Comisia propune activarea Directivei privind protecția temporară pentru a le oferi asistență rapidă și eficace persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.

În temeiul acestei propuneri, persoanelor care fug din calea războiului li se va acorda protecție temporară în UE, adică li se vor elibera permise de ședere și vor primi acces la educație și la piața forței de muncă.

În același timp, Comisia prezintă și orientări operaționalemenite să ajute polițiștii de frontieră ai statelor membre să gestioneze eficient sosirile la frontierele cu Ucraina și să mențină totodată un nivel ridicat de securitate. În orientări se recomandă, de asemenea, ca statele membre să creeze culoare speciale de sprijin de urgență pentru a canaliza ajutorul umanitar și se reamintește posibilitatea de a acorda acces în UE din motive umanitare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Europa este alături de cei care au nevoie de protecție. Toți cei care fug de bombardamentele lui Putin sunt bineveniți în Europa. Le vom oferi protecție celor care caută adăpost și îi vom ajuta pe cei care caută o cale sigură pentru a ajunge acasă.”

Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului nostru de viață european, a declarat: „Printr-o acțiune fără precedent în istorie, Comisia propune astăzi acordarea unei protecții imediate în UE persoanelor care fug din Ucraina. Tuturor celor care fug de război li se va oferi un statut sigur și acces la educație, asistență medicală și locuri de muncă. Totodată, depunem eforturi pentru a facilita o trecere eficientă a frontierelor pentru persoane și animalele lor de companie, cu efectuarea controalelor de securitate necesare. În această perioadă dificilă, Uniunea Europeană și fiecare dintre statele sale membre demonstrează dincolo de orice îndoială că suntem pregătiți să facem ceea ce trebuie făcut și să fim solidari cu Ucraina.”

Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat: „Sunt mândră de sprijinul imediat acordat de UE și statele membre celor care fug de amenințările îngrozitoare ale războiului. Prin propunerile noastre de astăzi, vom oferi statelor membre capacități suplimentare pentru a gestiona această criză într-un mod ordonat și eficace. Vom acorda drepturi de ședere, acces pe piața forței de muncă și locuințe persoanelor aflate în dificultate și, prin intermediul orientărilor, ne vom asigura că cei care fug de războiul din Ucraina pot ajunge rapid în UE, fără a trece prin formalități îndelungate la frontiere.”

Directiva privind protecția temporară

De la invazia militară a Ucrainei de către Rusia, peste 650 000 de persoane au fugit în statele membre ale UE învecinate. Directiva privind protecția temporară a fost concepută special pentru a le oferi protecție imediată persoanelor care au nevoie de aceasta și pentru a evita suprasolicitarea sistemelor de azil ale statelor membre.

În temeiul acestei propuneri, cetățenii ucraineni și persoanele pentru care Ucraina reprezintă „acasă”, precum și membrii familiilor lor strămutați în urma conflictului vor avea dreptul la protecție în întreaga Uniune Europeană. Cetățenii din alte state care au dreptul de ședere legală în Ucraina, precum și apatrizii cu drept de ședere legală în Ucraina care nu se pot întoarce în țara sau regiunea lor de origine, cum ar fi solicitanții de azil sau beneficiarii de protecție internațională, vor primi, de asemenea, protecție în UE. Alte persoane care sunt prezente în mod legal în Ucraina pe termen scurt și care se pot întoarce în siguranță în țara lor de origine nu vor intra sub incidența acestei protecții. Acestora ar trebui să li se permită însă accesul în UE pentru tranzit către țările lor de origine.

Având în vedere caracterul extraordinar și excepțional al acestui atac și amploarea noilor sosiri în UE, Directiva privind protecția temporară oferă răspunsul adecvat la situația actuală prin:

• asigurarea unei protecții și conferirea unor drepturi cu efect imediat: printre acestea se numără dreptul de ședere, accesul la piața forței de muncă, accesul la locuințe, asistență socială, asistență medicală sau de altă natură și la mijloace de subzistență. Pentru copiii și adolescenții neînsoțiți, protecția temporară conferă dreptul la tutelă legală și accesul la educație;
• reducerea presiunii asupra sistemelor naționale de azil prin crearea unui statut de protecție cu formalități reduse. Astfel se va evita suprasolicitarea sistemelor naționale de azil și statele membre vor fi în măsură să gestioneze sosirile într-un mod ordonat și eficace, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a obligațiilor internaționale;
• solidaritate sporită și partajarea responsabilității: normele prevăzute în Directiva privind protecția temporară promovează un echilibru al eforturilor pe care le depun statele membre pentru găzduirea persoanelor strămutate din Ucraina. Comisia va coordona o „platformă de solidaritate”, în cadrul căreia statele membre pot face schimb de informații cu privire la capacitatea de primire;
• sprijin suplimentar din partea agențiilor UE: Frontex, Agenția pentru Azil a Uniunii Europene și Europol pot oferi sprijin operațional suplimentar, la cererea statelor membre, pentru a asigura punerea în aplicare fără probleme a deciziei.

Orientări privind gestionarea frontierelor

Orientările privind gestionarea frontierelor externe clarifică măsurile de facilitare pe care le pot aplica polițiștii de frontieră ai statelor membre în temeiul normelor Schengen atunci când efectuează controalele la frontieră. Acest lucru va contribui la asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor pentru a-i ajuta pe cei care fug din calea războiului să găsească urgent adăpost, menținând în același timp un nivel ridicat al controalelor de securitate.

Printre măsurile de facilitare care pot fi aplicate se numără:

• simplificarea controalelor la frontierele UE cu Ucraina: în temeiul normelor Schengen, polițiștii de frontieră pot relaxa temporar verificările la frontieră în circumstanțe excepționale pentru anumite categorii de persoane. Orientările stabilesc anumite criterii cu ajutorul cărora statele membre să poată decide cui i s-ar putea aplica aceste norme, abordând nevoile călătorilor vulnerabili, cum ar fi copiii. În cazul în care identitatea persoanei care sosește nu poate fi stabilită, ar trebui să se aplice procedura obișnuită de verificare la frontieră. În plus, statele membre pot decide, de asemenea, să efectueze verificări la frontieră în timpul sau după transportul călătorilor către un loc sigur, și nu la punctul de trecere a frontierei. Aceste două măsuri vor contribui la reducerea timpului de așteptare la frontieră, astfel încât persoanele să poată găsi un adăpost sigur fără întârzieri;
• flexibilitate în ceea ce privește condițiile de intrare: în conformitate cu normele Schengen, polițiștii de frontieră pot autoriza intrarea pe teritoriul unui stat membru a cetățenilor din țări terțe din motive umanitare, chiar dacă nu îndeplinesc toate condițiile de intrare (de exemplu, chiar dacă nu dețin un pașaport sau o viză valabilă). Statele membre ar putea aplica această derogare pentru a permite intrarea tuturor celor care fug din calea conflictului din Ucraina;
• permiterea trecerilor prin punctele temporare de trecere a frontierei, pe lângă punctele oficiale de trecere a frontierei: acest lucru ar putea contribui la reducerea întârzierilor la frontieră în situația actuală, de exemplu în cazul în care drumurile către punctele oficiale de trecere a frontierei sunt blocate de autoturismele abandonate;
• acces facil pentru serviciile de salvare și asistență umanitară: statele membre ar trebui să ia măsuri speciale pentru a facilita intrarea și ieșirea serviciilor de salvare, a poliției și a pompierilor, inclusiv pentru a oferi asistență medicală, hrană și apă persoanelor care așteaptă să treacă frontiera. Statele membre ar trebui, de asemenea, să creeze culoare speciale la punctele de trecere a frontierei pentru a asigura accesul și întoarcerea organizațiilor care furnizează asistență umanitară persoanelor din Ucraina;
• bunuri personale și animale de companie: persoanele strămutate din Ucraina pot aduce bunuri personale fără taxe vamale. În orientări se clarifică, de asemenea, măsurile de facilitare disponibile pentru persoanele care își aduc animalele de companie.

Orientările recomandă insistent statelor membre să utilizeze sprijinul pe care îl pot oferi agențiile UE – Frontex fiind în măsură să ofere asistență în ceea ce privește identificarea și înregistrarea persoanelor care sosesc, iar Europol fiind disponibil pentru a trimite ofițeri care să sprijine statele membre în efectuarea de controale secundare.

Etapele următoare

 Consiliului îi revine sarcina de a adopta propunerea privind protecția temporară. Consiliul și-a exprimat deja sprijinul larg pentru ambele măsuri în cadrul reuniunii extraordinare de duminică, 27 februarie, și s-a angajat să discute cele două documente în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi, 3 martie. Odată adoptată, protecția temporară ar urma să înceapă să se aplice imediat și ar dura un an. Această perioadă se prelungește automat cu două perioade de șase luni, totalizând încă un an.

Comisia poate propune în orice moment Consiliului să pună capăt protecției temporare, dacă situația din Ucraina va permite returnarea în condiții de siguranță și durabile a persoanelor cărora li s-a acordat protecție temporară, sau să o prelungească cu încă un an, în cazul în care perioada inițială este considerată insuficientă pentru a permite statelor membre în cauză să gestioneze în mod eficace situația sau pentru a le permite persoanelor care beneficiază de protecție temporară să se întoarcă în siguranță în Ucraina.

Orientările privind gestionarea frontierelor externe nu au caracter obligatoriu, rolul acestora fiind să sprijine activitatea polițiștilor de frontieră. Polițiștii de frontieră ai statelor membre pot începe imediat să pună în practică clarificările pe care le aduc orientările. 

• Au de pierdut unele bănci și companii auto și din sectorul aviatic.
• Beneficiază companiile de apărare și companiile pentru tehnologii energetice noi, inclusiv energia regenerabilă, energia nucleară sau hidrogenul.

Invazia rusă a Ucrainei a fost un act de agresiune nemaivăzut în Europa de zeci de ani. 

Pe măsură ce a spulberat ordinea de după cel de-al Doilea Război Mondial pe Vechiul Continent, ducând la revenirea violenței, țările din Europa și din alte părți ale lumii s-au grăbit să condamne acțiunile Rusiei. 

Au fost anunțate sancțiuni de o amploare fără precedent, care au dus la închiderea bursei de valori din Moscova și la o prăbușire de peste 90% a indicelui acțiunilor rusești listate la Londra. 

Cu toate acestea, sancțiunile împotriva Rusiei au și efecte secundare. Casa de brokeraj pe burse internaționale, XTB, filiala Polonia, a sumarizat grupurile de acțiuni care pot fi considerate câștigătoare și învinse.

Pierzători

Vom începe cu perdanții deoarece este mult mai ușor de subliniat care sectoare pierd din cauza sancțiunilor care au dus la perturbări în comerțul internațional și au generat unde de șoc pe piețele financiare. 

Printre grupurile de acțiuni care au fost cele mai afectate de sancțiuni se numără cele care au fost vizate de sancțiuni în primul rând – instituțiile financiare și companiile aeriene. 

Cu toate acestea, sectorul auto este, de asemenea, afectat pe măsură ce companiile încep să se auto sancționeze și să oprească operațiunile în Rusia.

Băncile

Sancțiunile impuse Rusiei de Occident au deconectat țara într-o mare măsură de pe piețele financiare internaționale. 

În timp ce țările occidentale nu au vizat plățile pentru fluxurile de petrol și gaze rusești, instituțiile financiare importante din țară au fost vizate. 

Deși acest lucru îngreunează pentru companiile rusești încasarea plăților pentru bunurile și serviciile lor, le îngreunează, totodată, și să realizeze plăți pentru bunuri și servicii străine. 

 Acest lucru se dovedește dificil pentru băncile europene care nu numai că se ocupă de plățile UE-Rusia, dar au și investiții mari în Rusia. Prețul acțiunilor a fost afectat, reflectând această pierdere a afacerilor și așteptarea unor reduceri mari de portofoliu.

Exemple de companii afectate: Deutsche Bank (DBK.DE), Societe Generale (GLE.FR) și UniCredit (UCG.IT).

Deutsche Bank (DBK.DE) are legături strânse cu clienții săi ruși, ceea ce se reflectă în evoluția recentă a prețului acțiunilor companiei. Acțiunea a scăzut sub limita inferioară a canalului ascendent și a atins minimul de la sfârșitul lunii septembrie 2021. Sursa: xStation5

Sectorul auto

Producătorii de automobile și alte companii din sectorul auto sunt, de asemenea, puternic afectate de războiul din Ucraina. Întreruperea lanțului de aprovizionare a dus la lipsuri de piese. 

Producătorii germani de mașini precum BMW, au anunțat că vor trebui să oprească producția la unele dintre fabricile interne deoarece asamblarea nu poate continua din cauza lipsei de piese din Ucraina. 

Companiile de anvelope sunt, de asemenea, afectate, deoarece aprovizionarea cu materii prime a industriei din Rusia a fost afectată. 

În cele din urmă, o reacție în creștere a publicului împotriva celor care fac afaceri cu Rusia a determinat unele companii să se auto sancționeze și să impună restricții dincolo de cele oficiale, cum ar fi, de exemplu, Volkswagen oprirea exporturilor și vânzărilor în Rusia.

Exemple de companii afectate: Renault (RNO.FR), Volkswagen (VOW1.DE), Continental (CON.DE) și BMW (BMW.DE).

Rusia este a doua cea mai mare piață pentru Renault (RNO.FR). Prețul acțiunilor producătorului francez de mașini a scăzut cu peste 30% de la lansarea invaziei ruse, deoarece investitorii se tem că firma va fi în curând în imposibilitatea de a desfășura afaceri în Rusia. Sursa: xStation5

Sectorul aviatic

Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada, Regatul Unit și altele au decis să închidă spațiul aerian de pe teritoriile lor pentru aeronavele rusești. 

Drept urmare, companiile aeriene ruse au fost forțate să folosească rute mai lungi sau să abandoneze cu totul unele conexiuni deoarece acestea nu mai erau profitabile. 

Rusia a ripostat rapid într-un mod similar, făcând mult mai dificil pentru companiile aeriene europene, precum Lufthansa, să ajungă în Asia. 

Transportatorii cu operațiuni semnificative în Europa de Est, cum ar fi TUI, au fost, de asemenea, puternic afectați. 

În timp ce sancțiunile sunt așteptate să fie mai dureroase pentru companiile rusești, companiile europene și americane vor suferi, de asemenea, pierderi de afaceri – Airbus și Boeing au anunțat deja că nu vor mai furniza servicii de asistență și aprovizionare cu piese de schimb companiilor aeriene rusești.

Exemple de companii afectate: Lufthansa (LHA.DE), TUI (TUI.DE), Airbus (AIR.DE), Boeing (BA.US).

Europa Centrală și de Est este o regiune de afaceri importantă pentru transportatorul european low-cost TUI (TUI.DE). Chiar dacă evaluarea companiei rămâne scăzută în urma pandemiei, acțiunile s-au depreciat cu încă 25% în ultima săptămână și nu poate fi exclusă o retestare a minimelor de la sfârșitul lunii noiembrie 2021. Sursa: xStation5

Câștigători

Dimensiunea economiei ruse și legăturile comerciale profunde cu numeroase țări europene fac ca sancțiunile să aibă un impact negativ semnificativ asupra unor companii din SUA și din Europa. 

Există însă și grupuri de acțiuni care beneficiază de pe urma situației sau, mai exact, de schimbarea ordinii globale. 

Țările care nu au văzut nevoia să cheltuiască mult pentru apărare s-au răzgândit, în timp ce statele dependente de aprovizionarea cu energie din Rusia au început să caute surse în altă parte.

Tehnologii energetice noi

Dependența ridicată a Europei de importurile rusești de energie a îngreunat impunerea de sancțiuni eficiente. 

În timp ce UE și aliații săi vizează o mare parte a economiei ruse, ei au ezitat să vizeze sectorul energetic rus de teamă că Rusia va riposta prin oprirea completă a exporturilor de energie. 

Acest lucru ar putea declanșa o criză energetică în Europa, dar îi încurajează și pe lideri să caute aprovizionare cu energie în altă parte. 

Au fost făcute apeluri pentru încetinirea ieșirii de pe energie nucleară în Germania sau oprirea ETS. 

Nu au fost luate încă decizii clare, dar pare foarte probabil ca UE să se orienteze către energia regenerabilă, energia nucleară sau hidrogenul ca modalități de a înlocui petrolul și gazul rusesc, ceea ce s-ar putea dovedi a fi o oportunitate pentru companiile care operează în acele sectoare.

Exemple de companii câștigătoare: Vestas Wind Systems (VWS.DK), Orsted (ORSTED.DK), NEL (NEL.NO) și Uranium Energy (UEC.US)

Vestas Wind Systems (VWS.DK) a câștigat deoarece a devenit evident că Europa va depune eforturi pentru a-și reduce dependența de mărfurile energetice rusești. Cererea de sisteme de energie regenerabilă în Europa este de așteptat să crească în urma invaziei Rusiei. Acțiunile au ricoșat din limita inferioară a canalului descendent și se uită către testarea limitei superioare. Sursa: xStation5

Sectorul apărării

Invazia rusă a Ucrainei nu înseamnă doar că războiul a revenit în Europa. Înseamnă, de asemenea, că se va relua la nivel global cursa militară între superputeri. 

Întrucât țările NATO au văzut agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ca pe o amenințare directă la adresa alianței, țările membre au anunțat că vor cheltui mai mult pentru apărare. 

Cancelarul german Scholz a declarat că 100 de miliarde de euro vor fi cheltuite pentru armata germană pentru a compensa investițiile sub țintă din anii precedenți. 

De asemenea, este de așteptat ca alte țări NATO să sporească cheltuielile pentru a fi în conformitate cu obiectivul NATO de 2% din PIB. Companiile de apărare din Europa și Statele Unite au câștigat deopotrivă săptămâna aceasta, pe măsură ce politicienii din Europa și Statele Unite au cerut să mărească cheltuielile militare.

Exemple de companii câștigătoare: Rheinmetall (RHM.DE), BAE Systems (BA.UK), Raytheon Technologies (RTX.US) și Lockheed Martin (LMT.US).

Lansarea invaziei ruse și așteptările care decurg din creșterea cheltuielilor pentru apărare au permis acțiunilor Lockheed Martin (LMT.US) să depășească maximele prepandemice și să atingă noi recorduri. Lockheed Martin deține un important contract guvernamental american prin care furnizează armatei SUA avioane militare și alte echipamente de mult timp. Sursa: xStation5

• 7% dintre femeile din Uniunea Europeană consideră că pandemia de COVID-19 a dus la creșterea violenței psihice și fizice împotriva femeilor în țara lor; cifrele variază de la 93% în Grecia la 47% în Ungaria 
• Patru din zece respondenți (38%) consideră că pandemia a afectat negativ veniturile femeilor, dar și echilibrul dintre viața profesională și cea privată (44%) și timpul alocat de femei muncii plătite (21%) 
• Sănătatea mintală a femeilor a fost afectată în mod semnificativ de restricțiile care au însoțit pandemia, cum ar fi măsurile de izolare și de interzicere a circulației (41%) și limitarea numărului de persoane cu care se puteau întâlni (38%) 

Femeile cer Parlamentului European să combată câteva mari probleme: traficul de persoane și exploatarea sexuală, violența psihică și fizică asupra femeilor și diferența de salarizare între sexe

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, pe 8 martie, Parlamentul European a solicitat un sondaj de opinie special dedicat femeilor europene în care evaluează impactul pandemiei asupra mai multor aspecte ale vieții acestora.

Rezultatele sondajului arată impactul semnificativ al pandemiei la nivel personal și profesional, inclusiv creșterea gravă a nivelului de violență împotriva femeilor.

Violența

Trei din patru femei (77%) din Uniunea Europeană consideră că pandemia a condus la intensificarea violenței fizice și emoționale împotriva femeilor. În afară de două țări (Finlanda și Ungaria), cifra depășește 50%, ajungând la 93% în Grecia și 90% în Portugalia. România se situează aproape de media europeană, cu 73% dintre femei care cred că pandemia a dus la creșterea violenței fizice și emoționale.

Femeile identifică în mod clar mai multe măsuri esențiale pentru a contracara violența împotriva femeilor: simplificarea procedurii de denunțare a violențelor împotriva femeii, inclusiv la poliție (58%), diversificarea opțiunilor prin care femeile să poată cere ajutor, de exemplu prin linii telefonice de urgență (40%), sensibilizarea și formarea poliției și a aparatului judiciar cu privire la problemă (40%), îmbunătățirea independenței financiare a femeilor (38%).

Consecințe economice și financiare

38% dintre respondenți au declarat că pandemia le-a afectat negativ veniturile personale. Procentajul variază de la 60% în Grecia, 50% în România la 19% în Danemarca. Pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ și asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată, susțin 44% dintre femeile intervievate. În mai multe țări, cifra a depășit 50%: Cipru (68 %), Grecia (59 %), Malta (58 %), Luxemburg (56%), Italia (52%), Portugalia (52%) și Ungaria (51%). Dintre femeile intervievate în România, 48% consideră că pandemia a avut un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată.

Nu în ultimul rând, 21% dintre femei doresc sau au decis să reducă permanent timpul pe care-l alocă muncii plătite.

Sănătatea mintală

Încă de la începutul pandemiei, probabilitatea era mai mare ca femeile să fie îngrijorate cu privire la prieteni și membri ai familiei sau să le simtă lipsa (44%), să se simtă stresate și temătoare (37%) și să fie preocupate în general de viitorul lor (33%).

Femeile consideră în general că măsurile introduse pentru a opri răspândirea pandemiei au avut un impact foarte mare asupra propriei lor sănătăți mintale.

Unele categorii sociale specifice au fost mai afectate decât altele, în funcție de măsura în cauză: circa jumătate dintre femeile cu copii sub 15 ani spun că închiderea școlilor și a centrelor de îngrijire a copiilor a avut un impact major asupra sănătății lor mintale.

La ce se pot aștepta femeile de la Parlamentul European?

Femeile din Uniunea Europeană consideră că Parlamentul European ar trebui să aibă următoarele priorități: să combată traficul și exploatarea sexuală a femeilor și copiilor (47%), violența fizică și psihică împotriva femeii (47%), diferența de salarizare dintre femei și bărbați și impactul ei asupra evoluției carierei profesionale (41%) și dificultățile întâmpinate de femei în a-și reconcilia viața privată cu cea profesională (31%), dar și să asigure protecția femeilor și fetelor care aparțin unor grupuri vulnerabile (30%).

Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European, a salutat rezultatele sondajului cu următoarele cuvinte: „Femeile au fost lovite cel mai puternic de pandemia de COVID-19. Au fost lovite din punct de vedere mental și financiar. Este de ajuns. Parlamentul European depune eforturi pentru a schimba acest lucru.”

Robert Biedron, președintele Comisiei pentru drepturile femeilor a Parlamentului European, a declarat: „Rezultatele sondajului Eurobarometru confirmă ceea ce știm deja: pandemia de COVID-19 a afectat în mod disproporționat femeile și fetele într-o multitudine de moduri. De la creșterea violenței bazate pe gen la înmulțirea sarcinilor legate de îngrijirea celor din jur, de la impactul economic asupra sectoarelor majoritar feminine la insecuritatea contractelor de muncă. Însă crizele pot aduce, de asemenea, oportunități: o șansă de a reconstrui mai bine. Prin urmare, redresarea ar trebui să plaseze femeile în centrul soluțiilor, ceea ce vom urmări, de asemenea, prin activitatea noastră.”

Pentru a marca Ziua Internațională a Femeii pe 8 martie 2022, Parlamentul European a solicitat un sondaj de opinie dedicat femeilor europene. Acesta are ca scop să analizeze mai bine opiniile femeilor din toate generațiile, țările și mediile socio-demografice în perioada marcată de COVID-19.

Sondajul Eurobarometru Flash a fost realizat de IPSOS în perioada 25 ianuarie – 3 februarie 2022 în toate cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene. Au fost realizate 26.741 de interviuri.

Rezultatele la nivelul Uniunii Europene sunt ponderate în funcție de dimensiunea populației fiecărei țări.

Raportul complet și datele aferente pot fi găsite aici. 

Compania pune la dispoziție și asistență pentru relocare, precum și oportunități de lucru la distanță.

Uni Systems urmărește îndeaproape evoluțiile din Ucraina provocate de război, ale cărui consecințe ne afectează pe toți. Solidară cu sutele de mii de oameni care au fost forțați să își părăsească locuințele, Uni Systems este alături de ei și le oferă sprijin pentru a atenua, pe cât posibil, suferința provocată de această criză umanitară.

Prin urmare, compania anunță că pune la dispoziție posturi vacante în domeniul tehnologiei informației (IT) în Grecia, Bruxelles, Luxemburg, România, Italia și Spania. De asemenea, refugiații și cetățenii ucraineni afectați de război au opțiunea de a lucra la distanță. Compania oferă și sprijin pentru relocare, atât timp cât este necesar.

Posturile vacante de la Uni Systems sunt în domeniile de dezvoltare software, testare, infrastructură și securitate, inginerie cloud și sunt disponibile pentru orice nivel de expertiză și vechime.

Yiannis Loumakis, director general al Uni Systems, a declarat: „Ucraina este un centru în creștere pentru specialiștii din domeniul IT, dar conflictul actual afectează și această zonă. În această situație fără precedent, suntem alături de oamenii din Ucraina pentru a le oferi locuri de muncă, asistență pentru relocare, în oricare dintre locațiile noastre sau la distanță. Într-un spirit de solidaritate și empatie, suntem alături de victimele nevinovate și ne angajăm să le sprijinim.”

Toți cei interesați de posturile vacante ne pot contacta la communications@unisystems.gr pentru a primi informații și îndrumări suplimentare.

Programul NOUA CASĂ 2022, care oferă românilor acces la locuințe moderne,  stimulându-se în același timp și sectorul construcțiilor,  devine operațional astăzi, cu un plafon de garantare pentru anul 2022 aprobat de Guvernul României la valoarea de 1.5 miliarde de lei. 

Dosarele primilor beneficiari pot fi încărcate în aplicația programului începând cu ora 10, iar persoanele eligibile care doresc să se înscrie în program pot gasi informații suplimentare privind condițiile de participare, documentele solicitate și modul de accesare a programului în Ghidul Noua Casă, disponibil pe pe site-ul www.fngcimm.ro.

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a alocat deja plafoanele anuale ale garanțiilor celor 14 bănci participante în program BRD-GSG, BCR, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Banca Românească, Unicredit Bank, Garanti Bank, First Bank, Vista Bank, Intesa Sanpaolo Bank și Alpha Bank. Plafoanele au fost alocate în funcție de ponderea garanțiilor acordate de către fiecare finanțator în anul precedent. 

Programul NOUA CASĂ rămâne cel mai avantajos produs de creditare ipotecară disponibil pe piața românească, prin avansul minim solicitat, dobânda redusă- IRCC plus maxim 2% și acordarerea garanției în nume și cont stat în procent de până la 60% din valoarea imobilului, 3 din 4 credite ipotecare din totalul creditelor acordate de către sistemul bancar fiind aprobate prin acest program. 

De la lansarea Programului, în anul 2009, până la finele lunii decembrie 2021, au fost acordate 321.073 garanții și promisiuni de garantare în valoare totală de 29,90 miliarde lei, ce au susținut credite în valoare de 50 mld lei. În anul 2021, au fost acordate în total 11.858 garanții în valoare totală de 1,52 mld.lei, cu o valoare a creditelor de circa 2,9 mld. lei și 3.779 promisiuni de garantare, în valoare totală de 0,55 miliarde lei.

Compania de soluții software .msg Romania, parte a concernului german .msg Group, anunță că a definitivat procesul de preluare a echipei Evolving Systems Romania: „Un număr de 35 angajați, în cea mai mare parte software engineers și manageri cu o experiență de peste 10 ani în domeniu, a acceptat oferta de a se alătura echipei .msg Romania și de a continua, alături de aceasta, proiecte majore pentru companii din sectoarele bancar, auto, asigurări și telecomunicații.”

Horea Rațiu, membru în board-ul .msg România: „Strategia bazată pe enterprise software și valorile care ne ghidează au fost principalele argumente ce au convins echipa Evolving să ni se alăture. Specialiștii au regăsit în .msg Romania același tip de experiențe și o cultură cu care erau deja familiarizați. Sunt convins că vom avea foarte multe de învățat unii de la alții, ceea ce va sprijini dezvoltarea ambițioasă pe care ne-am planificat-o pe piața locală.”

Octavian Ratiș, fost manager în Evolving, actualmente Lead IT Consultant în .msg România: „Am funcționat mereu ca o familie și ducem acest spirit mai departe, într-o nouă casă. Ne dorim ca expertiza solidă și foarte diversă pe care o avem să contribuie la confirmarea .msg România ca una dintre cele mai importante companii IT din țară.”  

.msg România subliniază că preluarea echipei constituie o premieră pentru Cluj, una dintre cele mai dinamice piețe IT din România și se realizează „după un lung proces de analiză și foarte multe întâlniri între părțile implicate, ce au avut în prim plan dorința de a oferi oportunități maxime de creștere profesională pentru noii angajați .msg Romania.

Începând cu 1 martie, noii membri ai echipei și-au început procesul de integrare în activitatea .msg Romania. Cei 35 developers, project managers, technical support engineers și technical writers, seniori cu experiență în mediul Microsoft, .Net, Java sau Delivery Management, au primit roluri în principalele departamente, care derulează proiecte pentru clienți precum Allianz, Audi, BMW, Daimler sau Volkswagen Group.  

Specializată în dezvoltarea de produse digitale, sisteme de automatizare a proceselor și consultanță tehnică, .msg România este prezentă pe piața națională din 2008, având, în prezent, birouri în Cluj – Napoca, Timișoara și Târgu Mureș. Strategia companiei pentru următorii ani este de a-și dezvolta competențele în zona de cloud și a extinde portofoliul de clienți din piața locală”.