Retorica afirmației este tot mai vehiculată în ultima vreme, inclusiv de către Președintele acesteia, fiind o afirmație simplă și recunoscută la prima vedere, însă dificilă atunci când devine interogativă, în special în lipsa vreunui răspuns neechivoc care să vină, cel puțin până acum, din partea decidenților.
Am auzit-o ultima oară pusă ca întrebare zilele acestea, când au apărut din nou în spațiul public păreri față de proiectul de lege prin care se intenționează (ca măsuri de politică publică economică, așa cum se arată în fundamentarea proiectului), instituirea obligativității înscrierii într-un catalog al firmelor a tuturor companiilor din România și, totodată, certificarea administratorilor de firme.
Desigur că sunt unii, mulți poate, care vor contesta și (se) vor justifica că ei nu au nevoie de promovarea propusă de camera de comerț în contrapartidă, că ei trăiesc bine și așa și nici nu își doresc să fie cunoscuți prin catalogul camerei de comerț. Probabil că nici nu știu și nici nu-i interesează să afle de camera de comerț, chiar dacă știu (cu siguranță) că există o cameră de comerț și industrie a României.
Probabil că alții nici nu or să vrea să audă de certificarea administratorilor de firme – adică de ce ți-ar trebui niște cunoștințe elementare de administrare a unei firme – asta e treaba contabilului. (nu?!)
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale consideră că, pentru creștere economică este nevoie de dezvoltarea capitalului autohton, or pentru dezvoltare este nevoie de promovare și susținere, până la cea mai mică dintre firme, iar dacă acestea se fac și instituționalizat, prin politici publice convergente cu interesele private, atunci cu atât mai bine. Cred că și contestatarii măsurii își doresc promovare, chiar dacă se mulțumesc să afirme că o duc bine și fără.
În ceea ce privește recunoașterea (și oficializarea astfel) a capacității unei persoane de a administra o firmă, considerăm că nu poate avea decât un efect pozitiv, predictibil și onest în circuitului afacerilor.
Despre Camera de Comerț și Industrie a României putem spune două lucruri în aceeași retorică (simplă) de la început: 1. camerele de comerț au fost înființate de Alexandru Ioan Cuza ca măsură de conectare a Principatelor Române moderne cu capitalul economic occidental; 2. După Revoluția din 1989, guvernul le-a recunoscut menirea și le-a reînființat.
Până în prezent decidenții nu au formulat vreun răspuns ferm la „întrebarea” inițială.
Ar trebui să o facă, pentru că, în primul rând Camera de Comerț și Industrie este a României. Și toți, în vremelnicia lor, s-au afișat cu ea la delegațiile și forumurile economice și de afaceri, cerându-i de fiecare dată să aducă cu ea mediul de afaceri, adică firmele, în număr cât mai mare.
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale
Ediția a 4-a • 3 Mai, 2022 • 15:00 – 19:30 •RADISSON BLU HOTEL, BUCHAREST • HYBRID EVENT
Băncile și instituțiile financiare au accelerat transformarea bancară digitală și financiară în 2022. Bugetele și resursele umane remodelate au fost dedicate automatizării back-office, datelor și analizei avansate, inovației, tehnologiilor moderne și remodelate. forța de muncă pentru a aborda mai bine experiența clienților.
În acest context, The Diplomat-București organizează cea de-a patra ediție a FORUMULUI FINANCIAR care va avea loc pe 3 mai 2022 la București, în cadrul hotelului Radisson Blu, un eveniment hybrid, cu transmisie LIVE, dedicat liderilor din industria financiar-bancara, fintech, precum și managerilor de top și autorităților din piețele de capital și companiile de asigurări.
FINTECH | BANKING | CAPITAL MARKETS | INSURANCE| INTEROPERABILITY | NEOBANKING | DEEP DATA ANALYTICS | CYBER-SECURITY| CUSTOMER EXPERIENCE | SUSTAINABILITY | LEADERSHIP
15:30-17:15 SESIUNEA I: LIDERI CU VIZIUNE: ACTUALIZĂRI ÎN DOMENIUL FINANCIAR
SPEAKERS
SEBASTIAN BURDUJA, Vicepreședinte, Comisia pentru buget, finanțe şi bănci, Camera Deputaților MĂDĂLINA TEODORESCU, Vicepreședinte First Bank GYULA FATÉR, CEO, OTP Bank România RADU HANGA, Președinte Bursa de Valori București (BVB) DANIEL PANĂ, Director comercial, Central and Eastern Europe, FintechOS PAUL BARANGA, Expert Piața de capital, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) DORU PETRUȚI, Deputy General Manager, Orange Money
Actualizări privind cadrul legal și legislativ, reglementări și vocea autorităților. Reforme și strategii, actualizările de reglementare și așteptările autorităților și autorităților de reglementare din industrie. Impactul local al planului de acțiune al Comisiei UE asupra FinTech asupra posibilității modelelor de afaceri inovatoare să se extindă la nivelul UE și să sprijine adoptarea de noi tehnologii, cum ar fi blockchain, inteligența artificială și serviciile cloud în sectorul financiar.
Actualizări normative și legislative în domeniul bancar și financiar în 2022
Impactul local al planului de acțiune al Comisiei UE în fintech și banking
Noi tehnologii în sprijinul operațiunilor bancare și financiare din România
Așteptările privind evoluția economiei și impactul asupra sectorului bancar și financiar
TRANSFORMAREA DIGITALĂ ÎN SECTORUL BANCAR
Ultimii doi ani au determinat sectorul bancar să regândească și să reorganizeze rapid modul de a face afaceri și să îmbrățișeze schimbări rapide. Acest lucru s-a reflectat într-o transformare mai rapidă spre digitalizare și nevoia de a contesta modelele tradiționale de afaceri. Clienții din sectorul bancar solicită acum un răspuns rapid și precis la nevoile lor, preturi și taxe sustenabile, servicii actualizate la piață, iar brandingul si reputația organizațiilor, alături de prezența lor online sunt o necesitate. Segmentul bancar funcționează acum într-un ecosistem global bazat pe aplicații și a trebuit să își personalizeze ofertele în funcție de așteptările tinerei generații. „Credit cu un selfie” este doar un exemplu, dar definește pe scurt aceste transformări. Cu toate acestea, industria caută să găsească echilibrul între a de adapta și a inova în concordanță cu nevoile actuale ale clienților, respectarea reglementărilor pieței, combaterea amenințărilor cibernetice și parteneriatul cu companiile de fintech.
Digitalizarea sectorului bancar și financiar
Principalele instrumente bancare și financiare în atragerea clienților si investitorilor
Principalele schimbări pe care le înregistrează sectorul financiar și bancar în 2022
Evoluția plăților online și a monedelor digitale: impact și provocări
ALINIEREA PIEȚEI DE CAPITAL ROMÂNEȘTI LA CEA EUROPEANĂ
Transformarea digitală era un proces continuu, iar ultimii ani au oferit un catalizator perfect pentru accelerarea acesteia. Finanțele sunt mai strâns legate de tehnologie decât oricând. În contextul actual, totuși, perspectivele pentru piețele de capital rămân însă provocatoare; luarea deciziilor corecte de investiții necesită înțelegerea zonei care va avea cel mai mare impact, precum și înțelegerea schimbărilor necesare în mediul de afaceri.
Potențialul de creștere pe piața de capital din România în 2022
Care sunt principalele evenimente care au afectat piața de capital? Ce așteptări și tendințe sunt în 2022?
Listarea companiilor: interes manifestat și principalele industrii cu potențial
Atragerea interesului investitorilor
REFORMAREA VIITORULUI FINANȚĂRII & LEADERSHIP
Stilul de conducere / leadership-ul este primul care are impact și ecou la toate nivelurile unei organizații, asupra productivității angajaților, a comunicării inter-departamentale și, în consecință, a dezvoltării produselor și a afacerii și a imaginii și valorii pieței. Confruntarea dintre conducerea financiară strictă și clasică și o maniera de management inovatoare și flexibila, bazata pe tehnologie și IT este reală. Provocarea în domeniul fintech este să găsească echilibrul perfect între cele două stiluri de conducere.
Cum se traduce leadershipul în sectorul bancar și financiar?
Echilibru în stilul de conducere și management tradițional și cel inovator și flexibil: Provocări și soluții
Așteptările angajaților de la liderii lor în 2022
Construirea și comunicarea unei strategii de branding și misiune valoroase în domeniul financiar și bancar
COMPANIILE FINTECH – PARTENERI ÎN EVOLUȚIA SECTORULUI TEHNOLOGIC FINANCIAR
Deși inovația tehnologică în domeniul finanțelor nu este nouă, investițiile în noile tehnologii au crescut substanțial în ultimii ani, iar ritmul inovației este exponențial. Creșterea continuă a fintech-ului este, de asemenea, un factor major pentru schimbările care au loc în sector. Fintech este o combinație de tehnologie și servicii financiare care transformă modul în care afacerile financiare operează, colaborează și tranzacționează cu clienții, autoritățile de reglementare și alte părți interesate.
Tendințele care definesc sectorul bancar și fintech în 2022
Impactul inovațiilor digitale în 2022. Așteptări și rezultate
Abordarea transformării digitale în construirea unei experiente de consum autentice și eficiente
Construirea încrederii și a fiabilității în sectorul bancar prin transformare digital
17:15-17:30 Coffee break
17:30-18:00 SESIUNEA 2: DEZVOLTĂRI ACTUALE ALE MODELELOR DE BUSINESS ÎN BANKING ȘI FINANȚE
SPEAKERS
IULIA MALIOUKIS, Principal Financial Industries, Horváth ȘTEFAN BACIU, Country Manager SAS România & Republica Moldova GEORGE ROBEV, Regional Business Development Director, Europe and Central Asia, Software Group DANIELA ȘERBAN, Președinte, Co-fondator Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România ARIR GABRIELA FOLCUȚ, Director Executiv, Asociația Română a Băncilor (ARB) YUGO NEUMORNI, Președinte CIO Council (ONLINE)
ABORDĂRI SMART ȘI DIGITALE PENTRU CLIENȚI LOIALI ȘI IMPLICAȚI
Ascensiunea pietei fintech e complexa si provocatoare. Puterea digitală, învățarea automată, AI, securitatea cibernetică, blockchain și alte tehnologii inteligente sunt componentele acestei ascensiuni. În jocul competitiv dinamic, băncile și companiile de servicii financiare trebuie să facă echipă cu furnizori terți. Cu toate acestea, industria serviciilor financiare este cunoscută pentru adaptabilitatea sa la realitățile actuale.
Abordări noi în inițiativelor digitale pentru a stimula și a atrage clienți bancari și bancabili
Abordarea nevoii de umanizare digitală prin personalizarea soluțiilor și implementarea proactiva a inovației
Metode de capitalizare a cloud computing, o mai bună utilizare a datelor și tehnologie digitală
Schimbări în comportamentul de consum al produselor financiare si impactul digitalizării
Abordări actuale ale cererilor și așteptărilor de consum al produselor financiare
FORȚA DE MUNCĂ REINVENTATĂ ȘI RESTRUCTURATĂ
Transformarea unei industrii începe cu organizarea interna ale companiilor și integrarea profesioniștilor calificați. Acest lucru creează tot mai mult spațiu pentru tehnologii inteligente, operațiuni interconectate, o experiență virtuală și non-stop rapidă și prietenoasă pentru clienți. Clientul acestei industrii este acum oriunde oricând și are nevoie imediat de feedback instant cu privire la operațiunile sale bancare/ financiare. Fluxurile de lucru și activitățile bancare, precum și profesioniștii care lucrează pentru această industrie trebuie să-și imagineze și să livreze soluții care merg în pielea clienților lor. Acest lucru va cere multor abilități și înțelegere a noului comportament și nevoi ale clientului.
Principalele provocări în segmentul de forța de muncă în banking și fintech. Soluții și așteptări
Forța de muncă calificată și inteligența digitală: atragerea și retenția talentelor
Posibile măsuri guvernamentale și ale autorităților pentru accesul forței de muncă pe piața bancară
Transformarea spațiului de lucru în sistemul bancar: Principalele schimbări, provocări și așteptări
CYBER SECURITY DEVINE FUNDAMENTALĂ
În ultimii ani, odată cu transformarea digitală a tuturor sectoarelor și a aplicațiilor tehnologice virtuale pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor de servicii bancare, soluțiile de securitate cibernetică au devenit fundamentale. În ecosistemul din ce în ce mai mult bazat pe economia digitala, amenințarea cibernetică este un risc real. Prin urmare, este esențial pentru companii, banking fintech, terți să evalueze cu atenție, să prevină și să diminueze acest risc înainte ca acesta să aibă efecte, iar educarea clienților este o parte majoră a acestei abordări.
Principalele provocări în securitate cibernetică în 2022
Acțiuni ale Centrului European de Competență Industrială, Tehnologică și de Cercetare pentru Securitate Cibernetică
Acțiuni de educare a clienților pentru a preveni amenințările informatice în utilizarea aplicațiilor din banking și fintech
Abordarea nevoii generațiilor de seniori, mai puțin tech-savy: măsuri, comunicare, metode de educație
FINANȚAREA SUSTENABILĂ
În contextul politicii UE, finanțarea durabilă este înțeleasă ca finanțare care sprijină creșterea economică, reducând în același timp presiunile asupra mediului și luând în considerare aspectele sociale și de guvernanță. DEI (diversitate, echitate și incluziune) și guvernanță (ESG) au devenit o componenta esențială atunci când se iau decizii de investiții în sectorul financiar în și proiecte economice durabile. Durabilitatea a devenit o norma. Noile generații – viitorii clienți de încredere sunt din ce în ce mai sensibili la aceste aspecte. Consumatorii, angajații și clienții consideră eforturile de sustenabilitate ale unei organizații ca un punct de referință important pentru reputația acestora și spune multe despre modul acesta de a se integra într-un mediu de afaceri și o piață concurențială.
De ce este importantă sustenabilitatea corporativă în domeniul bancar și financiar? Cum sunt abordate obiectivele durabile
Ce inovații și noile tehnologii au fost implementate până acum pentru a susține acțiuni durabile
Transpunerea obiectivelor de sustenabilitate în inițiative ESG eficiente
SUPPORTING INSTITUTIONS: BRCC- Camera de Comert Romano-Britanica, BEROCC – Camera de Comert Belgia-Luxembourg Romania-Moldova, Anis Romania- Asociaţia Patronala a Industriei de Software si Servicii, ADAA- Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, Lovering & Partners Business Performance Consultants, ClujIT Cluster, HIM Public Affairs, SCS, Wave MEDIA PARTNERS: Automotive Today, Outsourcing Today, Financial Intelligence, Economistul, Romania Durabila, Club Economic, Ziarul Bursa
Creșterea prețurilor la mărfuri are impact major asupra inflației pe termen scurt și mediu.
Petrolul, gazele naturale, cerealele, aurul și metalele vor influența inflația în viitorul apropiat.
Mărfurile au cel mai mare impact asupra inflației tocmai atunci când inflația crește brusc, cel mai rău moment posibil din punctul de vedere al consumatorului.
Pe termen lung, mărfurile au un impact limitat asupra inflației.
Mărfurile energetice și cele agricole reprezintă aproximativ 50-60% din inflație pentru Zona Euro și 30% pentru SUA.
Prețurile metalelor industriale sunt de asemenea în creștere, afectând construcția infrastructurii și a mijloacelor de transport.
Ciclurile de creștere ale mărfurilor pot dura chiar și 10 ani. Suntem abia la începutul trendului ascendent.Inflația rampantă poate duce și la o recesiune, avertizează sucursala poloneză a XTB, casă de brokeraj pe burse internaționale și listată pe Bursa de la Varșovia.
Cum influențează prețul mărfurilor inflația?
Inflația părea a fi un subiect de ordinul trecutului pentru mai mulți ani.
Pentru o perioadă lungă de timp, băncile centrale au încercat să stimuleze creșterea prețurilor, în principal prin majorarea salariilor.
Țintele de inflație au fost mai mult decât atinse, din păcate în mare parte prin factori ce țin de ofertă.
Este uneori dificil să răspundem la întrebarea dacă inflația ridicată este cauzată de creșterea prețurilor mărfurilor sau, mai degrabă, inflația ridicată determină o creștere a prețurilor mărfurilor (deoarece investitorii încearcă să se protejeze împotriva prețurilor mai mari).
Putem afirma destul de clar că, în prezent, creșterea prețurilor mărfurilor a determinat creșterea omniprezentă a prețurilor tuturor produselor.
În această analiză, ne vom orienta către prețurile de consum și către grupurile individuale de mărfuri din SUA și Zona Euro.
Impactul direct al prețurilor mărfurilor asupra inflației
În analiza contribuției inflației de consum, am ales acele categorii care pot fi ușor și direct legate de prețurile corespunzătoare mărfurilor.
Desigur, modificările de preț în cazul acestor categorii depind și de alți factori precum costurile cu forța de muncă.
Cu toate acestea, nu se poate nega că recenta creștere a importanței acestor categorii este în primul rând rezultatul creșterii prețurilor mărfurilor.
Anul trecut, multe clase de materii prime au crescut cu câteva zeci de procente, așa că nu ar trebui să fie surprinzător faptul că aceste categorii selectate au câștigat o importanță uriașă.
Privind din perspectiva pe termen lung, impactul unor categorii precum pâinea, cerealele, carnea, cafeaua, energia casnică și combustibilul pentru transport este neglijabil:
În Statele Unite, contribuția comună a acestor categorii reprezintă 0,1% la o inflație medie de 2%. În Zona Euro, impactul categoriilor de materii prime în ultimii 10 ani este de aproximativ 0,3%, inflația medie fiind de 1,3%.
Analizând datele de mai sus, se poate ajunge la o concluzie similară cu cea a altor economiști: mărfurile au un impact limitat asupra inflației pe termen lung.
Cu toate acestea, situația este acum destul de diferită. Analizând datele din ultimele 12 luni, și mai ales datele din luna martie, categoriile de mărfuri selectate reprezintă aproximativ 50-60% din inflație pentru Zona Euro, în timp ce pentru SUA este de 30%. Ce ar mai trebui să urmărim?
Resursele energetice au cea mai mare pondere, atât cele de uz casnic cât și cele utilizate pentru producerea de energie electrică și căldură.
Inflația la nivelul producătorilor din această categorie a crescut cu aproape 100% de la an la an.
Categoriile de mărfuri agricole sunt mai puțin importante în datele globale privind inflația, dar contribuția lor a crescut de câteva ori față de media pe termen lung.
Impactul prețurilor interne la energie în SUA este mult mai mic decât în Zona Euro, dar acest lucru se poate datora modului în care sunt definite categoriile.
În Statele Unite, categoria adăpost („shelter”, care implică în principal costurile de închiriere) a crescut semnificativ, ceea ce indică indirect și o creștere semnificativă a prețurilor la energie.
Se pare că, pe termen lung, impactul prețurilor mărfurilor asupra inflației este destul de limitat. Pe de altă parte, într-o perioadă în care creșterile de preț la materiile prime ajung la câteva zeci de procente, contribuția acestora depășește adesea 50%.
Sursa: Macrobond, XTB
Impactul indirect al mărfurilor asupra inflației
Am observat că impactul direct al prețurilor mărfurilor asupra inflației pe termen lung este destul de limitat, în timp ce pe termen scurt este mult mai important.
Cu toate acestea, trebuie amintit că prețurile materiilor prime și, în special, prețurile materiilor prime energetice, au un impact indirect puternic asupra costurilor în aproape fiecare sector al economiei.
De exemplu, energia este un cost semnificativ al producției de pâine precum și al transportului acesteia.
Un alt exemplu este cafeaua, care este adesea transportată din America de Sud, Africa sau Asia în cealaltă parte a lumii.
De fapt, ar putea exista nenumărate exemple de unde este nevoie de energie pentru transport.
Jerome Powell, președintele Rezervei Federale din SUA, a subliniat recent în timpul audierii în fața Congresului că de fiecare dată când prețul petrolului crește cu 10 dolari pe baril, acesta adaugă 0,2 puncte procentuale la inflație.
Aceste cifre sunt mari, având în vedere că ponderea prețurilor carburanților în inflația CPI din SUA și din alte țări este de obicei în jur de 4-5% (direct).
Dorim să subliniem că, pe lângă energie și alimente, sunt în creștere și prețurile metalelor industriale, care sunt coloana vertebrală în construcția infrastructurii și a mijloacelor de transport.
De exemplu, se estimează că prețurile oțelului, cuprului, aluminiului și nichelului reprezintă 10% din toate costurile de producție a mașinilor.
Dacă luăm în considerare prețurile în creștere ale tuturor materiilor prime, menționate mai sus, care sunt utilizate în producția de mașini, costul produsului final trebuie să fie mai mare.
Merită să ne amintim că, în cazul unei economii sănătoase, prețurile mai mari ale mărfurilor s-ar putea să nu se traducă neapărat într-o creștere a prețurilor produsului final. Este legat de efectul de scară.
În plus, producătorii nu transmit întotdeauna toate costurile către consumatori.
Volatilitatea inflației PPI este cu siguranță mai mare decât cea a inflației CPI.
Cu toate acestea, dacă inflația PPI atinge niveluri extreme, cum ar fi 30% pe an în Germania sau 15% anual în SUA, atunci trebuie să presupunem că unele dintre costuri vor fi în cele din urmă transferate consumatorilor.
Cu alte cuvinte, dacă prețul nichelului sau zincului crește cu 100%, dar economia este stabilă, atunci există șanse mari ca aceste costuri să nu fie transferate asupra consumatorilor pentru a evita reacția negativă a acestora.
Pe de altă parte, atunci când toate mărfurile sunt scumpe și, în același timp, cererea este puternică, companiile vor încerca la un moment dat să rămână profitabile chiar și cu prețul pierderii cumpărătorilor.
Prin urmare, măsurarea impactului pe termen lung al prețurilor mărfurilor asupra inflației poate fi înșelătoare.
Mărfurile au cel mai mare impact asupra inflației tocmai atunci când aceasta crește brusc, cel mai rău moment posibil din punctul de vedere al consumatorului.
Inflația la nivelul producătorilor, unde impactul mărfurilor este mai mare, este mult mai volatilă. Materiile prime foarte scumpe îi pot obliga pe producători să transfere costurile către consumatori într-o măsură și mai mare.
Sursa: Macrobond, XTB
Cum pot beneficia investitorii de situația actuală?
Deseori se spune că inflația îi obligă pe investitori să cumpere active fizice, cum ar fi mărfuri, pentru a-și proteja fondurile împotriva scăderii puterii de cumpărare.
În acest caz, investitorul poate alege fie o abordare pasivă, fie una activă.
Primul scenariu se poate realiza prin investiția într-un ETF (Exchange Traded Fund) sau ETC (Exchange Traded Commodity).
În acest caz, nu se poate folosi efectul de levier și nu se pot plasa poziții short (vânzare în lipsă), iar unitățile fondului sunt tranzacționate conform orarului bursei la care sunt listate.
Cea mai extinsă gamă de expunere la mărfuri este oferită de instrumentul iShares Diversified Commodity SWAP UCITS ETF (ICOM.UK în oferta XTB), care își propune să reproducă evoluția indicelui Bloomberg Commodity USD Total Return Commodity.
Fondul ETF bazat pe indicele de mărfuri Bloomberg este puternic corelat cu țițeiul, deși nu în proporție de 100%. Acest lucru se datorează importanței foarte mari a țițeiului în indicele de mărfuri.
Sursa: xStation5
Se poate obține expunere și pe o singură piață. De exemplu ETC Deutche Boerse Commodities Gmbh Xetra-Gold Bearer Notes (4GLD.DE) urmărește dinamica prețului aurului.
Pentru petrol, acesta ar putea fi Wisdomtree Crude WTI Crude Oil (CRUD.UK), care nu numai că urmărește subindicele Bloomberg pentru cotația WTI, dar oferă și un randament colateral.
O abordare mai proactivă implică decizia de a investi în mărfuri prin CFD-uri
În acest caz, există o gamă largă de materii prime, unde se poate utiliza efectul de levier, se pot plasa atât poziții long (de cumpărare), cât și short și tranzacționarea se realizează 24/5.
Cele mai populare piețe de materii prime sunt petrolul (OIL), gazele naturale (NATGAS), cafeaua (COFFEE), grâul (WHEAT) și cuprul (COPPER).
Există și o modalitate indirectă de a investi în acest grup de active.
Investitorii pot cumpăra acțiuni ale companiilor care se ocupă, de exemplu, cu extracția de materii prime precum cele ale companiei poloneze KGHM (KGH.PL), ale cărei acțiuni sunt strâns corelate cu prețurile cuprului, sau Shell (RDSA.UK), ale cărei acțiune sunt foarte strâns legate de prețurile petrolului.
De asemenea, putem găsi companii mai „exotice”, care operează pe piețe care nu sunt ușor accesibile, prin contracte, precum Lithium Americas Corp. (LAC.US), ale cărei acțiuni sunt corelate cu prețurile litiului, sau Cheniere Energy (LNG.US), care este corelată cu prețul GNL (gaz natural lichefiat).
Cât va dura mișcarea de creștere?
Ciclurile de creștere ale mărfurilor pot dura chiar și 10 ani.
Teoretic, ultimul minim local a fost atins la începutul pandemiei, în martie 2020.
Acest lucru ar însemna că suntem abia la începutul trendului ascendent.
Desigur, inflația rampantă poate duce și la o recesiune care ar putea împinge prețurile mărfurilor în jos.
Un alt factor care merită urmărit este creșterea ratelor dobânzilor, care ar putea face din obligațiuni o investiție relativ sigură și profitabilă.
Cu toate acestea, trebuie amintit că prețurile materiilor prime sunt influențate de mulți factori care pot duce la continuarea tendințelor actuale pentru mulți ani de acum înainte.
Ponderea mărfurilor energetice în PIB-ul global este cu adevărat mare și a crescut în ultimii ani, ceea ce indică faptul că modificările prețurilor acestei clase de active pot avea un impact semnificativ asupra inflației în viitorul apropiat. Prețurile unor mărfuri se apropie de maximele istorice, însă cele mai importante sunt încă mult sub maximele istorice.
Comisia Europeană a adoptat măsuri pentru a îmbunătăți protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului împotriva procedurilor judiciare abuzive.
Procesele strategice împotriva mobilizării publice, cunoscute sub prescurtarea SLAPP (Strategic lawsuits against public participation),
reprezintă o formă specială de hărțuire utilizată în principal
împotriva jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului pentru a
preveni sau a penaliza acțiunile acestora de luare de atitudine cu
privire la chestiuni de interes public. Directiva propusă are ca obiect
acțiunile SLAPP în materie civilă și cu implicații transfrontaliere. Pe
baza noilor dispoziții, judecătorii vor putea să respingă rapid
acțiunile vădit nefondate introduse împotriva jurnaliștilor și a
apărătorilor drepturilor omului. Directiva prevede, de asemenea, mai
multe garanții procedurale și căi de atac, cum ar fi despăgubiri pentru
daune și sancțiuni disuasive pentru inițierea de procese abuzive. În
același timp, Comisia adoptă o recomandare complementară pentru a
încuraja statele membre să își alinieze normele naționale la legislația
UE propusă și în ceea ce privește cauzele care nu au o dimensiune
transfrontalieră și în ceea ce privește alte proceduri, nu numai cele în
materie civilă. Recomandarea invită, de asemenea, statele membre să ia o
serie de alte măsuri, cum ar fi formarea și sensibilizarea, pentru a
combate acțiunile SLAPP.
Vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat: „Am
promis că îi vom proteja mai bine pe jurnaliști și pe apărătorii
drepturilor omului de cei care încearcă să îi reducă la tăcere. Noua
reglementare face acest lucru. Într-o democrație, banii și puterea nu
pot conferi nimănui un avantaj în fața adevărului. Prin aceste măsuri,
contribuim la protejarea celor care își asumă riscuri și iau atitudine
atunci când este în joc interesul public – atunci când semnalează, de
exemplu, suspiciuni de spălare de bani și de corupție, probleme legate
de mediu și climă sau alte aspecte care sunt importante pentru noi
toți.”
Comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a declarat: „Exercitarea
în mod activ a dreptului fundamental la libertatea de exprimare și de
informare este esențială pentru o democrație sănătoasă și prosperă. UE
va proteja întotdeauna acest drept. Prin măsurile adoptate astăzi, facem
pași importanți pentru protejarea jurnaliștilor și a membrilor
societății civile, din ce în ce mai frecvent aflați sub spectrul
amenințării cu acțiuni SLAPP. Aceste procese întârzie sau chiar
împiedică publicarea unor informații de interes public și reprezintă o
sarcină inutilă pentru instanțe. Directiva propusă astăzi oferă
instrumente pentru a ține sub control această practică abuzivă.”
Propunere de directivă a UE împotriva acțiunilor SLAPP
Directiva
propusă le oferă instanțelor și persoanelor care sunt ținta acestor
acțiuni instrumente prin care să răspundă în cazul inițierii de
proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive. Garanțiile propuse se
vor aplica în cauzele civile cu implicații transfrontaliere. Se
preconizează că de aceste garanții vor beneficia în special jurnaliștii
și persoanele sau organizațiile implicate în apărarea drepturilor
fundamentale și a unei serii de alte drepturi, cum ar fi drepturile în
domeniul mediului și al climei, drepturile femeilor, drepturile
persoanelor LGBTIQ, drepturile persoanelor cu origine rasială sau etnică
minoritară, drepturile lucrătorilor sau libertățile religioase,
dispozițiile vizând însă toate persoanele angajate în mobilizarea
publică pe chestiuni de interes public. Garanțiile au ca obiectiv să
asigure echilibrul dintre accesul la justiție și dreptul la viață
privată, pe de o parte, și protecția libertății de exprimare și de
informare, pe de altă parte. Principalele elemente ale propunerii sunt:
Respingerea rapidă a unei acțiuni judiciare vădit nefondate –
instanțele vor putea lua o decizie timpurie de respingere a unei
acțiuni în cazul în care este vădit nefondată. Într-o astfel de
situație, sarcina probei îi va reveni reclamantului, adică acesta va
trebui să dovedească instanței că acțiunea sa nu este în mod vădit
nefondată.
Cheltuieli de procedură –
reclamantul va suporta toate cheltuielile, inclusiv onorariile
avocaților persoanei chemate în judecată, în cazul în care o cauză este
respinsă ca abuzivă.
Despăgubiri – persoana
care este ținta unei acțiuni SLAPP va avea dreptul de a solicita și de a
obține despăgubiri integrale pentru daunele materiale și imateriale
suferite.
Sancțiuni disuasive – pentru a
împiedica reclamanții să inițieze proceduri judiciare abuzive,
instanțele vor putea impune sancțiuni disuasive celor care inițiază
astfel de cauze.
Protecția împotriva hotărârilor pronunțate de țări terțe –
statele membre ar trebui să refuze recunoașterea unei hotărâri
pronunțate într-o țară din afara UE împotriva unei persoane cu
domiciliul pe teritoriul unui stat membru, în cazul în care se consideră
că procedurile sunt vădit nefondate sau abuzive în temeiul legislației
statului membru. De asemenea, persoana care este ținta unei acțiuni
SLAPP va putea solicita – în statul membru în care își are domiciliul –
să i se acorde despăgubiri pentru daunele suferite și să i se acopere
costurile suportate.
Recomandări pentru statele membre
Recomandarea Comisiei, adoptată astăzi, completează directiva și încurajează statele membre să se asigure că:
la nivel național există cadrele juridice ce prevăd garanțiile necesare,
similare celor de la nivelul UE, pentru a soluționa cazurile de SLAPP
care nu au o natură transfrontalieră. Acest lucru include asigurarea
garanțiilor procedurale pentru respingerea rapidă a procedurilor
judiciare vădit nefondate. Statele membre ar trebui să se asigure că
normele lor aplicabile în materie de defăimare – unul dintre motivele
cele mai des invocate pentru lansarea unei acțiuni SLAPP – nu au un
impact nejustificat asupra libertății de exprimare, asupra existenței
unui mediu deschis, liber și pluralist al mass-mediei și asupra
mobilizării publice;
sunt disponibile cursuri de formare pentru
profesioniștii din domeniul juridic și persoanele care pot fi ținta
acestor acțiuni, astfel încât aceștia să își îmbunătățească cunoștințele
și abilitățile pentru a face față în mod eficace procedurilor judiciare
de acest tip. Rețeaua europeană de formare judiciară (EJTN) se va
implica pentru a asigura coordonarea și diseminarea informațiilor în
toate statele membre;
se vor organiza campanii de sensibilizare și de informare,
astfel încât jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului să poată
recunoaște caracteristicile unei acțiuni SLAPP atunci când sunt ținta
acesteia;
persoanele care sunt țintele acțiunilor SLAPP pot beneficia de sprijin individual și independent, cum ar fi cel oferit de cabinetele de avocatură care le oferă consiliere și reprezentare juridică pro bono;
începând cu 2023, vor trimite anual Comisiei date agregate colectate la nivel național cu privire la proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice.
Următoarele etape
Propunerea
de directivă trebuie să fie negociată și adoptată de Parlamentul
European și de Consiliu înainte de a deveni un act legislativ al UE.
Recomandarea
Comisiei este direct aplicabilă. Statele membre vor trebui să îi
trimită Comisiei un raport cu privire la acțiunile prin care au dat curs
recomandării la 18 luni de la adoptarea acesteia.
Candidații din domeniul ingineriei se numără printre cei mai căutați de pe piața muncii în ultimii ani, indiferent dacă au studii finalizate în acest domeniu sau dețin doar experiență anterioară ori abilități tehnice. Printre motivele din spatele deficitului de forță de muncă din acest sector se numără migrarea angajaților în companiile din străinătate care oferă salarii mai mari, dar și interesul scăzut al tinerilor față de astfel de meserii. Salariile din domeniu sunt însă peste media pe economie. Astfel, 1 din 2 angajați câștigă salarii peste 4.000 de lei, conform datelor introduse până în acest moment în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, de către specialiștii care activează în domeniu.
Totodată, se remarcă diferențe salariale majore între pozițiile specifice, precum sunt cele de ingineri sau cele de top management, și cele ale candidaților care nu necesită obligatoriu o pregătire. Spre exemplu, un manager de proiect în domeniul ingineriei câștigă în medie 5.600 de lei net pe lună, în timp ce un operator șlefuire câștigă circa 2.340 de lei.
Cei mai mulți angajați din domeniul Ingineriei (60,4%) câștigă salarii cuprinse între 3.000 și 7.000 de lei, iar 24,3% între 2.000 și 3.000 de lei, potrivit datelor introduse până în acest moment în Salario de specialiștii în inginerie. 10,5% ajung să câștige chiar și peste 7.000 de lei. Doar restul, de 4,8%, câștigă salarii medii nete sub 2.000 de lei pe lună.
Roxana Draghici, Head of Sales eJobs
„Angajații din domeniul ingineriei sunt printre cei mai căutați de pe piața muncii, având în vedere deficitul de talente major din acest sector. O mare parte dintre aceștia, în special inginerii, vizează joburi în afară, unde pot câștiga dublu sau chiar triplu față de piața locală. În acest moment, nu doar salariile sunt atractive în România, ci și oferta de locuri de muncă e una consistentă, tocmai pentru a atrage candidații spre acest sector. Doar în acest moment, pe eJobs.ro, sunt disponibile circa 1.000 de joburi dedicate inginerilor cu diverse specializări, pentru care se cere experiență anterioară de lucru, dar și studii în domeniu”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs România, liderul pieței de recrutare din România.
Cele mai mari valori introduse în acest moment în Salario de cei care lucrează în Inginerie sunt pentru poziții de management, dar și pentru cele care necesită specializări propriu-zise. Astfel, pentru anumite poziții, valorile maxime introduse pot ajunge să fie și de 3-4 ori mai mari decât media națională pe poziția respectivă. Iată câteva exemple:
Director General: salariul mediu net la nivel național – 9.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 23.000 lei
Manager tehnic: salariul mediu net la nivel național – 7.500 lei, salariul maxim introdus în Salario – 20.000 lei
Inginer electric: salariul mediu net la nivel național – 4.000 lei, salariul maxim introdus în Salario – 19.000 lei
Inginer instalații: salariul mediu net la nivel național – 4.800 lei, salariul maxim introdus în Salario – 18.729 lei
Inginer mecanic: salariul mediu net la nivel național – 3.900 lei, salariul maxim introdus în Salario – 18.000 lei
Cele mai mici salarii MEDII nete
Operator CNC – 2.600 lei
Tehnolog – 2.515 lei
Instalator lucrări electrice – 2.400 lei
Operator șlefuire – 2.340 lei
Mașinist/mecanic – 2.340 lei
În ceea ce privește cei mai curioși angajați din domeniu, 16% dintre datele introduse în Salario în acest domeniu, provin de la inginerii proiectanți.
Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din Inginerie sunt:
Timișoara – 4.500 lei
Constanța – 4.500 lei
București – 4.500 lei
Cluj-Napoca – 4.000 lei
Oradea – 4.000 lei
Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din Inginerie sunt:
Focșani – 2.632 lei
Alexandria – 2.500 lei
Giurgiu – 2.400 lei
Miercurea Ciuc – 2.150 lei
Odorheiu Secuiesc – 1.774 lei
Media salarială, de 4.000 de lei net, poziționează Ingineria în topul celor mai bine plătite sectoare din economie, la egalitate cu Construcțiile, Audit/Consultanță sau Petrol/Gaze, dar sub IT, Cercetare/Dezvoltare ori Proiectare civilă, mai arată datele Salario. În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 36.000 de locuri de muncă. Peste 420.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs.
46% dintre companiile de la nivel global s-au confruntat cu fraude sau infracțiuni financiare în ultimele 24 de luni, atacurile cibernetice, fraudarea clienților și deturnarea de active fiind cele mai frecvente infracțiuni, potrivit studiului bianual PwC „Global Economic Crime and Fraud Survey” (GECS) 2022.
Tehnologia și media și telecomunicațiile s-au confruntat cu cea mai mare incidență a fraudelor dintre toate industriile, aproape două treimi dintre companiile din aceste sectoare experimentând o anumită formă de fraudă.
„Rata generală a fraudelor și infracțiunilor financiare împotriva companiilor a rămas constantă față de anul 2020 (47%), în pofida problemelor legate de lanțul de aprovizionare, a instabilității mediului geopolitic, a unei economii incerte și a multor amenințări emergente. Pandemia a redus actele de însușire frauduloasă de bunuri, în parte pentru că mai mulți angajați lucrează acum de la distanță, cu acces limitat la activele companiei, însă asistăm la o creștere a amenințărilor din afara organizației. Criminalitatea cibernetică se află în fruntea listei de amenințări cu care se confruntă în prezent companiile, iar pe viitor se preconizează o creștere a riscurilor de fraudă în raportările ESG și a celor prin intermediul platformelor digitale. Regulile jocului se schimbă, iar companiile trebuie să fie mai agile ca niciodată pentru a răspunde la aceste amenințări și să adopte noi abordări și tehnologii de prevenire”, a declarat Ana Sebov, liderul echipei de Forensic din cadrul PwC România.
În rezultatele sondajului din acest an, criminalitatea cibernetică a devansat cu o marjă substanțială fraudele săvârșite de clienți, cea mai frecventă infracțiune în 2020. 42% dintre companiile cu venituri între 1 și 10 miliarde de dolari au raportat că s-au confruntat cu infracțiuni cibernetice în această perioadă, în timp ce doar 34% au avut de-a face cu fraude săvârșite de clienți.
Companiile mai mari sunt expuse unui risc mai mare de fraudă
Mai bine de jumătate (52%) dintre companiile cu venituri anuale globale de peste 10 miliarde de dolari s-au confruntat cu fraude în ultimele 24 de luni. În cadrul acestui grup, aproape una din cinci a raportat că cel mai perturbator incident a avut un impact financiar de peste 50 de milioane de dolari.
Cele mai puțin afectate au fost companiile cu venituri mai mici de 100 de milioane de dolari, doar 38%, iar una din patru s-a confruntat cu un impact total de peste 1 milion de dolari.
Riscuri emergente: fraudele din rapoartele ESG, lanțul de aprovizionare și platformele digitale
Creșterea numărului de platforme digitale, cum ar fi rețelele sociale, serviciile (ridesharing, cazare) și comerțul electronic, deschide ușa riscurilor de fraudă și de infracțiuni economice, iar 40% dintre respondenți au experimentat o astfel de fraudă.
De asemenea, frauda în materie de raportare ESG (modificarea informațiilor astfel încât acestea să nu reflecte cu adevărat activitățile unei organizații) și cea în lanțul de aprovizionare au potențialul de a provoca perturbări mai mari în următorii ani. De exemplu, doar 6% dintre organizații au declarat că s-au confruntat cu fraude anti-embargo (participarea la boicoturi străine nesancționate) în ultimele 24 de luni. Dar acest lucru s-ar putea schimba în următoarele 24 de luni, pe măsură ce sancțiunile globale cresc la cele mai ridicate niveluri din istoria recentă.
În mod similar, doar 8% dintre organizațiile care s-au confruntat cu fraude în ultimele 24 de luni s-au confruntat cu fraude în ceea ce privește raportarea privind mediul, societatea și guvernanța (ESG). Cu toate acestea, pe măsură ce ESG continuă să crească în importanță pentru părțile interesate, stimulentul de a comite fraude în acest domeniu ar putea crește.
De asemenea, doar una din opt organizații a avut parte de noi incidente de fraudă în lanțul de aprovizionare ca urmare a perturbărilor cauzate de COVID-19, iar una din cinci organizații consideră că frauda în lanțul de aprovizionare reprezintă un domeniu de risc sporit ca urmare a pandemiei.
Rezultatele sondajului arată că amenințările din partea entităților externe sunt în creștere, iar infractorii devin din ce în ce mai puternici și mai eficienți. Aproape 70% dintre organizațiile care se confruntă cu frauda au declarat că cel mai perturbator incident a fost provocat de un atac extern sau de o conlucrare între surse externe și interne.
Sondajul a fost realizat în rândul a 1.296 de lideri de afaceri din 53 de țări și poate fi consultat aici.
Aproape 20.000 de afaceri s-au închis în primele două luni din acest an, iar perspectivele primului semestru indică un record negativ al ultimilor 3 ani, un semnal că economia se află în dificultate. Cele mai mari probleme sunt în comerț, servicii, industria prelucrătoare și în sectorul construcțiilor, arată o analiză Sierra Quadrant.
Numărul companiilor în dificultate, aflate în insolvență, cu activitatea suspendată, radiată sau dizolvată, a crescut în primele două luni ale anului cu peste 20% față de aceeași perioadă din anul trecut, la 19.809 societăți.
11.227 de firme au fost radiate, mai multe cu 17,1% față de primele 2 luni din 2021, 5155 au fost dizolvate (+24,4%), 2465 și-au suspendat activitatea (+18%), iar 962 au intrat în insolvență (+22,2%), arată datele ONRC, consultate de Sierra Quadrant.
Potrivit experților de la Sierra Quadrant, una dintre cele mai importante companii din sectorul reorganizării business-urilor din România, datele de la Registrul Comerțului vin să confirme reculul economic semnificativ din acest început de an, cauzat de creșterea extrem de puternică a prețurilor utilităților, materiilor prime și a serviciilor, accentuării blocajului financiar și accesului tot mai limitat la creditare.
Ovidiu Neacșu
„După 2 ani de pandemie, firmele românești sunt, în marea lor majoritate, vlăguite financiar. Inflația, creșterea necontrolată a prețurilor la energie și gaze au făcut și vor continua să facă victime pe bandă rulantă în sectoarele productive. Nu este exclus ca estimările noastre privind numărul firmelor cu probleme în prima parte a anului 2022 să fie depășite, ca urmare a consecințelor inflației și înrăutățirii generale a condițiilor din economie”, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator al Sierra Quadrant.
Potrivit datelor statistice, cele mai multe victime sunt în sectorul comerțului, în servicii – HORECA și în construcții.
În sectorul comerțului, de exemplu, 1580 de firme au fost dizolvate, în primele două luni, cu 30% mai multe decât în 2021, 250 au declarat insolvența, 3032 au fost radiate și 745 și-au suspendat activitatea. Cele mai multe probleme au fost în București, Ilfov, Constanța, Cluj, Prahova și Timiș.
În construcții, 480 de firme au fost dizolvate (+23%), 183 au intrat în insolvență (+28%), 1030 au fost radiate (+18,1%) iar alte 161 și-au suspendat activitatea.
În industria prelucrătoare, 183 de companii și-au suspendat activitatea (+21%), 915 au fost radiate (+16%), 101 au intrat în insolvență și 440 au fost dizolvate (+16,7%).
„Radiografia financiară a începutului de an indică o accentuare a problemelor de finanțare a business-ului, dublată de o adâncire a pierderilor financiare generate de creșterea costurilor logistice. 6 din 10 firme aflate în dificultate în prezent au legătură cu consumul, iar scăderea vânzărilor în volum completează tabloul provocărilor economice ale începutului de an”, arată analiza Sierra Quadrant.
Potrivit datelor statistice, dincolo de fluctuațiile obișnuite ale numărului de companii aflate în dificultate, principalul semnal de alarmă este faptul că sunt din ce în ce mai multe firme din sectorul producției.
„De la fabrici de pâine la producători de mobilă, subansamble din industrie sau firme din sectorul agricol (sere, ferme de animale, fabrici de prelucrare a produselor vegetale), creșterea costurilor operaționale le-a afectat puternic. În unele cazuri, triplarea prețurilor la energie și gaze, scumpirea semnificativă a motorinei și creșterea prețurilor materialelor de producție le-au trimis direct în incapacitate de plată. Pentru aceste firme, insolvența, concordatul preventiv, în general reorganizarea business-ului și protejarea în fața creditorilor au devenit principalele coordonate de supraviețuire”, afirmă specialiștii de la Sierra Quadrant.
Construcțiile, semnal de alarmă
Potrivit estimărilor companiei, printre sectoarele ce vor avea cea mai mult de suferit în 2022 se va afla cel al construcțiilor. Dincolo de cele aproape 2000 de firme aflate în dificultate în primele două luni, experții estimează că numărul companiilor cu probleme ar putea trece de 15.000 până la finele anului.
La finele anului trecut, 1044 de firme de construcții se aflau în insolvență, 900 își suspendaseră activitate, 2999 erau declarate dizolvate și 6201 fuseseră radiate de la ONRC.
În acest început de an, numai în primele două luni 480 de firme au fost dizolvate (+23%), 183 au intrat în insolvență (+28%), 1030 au fost radiate (+18,1%) iar alte 161 și-au suspendat activitatea.
„Scumpirea puternică a materialelor de construcții alături de scumpirea utilităților a creat o presiune fără precedent pe această industrie. Războiul din Ucraina și embargoul la adresa Rusiei, de unde veneau cam 30% din materialele de construcții folosite pe piața noastră, au amplificat și mai mult criza din acest sector care, pe lanțurile economice, are impact asupra altor zeci de mii de firme din domenii diverse, de la dezvoltatorii imobiliari la intermedieri financiare și resurse umane”, arată analiza Sierra Quadrant.
Consumul, principalul motor al economiei, în pericol
Potrivit companiei, creșterea puternică a prețurilor și scumpirea creditării vor accentua și mai mult problemele din economie, în condițiile în care acestea, dincolo de sectorul industrial, afectează puternic puterea de cumpărare a românilor.
„Am ajuns, din păcate, în momentul pe care îl anticipam încă de anul trecut, când avertizam în privința pericolului inflației. Scăderea vânzărilor se simte mai ales în comerț, iar efectele se vor transmite multiplicat pe lanțurile economice. Iar scumpirea creditării și limitarea accesului la finanțare vor tăia puternic din potențialul de consum în mai toate ramurile economice, de la industria alimentară, la imobiliare și sectorul auto”, arată analiza.
Încrederea, factorul esențial pentru depășirea crizei
Potrivit analiștilor, dincolo de eforturile absolut necesare de limitare a inflației, una dintre cheile ieșirii cu succes din această perioadă economică tulbure o reprezintă depășirea stării de neîncredere în business.
„Neîncrederea în business este ca un cancer care afectează poate cel mai puternic economia. Să nu ai încredere să faci afaceri cu partenerii, să soliciți banii în avans sau avansuri extrem de mari pentru lucrările efectuate sau marfă înainte de livrare reprezintă obstacole care riscă să zdruncine puternic lanțurile de business, mai ales în România, o economie mică, vulnerabilă, slab capitalizată”, spune Ovidiu Neacșu.
Potrivit acestuia, fără încredere în parteneri, fără o documentare temeinică a business-ului și o evaluarea continuă a dinamicii partenerilor, va fi greu ca business-ul românesc să revină la dinamica dinaintea crizei COVID
Urmare a neîncrederii, a amânării plăților, blocajul financiar din economie s-a accentuat semnificativ în ultimii 2 ani, depășind, în prezent, 350 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani.
Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, față de 120 zile în 2020.
Un sondaj recent arăta, de altfel, că 7 din 10 companii întârzie să-și plătească facturile, principalele motive invocate fiind lipsa resurselor financiare disponibile, neîncasarea facturilor, creșterea costurilor operaționale și scăderea vânzărilor.
Potrivit celui mai recent raport al Băncii Naționale privind stabilitatea financiară, disciplina financiară laxă a companiilor rămâne o vulnerabilitate structurală importantă a companiilor din România.
„Restanțele la nivel agregat către partenerii nebancari s-au majorat cu 2,5 la sută (2 miliarde lei), ajungând la 82,8 miliarde lei la finalul anului 2020.
O pondere semnificativă a firmelor din economie continuă să înregistreze pierderi, fenomenul fiind accentuat și de condițiile pandemice (respectiv 233 mii de firme, reprezentând circa 32 la sută din totalul companiilor active în economie în anul 2020). În continuare, segmentul firmelor cu pierderi manifestă o persistență ridicată a rezultatelor negative.
Astfel, 32 la sută din firmele cu pierderi în anul 2020 au înregistrat pierderi în ultimii trei ani. Mai mult, 6,7 la sută din companiile cu pierderi au avut astfel de rezultate în fiecare din ultimii opt ani. Persistența pierderilor rămâne una dintre principalele cauze ale erodării capitalului și a nivelului ridicat de necesar de capitalizare și arată o disciplină la plată scăzută a sectorului și o eficiență redusă a mecanismelor de închidere a firmelor neviabile.
La finalul anului 2020, în economie s-au regăsit 248,7 mii de firme cu valori ale capitalurilor proprii sub limita reglementată (reprezentând 34 la sută din numărul total al companiilor nefinanciare), în creștere cu 1,9 la sută față de anul 2019. Acestea generau 6,5 la sută din valoarea adăugată brută la nivelul economiei, angajau 13,7 la sută din totalul salariaților și dețineau 11 la sută din portofoliul creditelor acordate companiilor nefinanciare de către instituțiile de credit și 29 la sută din expunerile neperformante” se spune în raportul BNR.
Analiza Sierra Quadrant a fost realizată pe baza datelor oficiale de la Registrul Comerțului, statisticilor Eurostat, Frames și rapoartele Băncii Naționale a României.
În cei 24 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare și diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluționate, concomitent cu procedura de insolvență: bilanț de mediu, substanțe periculoase în proprietate, servituți neclare și litigii legate de patrimoniu, etc.
Printre dosarele semnificative gestionate în prezent de Sierra Quadrant se află Electrocentrale București (ELCEN), CET SA Bacău, Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigație Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA și GA-PRO-CHEMICALS S.A.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) respinge introducerea de noi taxe pentru IMM-uri și acordarea unor drepturi exclusive unei asociații private, conform unor reglementări aflate în fază de inițiativă legislativă. În acest sens, Consiliul Național al IMM-urilor prezintă următoarea analiză:
La Senat a fost înregistrată inițiativa legislativă nr. B254/2022 prin care se propune introducerea de noi taxe pentru toate societățile din România și noi sarcini administrative, cu costurile corespunzătoare, toate în favoarea unei asociații private .
Inițiativa reia propuneri mai vechi care au fost respinse sau declarate neconstituționale, într-o formulare aproape identică, cu Plx nr. 452/2020 (cunoscută pentru propunerea de a transfera gratuit terenurile Romexpo către o asociație privată).
Propunerea legislativă prevede introducerea de noi obligații birocratice și taxe pentru toți întreprinzători, astfel:
1. obligarea acestora de a seînscrie într-un registru – Catalogul Firmelor – realizat de o asociație, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, de a plăti o taxă anuală aferentă acestei înscrieri și de a raporta orice modificare a actelor constitutive.
Nivelul taxelor propuse este stabilit astfel:
100 de euro/an pentru întreprinderi mari;
75 de euro/an pentru întreprinderi mijlocii;
50 de euro/an pentru întreprinderi mici;
20 de euro/an pentru microîntreprinderi;
10 de euro/an pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale.
2.obligativitatea de a obține un certificat de competențe pentru administrarea propriei activități– contra cost– în primul an de la înființare.
Proiectul încearcă, într-o formă mascată, să substituie Oficiul Național al Registrului Comerțului cu o asociație privată:– prin acordarea dreptului de a ține evidența tuturor profesioniștilor și a oricăror modificări ale actelor constitutive ale acestora (art. I pct. 3 din proiect, lit. m2-m5) și ținerea unui registru al administratorilor (art. I pct. 5 , referitor la art. 41 alin. 5); – obligarea ONRC de a pune la dispoziție cu titlul gratuit a înscrierilor din registrul comerțului, pentru a fi corelate cu Catalogul Firmelor, în fapt transferul bazei de date (pct. 3 din proiect, lit. m8);
Se acordă competențe exclusive unei asociații, care vor fi de asemenea contra cost, pentru certificarea tutorilor din cadrul companiilor, înregistrarea contractelor de parteneriat pentru formare profesională a elevilor, monitorizarea instruirii și participarea la evaluările elevilor în sistem dual.
Se propune sancționarea societăților prin introducerea obligației ca depunerea situațiilor financiare anuale să fie condiționată de achitarea taxelor pentru înscriere în Catalogul Firmelor (art. II din proiect) și obținerea certificatului de competență (art. IV din proiect).
De asemenea, se propune extinderea atribuțiilor prin „implicarea în realizarea de proiecte (…) de dezvoltare urbană durabilă menită să susțină mediul de afaceri” (art. I pct. 10 din proiect).
În acest mod se încearcă să se dea o acoperire legală rolului de dezvoltator imobiliar, în legătură cu un presupus transfer gratuit al terenurilor Romexpo, fără nicio legătură cu obiectul de activitate al niciunei camere de comerț din Europa.
PROBLEME IDENTIFICATE ÎN CADRUL INIȚIATIVEI LEGISLATIVE
CNIPMMR a reacționat în mod constant asupra acestor inițiative care propuneau fie transferul registrului comerțului la o asociație privată, fie introducerea de taxe pentru întreprinzători în folosul unei asociații private sau acordarea gratuită a terenurilor Romexpo.
Inițiativa legislativă are aceleași probleme ca cea anterioară, după care a fost copiată (Plx nr. 452/2020):
Proiectul încalcă dreptul constituțional la liberă asociere, obligând profesioniștii – societăți comerciale, PFA, întreprindere individuale și familiale – să se înscrie în Catalogul firmelor;
Nu poate fi obligată o persoană juridică să se înscrie într-un registru realizat de către o structură asociativă și să achite și o taxă pentru acest lucru, care nu reprezintă un serviciu prestat în folosul acelei firme ci îndeplinirea unuia dintre obiectivele camerelor de comerț, pe care aceasta ar trebui să și-l realizeze prin mijloace proprii și nu prin forța coercitivă a unei legi.
Taxele reprezintă obligații fiscale ale persoanelor juridice care se achită numai în contraprestație cu un serviciu executat de către o autoritate publică;
Se încalcă dispozițiile Constituției privind libertatea și dreptul de a exercita o activitate economică, prin obligarea obţinerii unui „certificat de competenţă” contra cost, iar potrivit proiectului în lipsa acestui certificat de competenţă, nu mai pot fi depuse situațiile financiare la unităţile Ministerului Finanţelor Publice.
În Legea 31/1990 și în Codul Civil nu există nicio prevedere conform căreia persoana care administrează o persoană juridică de drept privat trebuie să îndeplinească anumite criterii de competență, pentru desemnarea reprezentantului legal fiind suficient acordul de voință al persoanelor care constituie persoana juridică.
În majoritatea IMM-urilor, persoana asociatului unic se confundă cu persoana administratorului, prin urmare acesta nu poate fi obligat să dețină anumite competențe deoarece, odată cu învestirea propriilor fonduri în funcționarea firmei, el este singurul responsabil de eșecul sau reușita acelei afaceri;
O asociație privată, indiferent de scopul declarat şi denumire, dobândeşte prin proiect avantaje din partea statului prin introducere de taxe obligatorii, în afara Codului Fiscal.
Raportat la dispoziţiile Constituţiei României şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale sunt evidente problemele de constituţionalitate ale proiectului:
Proiectul de lege are un caracter individual, fiind conceput nu pentru aplicarea la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci unui singur subiect de drept – o asociație privată –caz prestabilit expres. Această soluţie legislativă nu vizează stabilirea unor reguli cu aplicabilitate generală;
Se încalcă principiul egalităţii prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât are caracter discriminatoriu în raport cu alte subiecte de drept privat pentru oferirea de servicii întreprinzătorilor, o zonă în care primează libertatea comerțului şi concurența loială.
CNIPMMR reia solicitarea publică adresată asociației private de a prezenta programele pentru sprijinirea mediului de afaceri, al startup-urilor, derulate începând cu anul 2004, de la momentul dobândirii dreptului de folosinţă gratuită a terenurilor, în suprafaţă totală de 502.167 m2, prin HG nr. 1709/2004 şi HG nr. 2127/2004, pentru o perioadă de 49 de ani.
CNIPMMR solicită Senatului și Camerei Deputaților să respingă această inițiativă legislativă, care se înscrie în ciclul de propuneri reluate în mod suspect și constant, prin care se acordă unei asociații private atribuții de natura autorităților publice și introducerea de taxe publice exclusiv pentru interesul privat al acesteia.
Agenţii economici din județul Ilfov dețin 1548 de locuri de muncă vacante, conform datelor rezultate din propriile declarații, înregistrate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov. Oferta de locuri de muncă include 101 locuri – pentru studii superioare, 517 – pentru studii medii,
156 – pentru muncitori calificaţi, 774 – pentru muncitori necalificaţi.
Profesiile, meseriile, ocupaţiile în care agenţii economici din judeţul Ilfov oferă locuri de muncă sunt: director vânzări, manager, şef atelier, şef schimb, manager siseteme de transport, manager de zonă, fizician, cercetător în fizică, asistent de cercetare în fizică, inginer de cercetare în instalaţii, inginer mecanic, inginer chimist, inginer aviaţie, consilier tehnic, inginer sisteme de securitate, analist credite, responsabil procese, asistent comercial, specialist marketing, consilier juridic, copilot, asistent medical generalist, contabil, agent vănzări, asistent manager, funcționar administrativ, operator introducere, validare şi prelucrare date, recepţionist, gestionar depozit, agent transporturi, bucătar, îngrijitor vilă, vânzător, cameristă hotel, casier, agent de securitate, agent de securitate intervenţie, sudor, electrician auto, mecanic auto, tâmplar universal, şofer de autoturisme şi camionete, conducător auto transport rutier de mărfuri, stivuitorist, femeie de serviciu, spălător vehicule, ambalator manual, curier, casier încasator, portar, paznic, ajutor bucătar etc.
Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.
Lanțul românesc de magazine de materiale și accesorii pentru mobilă MAM Bricolaj, prezent pe piața AeRo a Bursei de valori București, anunță trecerea de la conducerea prin administrator unic la consiliu de administrație format din trei membri. Hotărârea în acest sens a fost votată în cadrul adunării generale ordinare a acționarilor (AGOA). Cristian Găvan (foto), fondatorul și acționarul majoritar al companiei, a fost ales președinte al primului Consiliu de Administrație al MAM Bricolaj.
Cristian Găvan: „Am propus această structură de conducere pentru a forma o echipă managerială și mai performantă, cu potențial pentru valorificarea oportunităților și pentru a răspunde provocărilor ce stau în fața noastră, în acest context economic global. Noua echipă de conducere va permite MAM Bricolaj să mențină ritmul accelerat vizat pentru extinderea business-ului și să fie compania de succes care a câștigat încrederea celor care au decis să investească în acțiunile societății. Sunt onorat de votul acordat din partea acționarilor, care nu doar că reflectă încrederea lor, dar mă și responsabilizează.”
Ceilalți doi profesioniști aleși pentru a conduce compania listată de peste un an pe piața AeRo și aflată în plină dezvoltare sunt nume cunoscute din mediul de afaceri, cu experiență relevantă în managementul unor societăți de top în piețele pe care activează: Mihaela Humelnicu – cu experiență semnificativă la nivel local si internațional în domeniul financiar si de strategie de afaceri, este absolventă a programului Global MBA al IE Business School din Madrid, expert contabil cu acreditare CIMA si AICPA și a fost director financiar și administrativ în cadrul companiilor Bunge, Biofarm, Avon și Praktiker România. Între 2009 și 2012 a ocupat funcția de director financiar pentru Europa Centrală și de Est al companiei Avon Cosmetics, lucrând la regionala din Varșovia. Din 2016 este partener in cadrul companiei Ross Consultants care activează în domeniul consultantei de business și de management; Romeo Iacob – cofondator și consultant în board-ul companiei Smart ID, specializată în furnizarea de soluții proprii de automatizare personalizate și complete ce se adresează companiilor din comerț, logistică și producție, cu scopul optimizării costurilor și creșterii productivității. Printre clienții Smart ID se numără multinaționale de top, precum Carrefour, Leroy Merlin, DHL sau lideri locali, precum eMAG, Sameday, Cargus.
MAM Bricolaj anunță că „a încheiat anul financiar 2021 cu un profit net în valoare de 1,8 milioane de lei și o cifră de afaceri de 53,116 milioane de lei în creștere cu 34,4% față de 2020, confirmând strategia de dezvoltare a companiei. Veniturile obținute din exploatare au ajuns, anul trecut, la 53,656 milioane lei, comparativ cu cele 40,067 milioane lei raportate în 2020.
Numărul tranzacțiilor a urcat în 2021 la 306.726, cu 20,2% peste nivelul din anul precedent, iar numărul clienților companiei a înregistrat o creștere cu 20%, față de 2020, cu o contribuție însemnată a segmentului de vânzări către clienții din zona publicului larg, unde avansul a fost de 34%, în 2021. Valoarea medie a coșului unui client MAM Bricolaj s-a apreciat cu 12,5%.
În aceeași ședință a AGOA, a fost aprobată distribuirea sub formă de dividende a sumei de 1.900.000 de lei din profitul nerepartizat al anilor 2018-2019, cu fixarea unei valori de 0,2246 pentru un dividend brut/acțiune, ceea ce reprezintă un randament peste media instrumentelor financiare de economisire.
De asemenea, acționarii au aprobat repartizarea sumei de 1.801.355 lei, reprezentând profitul net statutar al societății realizat în anul 2021, astfel: 92.917 lei pentru rezerva legală; 1.708.438 lei ca profit nerepartizat cu scopul de a fi reinvestit în dezvoltarea MAM Bricolaj.
Obiectivele de dezvoltare a rețelei MAM Bricolaj sunt extinderea la 12 magazine, în București și marile orașe, și o o cifră minimă de afaceri de 70 de milioane de euro, în 2026.
Compania are o situație foarte bună a lichidităților, un nivel de îndatorare scăzut și deține toate resursele interne necesare pentru a susține o creștere organică și sustenabilă a rețelei sale de magazine”.
MAM Bricolaj accentuează că, „după ce a acumulat o experiență de 26 de ani în producția de mobilă, Cristian Găvan a venit, în 2011, cu un concept nou de magazin, situat la granița dintre bricolaj și fabricarea de mobilă, permițând publicului larg să participe la construcția propriei mobile, într-un mod similar procurării mobilei la comandă, dar la un preț mult mai avantajos. Astfel, cu ajutorul unui consultant MAM Bricolaj, clienții au posibilitatea de a-și proiecta mobila pe are și-o doresc și de a participa efectiv la asamblarea ei, având la dispoziție în magazine o gamă largă de materiale, accesorii și culori.
Primul magazin MAM Bricolaj din București, cu o suprafața de 800 mp, a fost deschis în aprilie 2011, pe Blv. Burebista. Unitatea a fost mutată în 2019 pe Șos. Morarilor, iar suprafața a fost mărită la 1.100 mp. Al doilea magazin MAM Bricolaj, cu o suprafață de 1.500 mp, a fost inaugurat, în 2014, în Str. Luică, iar cel de-al treilea a fost deschis în martie 2021, în Prelungirea Ghencea, pe o suprafață totală de 1.500 mp. Din 2014, MAM Bricolaj are și magazin online.
În 2014, Cristian Găvan a inițiat și Școala de mobilă, un proiect de formare profesională pentru specialiști în domeniul mobilei. Proiectul este unul de referință pentru industria de profil, formând până în prezent peste 500 de specialiști în fabricarea și asamblarea mobilei”.
