Declarația Unică 2022. Ce ar trebui să știe contribuabilii, mai ales cei care găzduiesc refugiați

Economistul
-
0
Declarația Unică 2022. Ce ar trebui să știe contribuabilii, mai ales cei care găzduiesc refugiați

_________________

Autori: Claudia Sofianu, Partener,
departamentul de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România
Corina Mîndoiu, Partener Asociat,
departamentul de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România

Pe 25 mai, Declarația Unică va trebui depusă atât de persoanele fizice care au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri sau pierderi în România sau în străinătate, cât și de noi categorii: pensionarii, persoanele fizice care au primit indemnizații de ajutor în pandemie și de către persoanele fizice care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală. De asemenea, de anul viitor, anticipăm alte două modificări. Astfel, persoanele fizice care obțin câștiguri din vânzarea de acțiuni nu vor mai depune Declarația Unică și vor datora un impozit mai mic. În plus, pentru sumele decontate persoanelor fizice care găzduiesc refugiați ucraineni nu este prevăzută, până la acest moment, obligația de raportare prin Declarația Unică. 

Puțin peste o lună a mai rămas până la împlinirea termenului de depunere a Declarației 212 – Declarația Unică. De reținut că Declarația a fost modificată, la începutul anului, astfel încât să includă modificările fiscale apărute pe finalul anului 2020 sau în 2021. 

Noi rubrici

Prin Ordinul ANAF, a fost introdusă o nouă subsecțiune, ce va trebui completată de persoanele fizice ce realizează, în cursul anului de raportare, venituri impuse pe baza normelor de venit din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințele proprietate personală. De asemenea, Declarația a fost modificată, astfel încât să cuprindă o subsecțiune distinctă: pentru declararea, în anumite situații, a contribuțiilor sociale datorate de către contribuabili, pentru veniturile reprezentând remuneraţii, indemnizaţii şi alte venituri similare, precum şi orice alte avantaje, în bani sau în natură, obţinute din străinătate. 

Declarația Unică din 2022 va cuprinde, de asemenea, și o secțiune distinctă pentru ca persoanele care au primit în timpul pandemiei indemnizații de sprijin pentru activitate întreruptă –  cele acordate în perioada octombrie – decembrie 2021 în baza OUG 111/2021, să poată declara veniturile. 

În plus, Declarația 212 va avea și câmpurile necesare pentru definitivarea impozitului anual datorat cu plățile anticipate reținute la sursă –  în cazul veniturilor realizate de către contribuabili, ca urmare a valorificării dreptului de creanţă dobândit în legătură cu măsurile pentru finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist (Legea 165/2013), precum și câmpurile privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG 111/2021.

Și pensionarii trebuie să depună Declarația în anumite condiții. Astfel, aceștia nu sunt scutiți de depunerea declarației unice și plata dărilor fiscale pentru veniturile pe care le obțin, pe lângă pensie, din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală (cu excepția celor pentru care impozitul se reține la sursă), cedarea folosinței bunurilor (chirii), din activități agricole, silvicultură și piscicultură pentru care venitul net se stabilește în sistem real, transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare sau venituri din alte surse pentru care există obligația depunerii acestei declarații. Dacă au obținut astfel de venituri anul trecut, pensionarii trebuie să depună Declarația Unică și să plătească dările aferente până la 25 mai. Potrivit Codului fiscal, impozitul datorat pentru veniturile enumerate mai sus este de 10%. 

Tot pensionarii mai datorează contribuții la sănătate, dacă veniturile obținute pe lângă pensie depășesc într-un an 12 salarii minime brute. Pentru veniturile din proprietate intelectuală nu se datorează CASS. 

Declarația se completează și se depune și de către persoanele fizice care nu realizează venituri, dar care optează pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate. 

Ce ar putea urma

De anul viitor, persoanele fizice care obțin câștiguri din vânzarea de acțiuni vor datora un impozit mai mic și nici nu vor mai trebui să depună Declarația Unică.

Cele două măsuri sunt cuprinse într-o nouă inițiativă legislativă care tocmai a trecut de Camera Deputaților și merge la promulgare. Practic, acestea sunt concepute în așa fel încât să stimuleze investițiile individuale pe piața de capital. Astfel, persoanele fizice se vor bucura de scăderea impozitului datorat la stat pentru câștigurile obținute din vânzarea titlurilor de valoare, atunci când tranzacțiile sunt făcute prin intermediari sau prin firme de administrare a investițiilor/ administratori de fonduri de investiții alternative rezidente în România. Impozitul va fi de 1%, pentru titlurile deținute de peste 365 de zile sau de 3%, pentru titlurile deținute de mai puțin de 365 de zile, acesta fiind astăzi de 10%.

Cea de-a doua măsură se referă la transferul obligațiilor fiscale de la persoana care investește la intermediar sau la firma de investiții/ fondul de investiții. Cu alte cuvinte, persoanele fizice care investesc la bursă vor scăpa de grija declarării, prin Declarația Unică (formularul 212), și a plății impozitului.

Prin stabilirea acestui regim fiscal simplificat, inițiatorii urmăresc, practic, creșterea semnificativă a numărului de persoane fizice care investesc pe piața de capital. Ceea ce ar însemna, evident, și sume mai mari colectate de stat din impozitul aferent câștigurilor.

„Mecanismul actual de calcul, declarare și plată a taxelor din câștigurile de capital este greoi și descurajează investitorii persoane fizice. Deși suntem a doua cea mai mare țară din regiune după Polonia, ca populație, România are între 15.000 și 20.000 de investitori activi în mod direct pe bursă, față de 250.000, câți are Polonia. (…) Deși există multiple oportunități de diversificare a plasamentelor, majoritatea micilor deponenți preferă confortul impozitării la sursă a depozitelor bancare în detrimentul investițiilor directe sau indirecte în piața de capital și din considerente de birocrație fiscală”, se arată în nota inițiatorilor actului aflat în Camera Deputaților.

Un prim efect important pentru Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală ar fi reducerea numărului de persoane obligate să completeze și să depună Declarația Unică, ca urmare a reținerii impozitului la sursă de către un număr de 18 societăți de administrare a investițiilor și 23 de societăți de servicii de investiții financiare. ”În acest context, interacțiunea Fiscului s-ar realiza doar cu un număr de 41 de societăți comerciale, care astfel ar reține la sursă și ar plăti impozitul pe câștig în fiecare lună, spre deosebire de situația curentă, în care sunt implicați mii de contribuabili, fiecare cu declarații anuale proprii”, se mai arată în nota inițiatorilor proiectului.

În ceea ce le privește pe persoanele fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situații deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, acestea trebuie să știe că, în principiu, sumele primite drept decont din partea statului pentru cheltuielile realizate ar trebui să fie neimpozabile. În opinia noastră, putem înțelege că, atâta timp cât sunt numite „cheltuieli” și, mai mult, sunt decontate doar pe baza unor documente justificative, acestea nu ar trebui să fie asimilate unor venituri (de orice natură). Ar fi binevenită, însă, o confirmare din partea autorităților. 

În concluzie, vă recomandăm să nu lăsați pe ultima sută de metri depunerea Declarației. Pentru că a rămas puțin timp până la data oficială de depunere, ar fi momentul să verificați sursele de venit și să completați Declarația Unică, dar și să faceți plata. 

BestJobs: Angajații români nu se tem de integrarea refugiaților ucraineni pe piața muncii din România. Aproape jumătate dintre ei ar fi deschiși să îi aibă colegi

Economistul
-
0
BestJobs: Angajații români nu se tem de integrarea refugiaților ucraineni pe piața muncii din România. Aproape jumătate dintre ei ar fi deschiși să îi aibă colegi

 

În contextul războiului din Ucraina, mulți locuitori ai țării au fost nevoiți să migreze și să se stabilească în țările vecine, cel puțin temporar, așa cum este și cazul refugiaților care au ajuns pe teritoriul României. Pe măsură ce perioada de ședere se prelungește, apare și nevoia de a-și găsi o sursă de venit stabil, iar principala provocare este dată de bariera lingvistică pentru cei mai mulți, dar și de prejudecățile și stereotipurile culturale negative. Chiar și așa, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, 47% dintre respondenți au declarat că nu văd o problemă în a lucra alături de refugiații ucraineni, în timp ce 36% au spus că nu și-ar dori să aibă în echipă cetățeni ucraineni, iar 17% nu au răspuns. 

Piața muncii a fost marcată în ultimii ani de un deficit mare al forței de muncă, accentuat și mai mult de situația pandemică. Chiar și așa, 45% dintre respondenți spun că angajarea refugiaților ucraineni nu reprezintă o soluție pentru această problemă, în timp ce doar 16% cred contrariul. Alți 31% spun că ucrainenii pot rezolva doar parțial problema deficitului forței de muncă.  

În ultimii doi ani, siguranța locului de muncă a ajuns să fie tot mai importantă pentru angajații români. Chiar și așa, doar 25% dintre respondenți au spus că se simt amenințați de faptul că ucrainenii ar putea sa le ia locul de muncă, în timp ce mai mult de 70% nu iau în calcul această posibilitate. 36% dintre participanții la sondajul BestJobs spun că angajarea unor candidați ucraineni nu ar funcționa pentru compania la care lucrează, în timp ce 47% consideră că ar fi o opțiune bună. Dintre aceștia, 14% au spus că este în regulă atât timp cât nu sunt concediați actualii angajați și 31% au spus că procesul de recrutare ar trebui să fie egal pentru toți candidații și să nu se facă discriminare. 

Când vine vorba despre nevoile pe care ucrainenii le-ar avea dacă ar lucra în România, angajații români au menționat, în proporție de 47%, suportul în înțelegerea limbii, în timp ce 41% sunt de părere că ar fi util să urmeze cursuri de limba română și/sau engleză. Alte beneficii necesare pentru angajații ucraineni ar putea fi suportul în înțelegerea sarcinilor de lucru (28%) și o mai mare flexibilitate în timpul zilei de lucru, astfel încât să poată gestiona în paralel și nevoile familiei (25%). Peste 22% sunt de părere că ar avea nevoie de consiliere psihologică.  

Dintre angajatorii care răspuns la sondajul BestJobs, 40% au spus că principalul avantaj al unei echipe multiculturale, care are în componență ucraineni, este creșterea productivității, iar alți 20% dintre ei văd un avantaj în diversitate, care poate conduce la inovare și perspective diferite. 

În ciuda acestui lucru, o echipă care are în componență persoane ce provin dintr-o altă cultură și dintr-un alt spațiu geografic, în cazul acesta ucraineni, vine și cu multe provocări. Spre exemplu, pentru 6 din 10 angajatori, bariera lingvistică este cea mai mare provocare atunci când coechipierii nu cunosc o limbă de circulație internațională sau nu își cunosc reciproc limba. Stilurile diferite de colaborare, diferențele privind modul de lucru și integrarea într-o echipă multiculturală, care poate fi dificilă din cauza prejudecăților sau a stereotipurilor culturale negative completează lista provocărilor unei echipe care are în componență ucraineni.

60% dintre reprezentanții HR care au participat la sondaj au spus că firma pentru care lucrează are în prezent poziții deschise pentru refugiații ucraineni și tot atâția că angajații lor sunt deschiși la a colabora cu ucraineni în cadrul aceleiași echipe. 

Sondajul a fost efectuat în perioada 11 – 27 aprilie pe un eșantion de 934 utilizatori de internet din România.

 

Impactul tehnologiilor emergente asupra datelor cu caracter personal și posibile soluții de reducere a riscurilor

Economistul
-
0
Impactul tehnologiilor emergente asupra datelor cu caracter personal și posibile soluții de reducere a riscurilor

_________________

de Daniel Vinerean,
avocat senior Coordonator D&B David și Baias
Andrei Niculescu,
avocat colaborator  D&B David și Baias

Evoluția tehnologiei a adus la lumină noi tehnici de prelucrare, partajare și stocare a datelor cu caracter personal, dar și noi amenințări sau dificultăți pentru utilizatorul final, inclusiv asupra abilității acestuia de a înțelege și controla felul în care datele sale sunt prelucrate.

Având în vedere utilitatea pe care o aduce orice astfel de evoluție tehnologică (e.g. aplicații pentru cumpărături online sau aplicații pentru întâlniri personale ori profesionale), nu este o surpriză faptul că prezența online, reprezentată de numărul de utilizatori care își partajează datele, este în continuă creștere. Ca efect direct al acestei creșteri, întregul ciclu de viață al datelor a fost extins, împreună cu numărul entităților care au acces la ele,  în calitate de operatori de date cu caracter personal. 

Conform prevederilor art. 25 din Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date („GDPR”), operatorul de date cu caracter personal trebuie să pună în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate, atât în momentul stabilirii mijloacelor de prelucrare, cât și în cel al prelucrării în sine, în scopul respectării principiilor de protecție a datelor și integrării garanțiilor necesare în cadrul prelucrării, dar și pentru a îndeplini cerințele GDPR și a proteja drepturile utilizatorilor finali, în calitate de persoane vizate. 

Importanța respectării GDPR în
implementarea tehnologiilor emergente

Din nefericire, adesea, aceste noi tehnologii sunt introduse fără o evaluare prealabilă a impactului asupra vieții private și asupra protecției datelor. În acest context, prelucrarea datelor cu caracter personal este de cele mai multe ori caracterizată prin absența unui scop prestabilit și prin descoperirea tardivă de noi informații privind modul în care aceste tehnologii prelucrează, în fapt, astfel de date. Aceste “probleme” se regăsesc de regula în cadrul tehnologiilor emergente care implică: 

  • „big data” – seturi mai mari și mai complexe de date, provenite în special din surse noi de date. Aceste seturi de date sunt atât de voluminoase, încât software-ul tradițional de procesare a datelor pur și simplu nu le poate gestiona. Dar aceste volume masive de date pot fi utilizate pentru a rezolva problemele de afaceri, altfel de neabordat; sau 
  • „machine learning” – un subset al inteligenței artificiale, care se axează pe construcția sistemelor care pot învăța sau își pot îmbunătăți performanțele, în funcție de datele pe care le procesează.

Cu titlu exemplificativ, problemele asociate tehnologiilor emergente, din perspectiva protecției datelor cu caracter personal, pot include:

  • lipsa de control și transparență pentru utilizator în ceea ce privește modul de utilizare al datelor sale;
  • posibila reutilizare a datelor utilizatorului, fără știința acestuia și fără ca acesta să se aștepte în mod rezonabil la acest lucru;
  • reidentificarea utilizatorilor ale căror date au fost, în aparență, pseudonimizate sau anonimizate, pe baza volumului foarte mare de date disponibile și posibilitățile extinse de corelare sau conexare a acestor date;
  • crearea de profiluri și luarea automată a deciziilor, fără informarea prealabilă și consimțământul valabil exprimat de utilizator.

Acest modus operandi intră în conflict direct cu principiile privind limitările legate de scop (purpose limitation principle) și reducerea la minim a datelor (data minimisation principle) din GDPR. 

Printre tehnologii emergente cel mai des întâlnire, menționăm:

  • blockchain și tehnologia registrului distribuit (DLT – distributed ledger technology), care oferă oportunitatea înlocuirii tranzacțiilor bazate pe intermediere în detrimentul unei pierderi substanțiale a controlului utilizatorilor asupra datelor lor, acestea rămânând vizibile în blockchain pentru toți participanții, atâta timp cât acest registru distribuit este activ sau poate chiar dincolo de acel moment. În funcție de cazul concret de utilizare, o astfel de situație contravine principiului GDPR al minimizării datelor și constituie un obstacol sever în calea exercitării dreptului de ștergere pe care îl are utilizatorul în calitate de persoană vizată;
  • sistemele de inteligență artificială (AI – artificial intelligence), care ar putea fi împuternicite să ia decizii cu un anumit grad de autonomie pentru a atinge obiective specifice (de exemplu, în evaluarea scorului de credit în domeniul financiar). O astfel de autonomie ar putea, cu ușurință, să intre în conflict cu cerințele GDPR referitoare la crearea de profiluri și luarea de decizii automate și care implică niște condiții foarte stricte.

După cum a demonstrat practica, implementarea principiilor din GDPR în astfel de contexte este o provocare, acestea neputând fi implementate într-un mod tradițional și „intuitiv” când vine vorba de tehnologii emergente. 

Întrucât principiul asigurării protecției datelor începând cu momentul conceperii (data privacy by design principle) este adesea trecut cu vederea în procesul de creație și de cele mai multe ori chiar în timpul procedurilor de conformare cu prevederile GDPR, operațiunile de prelucrare trebuie regândite și / sau reproiectate, uneori radical, eventual cu definirea de noi entități participante și răspunderi în ceea ce privește procesul de prelucrare al datelor. 

Cum poate fi îmbunătățită confidențialitatea
informațiilor cu ajutorul tehnologiei 

În ciuda tuturor acestor „piedici”, tehnologia joacă totuși un rol esențial în procesul de conformare cu prevederile GDPR. În acest sens au apărut tehnologiile de îmbunătățire a confidențialității (Privacy Enhancing Technologies). 

În concret, aceste includ o gamă largă de soluții, descrise în cele ce urmează și care sunt concepute ca elemente de bază pentru respectarea principiilor de protecție a datelor. 

Anonimizarea este o tehnică foarte cunoscută, fiind utilizată pe scară largă pentru a implementa principiile de protecție a datelor, cum ar fi cel al minimizării datelor.

Anonimizarea datelor este o problemă de optimizare între doi parametri conflictuali: utilitatea datelor și protecția împotriva reidentificării. Acest lucru implică modificarea datelor, fie prin adăugarea unor informații suplimentare irelevante (noising), fie prin generalizarea informațiilor. 

Asigurarea unei protecții puternice împotriva reidentificării necesită, de obicei, modificarea puternică a setului de date și, prin urmare, acest lucru are un impact negativ asupra utilității setului de date respectiv. Prin urmare, anonimizarea datelor implică găsirea celui mai bun compromis între acești doi parametri, iar acest compromis depinde adesea de scop și de context. 

Fără a intra în mai multe detalii, două dintre cele mai populare abordări de anonimizare se numesc k-anonimitate (k-anonymity) și confidențialitate e-diferențială (e-differential privacy).

Mascarea datelor și calculele de păstrare a confidențialității
(Data Masking and Privacy-Preserving Computations)

Acest tip de tehnologii emergente, odată aplicate datelor, ascund informațiile pe care acestea le transmit. Cele mai cunoscute exemple sunt criptarea (encryption) și hashingul (hashing).Soluțiile propuse includ tehnici suplimentare (detaliate în cele ce urmează) și facilitează respectarea principiului integrității și confidențialității din GDPR, iar și în funcție de tehnica sau contextul operațiunii de prelucrare pot acoperi și principiile responsabilității și limitării legate de scop.

  • Homomorphic Encryption – stă la baza multor tehnologii menite să asigure protecția datelor cu caracter personal. Aceasta tehnologie permite efectuarea de calcule pe date criptate, fără a fi nevoie ca acestea să fie decriptate mai întâi. Cazul de utilizare tipic este atunci când prelucrarea este efectuată de o terță parte, cum ar fi un furnizor de servicii cloud, iar utilizatorul nu dorește dezvăluirea acestor date către terța parte.
  • Secure Multiparty Computation – se referă la o familie de protocoale criptografice, care încearcă să rezolve problema de încredere reciprocă între un două părți prin aplicarea unor funcții peste datele celor două părți, obținând astfel un rezultat fără ca datele analizate să fie dezvăluite. Aceasta tehnologie este folosită preponderent în tehnologia blockchain.
  • Trusted Execution Environments – criptarea este un instrument puternic de protejare a datelor; cu toate acestea, devine inutilizabil dacă dispozitivul care este utilizat pentru stocarea, criptarea sau decriptarea datelor este compromis. Acesta se află, de obicei, pe procesorul principal al unui dispozitiv, funcționând în paralel cu sistemul de operare și utilizând atât componente hardware, cât și software, fiind destinat să fie mai sigur decât mediul tradițional de procesare al dispozitivului. Mediul de execuție de încredere este utilizat pe scară largă în diverse dispozitive, cum ar fi smartphone-uri, tablete și alte dispozitive smart.
  • Private Information Retrieval – recuperarea informațiilor private este o tehnică criptografică care permite unui utilizator să recupereze o intrare dintr-o bază de date fără a dezvălui custodelui de date care element a fost interogat. Suplimentar, această tehnologie poate fi folosită în respectarea principiului minimizării datelor.
  • Synthetic Data – Datele sintetice reprezintă o nouă zonă de prelucrare a datelor în care datele sunt elaborate într-un mod care să semene în mod realist cu datele reale (atât cu caracter personal, cât și nepersonal), fără a se referi la persoană specifică identificată sau identificabilă sau la o persoană reală. Prin utilizarea datelor sintetice, un operator va respecta confidențialitatea persoanelor, întrucât acestea diferă de datele reale, iar generarea și prelucrarea datelor sintetice nu va invada sfera personală a utilizatorilor (de exemplu, atunci când datele reale se referă la caracteristicile sensibile ale persoanelor fizice precum datele de sănătate).

În concluzie, aceste tehnologii de îmbunătățire a confidențialității (Privacy Enhancing Technologies), în principiu benefice în procesul de conformare cu prevederile din GDPR, ar trebui totuși implementate după o analiză detaliată a beneficiilor și riscurilor pe care le implică pentru modelul de business practicat de operatorul de date cu caracter personal. 

Necesitatea unei analize prealabile pleacă de la numărul ridicat de variabile pe care trebuie să le ia în calcul un operator de date cu caracter personal sau un împuternicit în momentul alegerii unei astfel de tehnologii. Printre aceste variabile se află: (i) numeroasele tipuri de tehnologii de îmbunătățire a confidențialității disponibile pe piață; (ii) lipsa unor informații clare privind eficiența acestora în timp; (iii) aplicabilitatea acestora în funcție de tipul de date cu caracter personal prelucrate și (iv) compatibilitatea acestora cu modelul de business în care sunt implementate. 

Toate aceste variabile pot afecta negativ atât implementarea tehnologiilor de îmbunătățire a confidențialității, cât și respectarea obligațiilor în materia protecției datelor cu caracter personal, așadar efectuarea unei analize prealabile implementării reprezintă o practică proactivă și recomandabilă.

 

BCR a înregistrat un profit net de 477.5 milioane de lei (96.5 milioane de euro) în T1 2022

Economistul
-
0
BCR a înregistrat un profit net de 477.5 milioane de lei (96.5 milioane de euro) în T1 2022

BCR a înregistrat un profit net de 477.5 milioane de lei (96.5 milioane de euro) în T1 2022. Portofoliul total de credite nete acordate clienților de Banca Comercială Română (BCR) a crescut cu 13,9% an pe an la 31 martie 2022. Credite nou acordate în valoare de 2.4 miliarde de lei în T1 2022 către persoane fizice (credite ipotecare și de consum) și microîntreprinderi. În același timp, BCR a aprobat credite noi corporate în valoare de 2.8 miliarde de lei în T1 2022, dintre care un sfert sunt destinate investițiilor. Peste 1.500 de companii care creează peste 190.000 de locuri de muncă au fost finanțate astfel.

2 milioane de utilizatori de internet banking și mobile banking, dintre care aproape 1,45 milioane de utilizatori activi de George, în creștere cu 31% an pe an.

Sprijin pentru antreprenori: stocul de finanțări acordate sectorului IMM în creștere cu 12,1% an pe an la 31 martie 2022 

Peste 120.000 de companii înrolate în George pentru afaceri, la 6 luni de la lansare. 

La 3 săptămâni de la lansare, chatbot-ul ADA, asistentul virtual BCR, a răspuns la peste 30.000 de conversații și în aproximativ 5.500 dintre acestea a oferit informații personalizate (self service).

Creditul ipotecar verde Casa Mea NaturA a ajuns să reprezinte 40% din volumul de credite ipotecare nou acordate de BCR in luna martie 2022 

 

„În vremuri incerte, oamenii au nevoie de sprijin real, în timp real. Sunt mândru de modul în care colegii mei din BCR s-au mobilizat în această perioadă și au arătat că împreună, prin implicare, ne dovedim umanitatea. O facem prin contribuția pe care o avem la educația și sănătatea financiară a românilor, chiar și în momentele în care se simt constrânși de incertitudini, prin facilitarea informațiilor necesare alegerilor financiare inteligente. Vom continua să avem un rol activ împreună cu clienții noștri, să-i ascultăm și să îi susținem, iar împreună să învățăm să clădim reziliența.  

Vorbim de Educație Financiară și important e să înțelegem nevoile concrete, să fim alături de oameni, să le oferim instrumentele de acțiune pentru decizii responsabile. Rămânem dedicați misiunii noastre, de a accelera un nou mod de a ne dezvolta, prin care aducem valoare pe termen lung și construim prosperitate pentru România.

Vorbim despre relevanță, reziliență și reciprocitate. Pentru că banking-ul este despre clienții care cred în ei și în investiții pentru viitor, este despre oameni”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

Măsuri luate în contextul războiului din Ucraina

  • Peste 10.000 de cetățeni ucraineni au beneficiat până acum de schimbul valutar cash UAH-RON (hrivne – lei), la cursul BNR, oferit de bancă. Acesta este valabil în limita a 1.000 de lei de persoană/pașaport ucrainean doar pentru persoanele cu pașapoarte ucrainene, ca ajutor umanitar.
  • Dezvoltarea biroului mobil BCR de la punctul de frontieră Isaccea și suport oferit asistenței umanitare a refugiaților din Ucraina cu ajutorul caravanei #StandwithUkraine. Caravana, susținută cu voluntari BCR și parteneri logistici, a oferit refugiaților o parte dintre cele mai importante servicii de primă necesitate. Peste 100 de voluntari BCR au participat prin rotație la activitățile de la Isaccea.
  • Zero costuri pentru cetățenii ucraineni – 0 lei costuri BCR la tranzacțiile efectuate la POS și ATM cu cardurile emise în Ucraina, 0 lei comision de deschidere și administrare cont curent, 0 lei comisioane pentru plăți inter și intra bancare. Peste 1.500 de conturi au fost deschise pentru cetățenii ucrainieni. 
  • Start-up-ul românesc de tehnologie Jobful și acceleratorul de inovație InnovX-BCR au dezvoltat în timp record platforma de recrutare Jobs for Ukraine – www.jobs4ukr.com, dedicată cetățenilor ucrainieni refugiați pe teritoriul României, care sunt în căutarea unui loc de muncă. Peste 3.000 de candidați și-au creat cont și 1.500 de angajatori au oferit aproximativ 2.000 de locuri de muncă cetățenilor ucrainieni. 
  • Implementarea mai multor măsuri de asistență, atât la nivel operațional, cât și prin donații și sprijin pentru ONG-urile care au demarat acțiuni umanitare pentru refugiați: Salvați Copiii, Crucea Roșie Română și Asociația Tinerilor Ucraineni din România. 
  • Secțiune specială de donații online în George pentru sprijinul copiilor și tinerilor din Ucraina.

Grijă pentru oameni

  • 22 de familii afectate de incendiul blocului din Constanța din decembrie 2021, clienți ai băncii, au fost sprijinite de BCR, în colaborare cu CSALB, prin acoperirea ratelor la credit timp de trei luni.

Digitalizare accelerată și transformarea interacțiunilor cu clienții

  • 71% din creditele noi de nevoi personale în T1 2022 au fost acordate pe flux 100% digital
  • Lansate în ecosistemul George în 2020 ca produse unice pe piața bancară, 71% din totalul cardurilor de credit și 78% din totalul produselor de tipul descoperit de cont sunt acordate acum prin George.
  • Vânzări digitale record prin George: 97% din conturile de economii și peste 50% din depozite sunt deschise prin George, iar peste 55% din sumele de credit rambursate anticipat (total sau parțial) sunt operate prin intermediul aplicației.
  • Peste 120.000 de companii înrolate în George pentru afaceri, la 6 luni de la lansare, platformă ce include un pachet complet: Digital Onboarding, Digital Overdraft și autentificare unică pentru operațiuni de business și personale 
  • Peste 53 milioane de tranzacții cu plăți digitale în transportul public s-au înregistrat, în ultimii trei ani, dintre care aproximativ 8 milioane numai în T1 2022, în creștere cu 60% față de aceeași perioadă a anului trecut. BCR a implementat soluția de plată contactless în 16 orașe din România.

Impactul BCR în economie și societate

În activitatea de creditare retail, BCR a acordat credite noi pentru persoane fizice și microîntreprinderi de 2,4 miliarde de lei în T1 2022, în creștere cu 23% an pe an, pe fondul unor vânzări de credite ipotecare mai mari cu 39% și de credite de nevoi personale mai ridicate cu 35% an pe an. Stocul de credite ipotecare acordate în moneda locală s-a majorat cu 17,5% an pe an, în timp ce stocul de credite de consum (inclusiv carduri de credit și descoperit de cont) a crescut cu 11,1% an pe an la data de 31 martie 2022. 

Acordarea creditelor ipotecare Casa Mea a crescut în volum cu 60% în T1 2022 față de T1 2021, cu o creștere valorică de 97% în T1 2022 față de T1 2021.   

În activitatea de creditare corporate, BCR (doar banca) a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 2.8 miliarde de lei în T1 2022, în creștere cu 166% an pe an, dintre care un sfert sunt destinate investițiilor. A fost înregistrat un avans record de 20.9% an pe an al stocului de finanțări corporate, datorită creșterilor semnificative pe segmentele companii mari, IMM și sector public. În ultimii doi ani, în cadrul programului IMM Invest, au fost aprobate peste 4.500 de credite în valoare totală de peste 3 miliarde de lei. 

Portofoliul total de finanțări acordate clienților BCR Leasing  a crescut cu 15% in T1 2022, comparativ cu T1 2021, până la 2,9 miliarde de lei.

Școala de Bani a organizat în prima parte a anului 2022 sesiuni online și offline de educație financiară pentru aproape 30.000 de adulți și copii. Platforma de educație antreprenorială BCR Școala de Business a atins nivelul de 18.000 de utilizatori (antreprenori, manageri, liberi profesioniști, profesori și studenți) care au cont pe platformă.. Platforma cuprinde în prezent 8 cursuri, ce au în total 73 de module, peste 100 de materiale video și 95 de teste, și a lansat un curs pentru antreprenorii aflați la început de drum: 10 sfaturi pentru startup-uri de succes, realizat împreună cu Iancu Guda. INNOVX-BCR, programul dedicat afacerilor din tehnologie, a ajuns la 120 start-up-uri accelerate, odată cu companiile care au devenit alumni în prima grupă Startups din 2022. 

Performanța financiară a BCR în Trimestrul 1 2022 

BCR a înregistrat un profit net de 477,5 milioane de lei (96,5 milioane de euro) în T1 2022, în creștere cu 12,5% față de 424,6 milioane de lei (87,0 milioane de euro) în T1 2021, datorită unei performanțe operative îmbunătățite susținute de continuarea creșterii puternice a creditării.

Rezultatul operațional s-a îmbunătățit cu 20,8% până la 588,5 milioane de lei (119,0 milioane de euro) în T1 2022, de la 487,1 milioane de lei (99,8 milioane de euro) în T1 2021, pe fondul unor venituri operaționale mai mari, parțial compensate de cheltuieli operaționale mai ridicate.

Venitul net din dobânzi a crescut cu 11,0% până la 659,2 milioane de lei (133,3 milioane de euro) în T1 2022, de la 593,8 milioane de lei (121,7 milioane de euro) în T1 2021, determinat de un volum mai mare de business atât pe segmentul de clienți retail, cât și pe cel de corporate, împreună cu dobânzi mai mari pe piața monetară.

Venitul net din comisioane a crescut cu 23,9% până la 226,2 milioane de lei (45,7 milioane de euro) în T1 2022, de la 182,6 milioane de lei (37,4 milioane de euro) în T1 2021, determinat de un venit din comisioane mai mare pe toate categoriile de comisioane.

Rezultatul net din tranzacționare a crescut cu 86,5% până la 149,0 milioane de lei (30,1 milioane de euro) în T1 2022, de la 79,9 milioane de lei (16,4 milioane de euro) în T1 2021, datorită unei activități de tranzacționare mai crescute și, de asemenea, amplificat de un număr mai mare de tranzacții de schimb valutar determinate de contextul geopolitic actual.

Venitul operațional a crescut cu 20,1% până la 1.060,3 milioane de lei (214,4 milioane de euro) în T1 2022, de la 882,9 milioane de lei (180,9 milioane de euro) în T1 2021, determinat de toate componentele principale de venituri.

Cheltuielile administrative generale au înregistrat valoarea de 471,8 milioane de lei (95,4 milioane de euro) în T1 2022, în creștere cu 19,2% în comparație cu 395,8 milioane de lei (81,1 milioane de euro) în T1 2021, determinat în principal de contribuția anuală mai mare la fondul de garantare a depozitelor în 2022, de costurile legate de IT, utilități, cât și de costurile sezoniere de marketing mai mari.  

Astfel, raportul cost-venituri a rămas stabil la 44,5% în T1 2022, față de 44,8% în T1 2021.

Costurile de risc și calitatea activelor

Rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare a înregistrat o alocare de provizion de 47,3 milioane lei (9,6 milioane euro) în T1 2022, comparativ cu o eliberare de provizion de 34,7 milioane de lei (7,1 milioane de euro) în T1 2021. Acest rezultat a constat în principal din provizioane colective înregistrate pentru portofoliul de credite performante, în timp ce eliberările de provizioane determinate de recuperări pe ambele segmente, retail și corporate, au compensat în totalitate alocările pentru noi credite neperformante.

Rata creditelor neperformante s-a situat la 3,7% în martie 2022, în scădere față de 3,9% în decembrie 2021. Această evoluție reflectă o acumulare scăzută de noi credite neperformante, un trend pozitiv al recuperărilor și al creditelor redevenite performante pe ambele segmente retail și corporate, precum și creșterea  soldului de credite acordate clienților. În același timp, gradul de acoperire cu provizioane al creditelor neperformante s-a situat la nivelul de 143,0% în martie 2022.

Capitalizare și finanțare

Rata de solvabilitate a BCR (doar banca) în conformitate cu reglementările privind cerințele de capital (CRR), s-a situat la nivelul de 19,8% în februarie 2022, semnificativ peste cerinţele Băncii Naţionale a României. De asemenea, Rata capitalului de Rang 1+2 de 19,93% (Grup BCR) în decembrie 2021 reflectă clar puternicele poziţii de capital şi finanţare ale BCR.

Creditele și avansurile nete acordate clienților au crescut cu 4,8% până la 50.168,0 milioane de lei (10.142,5 milioane de euro) la data de 31 martie 2022 de la 47.868,5 milioane de lei (9.672,4 milioane de euro) la data de 31 decembrie 2021, susținute de creșteri atât în creditarea retail (+2.2% față de decembrie 2021, până la 27.548,2 milioane lei), cât și în cea corporate (+7,5% față de decembrie 2021, până la 22.307,6 milioane lei).

Depozitele de la clienți au scăzut ușor cu 2,4% până la 70.714,5 milioane de lei (14.296,4 milioane de euro) la data de 31 martie 2022 de la 72.458,4 milioane de lei (14.641,0 milioane de euro) la data de 31 decembrie 2021, determinat de ușoare reduceri atât pe depozitele retail (-2,5% față de 31 decembrie 2021, până la 45.019,8 milioane lei), pe fondul unor retrageri de numerar determinate de contextul geopolitic actual, cât și pe depozitele corporate (-1,2% față de 31 decembrie 2021, până la 23.720,5 milioane lei).

Profit sau pierdere

În milioane RON 31 MAR 2022 31 MAR 2021
Venituri nete din dobânzi  659.2 593.8
Venituri nete din taxe și comisioane 226.2 182.6
Venituri nete din tranzacționare și câștiguri/pierderi evaluate la valoare justă prin profit sau pierdere 149.0 79.9
Venit operațional 1,060.3 882.9
Cheltuială operațională (471.8) (395.8)
Rezultatul operațional 588.5 487.1
Rezultat net din deprecierea instrumentelor financiare (47.3) 34.7
Alte rezultate operaționale                             31.7                             (11.2)
Rezultat înainte de impozitare din activități continue 572.9 510.6
Rezultat net atribuibil acționarilor societății mamă 477.5 424.6

Situația poziției financiare

În milioane RON 31 MAR 2022 31 DEC 2021
Numerar și echivalente de numerar 11,430.9                13,317.4 
Active financiare deținute pentru tranzacționare               23,685.6  25,175.7 
Credite și avansuri acordate băncilor                   1,840.4                    1,362.3 
Credite și avansuri acordate clienților               50,168.0                47,868.5 
Imobilizări necorporale 353.4  361.7 
Active diverse 2,270.2                  2,169.4 
Total active  89,748.5 90,255.1
Datorii financiare deținute în vederea tranzacționării                     47.9                      22.3 
Depozite de la instituții bancare                 1,915.9                  1,783.5 
Depozite de la clienți 70,714.5                72,458.4 
Titluri de datorie emise                   3,117.2                    2,733.1 
Diverse datorii                 3,863.0                  3,537.3 
Total capitaluri proprii                 10,090.0                  9,720.4 
Total datorii și capitaluri proprii  89,748.5 90,255.1

Noaptea Muzeelor pe 14 mai, ca pe vremuri

Economistul
-
0
Noaptea Muzeelor pe 14 mai, ca pe vremuri

Cea de a 18-a ediție a Nopții Muzeelor va avea loc sâmbătă, 14 mai, la nivel național și propune publicului expoziții, intervenții și experimente artistice, proiecții, spectacole, ateliere, concerte, tururi interactive, toate desfășurate în format fizic, după două ediții de pandemie. 

Anul acesta, evenimentele din Noaptea Muzeelor vor fi oferite iubitorilor de cultură, mici și mari, de peste 170 de muzee și case memoriale, galerii și grădini de artă, institute și centre culturale, rezidențe, saloane și studiouri creative, spații ale memoriei, castele, palate, cetăți, mori, teatre, universități, cinematografe, biblioteci, primării sau case ale experimentelor din toată țara. 

Noaptea Muzeelor este una dintre cele mai apreciate mărci culturale și este organizată anual de Rețeaua Națională de Muzeelor din România (RNMR), fiind așteptată de public cu mare interes, în fiecare an. 

După cele două ediții online sau hibrid (fizic și online) din pandemie, evenimentele găzduite de muzee și organizații culturale vor fi deschise vizitatorilor în a doua sâmbătă a lunii mai, până noaptea târziu, în buna tradiție a Nopții Muzeelor europene, cu peste 120 activări speciale, în acest moment, puse la cale în aproximativ 80 de localități din 38 de județe în toată țară, fie ele mari centre culturale, orașe, comune sau chiar sate. În București, circuitul Nopții Muzeelor include până acum recomandări pentru peste 50 de de muzee și entități culturale prietene, care s-au pregătit cu nenumărate intervenții artistice, proaspete și interactive. La această ediție, Cluj-Napoca oferă în Noaptea Muzeelor 13 spații de întâlnire cu vizitatorii, iar în Iași publicul poate alege din 6 oferte culturale înregistrate pâna la transmiterea acestei știri.

Detalii complete și actualizate despre organizarea generală și programul evenimentelor din 14 mai vor fi disponibile pe canalele Noaptea Muzeelor – https://noapteamuzeelor.org/, precum și pe rețelele de comunicare ale instituțiilor culturale implicate. 

Inițiată în urmă cu 18 ani de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este organizată anual pe plan european, iar în România de către Rețeaua Națională de Muzeelor (RNMR).

În anul 2021, în cadrul Nopții Muzeelor, în contextul pandemiei COVID-19, 190 spații culturale din 73 localități din toată România au primit sute de mii de vizitatori, fizic sau online.


 

Promotori: Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Noaptea Muzeelor

Eveniment organizat în București, în parteneriat cu Primăria Capitalei prin ARCUB

Parteneri: Phoenix Media, Societatea de Transport București, Braga Boierească, Connect Media, The Institute cu RDW

Susținut de: Digi24, PROFM, Digi FM

Parteneri media: AGERPRES, Agenția de Carte, Bookhub, B365, București FM, Catchy.ro, Ediția de dimineață, E-Zeppelin, Itsy Bitsy, IQool, Modernism.ro, MovieNews.ro, Observator Cultural, playU.ro, PropagArta, Radar de media, Radio România Cultural, RADOR, Revista Psychologies, Spotmedia.ro, Zile și nopți

Manager proiect: Dragoș Neamu

Grafică: Andrei Tache

Dividende de 62,3 milioane de lei, aprobate de acționarii Evergent Investments

Florin Antonescu
-
0
Dividende de 62,3 milioane de lei, aprobate de acționarii Evergent Investments

Acționarii companiei Evergent Investments,  listată la Bursa de Valori București sub simbolul EVER, au aprobat cu o larga majoritate toate propunerile de pe ordinea de zi a adunărilor generale extraordinare și ordinare: „Principalele decizii au fost aprobarea unui dividend cu un randament de 5,39%, în valoare brută de 0,065 lei/acțiune, a celui de-al șaptelea lea program de răscumpărare de acțiuni și a situațiilor financiare aferente anului 2021, în care compania a înregistrat o creștere de 102% a rezultatului net față de bugetul estimat. 

Valoarea de 62.263.501 lei alocată dividendelor reprezintă 41,7% payout ratio din rezultatul net al anului 2021. Data de înregistrare va fi 18 mai 2022 (ex-date 17 mai 2022), iar 10 iunie 2022 va fi data plății dividendului. 

Propunerile Consiliului de Administrație au drept scop remunerarea acționarilor, atât prin acordarea unui dividend în numerar, cât și prin programe de răscumpărare din piață.

Astfel, Evergent Investments va desfășura un nou nou program de răscumpăre de acțiuni, Programul 7, care va viza 2,865% din capitalul social înregistrat, cel mult 28.025.000 de acțiuni, dintre care acțiuni reprezentând 2% din capitalul social vor fi anulate, iar 0,865% vor fi folosite în programe de tip Stock Option Plan pentru a recompensa și fideliza angajații, administratorii și directorii companiei.

Prețul minim al acțiunilor răscumpărate va fi cel al pieței, iar cel maxim a fost stabilit la 2,2 lei. Programul 7 se va derula pe parcursul a cel mult 18 luni și a fost propus ca urmare a succesului înregistrat de programele anterioare, care au contribuit la susținerea lichidității acțiunilor EVER și au generat o creștere cu 21,9% a valorii unitare a activului net (VUAN) și a ponderii deținerii în capitalul social pentru acționarii existenți.

Claudiu Doroș, președinte al Consiliului de Administrație și director general al Evergent Investments: „Mulțumim acționarilor noștri pentru voturi și încrederea pe care ne-o acordă. În pofida climatului politic și economic plin de incertitudini, continuăm să construim o companie solidă. În 2021 am depășit pragul de semnificație de 500 milioane de euro a activelor administrate, cu o strategie investițională bine articulată care a generat o creștere cu 19,4% a averii acționarilor noștri. Prin mixul optim între politica predictibilă de dividend și programele de răscumpărare returnăm valoare acționarilor noștri, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt. Acest aspect este susținut de ratele de distribuire ale dividendelor din ultimii ani care demonstrează, atât predictibilitatea acordării de dividende acționarilor pe o bază consistentă, cât și stabilitatea fluxurilor de numerar ale companiei, implicit o poziție puternică financiară pe piață. În 2022, vom continua să demonstrăm nivelul de expertiză al echipei noastre, identificând oportunități de creștere și investiții, pentru care am alocat un buget de 169,9 milioane de lei.” 

Pentru anul financiar 2022, acționarii Evergent Investments au aprobat un buget de venituri și cheltuieli care prevede venituri 99,4 milioane lei, un profit net de 6,2 milioane lei, un câștig net din vânzarea activelor proprii de 58,3 milioane lei, respectiv un program de investiții în valoare de 169,9 milioane lei.

Evergent Investments SA are peste 30 de ani de experiență pe piața de capital și este caracterizat ca „un administrator de Fonduri de Investiții Alternative (AFIA), autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la 23.01.2018, și o companie listata la Bursa de Valori București (sub simbolul EVER), situată în topul fondurilor investiții din România. Prin politica de dividend predictibilă și programele de răscumpărare, compania le oferă acționarilor atât profituri pe termen scurt, cât și perspectiva creșterii valorii activelor deținute pe termen lung. De lungul ultimilor 11 ani, compania a distribuit dividende care depasesc valoarea de 675 milioane lei, iar valoarea activelor administrate a urcat la 2,553 miliarde lei la finele anului 2021”.

Metodologia serviciilor de educație timpurie antepreșcolară

Florin Antonescu
-
0
Metodologia serviciilor de educație timpurie antepreșcolară

Pentru organizarea și funcţionarea sistemului naţional de educaţie antepreșcolară pe baze eficiente şi predictibile, prin hotărâre a guvernului a fost adoptată Metodologia de organizare și funcționare a creșelor și a altor unități de educație timpurie antepreșcolară, inițiată de Ministerul Educației, în baza Legii nr. 17/2022 de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 100/2021, potrivit căreia, începând cu anul școlar 2021-2022, creșele devin parte a sistemului de educație.

Cu fundamentare în Programul România Educată, documentul stabilește „principiile de organizare și funcționare a unităților de educație timpurie antepreșcolară, structura anului școlar pentru aceste unități, tipurile de servicii oferite, modalitatea de înscriere, transfer, scoatere din evidență a copiilor în/din unitățile de educație timpurie antepreșcolară, precum și conținutul educativ al activității de educație timpurie antepreșcolară. De asemenea, reglementează modalitățile de asigurare a resursei umane, relația unităților de educație timpurie antepreșcolară cu părinții și comunitatea, monitorizarea activității și finanțarea acestor unități”.

Ministerul Educației precizează că „potrivit metodologiei, serviciile de educație timpurie antepreșcolară desemnează servicii integrate de educație, îngrijire și supraveghere oferite copiilor antepreșcolari, pe timpul zilei, în 4 tipuri de unități/instituții de educație timpurie antepreșcolară:

a) creșe arondate unei unități de învățământ preșcolar cu personalitate juridică, cu program prelungit (creșa este un serviciu public sau privat cu misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de educație, îngrijire și supraveghere copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani)

b) creșe arondate unei unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică care are în componență nivel preșcolar, inclusiv creșele confesionale care solicită arondarea prin decizie a inspectoratelor școlare județene/al municipiului București

c) creșe nearondate unei unități de învățământ pentru care autoritățile administrației publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare și care devin unități de învățământ cu personalitate juridică și sunt coordonate metodologic de inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București

d) centre de zi cu grupe de antepreșcolari (centrele de zi nu au statut de unități de învățământ, ci fac parte din categoria serviciilor sociale fără cazare oferite de furnizorii de servicii sociale acreditați, publici și privați, cu misiunea de a asigura menținerea, refacerea și dezvoltarea capacităților copilului și ale părinților săi)

Unitățile de educație antepreșcolară pot fi înființate și organizate în sistem public și privat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Unitățile de educație timpurie antepreșcolară private se organizează cu respectarea legislației în vigoare și a acelorași criterii, standarde și indicatori de performanță ce se aplică și unităților de învățământ publice. Acestea dispun de autonomie organizatorică și economico-financiară, în conformitate cu reglementările legale referitoare la organizarea și funcționarea sistemului de învățământ particular și confesional.

Activitatea de educație antepreșcolară se organizează pe grupe de vârstă și tipuri de program, în conformitate cu prevederile legale generale referitoare la organizarea sistemului de învățământ preuniversitar.

Programul de funcționare urmărește acoperirea nevoilor copiilor și a părinților acestora și poate fi flexibil.

Tipurile de program ce pot fi practicate sunt program normal (5 ore pe zi) și program prelungit (10 ore pe zi). La nivelul aceleiași unități pot funcționa și grupe cu program normal și grupe cu program prelungit.

În unitățile de educație timpurie antepreșcolară se recomandă următoarea modalitate de organizare a efectivelor de copii:

a) grupa mică (copii de la 0 la 12 luni)

b) grupa mijlocie (copii de la 13 la 24 luni)

c) grupa mare (copii de la 25 la 36 luni)

Tipurile de servicii oferite de unitățile de educație timpurie antepreșcolară sunt:

a) servicii de educație timpurie, realizate în baza unui curriculum național, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a unor dificultăți de adaptabilitate la mediul educațional, de învăţare sau pe remedierea eventualelor deficiențe în dezvoltare

b) servicii de îngrijire, protecție și nutriție a copiilor

c) servicii de supraveghere a stării de sănătate a copilului

d) servicii complementare pentru copil și familie, respectiv servicii de informare și consiliere, de educație parentală, servicii de terapie logopedică, servicii de asistenţă psihopedagogică oferite de centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse sau servicii tip: centru de joacă, ludotecă etc.

Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat care oferă servicii de educație timpurie antepreșcolară, mai puțin centrele de zi, se realizează din următoarele surse: bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, pentru cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, venituri proprii ale bugetelor locale, donații și sponsorizări, alte surse legal constituite, inclusiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

Finanțarea centrelor de zi se face din următoarele surse: venituri proprii ale bugetelor locale, donații și sponsorizări, respectiv alte surse legal constituite, inclusiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

Valorile și misiunea unității de educație timpurie anteprescolară, programul de funcționare, informațiile cu privire la categoriile de personal și atribuțiile acestora, drepturile și obligațiile părinților/reprezentanților legali vor fi aduse la cunoștința acestora de către conducerea unității, în momentul depunerii dosarului de înscriere, precum și la încheierea contractului educational”.

Grupul Agricover raportează pentru anul 2021 o creștere solidă a profitului și investiții de 2 milioane EUR în cercetare și dezvoltare IT

Economistul
-
0
Grupul Agricover raportează pentru anul 2021 o creștere solidă a profitului și investiții de 2 milioane EUR în cercetare și dezvoltare IT

  Agricover, liderul pieței de agribusiness din România, a încheiat anul 2021 cu rezultate remarcabile care vin sa demonstreze încă o dată reziliența modelului său de afaceri, pe baza căruia au crescut veniturile și performanța financiară ale Grupului, consolidând cota sa de piață.

„Continuăm dezvoltarea unor segmente de activitate extrem de importante în cadrul sectorului agribusiness (finanțarea fermierilor și distribuția de tehnologii agricole) și investim în dezvoltarea de soluții digitale pentru fermieri. În anul 2021, ne-am mărit cotele de piață, ne-am consolidat performanța și poziția financiară”, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Grupul Agricover se poziționează ca lider de piață în sectoarele în care activează fiind un vector de dezvoltare și inovare în agricultura din România. „Au fost făcute investiții substanțiale atât pentru automatizarea proceselor, cât și în viitorul digital al agriculturii. În 2021 am început tranzacționarea inputurilor agricole pe noua noastră platformă de e-commerce și am lansat Crop360, platforma digitală integrată pentru fermieri.  Astfel,  fermierii de pe întreg teritoriul României pot deveni mai competitivi, mai rezilienți și își pot îmbunătăți sustenabilitatea practicilor agricole”, a mai declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Performanta financiară pe segmente de business

Principalele rezultate financiare ale Agricover Distribution

Grupul și-a consolidat poziția de lider al pieței de distribuție de inputuri agricole, grație avansului înregistrat pentru toate categoriile de produse (sămânță certificată, produse de protecția plantelor, îngrășăminte și combustibil), venitul total al Agricover Distribution crescând cu 51% pana la 1.716,4 milioane RON. Creșterea venitului total a fost însoțită și de o creștere cu 40% a profitului din exploatare.

Principalele rezultate financiare ale Agricover Credit 

Grupul a continuat să păstreze o poziție importantă pe piața finanțărilor pentru fermieri, valoarea nominală a împrumuturilor și avansurilor în sold la 31 decembrie 2021 atingând 2,02 miliarde RON, cu 18% mai mare față de sfârșitul anului precedent. 

Profitul înainte de impozitare a înregistrat o creștere accelerată de 35% determinată de gestionarea riguroasă a costului riscului și de creșterea venitului net din comisioane.

Ponderea creditelor neperformante a fost de 2,66% la 31 decembrie 2021, semnificativ mai mică față de mediile de pe piața locală și în scădere față de ponderea înregistrată la sfârșitul anului 2020 de 3,26%.

Investiții de 2 milioane EUR în activități de cercetare și dezvoltare în tehnologie. 

În noiembrie 2021, Grupul a lansat Crop360, o platformă de agricultura digitală cu structură modulară și arhitectură scalabilă, creată de Agricover Technology pentru a oferi fermierilor acces în timp real la serviciile și datele necesare activităților de zi cu zi din cadrul fermei, în sprijinul procesului lor decizional sau a analizelor specifice din fermă. Investițiile realizate pentru dezvoltarea platformei Crop360 și pentru proiectele de digitalizare din cadrul Grupului se aliniază strategiei de creștere și dezvoltare a Agricover, strategie concentrată pe fermieri și satisfacerea nevoilor lor, prin diseminarea pe scară largă a celor mai avansate tehnologii din domeniu, prin accelerarea vitezei de adoptare a acestora, precum și prin oferirea de soluții de finanțare specializate, adaptate specificului sectorului agricol.

Pregătim viitorii lideri ai agriculturii românești. 

În 2021, am continuat să acordăm sprijin programului Tineri Lideri pentru Agricultură, dezvoltat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, acordând un număr de 108 burse pentru pregătirea și formarea tinerilor fermieri. Alți 120 de tineri fermieri vor fi de asemenea sponsorizați în 2022, ceea ce înseamnă un pas înainte pentru atingerea obiectivul nostru de a susține 1.000 de tineri fermieri, viitori lideri ai agriculturii românești pregătiți să ducă mai departe afacerile familiilor și să crească performanța fermelor românești. 

Perspective de dezvoltare 

Anul 2022 ne găsește plini de încredere, pe baza unei situații financiare solide asigurate anul trecut. Transformări geopolitice profunde au loc la nivel global, cu un impact dramatic și profund asupra economiei planetei.  În acest context, prioritățile noastre legate de sustenabilitate și reînnoirea generațiilor nu au fost niciodată mai relevante, pe măsură ce securitatea alimentară și lanțurile de aprovizionare globală  continuă să fie amenințate. 

În paralel, continuam eforturile de promovare a progresului tehnologic în rândul fermierilor români, pentru a asigura stabilitatea lor financiară și succesul pe termen lung. În acest sens, întărim ecosistemul fermierilor prin inițiative în parteneriat cu companii de tehnologie și universități, menite să accelereze adoptarea tehnologiilor digitale și educarea fermierilor.

Consiliul Investitorilor Străini se pronunță pentru măsuri de susținere a inițiativelor private

Florin Antonescu
-
0
Consiliul Investitorilor Străini se pronunță pentru măsuri de susținere a inițiativelor private

Consiliul Investitorilor Străini face un comentariu pornind de la contextul economic și geopolitic, cu trimitere la măsuri de perspectivă: 

„Într-un context economic dificil generat de evoluțiile din piața energiei, de inflație și de instabilitate geo-politică, mediul economic are nevoie de măsuri de susținere a companiilor și a inițiativelor private. Propunerea legislativă cu privire la introducerea unor cotizații obligatorii pentru actorii economici afectează principiile de piață, precum și îngrădește principiul de liberă asociere. Introducerea unui astfel de cadru va avea ca rezultat afectarea competitivității companiilor românești, prin o nouă povară fiscală, dar și birocratică.

Atât la nivel european, cât și național se au în vedere măsuri pentru sprijinirea mediul de afaceri astfel încât companiile să își poată continua activitatea care în final contribuie la bugetul de stat și creează locuri de muncă. Parlamentul, alături de Guvern trebuie să încurajeze dezvoltarea economiei prin măsuri ce au în vedere direcțiile europene de simplificare și digitalizare a oricărui proces administrativ și cu atât mai mult evitarea dublării cu procese deja existente.

Totodată este necesar ca mediul asociativ să nu fie îngrădit prin prevederi ce ar putea crea dezechilibre între diversele forme ale acestuia. Trebuie protejată și stimulată competitivitatea prin valoarea adăugată și beneficiile pe care o organizație le aduce membrilor săi, iar astfel companiile vor susține în mod voluntar formele asociative pe care le consideră reprezentative”.


Consiliul Investitorilor Străini (FIC) reamintește că „este asociația care îi aduce împreună pe cei mai importanți investitori cu capital străin din România, aproximativ 120 dintre cele mai mari companii din țară cu o cifră de afaceri cumulată care reprezintă o cincime din produsul intern brut și care au o contribuție semnificativă la bugetul de stat. În cei peste 20 ani de la înființarea organizației, companiile membre FIC au susținut întotdeauna importanța dialogului între comunitatea de afaceri și autorități”.

Maschio Gaspardo România, 70 milioane euro, cifră de afaceri estimată în 2022

Florin Antonescu
-
0
Maschio Gaspardo România, 70 milioane euro, cifră de afaceri estimată în 2022

Compania Maschio Gaspardo România, cel mai mare producător de utilaje agricole din România, estimează o cifră de afaceri de 70 de milioane de euro în 2022, datorită dezvoltării capacității de producție. Estimarea a fost reliefată de Mirco Maschio, președintele Grupului Maschio Gaspardo, în contextul dialogului cu ambasadorul Italiei în România, Alfredo Durante Mangoni, aflat la fabrica de la Chișineu-Criș (Arad), însoțit de Roberto Sperandio, consulul onorific al Italiei la Arad, Florin Flavius Chereji, primarul orașului Chișineu-Criș și Zoltan Biro, viceprimarul orașului.

Mirco Maschio, președintele Grupului Maschio Gaspardo: „Este o onoare pentru Maschio Gaspardo să primim la Chișineu-Criș vizita Excelenţei Sale Alfredo Durante Mangoni, Ambasadorul Italiei în România. Am avut posibilitatea să arătăm oaspeților investițiile făcute în România începând din 2003, în urma cărora s-a dezvoltat o fabrică cu peste 400 de angajați, cu o cifră de afaceri prevăzută pentru anul în curs de 70 de milioane de euro. Este o fabrică dedicată producției de utilaje agricole, de pregătire a terenului, pluguri, discuri, cultivatoare, scarificatoare, mașini pentru tăiat și recoltat fân și prese de balotat. Avem un spațiu de producție de 26.000 de metri pătrați, în care s-au făcut investiții ce țin de robotizare, care au dus la un nivel calitativ foarte ridicat.”

Ambasadorul Alfredo Durante Mangoni: „Maschio Gaspardo este o societate care a dat dovadă că poate să coaguleze într-un mod omogen componenta tehnologică cu componenta umană. Este o firmă care este aproape de cerințele pieței, care ne face să fim foarte mândri de ceea ce a realizat.” 

Roberto Sperandio, consulul onorific al Italiei la Arad: „Suntem foarte mândri de investițiile făcute și locurile de muncă create la Chișineu-Criș de un investitor italian. O asemenea întreprindere este o întreprindere de vis, având în vedere utilajele implicate în producție. Un astfel de investitor este o emblemă pentru comunitățile italiană și română, pe care le sprijină din punct de vedere social și cultural. Abia așteptăm să avem noi investiții, pentru a fi alături de el.”

Mirco Maschio a făcut referire și la relația Grupului cu comunitatea italiană din România: „Maschio Gaspardo are o relație foarte strânsă cu comunitatea italiană din România, Ambasada Italiei la București, Consulatul Onorific al Italiei la Arad, s-a implicat pentru promovarea culturii italiene și a colaborării dintre Italia și România.”

Maschio Gaspardo România subliniază că „și-a sporit capacitatea de producție cu 20%, în urma unei investiții finalizate în 2021, care a mărit suprafața fabricii  cu peste 5000 mp și a permis dotări cu tehnologii de ultimă oră. Această creștere va permite ca producția să  se ridice la 5000 de echipamente pe an, cu precădere mașini pentru prelucrarea minimală a solului, pluguri și prese pentru baloți rotunzi”.

Grupul Maschio Gaspardo este definit ca „un jucător mondial în producția de echipamente de cultivare, însămânțare, fertilizare, tratare a culturilor, întreținere ecologică și echipamente pentru fân. Fondat în Campodarsego (PD) în 1964 de frații Egidio și Giorgio Maschio, Grupul Maschio Gaspardo are 2000 de angajați în întreaga lume în 8 unități de producție, (dintre care 3 în străinătate – China, India și România) și în 13 filiale comerciale (Italia, Franța, Spania, Germania, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia, America de Nord, Africa de Sud, China, India și România). Maschio Holding este acționarul majoritar, împreună cu Friulia Finanziaria FVG și Veneto Sviluppo S.p.A.”

Foto: Maschio Gaspardo România

1...1.0821.0831.084...2.015Pagina 1.083 din 2.015