnizor Q1 Ford, care atestă standardul de excelență. Certificarea „confirmă standardele de înaltă calitate, capabilitate sisteme, performanță în garanție și la livrare precum și încadrarea în criteriile stricte de management al calității și al mediului. Standardul de excelență plasează producătorul român de baterii auto în clubul de elită al furnizorilor Ford și constituie un reper pentru proiectele de dezvoltare viitoare ale Rombat. 

Certificarea este acordată de producătorul Ford furnizorilor ce demonstrează excelența, dincolo de îndeplinirea standardului IATF 16949:2016 (standardul internațional pentru sistemele de management al calității din industria auto -n.n.). Statutul se acordă în urma unui proces complex de audit, care ia în calcul cinci domenii importante, printre care se numără performanța superioară continuă și gradul de satisfacție al clienților”.

Alin Ioaneș, CEO Rombat: „Statutul Q1 Ford atestă standardul de excelență ca furnizor OEM și  plasează Rombat în clubul de elită al furnizorilor Ford, ceea ce reprezintă o recunoaștere directă a concentrării echipei Rombat pe calitatea produselor sale și promptitudinea livrărilor.  Certificarea aduce, totodată, confirmarea că standardele de lucru implementate deja în compania noastră sunt la cel mai înalt nivel, în acord cu strategia de dezvoltare dar și cu nevoile pieței în care activăm, intern și internațional.”

Josephine Payne, Președinte al Ford România și director al fabricii Ford din Craiova: „Suntem bucuroși să avem alături de noi un furnizor precum Rombat, care nu este doar foarte cunoscut la nivel local, ci și foarte respectat. Rombat lucrează ca furnizor al fabricii din Craiova din 2017, iar certificarea Q1 Ford acordată anul trecut este o dovadă clară a profesionalismului de înalt nivel al companiei Rombat dar și a îndeplinirii unei liste lungi de cerințe cheie, care sunt obligatorii pentru atingerea acestui statut.”

Angela Lușcan, director logistică Rombat: „Statutul de Furnizor Q1 demonstrează că Rombat atinge excelența în mai multe domenii-cheie din industria noastră: calitate, capabilitate sisteme, performanță în garanție și performanță în livrare. Mai mult decât atât, în cadrul acestui proces s-a obținut din partea Ford și validarea proceselor MP&L (Material Planning &Logistics), ca ultim pas în obținerea calificării ca furnizor Q1. Procesul de imbunătățire continuă presupune monitorizarea continuă a nivelului indicatorilor ce au stat la baza certificării dar și încadrarea în standardele actualizate permanent de Ford.”

Placheta, reprezentând certificarea Q1 Ford, a fost înmânată CEO-lui Rombat, Alin Ioaneș, de către Bereczki Zsolt, Interior/Electrical STA Engineer (STA- Supplier Technical Assistance) Ford,  în cadrul unei ceremonii organizate la sediul Rombat Bistrița, în prezența managementului companiei. 

Rombat a fost nominalizat furnizor pentru Ford Craiova în 2017, iar în 2018 a obținut certificatul conform International Automotive Task Force – IATF 16949:2016, cerință obligatorie pentru a fi furnizor pentru producția de automobile. 

Standardul IATF 16949:2016, împreună cu cerințele specifice clienților OEM și standardul ISO 9001:2015 definesc sistemul de management al calității pentru furnizorii din industria automobilelor.

Dezvoltatorul imobiliar Hagag Development Europe a achiziționat o clădire de birouri situată pe strada Vasile Lascar numărul 5-7, la 400 de metri distanță de kilometrul 0 al Bucureștiului: o suprafață care depășește 1.000 de metri pătrați la sol și peste 6.000 de metri pătrați construiți de spații de birouri, dispuși pe șapte niveluri. 

Yitzhak Hagag (foto), cofondator și acţionar Hagag Development Europe: „Această nouă tranzacție nu consolidează doar prezența noastră în România ca investitor pe termen lung și dezvoltator activ de proprietăți imobiliare, ci reiterează, în același timp, promisiunea Hagag Development Europe de a contribui la regenerarea și modernizarea zonelor centrale prin reconversia clădirilor vechi, cu valoare istorică, culturală și de patrimoniu. Mă bucur să văd cum, odată cu fiecare investiție pe care o adăugăm în portofoliu, viziunea noastră pentru București prinde din ce în ce mai mult contur. Proprietatea noastră din strada Vasile Lascăr 5-7 nu este clasificată ca monument istoric, însă acest aspect nu o face mai puțin valoroasă. Parcela pe care este edificată și împrejurimile sale sunt arii protejate, iar investiția pe care o planificăm aici cu siguranță că va aduce plusvaloare întregului cartier. Mai mult, am convingerea fermă că oricare vom decide că va fi destinaţia finală a viitorului proiect, acesta va avea un impact semnificativ asupra imaginii de ansamblu a zonei de centru a Bucureștiului.”

Dezvoltatorul imobiliar subliniază că „istoricul clădirii datează de mai bine de 75 de ani, iar proiectul se bucură de toate facilitățile care derivă din amplasamentul privilegiat. Mai mult decât atât, zona Vasile Lascăr este recunoscută drept unul dintre cartierele reprezentative ale capitalei, relevante atât pentru identitatea istorică a capitalei, cât și pentru cea culturală.

În ultimele trei decenii, Bucureștiul s-a confruntat cu un dezinteres notabil în ceea ce privește conservarea patrimoniului arhitectural din zonele istorice. Fie că discutăm despre demolarea sau neglijarea mai multor construcții remarcabile, peisajul urban din centrul orașului s-a deteriorat într-un ritm accelerat”.

Hagag Development Europe este caracterizat ca „un investitor și dezvoltator imobiliar specializat în proiecte din domeniul rezidențial, comercial și hotelier din România, listat la Bursa de Valori din Tel Aviv. Compania este implicată în achiziționarea, dezvoltarea, renovarea și administrarea mai multor clădiri și proiecte situate în zone premium ale Bucureștiului și este singurul jucător de pe piața locală care plasează investiții semnificative în dezvoltarea segmentului de nișă al regenerării urbane prin reconversia clădirilor vechi, istorice, cu prezență arhitecturală unică”.

Asociația Zi de Bine, în parteneriat cu compania furnizoare de servicii medicale de telemedicină Telios Care, deschide o linie telefonică gratuită pentru refugiații din Ucraina, cu acces la consultații medicale direct prin telefon, în limba ucraineană, pentru servicii de medicină generală și de pediatrie.

Numărul de telefon este 0040 373787805, cu acoperire națională, gratuit, disponibil 24/7.  

Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine: „Nu ne putem imagina ce este în sufletul oamenilor care fug pentru a-și salva viața și care sunt nevoiți să își lase în urmă tații, frații, soții și ceilalți membri ai familiei. Însă putem înțelege că acum este momentul, din nou, să ajutăm. De această dată printr-un serviciu personalizat de telemedicină, care să le ofere informațiile medicale de care au nevoie, în limba pe care o vorbesc.”

Philip Choban, co-founder and CEO Telios Care: „Cele mai prețioase experiențe din viață vin din dăruirea celorlalți. Dacă putem face viața un pic mai ușoară și liniștită pentru toți oamenii afectați de aceste vremuri, recompensele nu se vor termina niciodată. Suntem recunoscători pentru echipa minunată pe care o avem la Telios Care și de echipa  Zi de BINE, care nu sunt împiedicați de nimic și dăruiesc din toată inima.”

Asociația Zi de Bine reamintește că, „la doi ani de la lansarea campaniei #scutpentruspitale, a ridicat #SCUTpentruUCRAINA în contextul în care la toate punctele de trecere a frontierei dintre România și Ucraina se află mii de oameni care încearcă să supraviețuiască și să ajungă împreună cu familiile lor într-un loc sigur. 

În acest context, Asociația Zi de Bine a demarat mai multe proiecte cu scopul de a fi alături de cei care au nevoie de sprijin. La începutul lunii martie, împreună cu partenerii și donatorii săi, a trimis de ambele părți ale graniței aproape 100 de tone de produse – alimente, medicamente, pături, produse de igienă etc. 

În prezent, Asociația Zi de Bine amenajează într-unul dintre centrele de tranzit de la Iași, locuri de joacă pentru copii și spații de recreere pentru mame, în timp ce la București, pe 1 aprilie, va deschide porțile Centrului Comunitar Zi de Bine, dedicat comunității ucrainene.

Dacă vreți să susțineți financiar aceste proiect, puteți să o faceți prin fundraiserul deschis de Asociația Zi de BINE pe FB sau prin direcționarea a 20% din impozitul pe venit/profit către Asociație. Contractul poate fi descărcat de pe site-ul www.zidebine.ro”.

Asociația Respo DEEE împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor lansează concursul de idei Respo City, dedicat tuturor studenților facultăților de arhitectură și urbanism din România: Facultatea de Arhitectură și Urbanism București, Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara, Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură din cadrul Universității Oradea, Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca și Facultatea de Arhitectură din Iași.

Studenții, precizează inițiatorii, „sunt invitați să-și imagineze o zonă din aceste orașe ale României care să fie dedicată exclusiv responsabilității de mediu și colectării deșeurilor de echipamente electrice și electronice. Astfel, studenții vor face propuneri de amenajare urbană care să înglobeze puncte de colectare a DEEE-urilor (deșeuri de echipamente electrice și electronice), spații de întâlnire pentru comunitate, locuri de joacă pentru copii, colțuri dedicate schimbului de idei și conferințelor cu scop educativ de mediu. 

Respo City se prezintă astfel ca o competiție de creativitate și inovare în ceea ce privește felul în care studenții abordează managementul deșeurilor – în mod particular DEEE-urile.

Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor: „Toate orașele României trebuie să devină cât mai curând orașe ale responsabilității de mediu. Concursul Respo City pregătește România pentru integrarea activității de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice în viața de zi cu zi a orașelor și a locuitorilor lor. Ne bucură implicarea  studenților români de la toate facultățile de arhitectură și urbanism din țară, într-un concurs de la care așteptăm o viziune inovativă, prin care responsabilitatea de mediu să treacă de la concept, la acțiune în masă. România suferă la capitolul colectării deșeurilor electrice și electronice și sperăm ca ideile studenților români să surprindă nu doar utilitatea acestor zone de responsabilitate de mediu, dar mai ales designul inovativ care să impulsioneze reflexul de mediu al populației. În același timp, România va beneficia de sume uriașe prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar pentru finanțarea acestei tranziții verzi, trebuie să fim pregătiți cu cele mai bune idei de spații și platforme urbane, prin care managementul deșeurilor să depășească impasul în care se găsește astăzi.”

Cristian Pocol, președintele Asociației Respo DEEE: „În marile centre urbane avem nevoie de spații reamenajate, moderne, care să educe comunitatea și să-i încurajeze pe oameni să colecteze responsabil DEEE-urile. După cum știți, avem o mare problemă cu această categorie de deșeuri, atât la nivel mondial, cât și în România. Nu reciclăm nici pe jumătate cât sunt normele impuse de Uniunea Europeană și avem nevoie de soluții ingenioase, care să-i determine pe oameni să fie receptivi la educația de mediu. Lansăm astfel Respo City, un concurs de idei, având convingerea că vom fi impresionați de studenți prin viziunea lor asupra spațiilor urbane alese. Sperăm ca, ulterior, și primăriile să fie receptive și să transforme macheta în realitate. Le mulțumesc Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și tuturor universităților partenere că au dovedit deschidere pentru o astfel de inițiativă, unică în România!”

Tema propriu-zisă a concursului Respo City constă în amenajarea unei suprafețe de 600-800 mp (într-o zonă la alegerea participantului și predefinită în regulament), care să includă următoarele: zona verde de recreere – 50% din totalul suprafeței; zona de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) – 25% din totalul suprafeței și zonă de educare și conștientizare – 25% din total suprafață. Siturile care vor face obiectul concursului există în mod fizic și sunt localizate în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea și Iași, iar proiectul fiecărui concurent va consta în maximum 3 planșe din care să reiasă viziunea proprie asupra spațiului ales.

Perioada de înscriere pentru proiectul Respo City este cuprinsă între 15 martie și 30 mai, se poate face online pe www.respocity.ro, urmând ca, pe 15 iunie, să fie anunțate proiectele câștigătoare. Concursul are premii totale în valoare de 8.000 euro, după cum urmează: premiul 1 – 5000 euro, premiul 2 –  2000 euro, premiul 3 – 1000 euro.

La jurizare se va lua în calcul ca proiectele propuse să fie pe deplin funcționale, acestea putând fi ulterior materializate de instituțiile responsabile în acest sens. Proiectele de amenajare urbană trebuie să aibă, în plus, și factorul de educare al comunității în ceea ce privește responsabilitatea față de mediu și colectarea responsabilă a DEEE-urilor. 

De ce este vital să reciclăm DEEE-urile

În 2021, omenirea a generat o cantitate record de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) la nivel mondial, peste 57,4 milioane de tone, arată Global Waste Monitor. Conform Respo DEEE, printre deșeurile generate în 2021 se află produse ieșite din ciclul de utilizare precum televizoare, calculatoare, electrocasnice, imprimante, routere, echipamente audio, camere video, componente ale calculatoarelor, cabluri, chiar și jucării electronice și instrumente muzicale.  

Cantitatea globală de DEEE din 2021 este cu 4 milioane de tone mai mare în comparație cu 2019,  când s-au raportat 53,4 milioane de tone și cu 21% mai mare decât în 2014, când cifrele indicau 45 de milioane de tone. Dacă se urmează această tendință, specialiștii estimează că totalul deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) generat anual va depăși 74 de milioane de tone până în 2030.  

Ce înseamnă DEEE? 

Deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) înseamnă orice echipament care funcționează pe baza de curent electric, indiferent că este legat la rețea sau folosește o baterie, care nu mai îndeplinește funcția pentru care a fost construit. Acestea nu trebuie ținute în casă spre păstrare și nici aruncate la gunoiul menajer. DEEE-urile includ echipamente de transfer termic, ecrane, monitoare şi televizioare, lămpi, echipamente electrice de mari dimensiuni, cele de mici dimensiuni, echipamente informatice şi echipamente de dimensiuni mici pentru comunicaţii electronice.

Marele producător european de bare din oțel şi oţeluri speciale AFV Beltrame Group a finalizat achiziția activelor funcționale de producție ale Combinatului de Oțeluri Speciale (COS) Târgoviște, prin încheierea documentelor de transfer al dreptului de proprietate ṣi plata integrală a preţului în sumă de 38,3 milioane de euro + TVA. AFV Beltrame Group, care deține în România și laminorul Donalam din Călărași, urmărește să transforme COS Târgoviṣte într-o unitate de producție de oțeluri speciale competitivă la nivel european. Astfel, în următorii patru ani vor fi investiți aproximativ 100 de milioane de euro în modernizarea utilajelor, respectiv oțelăria și laminoarele, și aproximativ 40-50 milioane euro în asigurarea capitalului de lucru. 

Carlo Beltrame, Group Business Development în cadrul AFV Beltrame: „Achiziția COS Târgoviște este un pas important pentru strategia de extindere a activității grupului Beltrame în România și confirmă angajamentul nostru pe termen lung față de dezvoltarea sectorului siderurgic pe plan local. COS Târgoviște are o istorie bogată în industria siderurgică, așadar suntem onorați de oportunitatea de a revitaliza acest colos în domeniu. Ne așteptăm să începem producția în oțelăria existentă și în cele două laminoare la începutul lunii iunie, pentru a livra pe piaţa internă fier-beton și sârmă laminată şi a pune capăt dependenţei pieţei de importuri, mai ales în contextul conflictului din Ucraina.” 

AFV Beltrame Group anunță că „pentru început, la COS Târgoviște se va produce oţel beton, iar odată cu avansarea lucrărilor de modernizare și formarea forței de muncă, acesta va reveni la producţia de oţeluri speciale pentru care a fost construit iniţial. Redeschiderea unităţii de producţie va genera, în viitorul apropiat, aproximativ 450-500 de locuri de muncă noi, urmând ca ulterior să se ajungă la aproximativ 1.000 de locuri de muncă. În prezent, în cadrul COS Târgoviște mai lucrează aproximativ 70 de angajați, în principal pentru ținerea în funcțiune a rețelelor de utilități și conservarea echipamentelor”. 

Pe 16 martie, reprezentanții Grupului Beltrame au avut o întâlnire cu premierul României, Nicolae-Ionel Ciucă (foto), ca urmare a finalizării achiziției COS Târgoviște. Premierul a subliniat sprijinul pe care Guvernul României îl acordă dezvoltării investițiilor în industrie, pentru modernizarea economiei naționale, accesul la noi tehnologii, crearea de noi locuri de muncă pentru români și a unor produse cu valoare adăugată ridicată pentru piața locală și europeană.

AFV Beltrame Group este prezent pe piața oţelului din România din 2007 și deține laminorul Donalam din Călărași, specializat în producția de bare de oţel special laminate la cald, cu utilizări în diverse industrii, de la petrol și gaze, auto, echipamente mecanice mari și hidraulice, la maşini şi echipamente agricole. Donalam a incheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 118 milioane euro, în creștere cu 90% față de 2020 și un volum de vânzări de aproximativ 159.000 tone de bare de oțel. Compania estimează o cifră de afaceri de peste 160 de milioane de euro în 2022, cu o creștere de 30% și un volum de vânzări de aproximativ 170.000 de tone de bare de oțel. În prezent, compania deține peste 340 de angajați.

AFV Beltrame Group, înființat în 1896, este caracterizat ca „unul dintre cei mai mari producători de bare din oțel şi oţeluri speciale din Europa. Grupul deţine 6 fabrici în Italia, Franţa, Elveţia şi România, cu un total de peste 2.200 de angajați, peste 2 milioane de tone de oţel vândute anual și activități comerciale în peste 40 de țări”. 

Contrar tendințelor globale, o parte semnificativă a companiilor locale pare să nu privească prețurile de transfer ca pe o arie de risc fiscal. Aceasta este concluzia studiului EY România „Prețurile de transfer. Impactul condițiilor economice aduse de pandemie”, derulat la începutul acestui an. 

Astfel, dacă în sondajul EY Global „Dispute și riscuri fiscale”, realizat anul trecut, peste 80% dintre respondenți indicau prețurile de transfer drept unul dintre cele mai mari riscuri, temându-se în proporție de peste 70% că vor face obiectul unui control de prețuri de transfer, majoritatea companiilor locale (62%) consideră că prețurile de transfer nu reprezintă o problemă fiscală (50%) sau că nici măcar nu analizează această problemă din punct de vedere al strategiei fiscale (12%). Îngrijorător, companiile din România par să mizeze semnificativ pe întocmirea corectă a documentației prin care justifică prețul la care au realizat tranzacțiile cu părți afiliate și să treacă cu vederea problemele ce ar putea apărea în cadrul inspecțiilor fiscale.

În proporție de 44,2%, companiile mari din România (78% dintre respondenții studiului EY România sunt mari contribuabili, cu peste 400 de angajați, iar 22% sunt contribuabili mijlocii) spun că anul 2021 a fost unul în care nu le-a fost afectată profitabilitatea, 14% declară că profitabilitatea le-a fost afectată, dar într-un mod pozitiv, în vreme ce 25,6% spun că le-a fost afectată în mod negativ, dar au obținut profit operațional. 

„Studiul nostru vine să confirme declarațiile macroeconomiștilor, care vorbesc despre o poziție solidă a firmelor românești și despre avantajul pe care îl au în perioada agitată cu care ne confruntăm. Pe de altă parte, trebuie să ținem cont și de faptul că principalii noștri respondenți vin din zona IT, producție sau comerț, zone care au fost în creștere în 2021”, explică Adrian Rus, Partener EY, liderul practicii de Prețuri de transfer. 

Majoritatea respondenților studiului „Prețurile de transfer. Impactul condițiilor economice aduse de pandemie” (74,5%) spun că au documentația prin care demonstrează că tranzacțiile sunt realizate la prețul pieței – acel preț la care ar fi fost încheiată între părți independente, în condiții economice comparabile și că ea este pregătită conform cerințelor specifice din România. Prețurile de transfer sunt prețurile la care se fac tranzacțiile între companiile părți ale aceluiași grup, denumite şi părți afiliate. Dacă prețul tranzacției între afiliați nu este în „intervalul de piață”, se consideră că profiturile obținute de părți în urma tranzacției nu sunt corect reflectate, afectând astfel impozitele și taxele plătite fie în România, fie în statul unde este situată partea afiliată.

În schimb, aproape 25% dintre respondenți declară că nu au o documentație privind prețurile de transfer pentru entitatea din România, iar peste 10% dintre companii spun că există o documentație privind prețurile de transfer, dar ea există la nivelul grupului și nu a fost adaptată la cerințele românești. „Toate aceste companii, de fapt, nu sunt pregătite pentru o inspecție a prețurilor de transfer”, spune, la rândul său Emanuel Băncilă, partener Băncilă Diaconu și Asociații, coordonatorul practicii de Inspecții și controverse fiscale.

Studiul „Prețurile de transfer. Impactul condițiilor economice aduse de pandemie” mai arată și că, deși companiile sunt conștiincioase și își fac analizele cel puțin anual pentru a verifica dacă prețurile tranzacțiilor cu părțile afiliate sunt în conformitate cu prețurile pieței, încă într-o proporție foarte mare – 40%, se regăsesc în situația în care rezultatele din tranzacțiile derulate se află în afara prețului pieței. Ori, dacă rezultatul tranzacției între afiliați nu este în „intervalul de piață”, se consideră că profiturile obținute de părți în urma tranzacției nu sunt corect reflectate și ar trebui corectate, prin realizarea unor ajustări ale prețurilor de transfer. Mai mult, dintre aceștia, aproape jumătate nu au realizat acele ajustări ale prețurilor de transfer prin care să își corecteze rezultatele obținute din tranzacțiile derulate cu părți afiliate. 

„Este un procent îngrijorător de companii care adresează, practic, o invitație ANAF de a li se efectua ajustări de preţuri de transfer, cu toate consecințele aferente de impozit pe profit suplimentar și obligații fiscale accesorii”, atrage atenția Adrian Rus. „Aceste companii se vor confrunta cu implicații majore pe analiza de risc. Așa cum știți, pe baza analizei de risc se stabilesc firmele care trebuie inspectate. Am recomanda realizarea unei analize și corectarea situației fiscale”, arată și Emanuel Băncilă.

Pe de altă parte, companiile, în proporție de 97,4%, nu au depus și nici nu își doresc să depună în următorii doi ani cereri pentru obținerea unui acord de preț în avans sau APA, cum este cunoscut în limbajul de specialitate. APA reprezintă o înțelegere între contribuabil și autoritatea fiscală din jurisdicția în care este rezident. Prin stabilirea în avans a unui set de criterii, aplicabile pentru o anumită perioadă, pentru care se asigură conformitatea cu principiul valorii de piață, APA are ca scop evitarea disputelor în zona prețurilor de transfer. Cu alte cuvinte, încheierea unui APA ajută compania să aibă o certitudine pentru tranzacțiile luate în calcul în acord și eliminarea potențialelor ajustări ale prețurilor de transfer (atât timp cât termenii APA sunt respectați) și, implicit, a situațiilor de dublă impunere, legate de ajustările de prețuri de transfer derulate de autoritățile fiscale. Și, cu toate acestea, costurile asociate procesului obținerii acordului (21,4%), lipsa încrederii în beneficiile APA (4,8%) sau încrederea în documentația întocmită ca fiind suficientă pentru a apăra tranzacțiile cu părțile afiliate ale societății – 69% țin deocamdată contribuabilii departe de APA. 

Serviciile (aproape 60%), finanțările intra grup (16,5%) sau distribuția de marfă (11,8%) sunt percepute de către companii ca fiind tranzacțiile cele mai susceptibile să fie puse sub semnul întrebării de către autoritățile fiscale din perspectiva prețurilor de transfer. 

Un alt rezultat surprinzător al studiului referitor la prețurile de transfer este acela că mai mult de jumătate dintre firmele respondente – 59,5%, nu au trecut, încă, printr-o inspecție care să fie centrată pe prețurile de transfer. 

În cazul companiilor care au făcut obiectul unei inspecții, o treime au trecut printr-o ajustare de prețuri de transfer, cei mai mulți de până într-un milion de euro; 11,8%, însă, s-au confruntat cu ajustări între 1 milion și 5 milioane de euro. O cincime dintre companiile respondente spun că s-au confruntat chiar cu recalificarea unor tranzacții în cadrul inspecțiilor fiscale. 

În cazul inspecțiilor fiscale avute, companiile spun că nu s-a pus problema aplicării unui TVA suplimentar pentru ajustările de prețuri de transfer, iar 61% dintre companii nu au luat în considerare impactul privind tratamentul de TVA, atunci când au realizat ajustări voluntare de prețuri de transfer, ceea ce le aduce într-o situație de risc. „În funcție de cum sunt efectuate ajustările de prețuri de transfer și în funcție de înregistrările contabile și fiscale efectuate, pot apărea implicații de TVA. Acestea, dacă sunt privite din perspectiva cotei de TVA, care este de 19%, pot avea un impact la fel de important ca și implicațiile de taxe directe. Acest lucru reiese din jurisprudența Curții Europene de Justiție și din explicațiile oferite de organismele europene”, arată Costin Manta, Partener Asociat EY, în cadrul departamentului de Impozite indirecte. 

Mai mult, în cazul ajustărilor de prețuri de transfer cu impact asupra operațiunilor vamale, contribuabilii nu au solicitat biroului vamal și nici nu și-au pus problema că ar fi trebuit să solicite corectarea valorii în vamă a mărfurilor care au făcut obiectul ajustărilor de prețuri de transfer. 

Potrivit lui Adrian Rus, concluzia care se impune este aceea că o documentație de prețuri de transfer întocmită potrivit regulilor specifice românești este esențială pentru a fi pregătiți pentru o inspecție a prețurilor de transfer din partea ANAF. Este, de asemenea, important să existe justificări și documentație suport pentru tranzacțiile derulate cu persoanele afiliate, inclusiv privind aplicarea efectivă a politicilor de prețuri de transfer. Ajustările voluntare de prețuri de transfer sunt o modalitate de a reduce impactul unor ajustări efectuate de ANAF, acestea fiind importante mai ales în contextul amnistiei fiscale existente.

De asemenea, rolul APA de evitare a disputelor în materia prețurilor de transfer trebuie să fie mai bine apreciat, aceasta desigur împreună cu o îmbunătățire a modului de derulare a acestui proces din partea ANAF.

„Situația în care autoritatea fiscală nu analizează în detaliu documentația privind prețurile de transfer o întâlnim în practică atunci când există alte zone în care Fiscul a verificat baza impozabilă și a găsit alte elemente de impunere. Dar nu trebuie ignorate aspectele legate de prețurile de transfer și de modul de pregătire a documentației aferente”, a conchis, la rândul său, Emanuel Băncilă.