Cu toate că oferta de angajare e una explozivă, candidații rămân sceptici față de acest domeniu. Numărul aplicărilor înregistrat în perioada 9 martie-prezent este în scădere cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut. Se observă însă o creștere de 11% față de ultimul an de normalitate, nonpandemic, 2019.

„Se resimte un deficit acut de forță de muncă în domeniu, ca urmare a instabilității acestuia din ultimii ani. O bună parte dintre cei care lucrau în acest sector au ales să se orienteze către altele în ultimii ani, care au crescut în pandemie sau au fost mai stabile. Cei mai mulți candidați care au decis să părăsească HoReCa s-au reorientat către Retail, zona de curierat, livratori sau ride sharing”, spune Bogdan Badea (foto), CEO eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară.

Cele mai multe oferte de angajare din HoReCa au fost publicate de angajatorii din marile centre universitare, dar și în orașele care, de regulă, atrag un număr semnificativ de turiști, fiind început de sezon estival. Capitala este pe primul loc în topul orașelor cu cele mai multe joburi în domeniu, cu peste 6.000 de oferte de angajare. Ea este urmată de Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca și Sibiu.  

„Ne așteptăm ca numărul de joburi să crească și mai mult în sezonul estival, din păcate însă deficitul de forță de muncă rămâne cea mai mare problemă. În acest sens, angajatorii apelează în continuare la importul de angajați din străinătate. Suntem optimiști însă că, odată cu creșterile salariale din domeniu, dar și cu reabilitarea imaginii industriei, la care se va ajunge ca urmare a faptului că nu mai avem restricții, și candidații din România vor se vor reîntoarce la joburile din HoReCa”, mai spune Bogdan Badea.

Dacă vorbim de joburile în străinătate scoase la bătaie în industria ospitalității, 9,4% din totalul de locuri de muncă din HoReCa sunt oferte de angajare în afară. Cele mai multe locuri de muncă scoase în acest sector sunt în Grecia, Germania, Olanda, Cipru, Arabia Saudită, Franța, Danemarca și Norvegia.

Important de precizat e că nu doar HoReCa se află pe un trend ascendent, ci întreaga piață. De la începutul acestui an până în prezent au fost publicate aproape 152.000 de locuri de muncă, cu 55% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut și cu aproape 80% mai multe față de 2020. Practic, oferta de angajare a ajuns la nivelul celei de dinainte de pandemie. 

Proiectul Smart Grid Carpathian Modernized Energy Network (CARMEN), dezvoltat de către  Delgaz Grid SA și CNTEE Transelectrica SA în parteneriat cu operatorul de transport maghiar,  MAVIR Magyar Villamosenergia-ipari Átviteli Rendszerirányító ZRt, a primit aprobarea finală de  la Uniunea Europeană, fiind inclus pe lista a cincea a Proiectelor energetice de Interes Comun  (PIC). În 29 aprilie 2022 a intrat în vigoare Regulamentul delegat al Comisiei, 564/2022 din 19  noiembrie 2021, în urma aprobării de către Parlamentul European și Consiliu, prin care Proiectul CARMEN devine oficial Proiect de Interes Comun în aria tematică Smart Grid. 

Proiectele de Interes Comun sunt proiecte-cheie de infrastructură energetică transfrontalieră  pentru construirea unei piețe europene interne a energiei mai integrată și mai reziliență și pentru  urmărirea obiectivelor în materie de energie și climă. Actuala Listă PIC cuprinde 98 de proiecte:  67 de proiecte în domeniul transportului și stocării energiei electrice, 20 în domeniul gazelor  naturale, 6 proiecte de rețele de CO2 și 5 proiecte de rețele electrice inteligente. 

Proiectul CARMEN are o valoare de aproximativ 150 milioane euro, cererea de finanțare urmând a fi depusă în a doua jumătate a anului 2022. Implementarea se va derula pe o  perioadă de 6 ani, începând cu anul 2023 și până în 2028. 

„Faptul că proiectul CARMEN a obținut statutul de Proiect de Interes Comun este un real  succes pentru compania noastră, fiind cel mai ambițios proiect de investiții al României în  infrastructura de distribuție a energiei electrice din Regiunea Nord-Est. Suntem recunoscători  colegilor din Delgaz Grid și partenerilor noștri de la Transelectrica și MAVIR pentru eforturile  depuse care au condus la acest rezultat. Avem convingerea că proiectul CARMEN va deveni un  model de bună practică din punct de vedere al colaborării dintre actorii sectorului  electroenergetic, în perspectiva adaptării la cerințele europene privind decarbonificarea,  digitalizarea și securitatea energetică”, declară Volker Raffel, CEO al E.ON România. 

„Obținerea calității de Proiect de Interes Comun pentru proiectul CARMEN marchează un punct  de referință în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii energetice transfrontaliere în contextul  cooperării operatorilor de transport și distribuție. Pentru a face față tuturor transformărilor din  sectorul energetic susținute de agenda europeană, este necesară o abordare globală, în spiritul  colaborării și al împărtășirii informațiilor. Ne aflăm în contextul în care doar implementând  interoperabilitatea între sistemele noastre, printr-o cooperare pragmatică și curajoasă, putem  adapta rețelele la noile configurații ale sistemelor electroenergetice în contextul tranziției  energetice. Suntem mândri că Transelectrica este parte a acestui obiectiv investițional de  importanță majoră la nivel european și le mulțumim partenerilor noștri din cadrul Delgaz Grid  pentru colaborarea extraordinară în efortul de a da viață acestui proiect”, afirmă Gabriel  Andronache, CEO al CNTEE Transelectrica SA. 

Prin intermediul proiectului CARMEN, partenerii vizează modernizarea și dezvoltarea rețelelor  de transport și de distribuție energie electrică, precum și creșterea interoperabilității acestora,  atât la nivel național, cât și european, în sensul atingerii obiectivelor de interes comun. 

Astfel, se estimează modernizarea de stații și posturi de transformare, a liniilor aeriene de înaltă  tensiune, implementarea tehnologiilor IT și de comunicații specifice, precum și instalarea în  rețeaua electrică de transport a unor mijloace moderne de control al tensiunii la nivelul  sistemului energetic.  

CARMEN va contribui în mod direct la creșterea capacității de preluare în rețeaua de joasă  tensiune a electricității produse din surse regenerabile de către prosumatori, proiectul  reprezentând un pas extrem de important în direcția accelerării decarbonificării şi digitalizării  rețelei de transport şi distribuție a energiei electrice gestionate de cei trei parteneri.

Comisia Europeană aprobă o măsură de ajutor din partea României în valoare de 1,9 milioane EUR, menită să despăgubească TAROM pentru pagubele suferite din cauza pandemiei, după ce a stabilit că este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Această măsură este menită să despăgubească operatorul aerian pentru daunele suferite pe 14 rute în perioada 1 iulie-31 decembrie 2020 din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor de călătorie impuse de România și de alte țări pentru a limita răspândirea virusului.

Această despăgubire este urmarea unei alte măsuri (SA.56810) de despăgubire a companiei aeriene pentru prejudiciul suferit între 16 martie și 30 iunie 2020, pe care Comisia a aprobat-o la 2 octombrie 2020.

Din cauza restricțiilor impuse, TAROM a înregistrat o scădere semnificativă în ceea ce privește traficul și rentabilitatea în perioada relevantă. În cadrul măsurii, ajutorul va lua forma unei injecții de capital. Comisia a evaluat măsura în temeiul articolul 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care îi permite să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi anumite întreprinderi sau sectoare pentru daunele cauzate direct de evenimente excepționale, cum ar fi pandemia de coronavirus.

Comisia a constatat că măsura preconizată de România va compensa pagubele care sunt direct legate de pandemia de coronavirus. Aceasta a constatat, de asemenea, că măsura este proporțională, întrucât compensația nu depășește ceea ce este necesar pentru repararea prejudiciului.

Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura pe care România intenționează să o aplice este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații cu privire la acțiunile întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi disponibilă cu numărul de caz SA.63360 în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

Cu ocazia Zilei Tineretului, Consiliul Tineretului din România, Grupul PONT, Federația Tinerilor din Cluj și Banca Comercială Română, în calitate de membri ai Guvernanței Programului „Capitala Tineretului din România”, prezintă studiul „Tineri după pandemie: Orașe Fericite” și analiza „Tineri Acasă”. Acestea pun în lumină efectele pandemiei asupra nivelului de satisfacție a tinerilor în orașe, așteptările pe care aceștia le au cu privire la orașele în care trăiesc și provocările referitoare la modul în care pot obține o locuință potrivită nevoilor lor. Toate datele colectate în cadrul studiilor vor servi drept punct de plecare în alcătuirea unui plan concret de acțiune, pentru a avea tineri mulțumiți de oportunitățile oferite de orașele în care locuiesc.  

Studiul „Orașe fericite” a fost realizat pe un eșantion de peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, din cele șase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timișoara, Bacău, Constanța, Baia Mare și Iași. Sondajul a măsurat câteva dintre aspectele esențiale ale vieții tinerilor: cât de fericiți sunt, care este gradul de siguranță pe care îl resimt în orașul în care trăiesc și care sunt lucrurile care pot fi îmbunătățite. De asemenea, sondajul a avut în vedere identificarea schimbărilor înregistrate de către tineri în timpul pandemiei și a modului în care orașele au contribuit la starea lor de spirit:

• Pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6.69. 
• În medie, tinerii respondenți punctează nivelul de fericire din orașele lor cu 5.99/10; gradul de siguranță resimțit e peste medie (6.63/10), iar pentru proactivitate orașele au primit un punctaj de 6.25/10;
• Nivelul cel mai ridicat de fericire al tinerilor e înregistrat în Iași, cel mai redus în Constanța;
• Cluj-Napoca e perceput drept cel mai curat și unit oraș, iar Iași e perceput ca fiind cel mai accesibil;
• 6 din 10 tineri consideră că orașele lor s-au adaptat eficient contextului pandemic;
• 2 din 6 tineri ar dori să se implice în viitor în acțiuni de voluntariat pentru a ajuta la dezvoltarea orașului lor.

„Prin studiul „Happy City” ne-am propus să aflăm care e situația tinerilor din România, astfel încât să avem un punct de plecare clar în stabilirea obiectivelor pentru un plan de acțiune. Programul «Capitala Tineretului din România» urmărește crearea unor zone urbane care să ofere oportunități de dezvoltare în rândul tinerilor prin creșterea stării de bine, locuirea într-un spațiu urban potrivit nevoilor lor și oferirea de perspective de viitor, pentru dezvoltarea lor armonioasă. Acest program poate deveni cel mai eficient instrument de mobilizare a resurselor locale existente pentru o mai bună dezvoltare economică și socială bazată pe nevoile și obiectivele reale ale tinerilor iar înscrierea se poate face până la data de 2 iunie 2022”, a declarat András Farkas, Co-Fondator și Director Strategic al Grupului PONT.  

„Prin Programul «Capitala Tineretului din România»suntem extrem de conectați la nevoile și dorințele tinerilor. Deja am dezvăluit numeroase zone unde este mare nevoie de soluții pentru ca tinerii să fie mulțumiți de orașele în care locuiesc și de viața lor în cadrul acestora. Ne-am propus să găsim soluții și să construim alături de ei, împreună cu ajutor din partea autorităților locale și societatea civilă pentru a crește standardul de viață, și, implicit, nivelul de fericire pe care tinerii îl resimt”, a declarat Nicoleta Deliu, Director de Comunicare BCR.

Posibilitatea achiziționării propriei locuințe este un subiect foarte important, corelat direct de gradul de satisfacție resimțit de tineri. Astfel, Consiliul Tineretului din România a realizat analiza „Tineri acasă”, o cercetare ce abordează principalele provocări referitoare la modul în care tinerii locuiesc sau pot obține o locuință potrivită nevoilor lor:

• Majoritatea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani locuiesc împreună cu părinții (57,8%, față de 49,4% în medie în UE-27, conform Eurostat), adesea forțat, negăsind alte soluții locative sustenabile, vârsta medie la care aceștia părăsesc locuința părintească fiind de 27,9 ani;
• 8,4% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării care utilizează mai mult de 40% din venit pentru cheltuielile cu locuința conform datelor Eurostat din anul 2020, aceștia încadrându-se în fenomenul denumit sugestiv Povara Costului Locuirii;
• 64,7% dintre tinerii între 15-29 ani din România trăiesc în gospodării supraaglomerate, raportat la 27,5% media Uniunii Europene;
• 21,9% dintre tinerii între 15-29 ani din România suferă de lipsa sau precaritatea severă a  locuinței, raportat la 6,5% media Uniunii Europene:
• Costul închirierii a crescut cu 10,1% din 2015 în 2020. O chirie medie pentru o garsonieră în București sau Cluj reprezintă 87,3% din salariul minim net, iar chiria pentru un apartament cu două camere, 129,66% din salariul minim net.

„În timp ce 96% din populația Românei trăiește în locuințe proprietate personală, tinerii se confruntă cu un deficit de locuințe disponibile la prețuri accesibile. Din păcate, posibilitatea tinerilor de a deține propria casă este întârziată de lipsa diversității opțiunilor. Locuința reprezintă unul dintre factorii determinanți pentru deciziile majore ale tinerilor, printre care menționez: mutarea din casa părintească,  întemeierea unei familii, alegerea momentului pentru a avea copii sau alegerea orașului în care să locuiască. Stabilitatea și siguranța reprezintă nu doar dorințe ale tinerilor, ci nevoi de baza ce trebuie adresate cu prioritate”, a declarant Gabriel Carnariu, președintele Consiliului Tineretului din România. 

Capitala Tineretului din România este un program-cadru de tineret, creat la nivel național, ce funcționează pe principii similare cu cele ale Capitalei Europene a Tineretului (European Youth Capital – www.europeanyouthcapital.org). 

Programul le permite organizațiilor de și pentru tineret să promoveze temele importante pentru categoria socială pe care o reprezintă și ajută autoritățile locale să-i identifice problemele și să atragă investiții publice și private pentru rezolvarea acestora și dezvoltarea ecosistemelor de sprijin. Cu fiecare oraș care va deține titlul de Capitala Tineretului din România, acest cadru se va transforma într-unul cu impact național, cu beneficii pe termen lung asupra țării noastre. Astfel, Capitala Tineretului din România poate deveni cel mai eficient instrument de mobilizare a resurselor locale existente pentru o mai bună dezvoltare economică și socială, bazată pe nevoile și obiectivele reale ale tinerilor.

Guvernanța programului Capitala Tineretului din România este formată din Consiliul Tineretului din România, Federația Tinerilor din Cluj, Grupul PONT și Banca Comercială Română.

OLX, liderul pieței locale de anunțuri generaliste și unul dintre cele mai vizitate site-uri din România, a lansat recent un raport de sustenabilitate în care analizează impactul pozitiv asupra mediului, ca urmare a nenumăratelor achiziții de articole second-hand pe platformă.

Analiza, realizată în contextul Zilei Pământului, aduce în prim-plan principalele beneficii pentru mediu ale tranzacțiilor din platformă, în 8 categorii cheie: autoturisme și motociclete, electronice (telefoane mobile, tablete, laptopuri și televizoare), îmbrăcăminte și cărți. 

La nivel global, achiziționarea acestor produse este echivalentă cu reducerea a 34 milioane de tone de emisii de CO2, dar și cu salvarea a 357 milioane de metri cubi de apă și a 4,2 milioane de tone de materiale, având în vedere datele corespunzătoare vânzării, în 2021, a 26 de milioane de articole pe platformele OLX din 19 țări.

În România, pe parcursul anului trecut, utilizatorii OLX au vândut în platformă peste 710.000 de produse, ceea ce a făcut posibilă reducerea emisiilor de carbon cu 1,7 milioane de tone și, în același timp, economisirea a 18 milioane de metri cubi de apă și a 209.000 de tone de materiale. 

„Observăm din ce în ce mai des o tendință pozitivă de conștientizare a schimbărilor climatice și a impactului pe care obiceiurile noastre de consum îl au asupra mediului. Consumul de produse second-hand este una dintre modalitățile prin care putem contribui la o economie mai durabilă și suntem încântați să vedem că foarte mulți dintre utilizatorii OLX, pe lângă faptul că își doresc să facă o alegere smart, la un preț corect, folosesc, de asemenea, platforma și pentru acest scop sustenabil.”, afirmă Sebastiaan Lemmens, Director general OLX România, Portugalia, Bulgaria.

Cumpărarea unui telefon mobil second-hand reduce, în medie, 52 kg de emisii de CO2, 170g de materiale, 1 metru cub de apă și 795 MJ de energie. Cumpărarea unui televizor     second-hand va economisi 317 kg de emisii de CO2, 22 kg de materiale, 5 metri cubi de apă și 4.865 MJ de energie. În cazul unei mașini, impactul ecologic este substanțial, echivalent cu economisirea a aproximativ 5 tone de emisii de CO2, 688 kg de materiale, 55 de metri cubi de apă și 75.000 MJ de energie.

Informații suplimentare despre raport

Impactul asupra mediului este calculat pe baza “FAST Modeling Standard”, combinând datele extrase din platforma OLX privind vânzările fiecărei categorii de produse, precum și date din diverse surse oficiale pentru a estima impactul fiecărui produs, cu informații de mediu privind extracția resurselor, potențialul de încălzire globală, utilizarea apei și a energiei.

Calculul se face luând în considerare impactul achiziției unui articol nou, inclusiv producția, transportul și eliminarea la sfârșitul ciclului de viață, în raport cu numărul de articole noi care nu au fost vândute deoarece au fost achiziționate la mâna a doua pe OLX, iar apoi luând în calcul numărul total de articole vândute pe platformă și prelungirea duratei lor de viață cu ajutorul unui nou utilizator.

Versiunea integrală a raportului global poate fi accesată la: https://www.olxgroup.com/impact