La summitul NATO de la Madrid s-a convenit punerea a peste 300.000 de militari în stare de alertă maximă, în Europa, aducerea de noi forțe armate în România și crearea unui nou cartier general al SUA în Polonia. Aceste decizii vin la pachet cu o putere aeriană sporită care include două escadrile suplimentare de avioane de luptă invizibile F-35, dar și cu noi echipamente pentru forțele armate europene. Decizia NATO accelerează în Est înlocuirea vechilor arme din epoca sovietică cu arme moderne la standarde NATO, oferind companiilor din sectorul apărării noi oportunități de afaceri.
În urma conflictului militar dintre Rusia și Ucraina, NATO și țările europene își măresc cheltuielile pentru apărare cu 50 până la 75 de miliarde de dolari, estimeaza compania Bain. Estimările NATO arată că la sfârșitul anului 2022 nu toate țările vor fi alocat 2% din PIB pentru apărare. Printre acestea se numără și România, care se situează la 1,99%, marginal sub recomandarea de 2%, dar intenționează să aloce 2,5% din PIB anul viitor. Campioana alocărilor este Grecia cu 3,76%, urmată de Statele Unite cu 3,47% și Polonia cu 2,42%. Peste 2% se situează Lituania, Estonia, Marea Britanie, Letonia, Croația și Republica Slovacă. Franța se situează la 1,9%, Ungaria la 1,55%, Germania la 1,44%, Cehia la 1,33% și Spania la 1,01% din PIB. Cu câteva excepții, majoritatea țărilor alocă peste 20% din bugetele lor de apărare pentru echipamente, Ungaria alocând 48%, Grecia 45%, Norvegia 31,6%, Statele Unite 27,2% și România 26%. Acest lucru înseamnă noi oportunități de afaceri pentru companiile din sectorul apărării.
NATO are nevoie ca aliații să investească în echipamente interoperabile de ultimă generație și eficiente din punct de vedere al costurilor. În prezent, există 18 proiecte de anvergură care vor asigura o mai bună eficacitate operațională, economii de scară și conectivitate între aliații și partenerii NATO. Aceste proiecte vizează domenii precum realimentarea în aer, muniția, sistemele maritime fără pilot, comanda, controlul și instruirea. România este menționată ca parte a proiectului privind sistemele maritime fără pilot la bord, care a început în 2018 și care devine și mai important acum, Marea Neagră fiind definită ca având o importanță strategică. Este vorba de un proiect care vizează dezvoltarea de drone submarine care vor face trecerea de la navele mari și costisitoare la flote de sisteme autonome.
Rachetele Stinger sau Javelin, dronele, avioanele de luptă invizibile F-35 sunt produse de mai multe mari companii din domeniul apărării. Sistemul de rachete Stinger este fabricat de Raytheon (RTX). Lockheed Martin (LMT) este producătorul avionului de vânătoare invizibil F-35.
Javelin, un sistem de rachete antitanc portabile autoghidate, este fabricat de o asociere între Raytheon (RTX) și Lockheed Martin (LMT). Lockheed Martin dorește să dubleze producția de Javelin de la 2100 la 4000 de bucăți pe pe an, dar acest lucru va pune presiune asupra lanțurilor sale de aprovizionare și va dura poate doi ani, potrivit directorului său general.
În BGOV200, un raport despre cele mai importante 200 de companii americane din domeniul apărării, Lockheed Martin se află pe primul loc, cu contracte de apărare de peste 75 de miliarde de dolari, iar Raytheon se află pe locul al doilea, cu 28 de miliarde de dolari.
Conflictul din Ucraina ne-a arătat și noi arme, cum ar fi Switchblade, un sistem avansat de drone de mici dimensiuni, cu căutare automată a țintei. Acesta este fabricat de AeroVironment (AVAV), un producător de drone și sisteme de rachete tactice. Analiștii estimează că AeroVironment a generat venituri suplimentare de cel puțin 50 de milioane de dolari prin vânzările către Ucraina, iar această cifră ar putea crește în lunile următoare. AeroVironment a generat venituri totale de 395 de milioane de dolari în anul fiscal 2021, astfel că acesta este un plus considerabil.
Alte companii care ar putea juca un rol important în viitoarea înzestrare a forțelor europene sunt Boeing (BA), General Dynamics (GD), Textron (TXT) – producător de avioane sub mărcile Bell, Cessna și Beechcraft, dar și jucători europeni precum Rheinmetall (RHM), Thales (HO.PA), Leonardo (LDO.MI) și Airbus (AIR.PA).
