Vladimir Putin și riscul celui de-al treilea război mondial

Economistul
-
0
Vladimir Putin și riscul celui de-al treilea război mondial

_________________

De George Soros

SAN FRANCISCO – Invazia Ucrainei de către Rusia la 24 februarie a fost începutul unui al treilea război mondial care are potențialul de a ne distruge civilizația. Invazia a fost precedată de o lungă întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping pe 4 februarie – începutul sărbătorilor Anului Nou chinezesc și al Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing. La sfârșitul acelei întâlniri, cei doi bărbați au lansat un document de 5.000 de cuvinte, redactat cu atenție, care anunța un parteneriat strâns între cele două țări. Documentul este mai puternic decât orice tratat și trebuie să fi necesitat negocieri detaliate în prealabil.

Am fost surprins că Xi părea să-i fi dat lui Putin carte albă pentru a invada și a purta un război împotriva Ucrainei. Xi trebuie să fie foarte încrezător că va fi o simplă formalitate confirmarea sa, la sfârșitul acestui an, drept conducător pe viață al Chinei. După ce și-a concentrat toată puterea în propriile mâini, Xi a scris cu atenție scenariul prin care va fi ridicat la nivelul lui Mao Zedong și Deng Xiaoping.

După ce a obținut sprijinul lui Xi, Putin a început să-și realizeze visul vieții cu o brutalitate incredibilă. Apropiindu-se de vârsta de 70 de ani, Putin simte că dacă vrea să-și pună amprenta în istoria Rusiei, este acum sau niciodată. Dar conceptul său despre rolul Rusiei în lume este deformat. El pare să creadă că poporul rus are nevoie de un țar pe care să-l urmeze orbește. Acesta este opusul direct al unei societăți democratice și este o viziune care distorsionează „sufletul” rus, care este emoțional până la sentimentalism.

În copilărie, am avut multe întâlniri cu soldați ruși când aceștia au ocupat Ungaria în 1945. Am aflat că, dacă le-o ceri, vor împărți cu tine și ultima lor bucată de pâine. Mai târziu, la începutul anilor 1980, m-am angajat în ceea ce eu numesc filantropia mea politică.

Mai întâi, am înființat o fundație în Ungaria mea natală, iar apoi am participat activ la dezintegrarea imperiului sovietic. Când Mihail Gorbaciov a venit la putere în 1985, dezintegrarea începuse deja. Am înființat o fundație în Rusia și apoi am făcut același lucru în fiecare dintre statele succesoare. În Ucraina, am înființat o fundație chiar înainte de a deveni o țară independentă. Am vizitat și China în 1984, unde am fost primul străin căruia i sa permis să înființeze o fundație (pe care am închis-o în 1989, chiar înainte de masacrul din Piața Tiananmen).

Nu-l cunosc personal pe Putin, dar i-am urmărit ascensiunea foarte îndeaproape, conștient de cruzimea lui. El a redus capitala Ceceniei, Groznîi, la ruine, așa cum amenință în prezent că va face din capitala Ucrainei, Kiev.

Putin a fost un funcționar priceput al KGB, dar pare să se fi schimbat recent. După ce a dezvoltat o idee fixă, pare să fi pierdut legătura cu realitatea. Cu siguranță a apreciat greșit situația din Ucraina. El se aștepta ca ucrainenii vorbitori de limbă rusă să întâmpine soldații ruși cu brațele deschise, dar aceștia s-au dovedit a fi la fel precum populația vorbitoare de ucraineană. Ucrainenii au opus o rezistență incredibil de curajoasă împotriva sorților de izbândă aparent copleșitoare.

În iulie 2021, Putin a publicat un eseu lung în care susținea că rușii și ucrainenii sunt într-adevăr un singur popor și că ucrainenii au fost induși în eroare de agitatorii neo-naziști. Prima parte a argumentului său nu este lipsită de o justificare istorică, dat fiind că Kievul a fost sediul inițial al Bisericii Ortodoxe Ruse. Dar în a doua parte, Putin este cel care calcă în eroare. Ar fi trebuit să știe mai bine. Mulți ucraineni au luptat curajos în timpul protestelor Euromaidan din 2014.

Evenimentele din 2014 l-au înfuriat foarte tare. Dar armata rusă a avut rezultate slabe când i s-a ordonat să-și atace frații ucraineni. Corupția înrădăcinată în atribuirea contractelor de apărare a jucat, de asemenea, un rol important în performanța sa insuficientă. Totuși, în loc să se învinovățească, Putin pare să fi înnebunit literalmente. El a decis să pedepsească Ucraina pentru că l-a înfruntat și se pare că acționează fără nicio constrângere. El aruncă toată armata rusă în luptă și ignoră toate regulile războiului, nu în ultimul rând bombardând fără discernământ populația civilă. Multe spitale au fost lovite, iar rețeaua electrică care alimentează centrala nucleară de la Cernobîl (ocupată în prezent de trupele rusești) a fost avariată. În Mariupol asediat, 400.000 de oameni au rămas fără apă și mâncare de aproape o săptămână.

Rusia poate pierde războiul. Atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană trimit arme defensive în Ucraina și există eforturi pentru a cumpăra avioane de vânătoare MIG de fabricație rusă pe care piloții ucraineni știu să le piloteze. Acestea ar putea face toată diferența. Indiferent de rezultat, Putin a făcut deja minuni când vine vorba de consolidarea hotărârii și unității UE.

Între timp, Xi pare să fi realizat că Putin s-a dovedit a fi de neîncredere. Pe 8 martie, la o zi după ce ministrul chinez de externe Wang Yi a insistat că prietenia dintre China și Rusia rămânea „solidă”, Xi i-a sunat pe președintele francez Emmanuel Macron și pe cancelarul german Olaf Scholz pentru a spune că le susține eforturile de stabilire a păcii. Xi dorea reținere maximă în fața războiului pentru a evita o criză umanitară.

Este departe de a fi sigur că Putin se va alătura dorințelor lui Xi. Nu putem decât să sperăm că Putin și Xi vor fi înlăturați de la putere înainte de a ne putea distruge civilizația.


Autorul: George Soros, fondator și președinte al Open Society Foundations, este autorul, cel mai recent, al cărții „În apărarea societății deschise”.

Drepturi de autor:  Project Syndicate, 2022.www.project-syndicate.org

Curtea de conturi: Municipiul Bucureștiul este cea mai vulnerabilă zonă seismică din România, având un nivel ridicat de expunere

Economistul
-
0
Curtea de conturi: Municipiul Bucureștiul este cea mai vulnerabilă zonă seismică din România, având un nivel ridicat de expunere

Curtea de Conturi a României a realizat,  în perioada 11 septembrie 2017 – 01 aprilie 2021,  o acțiune de audit al performanței cu tema „Eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, răspunsului și înlăturării efectelor unui cutremur major în municipiul București” la Ministerul Afacerilor Interne și alte 19 entități publice cu atribuții în domeniile managementului situațiilor de urgență în cazul unui cutremur major.

Misiunea de audit a vizat perioada 2014 – 2020, obiectivul general al acesteia fiind evaluarea eficienței și eficacității programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenției și înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul București.

Raportul de audit cuprinde peste 300 de constatări care reflectă deficiențe în întregul sistem de management al riscului de cutremur. Acestea evidențiază existența unor probleme și vulnerabilități pe mai multe paliere, de la nivel decizional, organizatoric, funcțional și de management, la reglementarea activităților, asigurarea unui cadru legal actualizat, exercitarea funcțiilor de control, asigurarea capabilităților necesare bunei desfășurări a activității, respectiv asigurarea la un nivel corespunzător a finanțării, a resurselor umane și mijloacelor de intervenție.

Potrivit raportului, Municipiul Bucureștiul este cea mai vulnerabilă zonă seismică din România, având un nivel ridicat de expunere. Cutremurele majore din Vrancea se produc de obicei la adâncimi mari și aceasta face ca aria afectată să cuprindă suprafețe vaste, peste 60% din populație fiind localizată în zonele cu risc seismic puternic.

Misiunea de audit a evidențiat faptul că nu există o politică de consolidare asumată de toate autoritățile competente, nefiind elaborată și aprobată o strategie de consolidare pe termen lung a clădirilor cu risc ridicat din București (clădiri rezidențiale, monumente istorice, clădiri cu funcțiuni vitale, etc).

Un aspect important care trebuie semnalat ca efect parțial al auditului derulat de Curtea de Conturi constă în faptul că unele instituții auditate au demarat acțiuni de remediere pe domeniile de prevenire, pregătire și răspuns pentru înlăturarea efectelor unui posibil cutremur major.

Prin această misiune de audit al performanței, Curtea de Conturi a României își propune să contribuie la conștientizarea și creșterea nivelului de pregătire în ceea ce privește gestionarea riscului seismic. Importanța principalelor constatări și a concluziilor acestei misiuni de audit este determinată și de faptul că multe dintre acestea vizează domeniul protecției civile și politica de securitate națională. Astfel, recomandările formulate pentru remedierea deficiențelor constatate necesită nu doar responsabilizarea diferiților actori instituționali auditați, ci și asigurarea prioritizării acestui domeniu.

Modul de redactare a sintezei este unul nou pentru Curtea de Conturi, dar răspândit în lumea instituțiilor supreme de audit, în care accentul se pune pe claritatea informației și relevanța sa pentru părțile interesate. Astfel, instituția supremă de audit din România mai face un pas în procesul de modernizare și transformare pe care și l-a propus în cadrul proiectului CCR-SAI pentru cetățean – rapoarte atractive pentru publicul larg, scrise într-un limbaj accesibil, cu accent pe informarea cetățeanului.

Sinteza Raportului de audit al performanței privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, răspunsului și înlăturării efectelor unui cutremur major în municipiul București”, aprobată de Plenul Curții de Conturi a României, poate fi consultată pe site-ul instituției noastre, accesând link-ul https://www.curteadeconturi.ro/uploads/75198c3a/509e042a/e4593e20/7a34ae98/f0cf2eee/d2303bb1/6e2be7d0/7ed99734/Raport_1_A4_ecran_site__1_.pdf. 

Studiu EY România: Majoritatea companiilor au ales să redirecţioneze banii pentru sponsorizări către organizaţiile care activează în sănătate, educaţie şi servicii sociale

Economistul
-
0
Studiu EY România: Majoritatea companiilor au ales să redirecţioneze banii pentru sponsorizări către organizaţiile care activează în sănătate, educaţie şi servicii sociale


Conform unui studiu realizat la începutul acestui an de EY România în parteneriat cu ARC – Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, „Creditul fiscal: Regimul sponsorizărilor în România”, doar 20% dintre companiile locale au declarat că nu se implică în acțiuni de sponsorizare, din motive care ar putea fi, însă, corectate – fie pentru că nu înțeleg mecanismul de direcționare, fie pentru că nu sunt convinse de acțiunile/ activitățile către care ar fi dispuse să direcționeze banii.

Miruna Enache, EY Romania

„Deși perioada în care companiile pot redirecționa banii pentru sponsorizări este limitată la șase luni începând cu 1 ianuarie 2022, iar procesul de aplicare a creditului fiscal este îngreunat, aș zice să privim către partea bună a Legii 322/2021. Prin noile prevederi, companiile vor fi încurajate să utilizeze integral plafoanele anuale de deducere din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit, în cazul microîntreprinderilor, după depunerea declarațiilor anuale sau trimestriale”, a declarat Miruna Enache, Partener, Coordonatorul Departamentului de Asistenţă fiscală în tranzacţii, EY România. 

Despre ce este vorba? 

Legea sponsorizării și Codul fiscal permit societăților comerciale plătitoare de impozit pe profit să ofere sponsorizări entităților fără scop lucrativ/ autorităților publice/ persoanelor fizice pentru activitățile desfășurate în anumite domenii (spre exemplu, cultură, educație, umanitar, social) și să beneficieze de facilități fiscale, în anumite condiții prevăzute de lege. 

Cheltuiala cu sponsorizarea oferită nu este o cheltuială deductibilă fiscal, dar poate reprezenta un credit fiscal, adică poate reduce impozitul pe profit de plată cu suma integrală a sponsorizării oferite. Codul fiscal prevede următoarele limite (minimul dintre): 20% din impozitul pe profit datorat sau 0,75% din cifra de afaceri. Mai mult, societățile comerciale care sunt plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și care efectuează sponsorizări, potrivit Legii sponsorizării, pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.

Începând cu 1 ianuarie 2022 (ori cu data începerii anului fiscal 2022 – 2023, în cazul persoanelor juridice care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic), în cazul în care sponsorizările efectuate nu depășesc plafonul menționat mai sus, rămânând astfel o diferență pozitivă neutilizată, pentru această diferență pozitivă, contribuabilul poate dispune de ”redirecționarea impozitului pe profit” pentru efectuarea de sponsorizări în termen de maxim 6 luni de la data depunerii declarației anuale de impozit pe profit/ declarației de impozit aferente. Dacă până în 2021, pentru cheltuielile legate de sponsorizare ce au depășit în anul de referință limitele permise pentru credit fiscal sumele eligibile s-au raportat pe 7 ani în cazul plătitorilor de impozit pe profit, respectiv pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive în cazul plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, acest lucru nu mai este posibil pentru sumele înregistrate, începând cu 2022. Cu toate acestea, sumele reportate din trecut (aferente anilor 2015-2021), vor putea fi utilizate până în anul 2028. Recuperarea acestor sume în scop de credit fiscal se efectuează în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului.

Cei mai mulți bani, potrivit declarațiilor respondenților studiului EY România„Creditul fiscal: Regimul sponsorizărilor în România”, i-au atras organizațiile neguvernamentale care activează în sănătate – 28%, servicii sociale – 26 și educație – 26%. Protecția mediului a fost cauza care a atras cele mai puține sponsorizări –  5,3%, fapt care arată, din punctul nostru de vedere, o nevoie de educare și informare suplimentară privind importanța acestui domeniu.  

În plus, studiul EY România arată că, pentru a fi dispuse să se implice, companiile au nevoie de cât mai multă informație din partea mediului non-profit, de completă vizibilitate asupra acțiunilor lor. De aceea, pentru ONG-uri, comunicarea devine punctul cheie.

„Cu cât vor fi mai transparente, cu atât răsplata va fi mai mare – vor obține sponsorizări suplimentare și chiar au șanse să câștige parteneriate pe termen lung. Firmele vor sens, își doresc să vadă materializări clare ale proiectelor sponsorizate, să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a comunității în care se implică”, explică Miruna Enache. 

Dana Pîrțoc, CEO ARC

Dana Pîrțoc, CEO ARC: „Sponsorizările de 20% țin copii în școală, repară secții de spitale, susțin cultura, protejează mediul și ne ajută să trăim în comunități sănătoase. Ce ne arată noile date din acest studiu este că există un potențial uriaș de colaborare și de schimbare. Avem nevoie unii de ceilalți și relațiile bune dintre un ONG și o companie contează enorm pentru bunăstarea comunității. 

Organizațiile neguvernamentale din țară au profesioniști în domeniile lor de activitate, care contribuie la binele tuturor și care au nevoie de sprijin ca să își împlinească misiunile. O comunicare mai strânsă între organizații și companii, o comunicare care să se întâmple de pe poziții de egalitate și încredere ar duce la creșterea sprijinului oferit prin 20%.”

Studiul EY România și ARC mai relevă că 46.9% din respondenți susțin că și-ar dori ca sponsorizările să le fie solicitate în trimestrul patru al unui an financiar. „Acesta este răspunsul așteptat și de noi, întrucât o firmă începe să își cunoască situația contabilă cât mai aproape de realitate abia în jurul acelui trimestru, atunci va ști dacă va ieși pe profit sau nu”, completează Miruna Enache.

De asemenea, studiul mai arată că, în general, sumele sponsorizate sunt direct corelate cu dimensiunea companiei și dimensiunea profitului.

De menţionat că în aceste zile guvernul a introdus pe o perioadă limitată de timp şi o serie de reguli speciale pentru ajutoare, donaţii şi sponsorizări destinate persoanelor afectate de conflictul din Ucraina. 

Rezultatele studiului poate fi consultat aici.

Cazacu, XTB: În această perioadă, conflictul din Ucraina poate influența, pe lângă prețul gazelor naturale, al petrolului sau al nichelului, și pe cel al aluminiului, paladiului, titanului sau cuprului, printre altele

Economistul
-
0
Cazacu, XTB: În această perioadă, conflictul din Ucraina poate influența, pe lângă prețul gazelor naturale, al petrolului sau al nichelului, și pe cel al aluminiului, paladiului, titanului sau cuprului, printre altele
  • În topul producătorilor globali de nichel, Norilsk, compania rusă, este pe locul 1, urmată de Vale, Glencore, cu sediul în Elveția și BHP din Australia.
  • În România, în estimările din Enciclopedia Economiei Resurselor Minerale s-ar afla 90 milioane de tone de minereuri polimetalice, cu estimări de 30 de grame pe tonă, însemnând un total de 2.700 de tone.
  • Cine se afla de partea cealaltă a trendului, suferind pierderi uriașe? Tsingshan din China, unul dintre marii producători de nichel și oțel inoxidabil. 
  • LME a decis să anuleze tranzacțiile după o anumită oră-prag de marți, iar piața rămâne închisă, pentru moment. 
  • Situația a trezit amintiri ale crizei staniului (cositor) din 1985, când tranzacțiile au fost oprite pentru 4 ani după ce o organizație a producătorilor nu a reușit să susțină, atunci, prețurile, ducând la închiderea unor firme de brokeraj.
  • Tsinghsan, perdantul din China, a primit un pachet de finanțare de la bănci locale și internaționale, iar Indonezia, primul producător la nivel mondial, a spus că va adăuga aprox 0.4 mil de tone la capacitatea sa de aprox. 1 mil. de tone.
  • Referitor la nichel, producătorii auto sunt atenți la dinamica prețului său: la nivelurile actuale, aproape duble față de începutul anului, costul automobilelor ar putea crește. 
  • Ar însemna noi dificultăți pentru încercata industrie, după criza logistică, cea a semiconductorilor, riscul de aprovizionare cu neon și piese de la fabrici din Ucraina și Rusia.

O mișcare de proporții istorice s-a petrecut zilele acestea pe bursa de metale din Londra, LME, unde se tranzacționează, alături de alte metale industriale, nichelul, arată Claudiu Cazacu, Consultaning Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe piețele internaționale. 

De la aproximativ 25.000 dolari/tonă, prețul a ajuns la un record de 100.000 dolari/tonă în doar câteva zile. 

Creșterile ample și alte aspecte de tranzacționare neuzuale atrăgeau de câteva zile atenția că funcționarea pieței are un caracter diferit. 

O ipoteză credibilă părea a fi stresul indus de situația de conflict, riscurile generale de aprovizionare în condițiile în care Rusia produce 5-6% din nichelul utilizat în lume, și 17% din cel cu grad mare de puritate. 

Nichelul este un metal folosit în industrie, la realizarea oțelului inoxidabil, dar și la autovehiculele electrice, esențial pentru un anume tip de baterii cu litiu. 

Importanța sa a crescut odată cu dezvoltarea rapidă a sectorului de mobilitate electrică. 

Segmentul metalelor industriale (considerate de bază) este doar unul dintre cele afectate de conflict, pe lângă cel al energiei, prin petrol și gaze naturale, al îngrășămintelor sau al cerealelor. 

Între câștigători: compania braziliană, gigant în domeniul minereului de fier, Vale, care a investit 17 mld de dolari în firma de minerit Inco din Canada. 

Potrivit unei estimări a unui analist al Itau BBA, fiecare 10.000 dolari în plus la prețul tonei de nichei aduce un profit suplimentar de 1.8 mld. de dolari companiei, care avea o capitalizare de 96 mld. de dolari pe 10 martie, în creștere cu 39.8% față de nivelul din 3 ianuarie anul acesta.

În topul producătorilor globali de nichel, Norilsk, compania rusă, este pe locul 1, urmată de Vale, Glencore, cu sediul în Elveția și BHP din Australia.

În România, în estimările din Enciclopedia Economiei Resurselor Minerale s-ar afla 90 milioane de tone de minereuri polimetalice, cu estimări de 30 de grame pe tonă, însemnând un total de 2.700 de tone.

Sesiunea de pe 8 martie a adus schimbări dramatice: după o dublare în doar câteva ore, și o creștere de aproape 400% anul acesta, LME a decis să suspende tranzacționarea. 

De la un vârf de 101.365 dolari, cotația a ajuns la 80.000 înainte de a fi oprită. 

Piața era supusă unui ”short squeeze”, o  ”stoarcere forțată” a pozițiilor de vânzare, obligând la cumpărări rapide, aproape fără a lua în considerare prețul, doar pentru a închide o poziție pierzătoare și cu risc de a deveni și mai adânc pe minus. 

Cine se afla de partea cealaltă a trendului, suferind pierderi uriașe? Tsingshan din China, unul dintre marii producători de nichel și oțel inoxidabil. 

A apărut informația (Reuters) potrivit căreia firma nelistată pe bursă vânduse aproximativ 300.000 de tone la un preț între 18 și 19.000 dolari/tonă. 

Odată cu creșterea prețului, garanția necesară menținerii poziției de vânzare, aducătoare de pierderi a crescut, dar pe lângă aceasta, hotărârea de a majora marja de menținere a poziției cu 12.5% ar fi generat o nevoie de capital suplimentar de 675 milioane de dolari. 

Probabil, puși în fața unui astfel de capital, și neavând certitudinea că prețurile vor scădea, administratorii chinezi au decis închiderea poziției, doar că au avut ghinionul de a cumpăra în competiție cu alți traderi, care vedeau risc la adresa ofertei din Rusia, și au generat o apreciere în cascadă.

LME a decis să anuleze tranzacțiile după o anumită oră-prag de marți, iar piața rămâne închisă, pentru moment. 

Situația a trezit amintiri ale crizei staniului (cositor) din 1985, când tranzacțiile au fost oprite pentru 4 ani după ce o organizație a producătorilor nu a reușit să susțină, atunci, prețurile, ducând la închiderea unor firme de brokeraj.

De data aceasta, reacțiile au fost puternice: un fond de hedging a decis să se retragă de pe bursă, iar Cliff Asness, unul din fondatorii AQR, firmă cu active de peste 137 mld de dolari în 2021, a comentat pe Twitter că este unul dintre cele mai rele lucruri văzute în cariera sa. 

Anularea tranzacțiilor estimate la 3.9 mld de dolari se poate reflecta și în disponibilitatea fondurilor și investitorilor individuali de a tranzacționa alte produse, inclusiv metale precum cuprul. 

Nu toată lumea a fost, însă, nemulțumită: prin anularea tranzacțiilor, piața a ”înghețat” la 48.033 dolari/tonă, iar trendul care ducea la costuri enorme pentru producătorii de oțel inoxidabil a fost oprit. 

Totuși, dacă suspendarea va continua, părțile vor trebui să găsească alternative de tranzacționare, atât pentru cantitățile cu livrare, cât și pentru cele utilizate în gestiunea riscului.

Unele semne de normalizare au apărut, cu scăderi de două cifre pentru contractul listat la Shanghai pe 9 martie, după vârful anterior, ajungând la 220.000 yuani (aprox. 34.807 dolari/tonă). 

Pentru a da timp de calmare, și aici, a fost oprită tranzacționarea o zi. 

Tsinghsan a primit un pachet de finanțare de la bănci locale și internaționale, iar Indonezia, primul producător la nivel mondial, a spus că va adăuga aprox 0.4 mil de tone la capacitatea sa de aprox. 1 mil. de tone.

În această perioadă, conflictul din Ucraina poate influența, pe lângă prețul gazelor naturale, sau al petrolului, și pe cel al aluminiului, paladiului, titanului sau cuprului, printre altele. 

Referitor la nichel, producătorii auto sunt atenți la dinamica prețului său: la nivelurile actuale, aproape duble față de începutul anului, costul automobilelor ar putea crește. 

Ar însemna noi dificultăți pentru încercata industrie, după criza logistică, cea a semiconductorilor, riscul de aprovizionare cu neon și piese de la fabrici din Ucraina și Rusia.

Vasile Bleotu, FGDB: FGDB a avut o dinamică pozitivă pe întreg parcursul anului 2021

Economistul
-
0
Vasile Bleotu, FGDB: FGDB a avut o dinamică pozitivă pe întreg parcursul anului 2021

_________________

Interviu cu domnul conf. univ. dr. Vasile Bleotu,
Director Financiar Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare

ECONOMISTUL: Care este rolul Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB)?

VASILE BLEOTU: FGDB este instituția care asigură plata compensațiilor în cazul în care banca la care sunt constituite depozitele nu mai poate restitui deponenților sumele depuse.

EC: Ce garantează FGDB?

VASILE BLEOTU: Sfera de garantare a depozitelor s-a lărgit gradual de la momentul înființării FGDB, prin armonizarea cu prevederile în vigoare ale legislației europene. Ultima extindere a avut loc la sfârșitul anului 2015, iar în prezent sunt garantate depozitele tuturor persoanelor fizice și ale întreprinderilor, indiferent de mărimea acestora din urmă.

La sfârșitul anului 2021, volumul depozitelor eligibile (garantate de FGDB) se ridica la 420,5 miliarde lei, din care 242,6 miliarde lei reprezentau depozitele eligibile ale populației, restul de 177,9 miliarde lei provenea din sfera depozitelor persoanelor juridice. Depozitele din sfera de garantare a FGDB au avut o dinamică pozitivă pe întreg parcursul anului 2021, datorată majorărilor consemnate la nivelul tuturor componentelor – depozite ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, depozite în lei și în valută, depozite de valori inferioare plafonului de acoperire și depozite peste plafon. 

Similar perioadei trecute, și anul 2021 a fost marcat de o creștere semnificativă a depozitelor eligibile ale persoanelor fizice la instituțiile de credit participante la FGDB, acestea atingând vârful ultimilor ani, cu 9% peste nivelul de la finele lunii decembrie 2020. Depozitele erau deținute, la 31 decembrie 2021, de 14.285.372 deponenți persoane fizice. Depozitele persoanelor juridice au avansat într-un ritm mai alert decât cele ale populației, consemnând în 2021 o variație anuală de +19,1%. 

EC: FGDB garantează depozitele constituite la toate băncile care își desfășoară activitatea în România?

VB: FGDB garantează numai depozitele constituite la băncile persoane juridice române. Instituțiile de credit participante la FGDB, persoane juridice române autorizate de Banca Națională a României, erau în număr de 26 la 31 decembrie 2021. Depozitele la sucursalele băncilor străine cu sediul în alte state membre ale Uniunii Europene intră în sfera de garantare a schemelor din statele membre de origine.

EC: Care este suma maximă garantată de FGDB? 

VB: Pentru depozitele în orice monedă la o instituție de credit, pe care aceasta nu le mai poate plăti din motive legate direct de situația sa financiară, deponenții garantați beneficiază de compensații din partea FGDB în limita unui plafon de acoperire de 100.000 euro, în echivalent lei la data indisponibilizării depozitelor.

Depozitele acoperite de FGDB reprezintă acea parte din depozitele eligibile care nu depășește plafonul de acoperire de 100.000 euro în echivalent lei. La 31 decembrie 2021 acestea însumau 263,5 miliarde lei, cu 9,1% peste nivelul de la finele anului 2020, menținându-și ponderea de aproape două treimi din valoarea totală a depozitelor eligibile.

Valoarea totală a depozitelor acoperite ale persoanelor fizice a fost de 210,8 miliarde lei, în creștere cu 7,4% față de nivelul de la sfârșitul anului 2020, acestea constituind 86,9% din valoarea totală a depozitelor eligibile ale populației. La nivelul întregului an 2021, depozitele populației au contribuit cu aproximativ două treimi la majorarea volumului total al depozitelor acoperite. Spre deosebire de persoanele fizice, ale căror depozite sunt preponderent de valori sub 100.000 euro în echivalent lei, în cazul persoanelor juridice depozitele care depășesc plafonul de acoperire au cea mai mare pondere în valoarea totală a depozitelor eligibile ale acestei categorii, depozitele acoperite deținând o pondere de doar 29,6%. La 31 decembrie 2021, depozitele acoperite ale persoanelor juridice totalizau 52,7 miliarde lei (variație anuală de +16,2%).

Ce trebuie să ia în considerare operatorii de transport rutier în contextul introducerii unor noi reguli care vizează activitatea internațională?

Economistul
-
0
Ce trebuie să ia în considerare operatorii de transport rutier în contextul introducerii unor noi reguli care vizează activitatea internațională?

Material de opinie de Gabriela Ilie, Senior Managing Associate, și
Ana Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal
(foto)

Sectorul transporturilor a fost marcat în ultimii ani de modificări legislative substanțiale adoptate la nivelul Uniunii Europene, care au vizat activitatea de transport rutier internațional. Este vorba despre „Pachetul de Mobilitate”, ce cuprinde o serie de reguli care au fost transpuse recent în legislația din România, și care a condus la modificarea mai multor acte normative, printre care se numără și Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum și Legea nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale.

Principalele modificări aduse Ordonanței Guvernului
(OG) nr. 27/2011 privind transporturile rutiere

Una din cele mai relevante modificări se referă la clarificarea condiției privind sediul real și stabil pe teritoriul României (modificări preluate din Regulamentul nr. 1055/2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier, ce a intrat în vigoare la data de 22 februarie 2022). 

Așadar, potrivit modificărilor, cu titlu de exemplu, companiile trebuie să dețină la sediul situat pe teritoriul României originalele principalelor documente de lucru, printre care se numără și contractele de transport ale companiei, documentele referitoare la vehiculele aflate la dispoziția întreprinderii, documentele contabile, de gestionare a personalului, contractele de muncă etc., indiferent dacă acestea sunt în format electronic sau în orice alt format. 

De asemenea, operatorii de transport trebuie să își organizeze activitatea parcului de vehicule în așa fel încât să se asigure că vehiculele aflate la dispoziția societății și folosite în transportul internațional se întorc la unul dintre centrele operaționale din România în termen de opt săptămâni de la plecarea acestora din țară.

Suplimentar, companiile trebuie să aibă la dispoziție în permanență și în mod obișnuit un număr de vehicule înmatriculate sau puse în circulație și autorizate pentru utilizare în România, indiferent dacă toate vehiculele respective se află în proprietatea societății sau sunt deținute în temeiul unui contract de vânzare în rate, de închiriere sau de leasing, precum și de conducători auto al căror loc de staționare obișnuit se află la un centru operațional din România. În ambele cazuri, potrivit noilor modificări, numărul acesta trebuie să fie proporțional cu volumul operațiunilor de transport efectuate de societate.

În plus, transportatorii trebuie să-și desfășoare efectiv și în permanență activitățile administrative și comerciale cu ajutorul echipamentelor și instalațiilor corespunzătoare la sediul situat în România, sediu care trebuie să îndeplinească cerințele menționate mai sus, precum și să își gestioneze operațiunile de transport efectiv și permanent, utilizând vehiculele deținute în condițiile prevăzute mai sus, cu ajutorul echipamentelor tehnice corespunzătoare situate în România.

Dincolo de chestiunile care par, mai degrabă tehnice, rezultă cu claritate faptul că aspectele care țin de îndeplinirea de către operatorul de transport a condiției unui sediu real și stabil sunt mult mai concrete. Mai mult, aspectele care țin de adecvarea numărului mijloacelor de transport la numărul efectiv de conducători auto și la volumul operațiunilor de transport efectuate de compania de transporturi sunt reglementate la un nivel mai ridicat de detaliu. Prin urmare, toate aceste elemente trebuie adecvate unul celuilalt pentru a fundamenta și susține realitatea sediului pe teritoriul României.

Modificări aduse Legii nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale

Cele mai importante modificări vizează, pe de o parte, calificarea cabotajului ca fiind una din situațiile în care se aplică regulile privind detașarea în contextul prestării transnaționale de servicii și, pe de altă parte, introducerea unor reguli în funcție de care să se stabilească dacă un conducător auto întrunește condițiile pentru a fi detașat transnațional sau nu. 

Așadar, cu titlu de exemplu, detașarea transnațională nu se aplică atunci când transportatorii efectuează operațiuni de transport rutier bilateral de mărfuri sau, pe lângă operațiunea de transport rutier bilateral de mărfuri, efectuează o activitate de încărcare și/sau descărcare în statele membre sau în țările terțe pe care le tranzitează (cu condiția ca acesta să nu încarce mărfuri și să le descarce în același stat membru) ori tranzitează teritoriul unui stat membru, fără a încărca sau a descărca mărfuri ori fără a îmbarca sau a debarca persoane. Excepțiile de la aplicarea prevederilor legale privind detașarea transnațională se aplică doar în cazul în care măsura detașării transnaționale este luată în temeiul prestării de servicii transnaționale, fără a utiliza ca temei legal detașarea unui salariat la o unitate sau la o întreprindere care aparține grupului de întreprinderi. 

Așadar, în cazul în care deplasările conducătorilor auto se încadrează în situațiile de mai sus, întreprinderea care face detașarea nu va fi supusă obligației de a aplica prevederile legale privind detașarea transnațională (potrivit legislației din România).

Concluzii și recomandări

Având în vedere specificul activității de transport internațional, referitor la toate prevederile legale menționate, este extrem de importantă, în continuare, verificarea prevederilor legale din toate celelalte state implicate în activitatea de transport internațional a unui operator de transport, pentru a asigura conformarea cu prevederile legii naționale ale fiecărui stat membru în discuție.

Mai mult, va fi extrem de important ca, în cel mai scurt timp, operatorii de transport să analizeze întreaga activitate derulată (inclusiv fiecare deplasare/segment de transport), pentru a stabili care vor fi prevederile legale ce vor trebui aplicate și dacă se impune regândirea activității sau restructurarea acesteia, inclusiv cu privire la remunerația acordată conducătorilor auto. 

Acest aspect va fi cu atât mai stringent cu cât, în cazul promulgării legii pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea unor acte normative, urmează a se modifica inclusiv Codul fiscal, stabilind noi reguli de taxare a prestațiilor în bani de care beneficiază conducătorii auto care efectuează operațiuni de transport internațional.  Concret, potrivit proiectului de act normativ, sumele de bani primite de șoferi în contextul deplasărilor (în țară sau în străinătate), altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, pot beneficia de un tratament fiscal favorabil, indiferent de structura juridică aleasă pentru documentarea deplasărilor (cum ar fi  clauză de mobilitate, delegare detașare transnațională), precum și orice alte sume de aceeași natură. Însă proiectul introduce un plafon suplimentar celui existent, respectiv trei salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat.

Provizii suplimentare de la UNICEF pentru Ucraina

Florin Antonescu
-
0
Provizii suplimentare de la UNICEF pentru Ucraina

UNICEF suplimentează ajutoarele materiale pentru Ucraina: sunt pe drum transporturi de la Copenhaga și din Turcia, care urmează să ajungă pentru distribuire populației. Trei camioane expediate de la Copenhaga, unde se află depozitul UNICEF și cel mai mare centru umanitar din lume, au ajuns acum în Polonia; conțin provizii esențiale, cum ar fi kit-uri pentru copilăria timpurie, recreaționale și truse de igienă. 

Până acum, șase camioane încărcate cu aproape 70 de tone de provizii au ajuns în Ucraina. Materialele includ echipamente de protecție personală și truse medicale, chirurgicale și obstetrice.

Alături de parteneri, echipele UNICEF din Ucraina vor livra provizii medicale în 22 de spitale din cinci zone diferite afectate de conflict din Ucraina, în beneficiul a 20.000 de copii și mame.

UNICEF își reînnoiește apelul la acces umanitar sigur, rapid și liber pentru a ajunge la populațiile aflate în nevoie și pentru accesul în siguranță al civililor la serviciile și protecția la care au dreptul.

Pentru a ajuta copiii și familiile care se deplasează din Ucraina în Moldova, Polonia, România și Belarus, UNICEF a înființat centre „Blue Dot”, spații sigure care oferă informații esențiale familiilor care călătoresc și capacitatea de a identifica copiii neînsoțiți și separați, asigurând protecția acestora.

UNICEF face un apel la strângerea a 349 de milioane de dolari pentru a preveni o și mai mare deteriorare a bunăstării copiilor din Ucraina și din țările vecine și pentru a permite furnizarea eficientă a sprijinului vital. Acesta include 276 milioane de dolari pentru nevoi imediate în Ucraina și 73 milioane de dolari în țările vecine.

UNICEF semnalează că „peste un milion de copii au fugit până acum din Ucraina, în timp ce războiul continuă să devasteze țara. Majoritatea au fugit cu familiile lor în Polonia, Ungaria, Slovacia, Moldova și România”.

Afshan Khan, directorul regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală: „Numărul copiilor care se deplasează este uluitor, un indiciu al situației disperate în care au ajuns copii și familiile din Ucraina. Copiii lasă în urmă tot ce știu pentru a-și găsi siguranța. Este dureros. Facem tot ce ne stă în putință pentru a ajuta copiii și familiile aflate în nevoie, dar războiul trebuie să se încheie. Pacea este singura soluție durabilă.”

Foto: UNICEF

Platformele de streaming video anunță investiții de 230 miliarde dolari în conținut, pentru a-și păstra clienții

Economistul
-
0
Platformele de streaming video anunță investiții de 230 miliarde dolari în conținut, pentru a-și păstra clienții

_________________

Doina Bârsan,
Partener Pwc România

Platformele de streaming (Netflix, Disney + sau Amazon Prime) au în plan investiții de 230 de miliarde de dolari în conținut video în 2022, pentru a beneficia de creșterile estimate pentru aceste servicii în următorii ani, dar și pentru a-și păstra clienții și a atrage alții noi, într-o piață tot mai concurențială, reiese dintr-o analiză realizată de strategy+business, publicație a rețelei globale PwC.

Piața serviciilor de streaming video a crescut spectaculos, cu rate cuprinse între 12,4% și 34,5% în ultimii cinci ani, până la 58,3 miliarde euro în 2021, iar acest trend va continua. Până în 2025 se estimează să ajungă la o valoare de 81,3 miliarde de dolari, conform raportului PwC Global Entertainment & Media Outlook 2021-2025 (GEMO).

Streamingul video în România

Distanțarea socială și restricțiile de mobilitate au accelerat tranziția consumatorilor din România către consumul digital, care se manifestă deja de câțiva ani. Astfel, piața serviciilor de streaming din România a înregistrat în 2020 cea mai mare creștere pe piața media și de divertisment, de 27,16%, la 29 milioane euro, iar estimările arată un avans de peste 22% în 2021 și 2022, până la un nivel de 43 milioane euro. 

Boom-ul de streaming din 2020 a plasat industria
pe o nouă traiectorie de creștere

Pentru sectorul streamingului, pandemia COVID-19 a reprezentat un șoc în ceea ce privește cererea, iar cifrele sunt uluitoare. Netflix, Amazon Prime Video și Hulu și-au văzut numărul de abonați crescând masiv, chiar și platformele nou lansate, precum Disney+ și HBO Max, au adunat zeci de milioane de clienți noi în câteva luni.  Astfel că, după un an 2020 de creștere explozivă, companiile de streaming video trebuie să adopte noi strategii pentru a crea valoare pentru abonați, creatori de conținut și investitori.

Netflix, liderul pieței de servicii de streaming cu 222 de milioane de abonați la finalul lui 2021, a anunțat investiții de peste 17 miliarde de dolari pentru conținut video în 2022, cu 25% peste nivelul din 2021. Investițiile vin în contextul în care organizația trebuie să înlocuiască sute de emisiuni și filme care vor fi scoase din platformă. 

Și alți jucători importanți din industrie precum Amazon Prime Video (175 de milioane de abonați), Disney+ (cu aproape 120 de milioane de abonați) și Peacock, deținută de NBC Universal (cu aproximativ 54 de milioane de abonați) au anunțat creșterea investițiilor în acest an.

Cu toate că au în plan să cheltuiască în acest an miliarde de dolari pentru a câștiga lupta pentru abonați, este important modul în care acești bani vor fi cheltuiți. Calitatea conținutului video este cea care va dicta succesul, iar o singură gafă poate însemna un exod al abonaților. 

De asemenea, costul achiziției de conținut a crescut, iar mega dealurile au devenit obișnuință în lupta pentru clienți. Netflix ar fi plătit 450 de milioane de dolari în primăvara anului trecut pentru drepturile asupra filmelor Knives Out 2 și Knives Out 3. Peacock, în parteneriat cu companiile de producție Blumhouse și Morgan Creek, ar fi semnat un acord de peste 400 de milioane de dolari pentru a achiziționa drepturile pentru o nouă franciză a filmului The Exorcist. 

Exclusivitatea joacă, de asemenea, un rol major atunci când vine vorba de atragerea clienților pe platformele de streaming. În ianuarie 2021, când sitcom-ul „The Office” s-a mutat de la Netflix la Peacock, fanii serialului au ajutat platforma de streaming a NBC Universal să obțină mai multe subscrieri în preajma debutului serialului, decât la orice altă lansare de programe, inclusiv transmiterea Premier League. O situație similară este și în cazul seriei Marvel, care a fost un motor uriaș de achiziții de clienți pentru Disney+, după ce s-a mutat de pe Neflix. 

În același timp, multe companii vor începe să ofere mai mult conținut gratuit pentru a-și crește audiența sau își vor diversifica portofoliul cu alte servicii. Cel mai recent exemplu este cel al Neflix, care a anunțat recent intenția de a achiziționa dezvoltatorul de jocuri pentru telefoane mobile Next Games din Finlanda,  pentru aproximativ 72 milioane dolari.

Divizia de Digital Marketing a Zitec a generat venituri de 2,25 milioane de euro în 2021 și devine Google Premier Partner

Economistul
-
0
Divizia de Digital Marketing a Zitec a generat venituri de 2,25 milioane de euro în 2021 și devine Google Premier Partner

Divizia de Digital Marketing a Zitec, lider pe piața de IT & digital marketing din România, a generat anul trecut venituri de 2,25 milioane de euro, o creștere de aproape zece ori în ultimii trei ani. Ca urmare a dezvoltării accelerate, în februarie 2022, Zitec a devenit Google Premier Partner, divizia de digital marketing fiind în top 3% agenții din România care au obținut acest statut. 

Statutul de Google Premier Partners este oferit de Google agențiilor de marketing în funcție de o serie de criterii printre care: creșterea performanței campaniilor clienților, gradul de retenție al acestora, diversificarea serviciilor dar și cheltuielile anuale pentru reclamele plătite. 

Printre beneficiile pe care statutul de Google Premier Partner le oferă companiei Zitec se numără accesul preferențial la versiunile beta ale produselor Google specializate, serviciul avansat de suport pentru Google Ads, dar și acces la evenimente exclusiviste organizate de Google pentru partenerii Premium și clienții acestora. 

 În prezent, divizia de Digital Marketing acoperă trei linii de business: Media – ce cuprinde servicii precum Google Ads, Facebook Ads, Tik Tok Ads, Programmatic, Media Buying local, Data & Analytics, la care se adaugă servicii non-digital precum TV, Radio sau Outdoor; Creație – servicii de SEO, Social Media, Marketing Automation, dezvoltare de conținut / Copywriting, editare grafică, web design, producție și post-producție video și Strategie – departament care va acționa în zona de consultanță de marketing și business pentru clienții actuali, dar și propuneri pentru clienții potențiali. 

Dan Toma, Digital Marketing Director Zitec

„Statutul de Google Premier Partner reprezintă o recunoaștere a eforturilor pe care le depunem constant pentru a oferi clienților noștri cele mai performante servicii care să le faciliteze dezvoltarea. Datorită faptului că divizia de Digital Marketing funcționează ca o agenție de digital integrată într-o companie mare de tehnologie, Zitec, ne permite să avem o abordare complexă ce include toată paleta de servicii ce poate deservi un client: de la strategie la implementare și până la lansarea sa pe piață într-un mod foarte eficient. În plus, experiența internațională ne oferă acces în timp real la toate tehnologiile noi și reprezintă implicit un plus de «know-how» pe care îl aducem în piață”, a declarat Dan Toma, Digital Marketing Director Zitec. 

În ultimii trei ani, echipa de Digital Marketing a Zitec a crescut de peste trei ori, de la șase membri în 2018 la 26 în prezent. 

Din portofoliul diviziei de Digital Marketing fac parte clienți din 3 țări și din industrii diverse precum farma, produse electronice, electrocasnice, fashion sau FMCG, printre care: Pfarma.ro, Arctic, Kärcher, ASE București, Orange Valley, iELM sau STMicroelectronics.

Strângere de fonduri pentru cărți destinate bibliotecilor din provincie

Florin Antonescu
-
0
Strângere de fonduri pentru cărți destinate bibliotecilor din provincie

O campanie amplă pentru strângere de fonduri destinate achiziționării de cărți destinate bibliotecilor din localitățile Aninoasa și Morărești din județul Argeș, Titu și Conțești din județul Dâmbovița este lansată de organizația neguvernamentală Asociația De Basm a scriitorilor pentru copii şi adolescenţi din România.

Toți cei interesați să susțină campania sunt invitați să acceseze site-ul oficial al asociației, precum și pe paginile de Facebook și Instagram.

Primul partener care s-a alăturat proiectului este Grupul Editorial ART, care va dona cărți către bibliotecile din cele patru localități.

Apelul Asociației De Basm este: „Misiunea noastră este aceea de a le oferi copiilor din zonele defavorizate o șansă în plus la educație, prin dotarea bibliotecilor și organizarea de ateliere creative. Veniți alături de noi în proiectul Joacă-ți cartea!, o inițiativă care va duce poveștile în bibliotecile comunale și le va da copiilor încredere în forțele și în șansele lor!”

Asociația De Basm subliniază că „selecția cărților ce vor constitui fondul de carte donat are în vedere preocupările pe care le au copiii la această vârstă (6-10 ani), anume, dorința de a lega prietenii, de a fi împreună, de a-și descoperi și dezvolta talentele. Este vorba despre cărți care spun povești despre toleranță, perseverență și încredere în sine, atât de necesare mai ales celor care cresc în medii defavorizate cultural.

Campania de strângere fonduri pentru achiziția de cărți este parte a unui proiect mai amplu inițiat de Asociația De Basm, care se va derula de-a lungul întregului an 2022. Sub motto-ul Joacă-ți cartea!, campania de strângere fonduri și de donare de cărți va fi urmată de o serie de ateliere educative interactive, concepute şi coordonate de nume cunoscute ale literaturii române pentru copii și tineret, ateliere al căror format va fi transpus într-un kit pedagogic.

Întregul proiect se va derula în jurul a trei teme care se regăsesc în viața de zi cu zi a fiecărui copil și care îi vor defini parcursul în viață: toleranţa, prietenia și încrederea în sine. Proiectul se înscrie în sfera educației prin cultură și este un demers interactiv care îmbină învățarea prin activități practice de tip artistic (scriere creativă, storytelling, tehnici de ilustrație) cu descoperirea și încurajarea abilităților personale, cu analiza critică și opiniile personale, stimulând implicarea, participarea activă a copiilor și dialogul liber”. 

Proiectul este realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național (AFCN).

1...1.0851.0861.087...1.969Pagina 1.086 din 1.969