Locuri de muncă vacante

Florin Antonescu
-
0
Locuri de muncă vacante

Agenţii economici din județul Ilfov au înregistrate la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov 1427 de locuri de muncă vacante: 65 – pentru studii superioare, 422 – pentru studii medii, 320 – pentru muncitori calificaţi, 620 – pentru muncitori necalificaţi.

Oferta este în profesiile, meseriile, ocupaţiile: manager, șef șantier, consilier juridic, analist servicii client, asistent comercial, specialist marketing, inginer mecanic, tehnician electrotehnic, asistent medical generalist, agent de vânzări, agent reclamă publicitară, agent servicii client, asistent manager, secretară, gestionar depozit, recepționer hotel, operator introducere, validare și prelucrare date, dispecer, bucătar, lucrător comercial, casier, agent de securitate, agent de securitate și intervenție, instalator apă canal, instalator instalații tehnico-sanitare, vopsitor, sudor, lăcătuș mecanic, mecanic agricol, mecanic auto, electrician auto, tâmplar universal, șofer autoturisme și camionete, stivuitorist, menajeră, femeie de serviciu, muncitor necalifict în agricultură, ambalator manual, sortator deșeuri,  manipulant mărfuri, comisioner, paznic, portar etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul ANOFM  https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Căşti profesionale Tellur Voice lansate de ABN Systems International

Florin Antonescu
-
0
Căşti profesionale Tellur Voice lansate de ABN Systems International

Compania ABN Systems International, unul dintre liderii pieţei de accesorii telecom și produse Smart Home din România, deţinătoare a brandului Tellur, anunță că „lansează gama proprie de căşti profesionale, Tellur Voice, destinată centrelor de customer care, spaţiilor business şi home office. ABN Systems își propune să valorifice tendința ascendentă a pieței căștilor profesionale, constatată, în ultimii ani, atât la nivel global, cât și în România.

ABN Systems International face trimitere la studiul „Growth Opportunities in the Global Professional Headset Market, Forecast to 2027”, realizat de Frost & Sullivan, companie de cercetare de piață din SUA, și semnalează că „piaţa globală de căşti profesionale a înregistrat venituri în valoare de 1,98 miliarde de dolari în 2020, cu 42,3% mai mult decât în 2019. Estimările specialiştilor arată că piaţa globală de căşti profesionale va înregistra creşteri şi în următorii ani, în 2027 ajungând la o valoare totală de 4,44 de miliarde de dolari, respectiv o creștere cu 15,3% a volumelor vândute. 

În acest context favorabil de piață, căştile profesionale Tellur Voice vor fi disponibile pe piaţa din România, începând de săptămâna aceasta. Ele asigură un sunet impecabil, iar utilizatorii pot beneficia de conversaţii clare, datorită microfonului care anulează zgomotele de fundal. Sunt uşor de utilizat şi au un preţ competitiv. 

Acestea pot fi conectate la orice dispozitiv cu port USB standard sau Type C. Dispun de o telecomandă încorporată ce permite controlul volumului, iniţierea şi finalizarea apelurilor, precum şi setarea în modul mut. Căştile permit o rotaţie de 11 grade, iar microfonul este ajustabil până la 315 grade. Confecţionate din piele sintetică şi având o greutate foarte scăzută, ele oferă un spor de confort la utilizare. 

Căştile profesionale îmbunătăţesc experienţa comunicării, a întâlnirilor online şi nu afectează auzul, dacă sunt folosite intensiv. Dispun de o conectivitate Quick Disconnect, iar cu ajutorul unui adaptor Tellur pot fi conectate la orice PC sau telefon de birou”. 

George Barbu, CEO ABN Systems International: „Lansarea acestei game de căşti profesionale cu fir, Tellur Voice, se înscrie în strategia noastră de dezvoltare, urmând direcţia extinderii portofoliului de produse Tellur. În ultimii ani, schimbarea modului de lucru al oamenilor la nivel mondial a dus la o creştere a vânzărilor de căşti profesionale în toată lumea. De asemenea, realitatea virtuală, telemedicina, și educaţia online contribuie la această creştere. Ne dorim ca prin această nouă gamă de căşti să aducem un plus de valoare şi confort celor care folosesc în mod intensiv telefonul sau au nevoie de a fi permanent conectaţi online la un PC, pentru comunicarea la serviciu, pentru diferite cursuri, conferinţe și evenimente. Atunci când eşti permanent conectat e important să porţi căşti de calitate superioară, pe care să le poţi folosi uşor, care să nu-ţi afecteze sănătatea şi care îţi asigură o comunicare optimă cu interlocutorii.” 

Produsele Tellur din portofoliul ABN Systems înregistrează succese de vânzări, de la an la an în toate cele aproape 30 de ţări unde se vând. Căştile Tellur au avut creşteri de până la 50% în 2021, aflându-se printre produsele cel mai bine vândute în 2020 şi 2021.
 

Forumul Economic Național „Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040”

Florin Antonescu
-
0
Forumul Economic Național „Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040”

Asociația pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER) au organizat Forumul Economic Național „Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040”. Evenimentul, găzduit de Aula Magna a ASE, a reprezentat abordarea pe o treaptă superioară, de sinteză și, în același timp, de perspectivă reconfirmată, a demersului de-acum bine cunoscut mediului economic, universitar, academic și științific inițiat în 2017, la împlinirea a 10 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană și derulat sub forma unui ciclu de dezbateri și analize până în februarie 2020, la declanșarea pandemiei de Covid-19.

În contextul forumului actual, care a reunit exponenți ai cercetării și învățământului superior de profil economic, ai mediului de afaceri, ai mass-media, dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a reiterat valențele modelului economic propus spre cunoaștere și concretizare, un model bazat pe resursele și capacitățile românești și, în același timp, inseparabil, un model realizabil în Uniunea Europeană: „Este un model care urmărește să definească, pentru prezent și viitor, coordonatele principale ale construirii unei economii naționale românești, ca o economie bazată pe potențialul real uman, material, natural, mineral și financiar al României. O economie bazată pe cunoaștere, pe cercetare și inovare, în concordanță cu interesul național, dar puternic deschisă și ancorată economiei UE și economiei mondiale, ținând seama de noile redefiniri și schimbări esențiale la nivel european și mondial, schimbări fundamentale determinate de pandemia de Covid-19, de situațiile conflictuale și de reconsiderarea globalizării. România trebuie să fie în pas cu evoluțiile actuale și viitoare din lume.”

Președintele ASPES a reamintit că, pe durata elaborării lui, modelul economic românesc în orizontul anului 2040 s-a conturat în urma a 22 de dezbateri specializate, organizate în decursul a cinci ani, la Banca Națională a României, în universități, la Camera de Comerț și Industrie a României, la CEC Bank. Rezultatele au fost reunite în lucrarea de anvergură Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană – Orizont 2040, Editura Economică, București, 2021 (668 de pagini, format 17×24), prezentată și în contextul forumului național. Dr. ec. Constantin Boștină a anunțat că pasul următor îl reprezintă constituirea unui grup de experți care să elaboreze un document științific de sinteză pentru prezentare decidenților la nivelul statului. Totodată, sublinierea a vizat menținerea permanentă în abordarea din perspectivă științifică în afara partizanatului politic.

În calitate de gazdă a forumului național și de coordonator al lucrării Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană – Orizont 2040, împreună cu dr. ec. Constantin Boștină și cu regretatul profesor Gheorghe Zaman, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București, a reafirmat rolul cercetării științifice și al învățământului superior în fundamentarea deciziilor asupra direcțiilor de evoluție economică și socială a țării.

În reuniunea plenară a forumului economic au susținut expuneri și au exprimat puncte de vedere prof. univ. dr. Mircea Coșea – membru fondator al ASPES, Valentin Lazea – economist-șef al BNR, Mihai Daraban – președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, vicepreședinte la ASPES, Andrei Rădulescu director la Banca Transilvania, Gabriel Carnariu – președintele Consiliului Tineretului din România.

Lucrările forumului s-au desfășurat, de asemenea, într-o diversitate unitară de secțiuni, acoperind o arie tematică elocventă pentru complexitatea prefigurărilor economice, sociale, educaționale, științifice ale României deceniilor care vin:

– Management guvernamental simplu și eficient; prognoze și planificare; descentralizare și o nouă organizare administrativ-teritorială a României

– Potențialul real de resurse al României – valorificare în interes național. Independența și securitatea energetică a României

– Industrii ale viitorului în România

– Relansarea și fortificarea sectorului IMM-urilor

– Digitalizarea, nevoie stringentă a viitorului României

– Independența și de securitatea agro-alimentară. România – Orizont 2040

– Economia și viața social în zona montană. România – Orizont 2040

– Creșterea demografică și stabilizarea forței de muncă în România 

– Turism și servicii balneare în România

– Ecosistem de educație, cercetare și inovare în România – Orizont 2040

– Problematică actuală și previziuni pentru sistemul de sănătate din România

– Pactul Verde pentru Europa. Gestiunea apei în România

– Finanțarea dezvoltării României. Resurse ale piețelor financiare, bancare și nebancare românești. Bugetare multianuală

– Repoziționarea parteneriatului economic al României în noul context European și internațional. Spațiu economic comun: România-Republica Moldova

– România – Orizont 2040, în viziunea tineretului, elevilor și studenților

Foto: Ecopolitic 

Microsoft caută peste 350 de specialiști IT pentru echipele Microsoft Development Center

Economistul
-
0
Microsoft caută peste 350 de specialiști IT pentru echipele Microsoft Development Center

 

Adina Vidroiu, Microsoft: „Extinderea activității centrului nostru de dezvoltare reflectă dinamismul, energia și transformarea continuă a echipei Microsoft”

Microsoft continuă strategia de dezvoltare în România prin crearea de noi oportunități pentru specialiștii în software din țara noastră în cadrul Microsoft Development Center. Accesul la tehnologie are rolul de a determina creșterea economică și de a deschide tuturor noi oportunități de a-și atinge potențialul, iar România are toate avantajele pentru a deveni un centru de inovație la nivel european, un hotspot digital regional, grație talentului şi expertizei specialiştilor români în acest domeniu.

De altfel, România se situează peste media europeană la procentul de absolvenți în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM). Peste 43% din studenții din România sunt absolvenți ai unor facultăți tehnice, în condițiile în care media europeană este de 30%. În plus, anual, aproape 10.000 de specialiști în domeniul IT, inclusiv în platforme de tip Cloud, ies de pe băncile facultăților. Cei peste 200.000 de dezvoltatori de software prezenți în România situează țara noastră pe locul 6 în lume din perspectiva numărului de profesioniști IT certificați pe cap de locuitor, în fața unor țări precum SUA sau India, unde se află unele dintre cele mai importante Centre de dezvoltare și inovare ale Microsoft.

În prezent, sunt peste 1.800 de persoane care lucrează pentru Microsoft în România, dintre care peste 200 în cadrul Microsoft Development Center. În contextul dezvoltării accelerate de soluții tehnologice, cu impact asupra transformării digitale, Microsoft și-a propus să-și mărească echipa cu peste 500 de persoane până la finalul acestui an. Din acest total, peste 350 de noi poziții sunt destinate specialiștilor și tinerilor pregătiți în domeniul dezvoltării de software în vederea extinderii echipelor Microsoft Development Center pe plan local, dar mai ales regional.

„În ultimele două decenii, Microsoft și-a construit o prezență puternică în România, fiind martorii unei transformări continue incredibile. Extinderea activității Microsoft Romania Development Center reflectă dinamismul, energia și transformarea continuă a echipei noastre. Ne dorim să rămânem un partener de încredere al economiei și societății românești, abordând împreună provocările viitorului și descoperind, tot împreună, noi oportunități de creștere și parteneriat în ecosistemul local. Am trecut printr-o evoluție accelerată și suntem încântați că putem contribui la misiunea declarată a companiei, ca fiecare om sau organizație să-și atingă adevăratul potențial. Ne dorim să valorificăm și dezvoltăm talentul și expertiza specialiștilor de software din țara noastră, să le oferim posibilitatea de a crea produse și servicii cu adevărat inovatoare cu impact global”, a declarat Adina Vidroiu, HR Director, Microsoft România, Grecia, Cipru și Malta.

Noile roluri din cadrul Microsoft Romania Development Center, înființat în anul 2020, ca urmare a preluării companiei de servicii de inginerie și design de software Movial, oferă libertate și flexibilitate în dezvoltarea și crearea de soluțiile tehnologice destinate piețelor și organizațiilor din întreaga lume, nu doar pieței locale. Având ca principal focus stimularea inovației, noii membri ai echipelor din cadrul Development Center vor contribui la eforturile de dezvoltare Azure, Office 365, Teams și Surface, la accelerarea dezvoltării și adoptării de noi tehnologii (cloud, AI, machine learning) și la crearea de experiențe personalizate pentru clienți. 

Astfel, Microsoft caută Ingineri Software, indiferent de nivelul de senioritate, care să proiecteze și să implementeze scenarii pentru diversele verticale ale companiei și ale clienților. Aceste verticale includ o expunere la tehnologii atât de backend (C#, Java, C++/C), cât și de frontend (JavaScript, TypeScript, React). Compania vizează, de asemenea, Product Managers cu experiență în ciclul de viață al produselor software, de la nivel mediu până la un nivel ridicat de senioritate, care să definească și să gestioneze caracteristicile specifice ale unui produs, să asigure alinierea cerințelor între toți participanții implicați într-un proiect și să colaboreze îndeaproape cu echipele de Software Engineers din procesul de dezvoltare.

„Cu ajutorul noilor tehnologii, Microsoft dezvoltă și implementează soluții care sprijină organizațiile din lumea întreagă să-și valorifice oportunitățile și să facă față noilor provocări generate de progresul tehnologic. Echipa de ingineri și specialiști software se află în centrul activității noastre. Noii membri ai echipelor Microsoft Development Center vor avea șansa de a lucra pentru o companie a cărei cultură organizațională se bazează pe încurajarea oamenilor să devină mai buni în ceea ce fac. Ne dorim ca angajații noștri să simtă că au acces la oportunități de dezvoltare, că pot învăța continuu și că pot împărtăși lucrurile pe care le învață. Suntem încântaţi că, în 2022, am fost recunoscuţi ca angajatorul cel mai atractiv din România, dar şi din industria IT. Acest lucru vine ca o confirmare a faptului că viziunea noastră şi cultura de a pune oamenii pe primul loc au cu adevărat un impact pozitiv”, a mai afirmat Adina Vidroiu.

În 2022, Microsoft a fost desemnat cel mai apreciat angajator din România în două dintre cele mai importante studii de specialitate – Randstad România Employer Brand 2022 și „Top 100 cei mai doriți angajatori”, derulat de Catalyst Solutions. 

Microsoft ocupă prima poziție în Topul celor mai apreciați angajatori din România, conform studiului Randstad Employer Brand 2022, o cercetare independentă realizată de liderul mondial în servicii de recrutare care analizează în profunzime brandul de angajator pe 31 de piețe ce reprezintă 70% din economia globală. Microsoft a ocupat primul loc și în Topul Celor Mai Doriți Angajatori realizat de Catalyst Solutions, pentru al doilea an consecutiv, compania fiind apreciată de respondenți drept un angajator cu o cultură organizațională puternică, preocupat constant de mediul de lucru și de angajați. 

Cele mai importante criterii în alegerea angajatorului de către participanții la aceste studii au fost pachetul salarial și de beneficii, atmosfera plăcută la locul de muncă, siguranţa locului de muncă, echilibrul între viaţa profesională și viaţă personală și preocuparea pentru dezvoltarea competențelor. 

Educația este un vector generator de progres, iar una dintre preocupările Microsoft este crearea unei culturi a învățării continue. Alături de ecosistemul de parteneri, compania investește permanent în formarea de specialiști în domeniul IT și dezvoltarea acestei verticale a economiei românești. Dezvoltarea pe care a cunoscut-o această industrie generează o cerere foarte mare de forță de muncă și contribuie semnificativ la PIB-ul României, estimările indicând faptul că, până în anul 2025, în România vor fi create peste 650.000 de locuri de muncă pe roluri tehnice / IT. 

ING Bank România a finanțat grupul Boromir cu peste 25 milioane euro pentru modernizarea centrelor de producție din Râmnicu Vâlcea

Economistul
-
0
ING Bank România a finanțat grupul Boromir cu peste 25 milioane euro pentru modernizarea centrelor de producție din Râmnicu Vâlcea

 

ING Bank România a acordat credite pentru investiții de peste 25 milioane de euro grupului Boromir, cea mai mare afacere cu capital românesc din sectorul de morărit şi panificaţie. Împrumuturile pe termen lung sunt acordate bilateral și au în vedere retehnologizarea și modernizarea fabricilor din Râmnicu Vâlcea, inclusiv construirea unui nou depozit și spațiu de producție, automatizarea proceselor de producție și lansarea unor noi linii de produse.

„Deși contextul economic incert se prelungește, ne bucurăm să fim alături de antreprenori români pentru a-i ajuta să își extindă afacerea, să își digitalizeze procesele operaţionale și să își modernizeze fabricile din țară. La ING, credem că progresul este mereu posibil și susținem afacerile care contribuie la evoluția economiei românești. Astfel, în ultimii trei ani, am acordat grupului Boromir tranșe succesive de finanțare în valoare de peste 25 milioane de euro”, a explicat Ștefan Dinu, Head of Lending, divizia Wholesale Banking, în cadrul ING Bank România. 

În anul 2021, grupul Boromir a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri consolidate de 22,5%, ajungând la o valoarea nominală a cifrei de afaceri de 136 milioane de euro. Printre noutățile lansate, se numără crearea unor game de produse sezoniere, vegane și fără gluten. Pentru piața B2B, grupul a adăugat în portofoliu două tipuri de făină profesională pentru pizza. Din luna aprilie 2020, a deschis și magazinul online boromirmarket.ro, cu livrare la domiciliu în toată ţara. 

„Grupul Boromir a beneficiat de sprijinul ING Bank încă din anul 2003, fiind alături de noi la toate investiţiile pe care le-am derulat şi pe care le avem în derulare. Parteneriatul Boromir – ING Bank a realizat investiţii majore, ce ne-au ajutat să ne diversificăm canalele de distribuție pe piața internă, să creştem exporturile şi să ne extindem continuu portofoliul de produse”, a spus Constantin Boromiz, CEO şi fondator al grupului Boromir.

În prezent, echipa Boromir a ajuns la peste 1.400 de angajați, ca urmare a dezvoltării pe mai multe linii de business. Morăritul este susținut de trei mori de grâu, o moară de mălai și de silozuri de cereale cu o capacitate de 90.000 de tone. O altă linie de business esențială este reprezentată de produsele dulci de cuptor. De asemenea, grupul Boromir și-a consolidat poziția pe segmentele de snacks, de prăjituri, dar și de produse de gătit acasă.

Platformele de producție ale grupului se regăsesc în Râmnicu Vâlcea, Buzău, Sibiu, Deva și  Slobozia.

 

ROMÂNIA TREBUIE SĂ SE MOBILIZEZE URGENT PENTRU A FACE FAȚĂ PROVOCĂRILOR CARE O PÂNDESC

Economistul
-
0
ROMÂNIA TREBUIE SĂ SE MOBILIZEZE URGENT PENTRU A FACE FAȚĂ PROVOCĂRILOR CARE O PÂNDESC

Cum arată noul model de globalizare, în contextul creat de un cumul de evenimente nedorite și neanticipate de nimeni, precum pandemia, criza prețurilor la energie sau conflictul armat dintre Rusia și Ucraina? Uneori pare că știm să gestionăm, alteori pare că totul a scăpat de sub control. Părerile sunt împărțite, Europa face tot ce poate pentru a menține echilibrul, însă cel mai probabil va fi nevoie să se reinventeze. Unde se situează România în toată această repoziționare?

Momentan specialiștii spun că suntem în derivă, dar dacă ne mobilizăm avem toate șansele să devenim un jucător strategic în zona energetică, dar și în cea alimentară. Marea Neagră este cea care poate da un suflu nou atât economiei noastre, dar și celor din jurul țării.


Un lucru este cert: Noua Economie are nevoie de câteva direcții guvernate de certitudine, de stabilitate politică, de securitate energetică și de coerență a politicilor publice europene și autohtone. Desigur, condiția este ca toți cei implicați, de la simpli cetățeni, până la decidenți, să înțeleagă rolul esențial al politicilor europene reorientate către schimbare creativă, către restructurarea economiei capitaliste către aducerea în practica curentă a celor mai avansate și mai îndrăznețe idei și tehnologii ce vor transforma fundamental relațiile dintre mijlocele de producție.


În tot acest proces de transformare, EM360 și România Durabilă au creat un cadrul de discuție între decidenți și reprezentanți ai mediului de afaceri, alături de nume importante ale mediului academic.
Evenimentul „Politici Europene și Business în Noua Economie” a adus, printre altele, în prim-plan importanța întreprinderilor mici și mijlocii, în condițiile în care ele reprezintă țesutul economic european dominant. IMM-urile sunt cele care aduc peste jumătate din valoarea adăugată de la nivelul european.

În această direcție s-a dus și România. În 2021 întreprinderile mici și mijlocii și-au crescut cu 13% contribuția la bugetul național. Dar trebuie să vedem cum le protejăm, pentru că în momentele de crize ele sunt fragile în fața provocărilor. Ce oportunități oferă la acest moment Uniunea Europeană pentru ele a explicat Victor Negrescu, membru al Parlamentului European.

Însă, măsurile și trendurile dictate de Uniunea Europeană nu trebuie însușite în proporție de 100%. Ele trebuie adaptate fiecărei țări în parte, în funcție de contextul specific, altfel ele nu își vor putea produce efectele scontate, indiferent de domeniul la care ne referim. Maria Grapini, membră a Parlamentului European, a explicat că România nu se poate dezvolta cu adevărat dacă nu înțelege acest mecanism esențial.


România este la ani lumină de realitatea Europei. Ce ne lipsește? Performanța, viziunea, inovația, pe scurt, spune Gabriel Vlăduț, vicepreședintele CNIPMMR. Iar cea din urmă, inovația, împreună cu formarea profesioniștilor ar aduce beneficii reale în primul rând companiilor mici și mijlocii, care sunt coloana vertebrală a economiei.

Însă, faptul că mediul de afaceri nu este suficient de implicat în discuțiile cu statul legate de o strategie de business este cauzat de o lipsă de încredere. Iar acest lucru se întâmplă pe fondul unei alte lipse: cea a educației. România are cel mai mic procent al adulților care se implică în educația continuă, indiferent de domeniu, iar asta se resimte la nivel economic, spune Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România.


Problemele nu sunt doar la nivel de business, ci și în rândul cetățenilor, pentru care presiunea financiară deja s-a acutizat. Creșterea costului vieții este un șoc foarte mare și pare să nu fie unul doar temporar, în opinia macroeconomistului Laurian Lungu. El a explicat că dacă salariile nu vor crește în România, oamenii vor simți din ce în ce mai tare presiunea traiului zilnic.


Iar la nivel macro, plătim astăzi dobânzi la împrumuturi aproape comparabile cu investițiile pe care le facem din bugetul statului, ceea ce este inadmisibil, este de părere Cristian Păun, cercetător ASPES. Europa „în două viteze” despre care se vorbește în aceste zile, este deja o realitate, mai spune profesorul, pentru că UE este împărțită de mulți ani între euro și non-euro. Iar în România dezechilibrele nu doar că se simt, ci sunt și scăpate de sub control. Soluția pentru redresare ar fi reforme care să pună presiune pe cheltuielile statului subliniază Păun.


Nici dacă privim mai departe de tabloul mioritic, lucrurile nu stau prea bine. Estul se află în prima linie în acest moment din punct de vedere al amenințărilor, fiind în proximitatea conflictului armat din Ucraina. Cum ar trebui să gestioneze România presiunea economică, resimțită deja, dar și cum ar putea să controleze prețul energiei a explicat europarlamentarul Cristian Bușoi în cadrul evenimentului „Politici Europene și Business în Noua Economie.


În plus, și tranziția verde despre care se tot vorbește ca fiind un colac de salvare este încă privită în România cu scepticism și ca un cost. Raportul de țară arată că țara noastră este pe ultimul loc în UE în ceea ce înseamnă valoarea adaugată pe care o putem genera din resursele naturale. Pentru a vedea însă oportunitățile reale este nevoie de schimbări de comportamente, la fel cum trebuie să se întâmple și în cazul digitalizării, este de părere europarlamentarul Dragoș Pâslaru, prezent la dezbaterea organizată de EM360 și România Durabilă.


Vorbeam la început și despre o criză a alimentelor. Ea este o reală preocupare la nivel european, având în vedere că 35 de milioane de europeni nu au acces la o masă caldă nici măcar o data la 3 zile. Provocările sectorului sunt foarte mari, mai ales pe fondul conflictului ruso-ucrainean, așa că mobilizarea la nivelul Parlamentului European este în toi. Despre planurile de acolo a vorbit europarlamentarul Daniel Buda, în cadrul dezbaterii „Politici Europene și Business în Noua Economie”.

Ce trebuie reținut este că marele perdant al actualei crizei globale este Uniunea Europeană, de aceea trebuie să își reconstruiască politicile, a subliniat în cadrul dezbaterii profesorul Mircea Coșea, doctor în economie.


Evenimentul s-a bucurat de sprijinul Federației Patronale Petrol și Gaze în calitate de partener strategic și al partenerilor instituționali – ASPES și RomEficiența. Parteneri media: Agerpres, Economistul, Club Economic, Financial Intelligence, Money, The Diplomat, Bugetul, Lumea Justiției și Lumea Banilor. Partener monitorizare media: Klarmedia.


Noua Economie susține dialogul permanent dintre mediul decident, mediul de afaceri și specialiști din principalele domenii de activitate, pentru a lua cele mai bune măsuri, coerente și aplicabile, care să asigure continuitatea industriilor cu cele mai mari contribuții la dinamica PIB-ului și identificarea celor mai profitabile domenii pentru relansare economică. Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360, care invită la construcție, acțiune, vitalitate – lucruri de care avem mare nevoie pentru reconstrucția economiei.

8 businessuri accelerate de InnovX-BCR, cu cele mai bune rezultate din ultimii doi ani, vor participa la SelectUSA Investment Summit de la Washington

Economistul
-
0
8 businessuri accelerate de InnovX-BCR, cu cele mai bune rezultate din ultimii doi ani, vor participa la SelectUSA Investment Summit de la Washington

 

8 businessuri de tehnologie din cadrul InnovX-BCR vor participa în perioada 26-29 iunie la cel mai important eveniment dedicat investițiilor străine directe din Statele Unite: SelectUSA Investment Summit. Cele opt companii fac parte din toate grupele acceleratorului InnovX-BCR 2020-2021 și au o cifră de afaceri sau finanțare atrasă între 50.000 de euro și peste 1 milion de euro și au fost selectate în funcție de rezultatele avute în ultimii doi ani – atragerea de finanțări, parteneriate și evoluție cifra de afaceri. Reprezentanții Cyscale, Smarthuts, Salarium, MOCAPP, Credit Sky (Invoice Cash), Kinderpedia, Headlight Solutions și Olstral vor participa la summitul ce promite să ofere oportunități importante de dezvoltare și finanțare businessurilor participante.

Trei din cele opt companii care au trecut prin acceleratorul InnovX-BCR, Cyscale, Salarium și Credit Sky (Invoice Cash), au fost deja selectate pentru a-și prezenta afacerile în fața unui panel de jurați, în sesiunile dedicate cybersecurității și fintech, din cadrul SelectUSA Tech Updates.  

SelectUSA Investment Summit a facilitat, în edițiile trecute, investiții totale de peste 58 de miliarde de dolari și reușește să atragă anual mai mult de 1.200 de investitori, din aproximativ 80 de piețe internaționale. Reprezentanții companiilor vor avea numeroase ocazii de networking și întâlniri cu investitori și reprezentanți locali, pentru a afla despre oportunitățile specifice de dezvoltare pentru afacerile lor pe teritoriul Statelor Unite. Banca Comercială Română a acoperit costul biletelor de acces la summit și pe cel al standurilor de prezentare, pentru toate cele opt companii participante. Pentru start-up-urile din grupa Grinders, costurile de transport și cazare au fost de asemenea acoperite de către bacă. 

„Am plecat în călătoria InnovX-BCR în urmă cu trei ani și jumătate, pentru că am crezut în importanța susținerii antreprenorilor din tehnologie, ei fiind cei care ne pot oferi soluții inovatoare pentru viitor și pot aduce valoare adăugată în economie. Programul contribuie real la dezvoltarea startup-urilor printr-o metodologie testată și bine pregătită, iar participarea la evenimente globale, așa cum este și summitul SelectUSA, este încununarea eforturilor depuse de antreprenori și a muncii echipei InnovX-BCR”, a afirmat Ionuț Stanimir, director de marketing și comunicare BCR și co-fondator InnovX. 

“Plecarea în Statele Unite este o oportunitate majoră pentru businessurile InnovX-BCR de a se conecta cu investitori și stakeholderi care le pot facilita scalarea la nivel global. Experiența deja acumulată de antreprenori în accelarator, fie că vorbim despre Startupuri, Scaleups sau Grinders, îi va ajuta să creeze cu ușurință relații și să-și prezinte cu încredere afacerile în fața posibililor finanțatori. Un avantaj considerabil al SelectUSA Investment Summit este că reunește sub același acoperiș experți din domeniul tehnologiei, dar și din sectorul administrativ, astfel încât se creează oportunități reale de dezvoltare pentru businessuri pe piața din SUA”,  spune Diana Dumitrescu, CEO InnovX-BCR. 

Participanții din cohorta Grinders 2020-2021:

  1. Salarium este prima soluție românească pentru plata instantă a salariului în avans și educație financiară. Salarium este un startup Fintech cu o dorință puternică de a schimba paradigma „zilei de salariu” și de a scurta decalajul dintre zilele lucrate și zilele plătite. Echipa Salarium are experiență în produse financiare și beneficii și vine cu o expertiză puternică în marketing și creșterea afacerilor. 
  2. MOCAPP este un startup martech (marketing și tehnologie) fondat în 2019. MOCAPP a creat o platforma de tipul Influencer Ads prin care companiile și agențiile folosesc pot automatiza procesele și reduce costurile cu 45% până la 70%. 

Participanții din cohorta Startups 2020-2021:

  1. Cyscale este o companie din Cluj-Napoca, care dezvoltă tehnologii multi-cloud de management, securitate și conformitate. Cyscale dezvoltă conceptul de Cloud Security Posture Management (CSPM) pentru a oferi o imagine de ansamblu a întregului cloud. Povestea Cyscale a început de la nevoia de a gestiona mai multe medii cloud răspândite în AWS, Azure și Google Cloud Platform. După o cercetare de piață, echipa Cyscale și-a dat seama că există foarte puține produse care oferă API-uri și modalități complete pentru operatorii Dev și dezvoltatori. Astfel, Cyscale au decis că vor crea „cel mai bun instrument pe care dezvoltatorii și managerii lor îl vor iubi și utiliza în activitatea lor zilnică de gestionare a cloudului”. 
  2. Credit Sky (Invoice Cash). În 2020, ICG a dezvoltat produsul Invoice Cash, un FinTech care aduce o soluție de finanțare complet digitală, modernă și inovatoare pentru IMM-uri. ICG abordează lipsa de lichidități pentru IMM-uri printr-o infrastructură IT modernă și scalabilă, care este ușor de utilizat, transparentă și operațională 24/7, 365 de zile/an.
  3. Kinderpedia este o platformă SAAS și o aplicație mobilă menită să ajute școlile primare și grădinițele, oferindu-le soluții complete de comunicare și gestionare. Platforma pune la dispoziția clienților un sistem de operare unic pentru a integra toate activitățile și nevoile operaționale, financiare și educaționale. Caracteristicile cheie ale Kinderpedia sunt comunicarea în timp real, interacțiunea personalizată și partajarea resurselor.

Participanții din cohorta Scaleups 2020-2021:

  1. Smarthuts este o soluție SaaS care permite distribuirea și monitorizarea sarcinilor atribuite angajaților sau contractorilor și optimizarea resurselor și proceselor implicate. Managerii vor ști ce fac angajații lor, în cât timp și câte resurse sunt implicate. SmartHuts păstrează o evidență completă a tuturor sarcinilor efectuate de către angajații la birou, de la distanță sau în locația clienților/ contractorilor și le evidențiază în fluxurile de lucru ale companiei.
  2. Headlight Solutions este o companie de tehnologie care furnizează produse și soluții B2B, specializată în cercetare-dezvoltare. Produsele companiei sunt: computere, terminale self-service, sisteme de conferință, platforme SmartCity & IoT și software elaborat. 
  3. Olstral este o companie producătoare de piese pentru industria de aviație, apărare, spațiu și implanturi ortopedice din titan, cu divizii specializate în vânzarea de echipamente avansate de fabricatie CNC și soluții IoT. 

Acceleratorul InnovX-BCR este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Microsoft, Oracle, IBM, Startup Grind, Mindspace, DLA Piper, EY, MIT CEE Forum și multe alte companii deschise inovării. Mai multe detalii despre Acceleratorul InnovX-BCR: www.bcr.ro/accelerator și www.innovx.eu.

O recesiune pentru a evita stagflația? Economia mondială, la răscruce de drumuri

Economistul
-
0
O recesiune pentru a evita stagflația? Economia mondială, la răscruce de drumuri

La patru luni de la începerea ostilităților din Ucraina, se pot trage primele lecții: conflictul, care va dura, a rupt deja echilibrul geo-economic global. Pe termen scurt, războiul exacerbează tensiunile într-un sistem de producție deja afectat de doi ani de pandemie și crește riscurile asupra economiei mondiale: în timp ce aceasta din urmă părea să se confrunte cu amenințarea stagflației, în urmă cu câteva săptămâni, schimbarea de ton a băncilor centrale, confruntate cu accelerarea inflației, a readus în prim plan perspectiva unei recesiuni, în special în economiile avansate.

În acest mediu complex, Coface a revizuit în jos evaluarea a 19 țări, dintre care 16 din Europa – cum ar fi Germania, Spania, Franța și Regatul Unit – și a făcut doar 2 revizuiri în sus (Brazilia și Angola). La nivel sectorial, numărul de retrogradări (76 în total, față de 9 îmbunătățiri) evidențiază răspândirea acestor șocuri succesive în toate sectoarele, atât la nivelul celor energetice (petrochimie, metalurgie, hârtie etc.), cât și la nivelul celor care sunt direct legate de ciclul creditului (construcții).

Pe măsură ce perspectivele se arată problematice, riscurile sunt în mod natural pesimiste și niciun scenariu nu poate fi exclus.

Încetinirea activității și riscul de stagflație devin din ce în ce mai clare

Cifrele de creștere din trimestrul I au fost sub așteptări în majoritatea economiilor dezvoltate. În plus, PIB-ul din zona euro a crescut într-un ritm slab pentru al 2-lea trimestru consecutiv, cu o scădere de -0,2% în Franța. Acest lucru s-a datorat unei scăderi a consumului gospodăriilor pe fondul scăderii puterii de cumpărare. Activitatea a încetinit și în Statele Unite, îngreunată de comerțul exterior și de dificultățile întâmpinate de sectorul de producție în ceea ce privește refacerea stocurilor. Aceste cifre sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât consecințele economice ale războiului din Ucraina tocmai începeau să se manifeste.

Având în vedere accelerarea inflației, deteriorarea așteptărilor agenților și înăsprirea condițiilor financiare globale, activitatea din T2 nu se prezintă mult mai bine în economiile avansate și este considerabil mai puțin favorabilă în economiile emergente. Deși probabil este prea devreme să spunem că economia globală a intrat într-un regim stagflaționist, semnalele indică asta.

Presiunile asupra prețurilor mărfurilor se instalează treptat

Deși prețurile materiilor prime s-au stabilizat recent, acestea rămân la niveluri foarte ridicate. De exemplu, prețul petrolului nu a scăzut sub 98 USD de la începutul războiului, iar temerile privind o posibilă penurie de aprovizionare au rămas semnificative.

Acest context este favorabil pentru exportatorii de mărfuri, și mai ales pentru sectorul petrolului. Singurele două îmbunătățiri de rating ale Coface vizează Brazilia și Angola, iar reclasificările sectoriale se referă în principal la sectorul energetic al țărilor producătoare, în timp ce retrogradările sectoriale vizează sectorul energetic în țările în care companiile sunt situate în aval în lanțul de producție (în principal în Europa).

În mod similar, industriile al căror lanț valoric consumă intens energie în procesele lor de producție, cum ar fi hârtia, produsele chimice și metalele, au fost evaluate din punct de vedere al riscului în sus. Sectorul Agroalimentar este unul dintre sectoarele cu cel mai mare număr de retrogradări în acest trimestru, aproape toate regiunile fiind afectate.

În cele din urmă, este probabil ca acele companii care nu au transferat în totalitate creșterea costurilor de producție asupra prețurilor de vânzare că continue să facă acest lucru. Astfel, creșterile de preț vor continua în sectoarele cu putere mai mare în stabilirea prețurilor. Acesta este cazul sectorului farmaceutic, unde un număr mic de companii domină piața globală. Deja identificat ca fiind unul dintre cele mai rezistente, este singurul sector cu ratinguri de „risc scăzut” în barometrul Coface.

Băncile centrale cu ambele picioare pe frână

BCE și-a înăsprit treptat poziția, urmând exemplul Fed și al Băncii Angliei, până la punctul de a pre-anunța viitoarele creșteri ale ratelor dobânzilor. La fel ca celelalte mari bănci centrale (cu excepția Băncii Japoniei), BCE nu are altă opțiune, în cadrul strict al mandatului său, decât să își înăsprească măsurile, în ciuda faptului că acest lucru ar putea declanșa o încetinire bruscă a activității și ar reaprinde temerile privind o nouă criză a datoriilor suverane europene.

În acest mediu de înăsprire a condițiilor de creditare, sectorul construcțiilor pare a fi unul dintre cele mai vulnerabile. Creșterea costurilor de împrumut este de așteptat să afecteze piața imobiliară și, în cele din urmă, activitatea de construcții. Acest lucru a început să se manifeste în SUA, unde vânzările de locuințe sunt în scădere accelerată.

Previziuni sumbre pentru 2023

Odată cu deteriorarea rapidă a mediului economic și financiar, Coface a retrogradat rating-ul a 16 țări de pe continentul european, inclusiv pentru toate economiile mari – cu excepția Italiei, deja evaluată cu A4.

Scenariul de bază Coface sugerează o încetinire semnificativă a activității în următoarele 18 luni, permițând inflației să decelereze treptat. Prognozele de creștere sunt slabe în țările avansate. Există multe riscuri negative pentru economia globală, în timp ce riscul de creștere al inflației se păstrează. Pentru a reduce inflația, băncile centrale par tentate să împingă economia într-o recesiune care se speră că va fi mai blândă decât dacă prețurile continuă să scadă, forțându-le să implementeze ulterior un șoc monetar mai violent. Riscul, care nu poate fi exclus, ar fi ca cererea să scadă, iar inflația să rămână ridicată, din cauza prețurilor mărfurilor care vor fi puțin probabil să scadă în condițiile unei penurii cronice de aprovizionare.

Radu Puiu, XTB: Se mai poate evita o recesiune economică? Scumpirea carburanților îngrijorează atât guvernele lumii, cât și investitorii

Economistul
-
0
Radu Puiu, XTB: Se mai poate evita o recesiune economică? Scumpirea carburanților îngrijorează atât guvernele lumii, cât și investitorii
  • Rusia a devenit cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, care profită de prețurile reduse, pe fondul sancțiunilor internaționale în urma invaziei Ucrainei.
  • Producția de țiței din Arabia Saudită crește la 10,44 milioane de barili pe zi.
  • Se așteaptă ca OPEC să anunțe o creștere a cererii de petrol pentru 2023, cu 2 milioane de barili pe zi (bpd). 
  • Prognozele prevăd o situare a prețului mediu Brent din acest an și de anul viitor în jurul valorii de 111 USD per baril.
  • SUA vizează o suspendare a taxei federale la benzină, în perioada de vară.
  • Prețul mediu pentru un litru de benzină în Zona Euro a crescut cu peste 50% în ultimul an și cu aproape 30% de la începutul anului 2022, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
  • Și cursul de schimb euro-dolar a alimentat creșterea prețurilor combustibililor din Europa.
  • Ungaria, Croația și Slovenia sunt printre țările care caută măsuri mai radicale de control a prețurilor.
  • Franța, Italia, Germania și Bulgaria au redus dramatic taxele pe combustibil, ca o modalitate de a reduce artificial costurile la pompă. 
  • În România, Guvernul a anunțat că va introduce un mecanism de compensare a prețului final la combustibil pentru o perioadă de trei luni dar aceasta este doar o soluție de moment, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB România.

În ultimele zile, petrolul a suferit scăderi ale prețurilor, pe fondul temerilor că o încetinire a economiei globale va descuraja cererea.

Investitorii sunt din ce în ce mai îngrijorați de faptul că majorările agresive de dobândă ale Rezervei Federale, care vizează reducerea inflației, va duce economia SUA la o „frânare bruscă”, un scenariu care ar putea afecta în mod semnificativ cererea de mărfuri.

Dacă vorbim despre partea de ofertă, Rusia a devenit cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, care a profitat de prețurile reduse la țiței, pe fondul sancțiunilor impuse în urma izbucnirii conflictului din Ucraina.

Importurile de petrol rusesc în luna mai au crescut cu 55% față de aceeași perioadă a anului trecut, atingând un nivel record și înlocuind Arabia Saudită ca cel mai mare furnizor al Chinei.

China a intensificat achizițiile de petrol rusesc, în ciuda cererii reduse cauzate de restricțiile referitoare la pandemie și de încetinirea economiei. 

Și companiile chineze, inclusiv gigantul de rafinare de stat Sinopec și compania administrată de stat, Zhenhua Oil, și-au majorat achizițiile de țiței rusesc în ultimele luni.

Această tendință vine pe fondul faptului că li s-au oferit discounturi semnificative de preț, deoarece cumpărătorii din Europa și SUA au evitat petrolul din Rusia, în conformitate cu sancțiunile impuse. 

Acest demers sugerează că entitățile din China au vrut să profite de prețurile mai scăzute din prezent și să își creeze rezerve, întrucât „discounturile” oferite de Rusia nu vor persista la nesfârșit. 

Conform datelor Administrației Generale a Vămilor din China, importurile în China, care includ livrări prin conducta din Oceanul Pacific provenite din Siberia de Est și transporturi pe mare, s-au ridicat la aproape 8,42 milioane de tone luna trecută.

Prognozele pentru viitor sunt destul de incerte, fapt ce sugerează contextul imprevizibil în care ne aflăm.

Organizația OPEC+ își va publica previziunile oficiale pentru 2023 în iulie, iar conform unor surse ale Reuters, va fi prezentată o creștere a cererii de petrol cu 2 milioane de barili pe zi (bpd) sau mai puțin.

Un astfel de nivel ar fi semnificativ mai mic decât creșterea cererii estimată pentru 2022 de 3,36 milioane bpd.

Prognoza originală a OPEC pentru 2022, publicată în 2021, se aștepta la 3,28 milioane bpd de creștere a cererii.

Ulterior, OPEC și-a ajustat în creștere așteptările la 4 milioane bpd înainte de a le reduce încă o dată la 3,36 milioane bpd.

Pe de altă parte, Prognoza Citi pentru cel de-al doilea trimestru al anului pentru prețul cotației Brent estimează o creștere la 113 USD pe baril, față de 99 USD pe baril în prognoza anterioară.

De asemenea, banca și-a ajustat în sus și prognozele pentru T3 și T4 la 99 USD, respectiv 85 USD per baril.

Pentru 2023, Citi și-a majorat prețul estimat pentru Brent la 75 de USD, cu 16 USD pe baril mai sus decât estima anterior.

Și Barclay’s și-a majorat prognoza de preț, invocând sancțiunile UE asupra petrolului din Rusia drept principalul motiv.

Banca prognozează că prețul mediu Brent din acest an și de anul viitor o să se plaseze la 111 USD per baril, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 USD a așteptărilor pentru acest an și cu 23 USD a prognozelor pentru anul viitor. 

Scăderile recente ale prețului barilului de petrol par să fie justificate de faptul că investitorii sunt îngrijorați că economiile dezvoltate s-ar putea afla sub presiune puternică în a doua jumătate a anului.

Astfel, pe piață au apărut mai multe informații despre cerere și ofertă care au pus o presiune suplimentară asupra prețurilor țițeiului. 

Datele Joint Organisations Data Initiative (JODI) arată o scădere a cererii de petrol în aprilie, la 97% față de nivelurile din 2019 (în principal din țările asiatice).

Pe de altă parte, producția de petrol a Libiei ar putea reveni până la 800.000 bpd, comparativ cu 100.000 bpd raportat recent (totuși, s-ar putea să nu fie o creștere stabilă).

În plus, producția de țiței din Arabia Saudită crește la 10,44 milioane bpd, exporturile sunt în creștere, iar stocurile interne au crescut la nivelul de aproape 140 de milioane de barili.

Dacă analizăm datele privind stocurile, în SUA acest indicator se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani. Totuși, par să fi atins un minim în această zonă și încearcă o consolidare. 

Stocurile de la capacitatea de depozitare Cushing din SUA sunt extrem de scăzute, ceea ce arată cererea enormă de petrol.

În trecut, o valoare a stocurilor apropiată de zona de 20 de milioane de barili la punctul de decontare (aproximativ 1-1,5 zile de consum) erau considerate semnale contrare.

Cu toate acestea, în prezent putem observa o cerere uriașă pentru țiței. În acest moment, este greu să vorbim despre o încetinire reală a consumului din SUA, deși prețul de 5 USD per galon este greu de „digerat” pentru majoritatea consumatorilor din SUA.

În acest context, președintele american, Joe Biden, va cere o suspendare a taxei federale la benzină, ce se ridică la 18,4 cenți per galon, în perioada de vară. 

Mișcarea vine pentru a încerca să reducă presiunea ascendentă asupra prețului din sezonul de vacanță, după ce prețul mediu de vânzare la pompă din SUA a depășit 5 dolari pe galon luna aceasta. Această valoare a fost atinsă după o majorare de peste 50% în 2022.

La începutul izbucnirii conflictului din Ucraina de la sfârșitul lunii februarie, prețul mediu al benzinei din Europa a crescut pentru scurt timp la peste 2 euro pe litru. 

Totuși, cea mai recentă creștere face parte dintr-o accelerare susținută a prețurilor pe fondul ofertei limitate și a temerilor legate de un deficit de ofertă în timpul perioadei de vară a concediilor. 

Un alt factor important care a alimentat creșterea prețurilor combustibililor de pe Vechiul Continent este cursul de schimb euro-dolar.

Petrolul și benzina au prețurile cotate în dolari pe piețele internaționale, ceea ce înseamnă că recenta slăbiciune a monedei euro în fața monedei americane a dus la o creștere suplimentară a prețurilor. 

În urmă cu un an, prețul mediu pentru un litru de benzină în Zona Euro era de 1,30 euro, iar la începutul acestui an, prețul era de aproximativ 1,55 euro pe litru. Asta înseamnă că prețurile au crescut cu peste 50% în ultimul an și cu aproape 30% de la începutul anului 2022.

Aceste creșteri agresive au creat neliniște în rândul populației, care a început să își îndrepte privirea către decidenții politici pentru a găsi soluții.

Nu a fost anunțată o decizie la nivel unitar, motiv pentru care fiecare guvern național a ales decizii de moment. 

În Ungaria, guvernul a stabilit plafonarea prețului la benzină, dar doar pentru autoturismele înmatriculate în Ungaria. 

În același timp, Germania a redus prețul abonamentelor lunare pentru transportul public pentru a face această opțiune mai atractivă.

Franța, Italia, Germania și Bulgaria au redus dramatic taxele pe combustibil ca o modalitate de a reduce artificial costurile la pompă. 

Astfel de măsuri au adus critici din partea economiștilor, referitoare la faptul că menținerea unor astfel de politici pe o perioadă mai lungă poate avea un impact negativ asupra bilanțurilor guvernelor.

Croația și Slovenia sunt printre țările care fie au stabilit o formă de înghețare a prețurilor, fie au setat un preț maxim pentru combustibilul din benzinării. 

În România, Guvernul a anunțat că va introduce un mecanism de compensare a prețului final la combustibil pentru o perioadă de trei luni (iulie, august, septembrie).

Momentan nu au fost oferite detalii despre metoda de funcționare, dar s-a precizat că această compensare nu va fi sub formă procentuală, ci o sumă nominală per litru. 

Această soluție va fi una de moment.

Trebuie să reamintim că prețul final de la pompă nu este influențat doar de prețul barilului de petrol. Aproximativ 40% din costul per litru de la pompă este reprezentat de costurile cu rafinarea, transportul și stocarea. 

În contextul în care costurile acestor servicii vor crește, ele vor continua să fie transmise către consumatorul final prin intermediul prețului la pompă. 

Varianta sustenabilă de stabilizare a prețului este echilibrarea cererii cu oferta.

Acest scenariu se poate atinge prin două moduri: fie printr-o majorare a producției în încercarea de a satisface cererea puternică, fie printr-o reducere a cererii. 

A doua variantă ar putea fi mai „dureroasă”, pentru că încetinirea cererii se poate realiza doar prin frânarea economiei, care de cele mai multe ori este mai agresivă decât se anticipează și poate foarte ușor să se transforme în recesiune.   

OTP Bank România: recuperarea economică încetinește, iar creșterea PIB-ului este vizibil afectată de inflația ridicată

Economistul
-
0
OTP Bank România: recuperarea economică încetinește, iar creșterea PIB-ului este vizibil afectată de inflația ridicată

Potrivit analiștilor OTP Bank, recuperarea economică încetinește, iar creșterea PIB-ului este vizibil afectată de inflația ridicată, stagnarea salariilor reale, încetinirea creșterii globale și efectele conflictului Rusia – Ucraina. Cu toate acestea, se pare că rezultatele puternice din primul trimestru vor fi suficiente pentru a atinge o creștere anuală estimată a PIB-ului de 4%, chiar dacă performanța din următoarele trimestre se va reduce.

Având în vedere performanța recuperării economice, rezultatele primului semestru au fost o surpriză neașteptată, deoarece piața se aștepta la o corecție a creșterii PIB în primele trei luni, în urma stagnării din a doua parte a anului 2021. Mergând mai departe în analiza sectorială, serviciile și comerțul sunt sectoarele responsabile de surpriză, cu o revenire foarte bună a activităților în primul sector, ceea ce ar putea fi legată de creșterea consumului de servicii, odată cu trecerea pandemiei.

„În context regional, comparația sugerează o performanță de creștere medie mai optimistă pentru România. Deși, pentru anul viitor predicția este pesimistă, cu un rezultat așteptat mai scăzut. Pentru moment toate zonele sunt afectate, având în vedere inflația, comerțul, venitul real, ratele dobânzilor sau consolidarea fiscală, care în acest moment s-a oprit. Va fi reluată pe parcurs, pe măsură ce mediul de creștere a ratei dobânzii va începe să se consolideze, și în consecință creșterea economică s-ar putea situa sub 3% în 2023. Perspectiva pozitivă este întregită și de faptul că se așteaptă ca România să primească fonduri europene de aproximativ 3,5% din PIB anual în acest orizont de prognoză”, au raportat analiștii OTP Bank.

Până în prezent, inflația a continuat pe traiectoria ascendentă, atingând 13,8% în luna aprilie și 14,5% în mai. Datele din aprilie au fost o surpriză uriașă în comparație cu consensul general de 11-11,5%, iar acest lucru s-a datorat în mare parte creșterii cu 26% de la lună la lună a prețurilor la energie pentru uz casnic, cauzată de noul plafon mai redus. Prin urmare, inflația din luna mai a fost, în mare, în conformitate cu consensul general, și dinamica lunară a încetinit ușor, sugerând că inflația ar putea atinge în curând apogeul.

„În estimarea standard, inflația ar putea atinge vârful în luna iunie, la un nivel ușor sub 15%, însă în perioada ce va urma scăderea va fi lentă și ar trebui să ne pregătim să nu vedem rate de o singură cifră până în luna martie a anului viitor. Creșterile din energie și din zona alimentară se transferă acum la inflația de bază, unde costurile unitare ridicate ale forței de muncă cauzează probleme. În plus, putem anticipa o altă creștere a prețului energiei pentru uz casnic în luna aprilie a anului viitor, când va expira plafonul actual”. Pentru a atenua efectele, banca centrală continuă implementarea politicilor monetare și a intensificat creșterea ratei de bază la 75 bps în mai. La nivelul actual al ratei cheie, de 3,75%, aceasta este încă foarte mult în urma evoluțiilor inflației și a primei de risc pentru activele românești și este foarte probabil să fie majorată la 7,0% până la sfârșitul anului, în timp ce piața sugerează un nivel de 8-9%.

În tabloul macroeconomic extins, nivelul de ocupare a revenit treptat după criza covid, iar în ultimele luni ocuparea forței de muncă în companii a continuat să crească, deși șomajul prezintă tendințe mixte. Salariile nominale au crescut cu aproximativ 11% în lunile martie-aprilie, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de anul trecut. Cu toate acestea, în termeni reali salariile au crescut puțin, chiar și cu creșterea nivelului salariilor nominale din ultimele luni. Acest aspect are efecte imediate în întreaga economie, începând de la cererea de împrumuturi și până la consolidarea fiscală. De exemplu, datele arată că emiterea de noi împrumuturi a încetinit în luna aprilie, dar a rămas la niveluri ridicate cu NFC-uri și împrumuturile ipotecare comparabile din punct de vedere istoric.

De asemenea, contul curent a fost afectat negativ de creșterea prețurilor la energie, România fiind importator net de energie, chiar dacă în termeni neți într-o măsură mult mai redusă decât țările vecine. „România se află sub procedura de deficit excesiv (PDE), iar guvernul intenționează să reducă de la 1 iulie cheltuielile bugetare cu 10%, cu excepția investițiilor, a cheltuielilor salariale și sociale, deși nu este clar cum vor fi îndeplinite aceste obiective”. 

Având în vedere oprirea temporară a consolidării fiscale și prețurile ridicate la energie, deficitul de cont curent ar putea crește și mai mult în acest an. Acest indicator ar putea începe să se modereze odată ce consolidarea fiscală va începe și prețurile la energie se vor normaliza. „Per ansamblu, credem că consolidarea fiscală se va relua în mod vizibil doar în 2023, când prețurile la energie probabil s-ar putea modera și România va trebui să se adapteze la regulile UE în temeiul EDP”.

 

 

1...1.0911.0921.093...2.075Pagina 1.092 din 2.075