Universitatea din București și Compania Națională de Investiții au semnat contractul de proiectare și execuție pentru lucrările de consolidare și restaurare a Palatului Universității din București.

Investiția are valoarea de 317,60 de milioane de lei, Universitatea din București contribuind cu 2,37 de milioane de lei, inclusiv TVA, potrivit devizului general aferent obiectivului, sumă aprobată prin Hotărârea Senatului Universității din București. Lucrările vor dura 66 de luni, realizate prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (instituție aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației).

Cseke Attila, ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, subliniază că investiția reprezintă „cea mai mare finanțare pentru cel mai mare proiect din domeniul cultural și educațional pe care îl va implementa Ministerul Dezvoltării. Cele peste 317 milioane de lei alocați acestui proiect arată, cu siguranță, importanța acestei investiții, mai ales că Palatul Universității din București reprezintă mai mult decât o instituție de învățământ, reprezintă o istorie care ne înconjoară, care trebuie arătată, păstrată și valorificată, nu numai pentru studenți și pentru partea academică a universității, ci pentru noi toți. Astfel, prin restaurarea clădirii, vom asigura condiții optime pentru studenții și profesorii acestei instituții de învățământ, dar vom valorifica și patrimoniul construit al Capitalei, prin conservarea acestui monument istoric.”

Prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București: „Situată în piața ce îi poartă numele, clădirea Palatului Universității este cea mai mare și cea mai încărcată de istorie clădire din patrimoniul Universității din București. Cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, Palatul Universității din București este nu doar cea mai mare clădire de educație din România, ci și cel mai important bastion al apărării valorilor libertății și democrației. Așa cum putem remarca și astăzi, așa cum am remarcat și la Revoluția din decembrie 1989 sau la mineriadele și protestele profesorilor și studenților din  primăvara anului 1990, este important să ne apărăm permanent valorile democratice. De 328 de ani, de la înființarea Academiei Domnești a lui Constantin Brâncoveanu, acest spațiu a fost centrul cultural al poporului român și Kilometrul 0 al apărării democrației și libertății românilor. Astfel, renovând Palatul Universității din București omagiem și valorizăm toată această istorie de prea multe ori neglijată a luptei societății românești pentru valorile societății deschise.”

Universitatea din București ne informează că lucrările cuprind „consolidare, restaurare a învelitorii și a șarpantei, a fațadelor (inclusiv a tâmplăriei exterioare), modificări funcționale și restaurarea finisajelor interioare, de reabilitare a instalațiilor, precum și de conservare și punere în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal. Prin aceste acțiuni de restaurare vor fi puse în valoare inclusiv ruinele Academiei Domnești pe care este ridicată clădirea Palatului Universității, marcând astfel 328 de ani de continuitate educațională în acest spațiu.

Acțiunile de restaurare sunt menite să contribuie la asigurarea unor spații de învățământ moderne pentru studenții Universității din București, să înlăture riscul degradării sau distrugerii Palatului Universității și, odată cu acestea, să întărească contribuția culturală, istorică și simbolică a Palatului la patrimoniul cultural național.

Într-o caracterizare a clădirii emblematice pentru Capitală, Universitatea din București evidențiază: „Împrejmuit de Bulevardul Regina Elisabeta şi străzile Academiei, Edgar Quinet și Nicolae Bălcescu, Palatul Universităţii găzduieşte una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ superior din România, Universitatea din București.

În prezent, Palatul Universității domină arhitectural centrul Bucureștiului, fiind cea mai importantă clădire situată la Kilometrul 0. Clădirea găzduieşte mai multe dintre facultăţile Universităţii din Bucureşti: Geografie, Geologie și Geofizică, Matematică și Informatică, Litere, Limbi și Literaturi Străine, Chimie, Administrație și Afaceri, Istorie, precum şi laboratoarele specifice facultăţilor și bibliotecile acestora. Peste 10.000 de studenți învață în clădirea situată în Bulevardul Regina Elisabeta. Totodată, în Palatul Universității se află și Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, sedii ale mai multor Asociații studențești și Asociația Alumni a Universității din București. 

Palatul Universităţii este construit după planurile arhitectului oraşului și, totodată, decan al Facultăţii de Ştiinţe, Alexandru Orăscu, și este considerat monument arhitectonic.

Lucrările de construcție au început pe 10 octombrie 1857, iar clădirea a fost finalizată și inaugurată oficial la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 şi 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica – Budeşti. Astfel, a fost realizată funcţionarea autonomă a facultăţilor prin două intrări principale şi altele la colţuri, marcate prin cupole. 

Clădirea Universităţii din Bucureşti, înaltă de șase etaje, a fost construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava (sec. XVI). În incinta bisericii acesteia, a funcţionat Academia Domnească de la Sf. Sava, prima şcoală superioară din Ţara Românească. 

La data înfiinţării, Universitatea din Bucureşti reunea, într-un singur corp, facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere şi Filosofie, găzduind, totodată, şi alte instituţii de învăţământ: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte Frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală. În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii.

Ulterior, Palatul Universităţii era format dintr-un corp central, dominant, şi două corpuri laterale de o parte şi de alta, unite între ele prin corpuri de legătură mai joase. La decorarea faţadelor acestui monument de arhitectură a lucrat şi sculptorul Alexandru Storck, care realizase în 1862 basorelieful de pe frontonul central. 

În timpul bombardamentelor aeriene din 1944, corpul central şi opera sculptorului Storck au fost distruse. Ulterior, Universitatea şi-a recăpătat integritatea ştirbită în anii războiului, corpul său central fiind reconstruit în stil asemănător restului clădirii.

În anul 2017, Arheologii de la Muzeul Municipiului București și de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, implicați în săpăturile din curtea Universității din București, asistați de cadrele didactice de specialitate de la Facultatea de Istorie, au descoperit ziduri vechi de peste 300 de ani, care au aparținut vechii Academii Domnești de la Sf. Sava.”

Foto: de la stânga la dreapta: prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector pentru proiecte de dezvoltare, învățare continuă și infrastructură educațională în cadrul Universității din București, Cseke Attila, ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, Manuela Pătrășcoiu, director general al Companiei Naționale de Investiții, Cristian Erbașu, director general al companiei Construcții Erbașu; ©UB

Concursul de granturi pentru licee agricole din cadrul proiectului Agribusiness în Școală, organizat de Junior Achievement România, cu sprijinul Romanian-American Foundation, și-a desemnat câștigătorii, unități de învățământ beneficiare de granturi pentru proiecte de educație antreprenorială în anul 2022. Liceele câștigătoare vor derula proiecte pe teme de educație antreprenorială și agricolă, care vor implica cadre didactice, elevi și consultanți voluntari din comunitatea locală: Liceul Demostene Botez, Trușești; Colegiul Tehnic Valeriu D. Cotea, Focșani; Liceul Tehnologic Nr.1, Valea lui Mihai; Liceul Tehnologic Jacques M. Elias, Sascut; Colegiul Agricol Traian Săvulescu, Târgu Mureș; Liceul Tehnologic Agricol Alexandru Borza, Geoagiu; Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor; Liceul Tehnologic Nr.1, Salonta; Liceul Tehnologic Alexandru Vlahuță, Șendriceni; Colegiul Național de Agricultură și Economie,  Tecuci. 

Alice Duțu, director de programe, Junior Achievement România: „Concursul de granturi susținut de Romanian-American Foundation și implementarea proiectelor de educație antreprenorială în liceele agricole, pornind de la aplicații și activități educaționale gândite și planificate de profesori împreună cu elevii, reprezintă deopotrivă un exercițiu de învățare pentru partea de management de proiect și o oportunitate de dezvoltare a abordărilor și abilităților antreprenoriale. Ne-am bucurat că profesorii și conducerea liceelor au răspuns activ provocării lansate pentru aplicații și, pe parcursul implementării, îi vom sprijini cu resursele necesare și consultanță, pentru că, în acest mod, ne dorim să creăm modele, îmbinând educația agricolă și antreprenorială, care pot fi replicate cu ușurință în comunitatea locală și care îi pot motiva pe tineri să pună în aplicare idei de afaceri în domeniul agribusiness.”

Junior Achievement România precizează că „proiectele includ mai multe tipuri de activități, de la pregătirea teoretică și practică a elevilor, la conectarea cu mediul de afaceri local – traininguri, workshop-uri, întâlniri cu antreprenori locali, târguri de produse/servicii, concursuri de planuri de afaceri, vizite la firme agricole, realizarea unor afaceri pilot. 

În anul școlar 2021-2022, proiectul Agribusiness în Școală cuprinde și alte componente care contribuie la pregătirea profesorilor și elevilor din liceele agricole, prin oferirea accesului gratuit la resurse de învățare practice și interactive pe platforma JA Inspire^TM, în programul JA Educație antreprenorială și studii de caz reale din domeniul agribusiness, precum și oportunitatea de a participa la Incubatorul Național JA BizzFactory™ cu idei de afaceri și start-up-uri. 

Prin proiectul Agribusiness în Școală, derulat sub umbrela programului Creștem prin Educație Agricolă (CEA), sprijinim liceele agricole să ofere programe educaționale relevante pentru economia locală, care să pună accentul pe formarea viitorilor fermieri și întreprinzători mici și mijlocii din agricultură, prin oferirea de oportunități de învățare prin practică și în strânsă cooperare cu comunitatea locală”. 

Sunt ultimele zile de înscriere la concursul de proiecte din cadrul Cities of Tomorrow #10 – Ediția aniversară, eveniment de top organizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, până luni 14 martie 2022.

Aveți proiecte pentru orașul / regiunea Dvs. care contribuie la:

• Marketingul regiunii / al locației investiționale
• Dezvoltarea urbană sustenabilă
• Implementarea de soluții inteligente
• Îmbunătățirea calității vieții?

Cele mai bune proiecte vor avea posibilitatea să se prezinte în cadrul evenimentului și în zona de marketplace. Câștigătorii vor beneficia de premii pentru încurajarea dezvoltării viitoare a proiectelor lor și de promovare prin AHK Romania pe durata unui an de zile.

Sesiunea de prezentare a proiectelor câștigătoare va fi un element important al conferinței Cities of Tomorrow #10, din data de 12 aprilie 2022. Împreună cu juriul internațional de specialitate, se vor selecta în avans proiectele câștigătoare. În ziua evenimentului, câștigătorii vor avea la dispoziție câte 10 minute pentru prezentarea proiectelor, după care vor putea răspunde întrebărilor din public.

Premiul pentru câștigătorul categoriei societatea civilă / ONG / asociație: participarea la o delegație de afaceri organizată de AHK Romania în domeniul dezvoltării durabile în Germania.

Premiul pentru câștigătorul categoriei mediul de business: 1 an de parteneriat econet romania

Premiul pentru câștigătorul categoriei administrație publică: participarea ca vizitator la Expo Real 2022, cel mai important târg din Europa pentru proiecte imobiliare și investiții (mai multe detalii despre ultima noastră prezența la Expo Real, aici)

Înregistrarea se face online până la data de 14 martie 2022, prin completarea acestui formular. Tot ce trebuie sa ne mai trimiteți este prezentarea proiectului înscris (preferabil format PPT / PDF). Până la data de 4 aprilie 2022 veți primi confirmarea calificării în etapa finală.

Agenda completă a evenimentului poate fi consultată aici.

Pentru a vă rezerva un loc pentru conferință & mese rotunde,  înregistrați-vă aici, folosind link-ul dvs. personalizat.

Descoperiți mai multe detalii despre conceptul și structura evenimentului pe www.citiesoftomorrow.ro.

Banca Comercială Română (BCR) primește, începând din această săptămână, cereri pentru programul Noua Casă.

BCR oferă creditul Noua Casă cu o dobândă de  3.17% (2% + IRCC (1,17%) și 0 costuri pentru analiza dosarului. Avansul minim este de 5% pentru locuințe care valorează până la 70.000 euro, echivalent lei, și 15% pentru locuințe care valorează între 70.001 si 140.000 de euro, echivalent lei. Suma maximă care poate fi obținută poate ajunge la 119.000 euro, iar termenul maxim de acordare este de 30 de ani. Creditele Noua Casă BCR se acordă în limita plafonului disponibil alocat.

BCR le recomandă tuturor clienților care solicită creditul Noua Casă de la BCR să se orienteze și către protecția lor și a celor dragi pe perioada derulării creditului, printr-o asigurare de viață care acoperă împrumutul în cazul decesului. La asigurarea de viață se pot adăuga asigurări suplimentare, care acoperă ratele în cazurile de șomaj involuntar, concediu medical prelungit și invaliditate parțială și permanentă, precum și asigurări pentru afecțiuni grave, care acoperă total sau parțial creditul, în funcție de diagnosticul medical. Oferta actuală cuprinde o reducere cu 25% a costului lunar al asigurării de viață. Costul este descrescător, calculându-se lunar în funcție de soldul creditului.

BCR oferă și credit ipotecar standard cu dobândă fixă pe 5 sau 10 ani, produs extrem de util și accesat de către clienții care își doresc o predictibilitate a sumelor de plată, mai ales în actualul context de evoluție a inflației și, implicit, a dobânzilor. Anul trecut, produsul ipotecar standard, BCR Casa Mea, a reprezentat 71% din totalul vânzărilor de credite imobiliare ale băncii.

Exemplu de calcul Noua Casă BCR:

• Credit: 230.000 RON
• Perioadă: 30 ani
• Dobândă: 3,17% (2% + IRCC), IRCC: 1,18%
• Comision evaluare imobil: 470 lei, inclusiv TVA
• Comision de gestiune FNGCIMM  – 0,30% anual, calculat la valoarea garanţiei
• Rata lunara: 991 lei (nu include comisionul de gestiune datorat FNGCIMM)
• Valoare totală plătibilă: 357.195 lei 
• Dobândă anuală efectivă (DAE): 3,23 %

Din plafonul total de 1,5 miliarde de lei acordat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) pentru cele 14 bănci intrate în programul “Noua Casă”, 497 milioane de lei au revenit BCR. Fondurile alocate BCR reprezintă 33% din totalul garanțiilor puse la dispoziție de Guvernul României pentru acest program. 

BCR s-a alaturat programului „Prima Casă”, transformat recent în „Noua Casă”, încă din 2009. De atunci, 1 din 4 români a ales să își achiziționeze o locuință la BCR prin acest program guvernamental. 

Mai multe detalii despre condițiile și pașii necesari obținerii creditului Noua Casă BCR sunt disponibile aici, pe site-ul BCR. Detalii despre Casa Mea, creditul standard ipotecar al BCR găsiți aici.

Bilanțul ultimelor două săptămâni pe piața muncii:

• creștere pe oferta de joburi remote,
• locurile de muncă în afară în scădere față de perioada anterioară,
• numărul total de joburi disponibile e cu 19% mai mare comparativ cu aceeași perioadă din 2021.

Din data de 24 februarie până în prezent, pe platforma de recrutare eJobs.ro au fost publicate peste 15.000 de oportunități de angajare. Deși în ușoară scădere față de perioada similară, din cauza contextului geopolitic, numărul total de joburi se menține cu 19% mai mare față de perioada similară a anului trecut și peste nivelul din 2020. În același timp, în ultimele două săptămâni, se observă o creștere și în ceea ce privește numărul de locuri de muncă remote de la 5%, cât erau în perioada anterioară, la 7,7% din numărul total de joburi, potrivit datelor eJobs România, liderul pieței de recrutare din România.

„Venim după doi ani dificili, în care majoritatea companiilor și candidaților s-au adaptat la noile condiții de lucru remote. În contextul ridicării tuturor restricțiilor, tot mai mulți angajatori doresc să-și aducă echipele la sedii, măcar pentru câteva zile pe săptămână. Cu toate acestea, creșterea numărului de locuri de muncă din ultimele două săptămâni ne spune că sunt tot mai mulți angajatori care înțeleg că nevoia de flexibilitate a angajaților nu dispare odată cu restricțiile, ci rămâne cât se poate de reală. Însă, cu siguranță, revenirea la munca de birou și continuarea în sistem hibrid se vor accentua tot mai mult în perioada următoare. Angajările pe toate domeniile și industriile vor continua, chiar și în contextul incert în care ne aflăm, căci nevoia acută de personal rămâne o constantă pe piața muncii”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară.

Principalele orașe cu cele mai multe joburi noi rămân București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov și Iași. Acestea au totalizat peste 10.000 de locuri de muncă noi publicate în ultimele două săptămâni. De asemenea, după o perioadă lungă de timp, primele trei orașe de provincie, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov, nu mai reușesc nici să depășească, nici să egaleze oferta de joburi din Capitală.

Cele mai active domenii din punctul de vedere al recrutărilor în ultimele două săptămâni sunt Retail, Prestări Servicii, Call Center/BPO, IT&C și Industria alimentară. În ciuda incertitudinii cauzate de contextul actual, planurile de recrutare ale companiilor rămân în picioare, ținând cont de nevoia tot mai mare de angajați, care inclusiv în ultimii doi ani a fost constantă pentru aceste domenii și nu numai. 

În ceea ce privește dorința candidaților de a-și găsi un loc de muncă, aceasta este la cote înalte chiar și în acest moment, când piața e în continuare favorabilă lor ca urmare  a puternicului deficit de talente resimțit pe toate palierele. De la începutul acestui an până în prezent, românii au depus peste 2,2 milioane de candidaturi pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România. Doar în ultimele 2 săptămâni s-au înregistrat peste 410.000 de aplicări, în ciuda incertitudinii generate de contextul actual.

Dacă e să ne uităm la apetența românilor pentru joburile remote, trendul rămâne unul ascendent: tot mai mulți angajați caută locuri de muncă flexibile, care să le permită să lucreze de acasă. Procentul de aplicări pentru joburile remote din ultimele două săptămâni este de 11,9%. În perioada anterioară, acesta era 10,9%, iar, în 2021, 9,5% dintre aplicări erau pentru locuri de muncă remote, în timp ce în același interval din 2020, 24 februarie-9 martie, doar 1,7% dintre candidaturi vizau joburile pe care le puteai face de acasă.

Din punctul de vedere al interesului românilor pentru joburile în afară, acesta rămâne unul scăzut. Aplicările din ultimele două săptămâni pentru locurile de muncă din străinătate sunt la același nivel cu perioada anterioară, respectiv 1,7% din oferta totală de joburi. Totuși, observăm o ușoară creștere față de 24 februarie-9 martie 2021 (când aplicările internaționale erau la 1,2%), însă sunt în continuare sub nivelul anterior declanșării pandemiei: în aceeași perioadă din 2020, 2,2% dintre aplicări mergeau către joburile din afară.

„În acest moment piața muncii funcționează la intensitate normală pentru că nevoia acută de talente nu poate fi pusă pe pauză. Angajatorii își continuă procesele de recrutare, iar candidații continuă să fie, în cele mai multe domenii, greu de convins și de fidelizat. E nevoie deci să fim în continuare cât se poate de creativi și de agili și să găsim soluții noi, care să răspundă nevoilor momentului”, mai spune Bogdan Badea.

Comisia Europeană trebuie să ia măsuri urgente și să aplice imediat mecanismul de condiționalitate privind statul de drept prin trimiterea unei notificări scrise statelor membre în cauză.

Într-o rezoluție adoptată joi cu 478 de voturi pentru,155 împotrivă și 29 abțineri, eurodeputații au salutat hotărârea recentă a Curții de Justiție a UE (CJUE) de respingere a acțiunilor întreprinse de Ungaria și Polonia împotriva Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazată pe statul de drept, precum și concluziile Curții potrivit cărora regulamentul este în conformitate cu dreptul UE și cu competențele sale în ceea ce privește statul de drept.

Parlamentul subliniază că „este timpul” ca Comisia să își îndeplinească îndatoririle în calitate de gardian al tratatelor UE și să reacționeze la încălcările continue ale principiilor statului de drept în unele state membre ale UE, care reprezintă un pericol pentru interesele financiare ale Uniunii Europene.

Inacțiunea față de structurile oligarhice slăbește întreaga Uniune Europeană, afirmă textul, insistând asupra faptului că banii contribuabililor trebuie protejați împotriva celor care subminează valorile UE.

Deputații consideră că răspunsul Comisiei la hotărârile CJUE din 16 februarie 2022 este „inadecvat” și subliniază că Comisia are datoria de a pune în aplicare legislația UE „indiferent de calendarele electorale din statele membre”.

Rezoluția ia act de faptul că, în octombrie 2021, Parlamentul a lansat o acțiune împotriva Comisiei pentru neaplicarea regulamentului și pentru „tentativa sa de a câștiga timp”. Deputații subliniază că mecanismul de condiționalitate privind statul de drept ar trebui să se aplice atât bugetului Uniunii Europene, cât și fondurilor din pachetul NextGenerationEU.

Regulamentul privind condiționalitatea bugetară a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, dar Comisia nu l-a aplicat până în prezent. La 11 martie 2021, Polonia și Ungaria au contestat regulamentul în fața Curții de Justiție a UE. Curtea s-a pronunțat la 16 februarie 2022, respingând ambele recursuri.