Reff & Asociații | Deloitte Legal a fost desemnată din nou drept unul dintre liderii societăților de avocați de către publicația independentă internațională Legal 500 în nouă arii de practică: imobiliare și construcții, financiar-bancar, drept comercial și fuziuni și achiziții, dreptul muncii, fiscalitate, litigii, concurență, PPP și achiziții, tehnologie, media și telecomunicații. Clasamentul evaluează societățile de avocați din peste 150 de jurisdicții pe baza opiniilor a 300.000 de reprezentanți ai departamentelor juridice ale companiilor, a informațiilor din formularele de înscriere trimise de firmele de avocați și a interviurilor cu clienți și profesioniști în domeniu.

Echipa Reff & Asociații | Deloitte Legal specializată în domeniul imobiliar și al construcțiilor a fost confirmată ca făcând parte din categoria celor de top (Tier 1) pentru al cincilea an consecutiv. Echipa, apreciată de clienți drept „foarte profesionistă”, oferă clienților locali și internaționali servicii complete și este extrem de activă atât în tranzacții, cât și în proiecte de dezvoltare. Liderul practicii, Irina Dimitriu, Partener, descrisă de clienți ca fiind „un avocat de primă clasă care posedă excelente abilități tehnice și de negociere”, este inclusă și anul acesta în topul Legal 500 al celor mai buni avocați în domeniu („Leading Individual”). Simona Iacob și Larisa Popoviciu, Senior Managing Associates, se află, de asemenea, printre avocații recunoscuți individual de către clasament. 

Echipa specializată în domeniul financiar-bancar este recunoscută pentru „foarte buna cunoaștere a industriei și a pieței (atât în România, cât și la nivelul UE) și pentru experiența sa în finanțări, tranzacții cu portofolii de credite, fuziuni și achiziții în sectorul financiar, aspecte legate de reglementare, fintech și servicii de plată. Andrei Burz-Pînzaru, Partener și liderul practicii, este considerat un „profesionist excelent, capabil să ofere soluții chiar și în cele mai complicate spețe”, iar Andreea Șerban, Senior Managing Associate, este recomandată drept „Rising Star” în domeniu.

Practica de drept comercial și fuziuni și achiziții oferă o „experiență excelentă” clienților, care apreciază „etica de care dă dovadă atunci când interacționează cu clienții, dar și cu celelalte părți”, precum și impactul pozitiv general asupra tuturor proiectelor de drept comercial și de fuziuni și achiziții în care este implicată. Echipa este recomandată ca fiind foarte experimentată în asistența acordată companiilor și fondurilor de capital privat și pentru implicarea în tranzacții majore din domeniile transport, producție, retail și IT. De asemenea, avocații din această practică oferă asistență în proiecte majore și complexe de reorganizare de grup și de guvernanță corporativă, iar clienții apreciază beneficiile abordării multidisciplinare, care conferă Reff & Asociații | Deloitte Legal caracteristici unice în rândul furnizorilor de servicii juridice pe această piață. Georgiana Singurel, Partener și liderul echipei, este recomandată pentru serviciile personalizate pe care le asigură, iar Diana Fejer, Senior Managing Associate, este descrisă drept unul dintre avocații cheie în acest domeniu.

Echipa Reff & Asociații | Deloitte Legal specializată în dreptul muncii este recunoscută de Legal 500 pentru capacitatea  de a oferi asistență valoroasă în chestiuni care țin de acest domeniu atât la nivel național, cât și transfrontalier, pentru spiritul de inițiativă și nivelul ridicat de cunoștințe. Practica este experimentată și în negocieri colective cu sindicate, proceduri de concediere, strategii care țin de forța de muncă și integrări și reorganizări în urma unor tranzacții. Florentina Munteanu, Partener și liderul practicii, este recunoscută pentru experiența sa vastă, iar Gabriela Ilie, Senior Managing Associate, este recomandată drept „Rising Star” și unul dintre avocații cheie specializați în acest sector în România.

Echipa specializată în controverse și dispute fiscale, care a fost recent implicată în cazuri importante pentru unii dintre liderii de piață în energie și servicii financiare, este descrisă drept o „practică puternică” și este recomandată pentru proiectele sale internaționale, care beneficiază de apartenența la rețeaua Deloitte, pentru experiența în domeniul taxelor directe și indirecte, precum și în domeniul prețurilor de transfer, în taxe vamale, de mediu și de tip claw-back. Liderul practicii este Mihnea Galgoțiu-Săraru, Partener. Bogdan Mărculeț, Senior Managing Associate, este recunoscut pentru „vasta sa experiență” și recomandat drept „Rising Star” și unul dintre avocații cheie în domeniu, iar Laura Epure (Spiridon), Senior Associate, este printre avocații recunoscuți individual de către clasament.

Reputația în creștere a practicii Reff & Asociații | Deloitte Legal de soluționare a disputelor (litigii) comerciale și administrative este recunoscută prin avansarea acesteia în categoria de nivel 3 (Tier 3). Echipa este descrisă ca fiind o practică „mare și experimentată”, recunoscută pentru abordarea sa multidisciplinară, bazată pe „colaborarea strânsă cu alte departamente din firmă sau din Deloitte”. Clienții remarcă, de asemenea, capacitatea echipei de a gestiona o gamă largă de tipuri de litigii, inclusiv arbitraj internațional și procese administrative, precum și dispute în materie de concurență și acțiuni comerciale mai ample, cum ar fi litigiile corporative și privind acționarii. Mihnea Galgoțiu-Săraru, Partener și liderul practicii, este apreciat de clienți pentru concentrarea pe strategia de ansamblu și obiectivele lor comerciale și pentru experiența sa vastă, iar Alina Stan și Ana Galgoțiu-Săraru, Managing Associates, sunt menționate printre avocații recunoscuți individual de către clasament pentru contribuția lor, care a adus la rezultate foarte bune în cazuri cu miză mare.

Echipa specializată în domeniul legislației la nivelul UE și al concurenței reprezintă clienți din industrii puternic reglementate, cum ar fi cea farmaceutică și a serviciilor financiare, și este apreciată pentru „atitudinea sa extrem de profesionistă și colaborarea excelentă” și pentru succesele notabile din ultimul an. Echipa oferă, de asemenea, asistență cu privire la decizii strategice, inclusiv proceduri de notificare a concentrărilor economice aferente tranzacțiilor de tip fuziuni și achiziții, implementarea unor programe de conformare internă sau structurarea acordurilor de distribuție și comercializare. Florentina Munteanu, Partener și liderul practicii, are aproape 20 de ani de experiență în domeniu, iar Andrea Grigoraș, Senior Managing Associate, este recomandată drept unul dintre avocații cheie în domeniu.

În domeniul parteneriatelor public-private (PPP) și al achizițiilor publice, firma are experiență vastă în proiecte publice și proceduri de achiziții publice și colaborează atât cu jucători tradiționali din sectorul privat, respectiv societăți de construcții, cât și cu instituții financiare internaționale, cum ar fi Banca Mondială, și cu organizații non-profit, precum Asociația Dăruiește Viață. Practica Reff & Asociații | Deloitte Legal este implicată constant în proiecte-cheie din domeniile sănătate, petrol și gaze și utilități. Georgiana Singurel, Partener, conduce echipa.

Practica specializată în tehnologie, media și telecomunicații (TMT) este descrisă de clienți ca fiind „foarte talentată, dedicată și concentrată pe găsirea celor mai bune soluții” și este recunoscută pentru implicarea sa în proiecte de digitalizare din domeniul serviciilor financiare, inclusiv pentru consultanța privind aspectele legate de reglementare și asistența în domenii precum comerț electronic, conformare și confidențialitatea datelor. Clienții apreciază în mod deosebit oferta inovatoare de servicii juridice în domeniul TMT, diversificată prin afilierea la rețeaua Deloitte, precum și cunoștințele juridice, abordarea profesionistă, comunicarea continuă și sprijinul oferit. Georgiana Singurel, Partener, conduce această echipă, care oferă consultanță companiilor mari din domeniile retail, telecomunicații și energie, iar Silvia Axinescu, Senior Managing Associate, este printre avocații recunoscuți individual de către clasament pentru „spiritul de inițiativă și modul în care interacționează și comunică clienților aspectele juridice esențiale pentru proiect”.

Banca Comercială Română (BCR) lansează chatbot-ul ADA, asistentul virtual care oferă informații corecte și rapide, atât pe zona de activitate de retail, cât și pe cea corporate. ADA reprezintă o schimbare pentru asistența virtuală bancară, fiind primul chatbot din România care asigură și suport pe programe de finanțare și răspuns instant antreprenorilor în legătură cu fondurile europene și naționale relevante pentru afacerea lor. În plus, chatbot-ul BCR oferă asistență generală, dar și informații personalizate despre produsele sau serviciile deținute de clienții persoane fizice.

„ADA se alătură echipei BCR, ca parte integrantă din ecosistemul digital George. Colegii noștri au construit un chatbot cu adevărat inteligent din dorința de a răspunde clienților mai bine, mai rapid, cu un grad mare de acuratețe. ADA este rezultatul modului de lucru agil din BCR, dar și a felului în care putem utiliza transformarea digitală, ca să fim mai eficicienți și mai receptivi la nevoile clienților. Punem clientul în centrul tuturor proiectelor pe care le dezvoltăm și țintim să oferim interacțiuni care să-i asigure cea mai bună experiență bancară și soluții pentru alegeri financiare inteligente”, a declarat Cristian Mustață, Director Executiv Adjunct, Distribuție Retail BCR.

ADA poate prelua un număr mare din solicitările venite către platformele BCR de interacțiune cu clienții. Este un sistem evolutiv, care învață și se perfecționează cu ajutorul fiecărei conversații, după ce în perioada de implementare și testare a fost expus la peste 25.000 de posibile întrebări. Pentru antreprenori oferă, în mai puțin de 10 minute, informații cu privire la opțiunile de dezvoltare a unei afaceri sau de accesare a unor finanțări din fonduri europene și naționale. 

„ADA reprezintă o premieră pentru industria bancară din România, fiind primul chatbot care oferă informații despre programele de finanțare disponibile, atât europene, cât și naționale. Prezintă variantele potrivite, în funcție de profilul și sectorul de activitate al firmei, și ne ajută în activitatea de consiliere a clienților. Toate aceste informații, disponibile în orice moment al zilei, și răspunsurile simple la preocupările companiilor sunt un alt pas important pe care îl facem pentru dezvoltarea mediului antreprenorial și susținerea absorției de fonduri nerambursabile”, a declarat Oana Bâra, Coordonator Programe de Finanțare BCR.

ADA are la bază platforma conversaționala Druid, care oferă instrumente bazate pe inteligență artificială, ceea ce permite oferirea de noi experiențe digitale. În următoarea perioadă, ADA va învăța să ajute clienții cu operațiuni de tip self service și, bineînțeles, cu răspunsul pentru orice întrebare pe care o vor adresa.

Pentru persoane fizice, ADA este disponibilă pe site-ul BCR www.bcr.ro și răspunde la întrebările cu răspunsuri predefinite, precum și la opțiunile de tip self-service prin care oferă detalii despre soldul conturilor, despre produsele de economisire, credite și carduri de credit, precum și despre operațiunile de management card, precum blocări de card sau regenerări.

Pentru un dialog eficient cu ADA pe zona de programe de finanțare, antreprenorii trebuie să ofere informații legate de:

• Firma pentru care doresc să obțină finanțarea – dacă este una care funcționează deja sau are în vedere să deschidă un nou business?
• Dimensiunea întreprinderii – microîntreprindere, IMM sau întreprindere mare. Dacă nu cunosc categoria întreprinderii, ADA îi va ajuta pe antreprenori să afle în ce categorie se încadrează întreprinderea utilizând mai mulți indicatori financiari
• Localizarea sediului firmei și a investiției pentru care doresc finanțare nerambursabilă
• Domeniul de activitate în care activează firma și cel pentru care caută finanțare
• Descrierea sumară a proiectului pentru care doresc să obțină finanțarea
• Informații cu privire la alte finanțări europene sau naționale obținute în trecut de către afacerea antreprenorului

Mai multe detalii despre ADA pot fi găsite la www.bcr.ro/ro/ada și www.bcr.ro/ro/business/ada

A. Abuzul de substanțe și alimente este în creștere printre studenți: 16,7% consumă mai mult alcool  decât înaintea pandemiei, 20,5% fumează mai multe țigări, 42,2% mănâncă mai nesănătos.

B. 72,3% dintre studenți au nivelul de stres și anxietate crescut, iar 9% dintre ei au gânduri suicidale.  Principala lor sursă de anxietate (46,4% dintre respondenți) sunt fake-news. 

C. La întrebarea: „Care crezi că este cea mai mare problemă cu care se confruntă generația ta?”, cei  mai mulți, 37,7%, au indicat „Nepotismul și favorizarea celor cu pile și relații”. 

Acestea sunt doar câteva dintre concluziile sondajului „Viața studenților în pandemie” – un amplu sondaj  online realizat între 6 ianuarie 2022- 2 martie 2022 cu participarea a 3.407 respondenți, studenți care își  desfășoară studiile în universități din 22 de orașe din România.  

„Viața studenților în pandemie” este un prim proiect al Stării Națiunii Studențești. Starea Națiunii  Studențești este rezultatul unui parteneriat format din 34 de asociații studențești de peste tot din România.  Acest parteneriat este menit să atragă atenția asupra problemelor studenților din România și a dificultăților  cu care s-au confruntat în pandemie cât și dincolo de ea, probleme deseori ignorate la nivel instituțional.  Puteți afla mai multe despre Starea Națiunii Studențești pe www.stareastudentilor.ro , pe  https://www.facebook.com/stareastudentilor, sau https://www.instagram.com/stareastudentilor/. 

Concluziile sondajului „Viața Studenților În Pandemie” ne arată că problemele studenților depășesc  simplul cadru al educației, și ating aspecte legate de sănătate, egalitate de șanse și multe alte lucruri foarte  importante pentru viitorul lor și al nostru, al tuturor. Astfel: 

Studenții români se bucură de un bun nivel de sprijin, sunt pasionați și antreprenoriali… 

Astfel, conform răspunsurilor primite, 82,1% dintre studenții români se înțeleg bine sau foarte bine cu  părinții, și 68,4% consideră calitatea vieții lor ca fiind bună sau foarte bună. Totodată, 60,1% sunt optimiști sau  foarte optimiști în legătură cu situația lor material în următorii 5 ani. Pentru majoritatea dintre ei, cea mai  mare prioritate o are sănătatea, 57,9%, urmată de siguranța financiară, 56,4%, și cariera profesională, 55,5%. 

În educație și carieră, studenții doresc mai multe opțiuni, mai ales la nivel de desfășurare a cursurilor  exclusiv online, pentru care optează 58,5%. Mai mult, 43,1% aleg să urmeze cursurile unei facultăți din  pasiunea pentru un anumit profil, și doar 25,8% în funcție de necesitatea de a avea diploma pentru o anumită  carieră (25,8%). Studenții români sunt mai degrabă antreprenoriali, 28% dorind să-și deschidă firma proprie  mai degrabă decât să găsească un job în sectorul public, care este o prioritate pentru 22,8%, sau în cel privat,  22,2%.

…Dar sănătatea lor mintală are de suferit, iar abuzul de alcool, tutun și alimente e în creștere… 

Sondajul evidențiază însă și presiunile la care sunt supuși studenții, agravate în multe privințe de către  pandemie. 71,9% dintre ei au avut probleme cu sănătatea mintală, dar serviciile de consiliere psihologică nu  par a fi deosebit de disponibile- 53,4% din ei nu au vorbit niciodată cu un psiholog despre problemele lor.  72,3% dintre studenți au nivelul de stres si anxietate crescut, iar 9% dintre ei au gânduri suicidale. 46,4%  dintre ei au suferit de pe urma anxietății provocate de fake news, 10,2% de pe urma abuzului verbal, și 5,9%  din cauza bullyingului online.  

Mai mult, abuzul de substanțe și alimente este în creștere printre studenții din România: 16,7% consumă  mai mult alcool ca înaintea pandemiei), 20,5% fumează mai multe țigări, la care se adaugă faptul că 42,2%  mănâncă mai nesănătos. 

…Lucru care afectează negativ încrederea lor în viitor 

La acestea se adaugă și fenomene sociale mai largi. Astfel, întrebați care sunt cele mai mari probleme cu  care se confruntă generația lor, 37,7% indică nepotismul și favorizarea celor cu pile și relații, urmat de lipsa  accesului la locuințe la prețuri rezonabile- 13,9%.  

Ca urmare, 38,3% dintre respondenți sunt de acord puțin sau foarte puțin cu faptul că România este un  loc bun în care să îți trăiești viața, în timp ce doar 21.2% dintre respondenți, sunt de acord mult sau foarte  mult cu acest lucru. Numărul de studenți care își doresc puțin sau foarte puțin să emigreze este de 35,9%,  puțin mai mare decât numărul celor care își doresc mult sau foarte mult să emigreze, de 31.9%. 25,4 %  dintre studenți sunt neutri în privința emigrării. 

Concluziile sondajului ne oferă imaginea unei generații ambițioase, pasionate, antreprenoriale, dar al  cărei progres este frânat de creșterea tot mai accentuată a problemelor de sănătate mintală, abuz de alcool,  țigări și alimente, precum și a diferite fenomene cu care se confruntă în societate (de la problema fake-news  până la lipsa egalității de șanse).  

Este foarte important ca instituțiile care au în sarcină probleme legate de studenți să se aplece cu  mai multă atenție asupra fenomenelor semnalate în acest sondaj și a dificultăților cu care tinerii s-au  confruntat în pandemie cât și dincolo de ea, probleme deseori ignorate la nivel instituțional. De aceea,  sondajul va fi urmat în perioada următoare de o serie de dezbateri pe baza celor mai importante concluzii ale  sale, cu participarea a numeroși studenți, profesori, și altor factori de decizie, atât din educație cât și din alte  domenii. 

Compania Arctic, liderul pieței de electrocasnice din România, a depășit două milioane de mașini de spălat rufe produse în fabrica din Ulmi, prima unitate de producție Industry 4.0 din țară, unde a fost pusă în funcțiune recent și cea de-a doua linie de producție.

Astfel, capacitatea fabricii din Ulmi se va dubla, ajungând la 2,2 milioane de electrocasnice produse anual. Investiția în cea de-a doua linie de producție se ridică la peste 37,8 milioane de euro. În prezent, în unitatea din Ulmi sunt fabricate peste 300 de modele de mașini de spălat rufe cu diverse dotări, destinate atât pieței locale, cât și consumatorilor din 47 de alte țări – 30 din Europa și 17 pe alte continente. Exporturile se ridică la 80% din producția anuală.

„Prin operaționalizarea completă a celei de-a doua linii de producție din Ulmi, Arctic va realiza anual în țară peste 5 milioane de electrocasnice. Împreună cu cei 46 de furnizori locali, Arctic a contribuit decisiv la consolidarea acestei industrii, transformând România într-un jucător important în plan regional. În același timp, fabrica din Ulmi constituie un model de utilizarea eficientă a energiei, materialelor și resurselor, în acord cu viziunea centrată pe sustenabilitate a Arctic și a grupului Arçelik”, a declarat Murat Büyükerk, Chief Executive Officer Arctic. 

Inaugurată la finele anului 2019, fabrica Arctic din Ulmi integrează cele mai recente tehnologii în materie de robotizare, inteligență artificială, machine learning sau procese de automatizare, fiind astfel una dintre cele mai moderne facilități de producție din întreaga lume. Investițiile totale în unitatea de producție depășesc 160 de milioane de euro. 

În prezent, peste 200 de roboți sunt implicați în procesul de producție, generând o creștere a productivității cu 30%. Construit pe un teren de 700.000 de metri pătrați, centrul de producție din Ulmi încorporează sisteme automate pentru manipularea și depozitarea componentelor, controlul calității fiind în totalitate automatizat. Peste 70% din operațiunile de producție au la bază sisteme autodeterminate și autogestionate prin intermediul aplicațiilor de tip Industrial Internet of Things (IioT). Acestea colectează informații în timp real din aproximativ 22.000 de puncte de generare, adăugându-le la o bază de date ce cuprinde milioane de produse și componente. 

Până în prezent, în departamentele de Cercetare și Dezvoltare au fost desfășurate peste 500.000 de ore de testare. Fabrica din Ulmi a fost recunoscută de Forumul Economic Mondial ca fiind una dintre cele mai inovatoare  din lume, parte din rețeaua Advanced 4th Industrial Revolution Lighthouse.

Datorită implementării tehnologiilor care funcționează după principiile Industry 4.0, producția de mașini de spălat rufe din Ulmi generează un impact redus asupra mediului. Apa utilizată în procesul de producție este refolosită în proporție de 70%, până în prezent, prin sistemele inteligente de tratare a apelor reziduale și de colectare a apei pluviale, fiind reciclată o cantitate de aproximativ 46.000 de metri cubi de apă, echivalentul a 17 bazine olimpice. În plus, grație sistemelor avansate pe care le integrează, consumul de energie per produs a fost diminuat cu 30%. Fabrica este dotată cu sursă de energie regenerabilă, sistemul fotovoltaic producând până în prezent peste 2,6 milioane de kWh, ceea ce a dus la o reducere cu aproximativ 835 de tone a emisiilor de CO2. 

Fabrica din Ulmi deține numeroase acreditări care recunosc meritele din domeniul producției sustenabile, fiind singura unitate de producție din România care a primit certificarea LEED Platinum, cel mai înalt nivel dintre certificările LEED. 

Arctic mai deține și operează în România cea mai mare fabrică de produse electrocasnice din Europa Continentală, la Găești, unde s-au produs până acum peste 40 de milioane de aparate frigorifice, ce au fost exportate în peste 80 de țări.

În medie, în țara noastră se produc 19 incendii/zi. 40 din primele cele mai mari 50 de despăgubiri achitate anul trecut de asigurătorii Membri UNSAR în baza asigurărilor de locuințe, respectiv 80% dintre acestea, au fost cauzate de incendii. Valoarea totală a despăgubirilor achitate în aceste cazuri se ridică la 9,5 milioane RON, în creștere cu 3,7% față de 2020. Astfel, valoarea medie a unei daune produse de acest risc a fost de aproximativ 237.000 lei (48.300 EUR). În 2021, asigurătorii Membri UNSAR au plătit despăgubiri de peste 10,4 milioane RON în baza asigurărilor de locuințe pentru cele mai mari 50 dosare de daună.

De altfel, incendiul rămâne pericolul cel mai des menționat de către români atunci când se referă la riscurile care pot afecta locuințele, potrivit celui mai nou sondaj de opinie realizat de UNSAR. 56% dintre români conștientizează existența acestui risc, teama de incendiu fiind o preocupare pentru persoanele cu vârste cuprinse între 36-50 de ani, din aproape toate zonele țării. În topul riscurilor de care se tem românii, incendiul este urmat de vijelie, cutremur, furt și de inundații. 

„Incendiile rămân o amenințare importantă pentru locuințele noastre, iar studiile demonstrează că românii sunt tot mai conștienți de riscurile la care se expun, deoarece acestea generează daune semnificative. Este la fel de important să realizăm că existența unei asigurări pentru locuință și bunuri va face mereu diferența într-o astfel de situație”, a declarat Adrian MARIN, Președinte UNSAR.

În medie, în țara noastră se produc nu mai puțin de 19 incendii/zi care afectează locuințele. Potrivit raportului IGSU – Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, numărul incendiilor la locuințe a crescut anul trecut cu aproape 3% față de 2020, de la 6.775 la 6.976. Este de menționat că această creștere a fost mai accentuată în mediul urban (+14% vs. 2020), principalele cauze fiind echipamente sau aparate electrice defecte sau improvizate, focul deschis în spații închise, instalații, mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate pe timpul funcționării. 

„Asigurările de locuință sunt printre mijloacele pe care le avem cu toții la îndemână pentru a ne proteja cele mai importante bunuri, așa cum sunt locuințele noastre, în fața riscurilor și a neprevăzutului. Este nevoie de un efort comun din partea societății, a factorilor de decizie, a autorităților pentru a evidenția faptul că siguranța și securitatea noastră, a tuturor, sunt prioritare și nu pot fi lăsate în seama hazardului”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Director General UNSAR.

În România, riscul de incendiu este acoperit prin intermediul asigurărilor facultative de locuințe, alături de riscuri precum explozia, furtuna, vijelia, furtul sau vandalismul. Totodată, polițelor facultative li se pot atașa și clauze speciale de asigurare, precum asigurarea instalațiilor interioare ale clădirii, aparatelor electrice / electronice, bunurilor casabile, dar și răspunderea civilă față de terțe persoane (spre exemplu, față de vecini).

Asigurările facultative de locuințe se pot încheia pentru locuințele care sunt asigurate printr-o poliță obligatorie (PAD). Aceasta acoperă 3 riscuri catastrofale (cutremur, inundații și alunecări de teren) până la limita de 20.000 EUR, respectiv 10.000 EUR, în funcție de tipul construcției, indiferent dacă valoarea acesteia este mai mare. În schimb, locuința poate fi protejată la valoarea ei reală printr-o asigurare facultativă.

Zitec, lider pe piața de IT & digital marketing din România, specializat în dezvoltarea de soluții și servicii de transformare digitală, anunță lansarea unui program de internship pentru studenții și absolvenții care doresc să-și înceapă o carieră în domeniul IT. 

Potrivit reprezentanților Zitec, cele peste 20 de poziții de internship deschise vizează specializări precum: Magento Developer, PHP Developer, Frontend Developer, iOS Developer sau Android Developer. Programul se desfășoară pe o perioadă de trei luni, în regim part-time (șase ore pe zi) și este remunerat, oferind participanților oportunitatea de a lucra în cadrul unor proiecte reale pentru clienți din industrii variate. 

Internshipurile organizate de echipa Zitec au ca obiectiv atât îmbunătățirea cunoștințelor tehnologice ale participanților, dar și dezvoltarea abilităților legate de lucrul într-o organizație și într-o echipă. 

Participanții în programele de stagiu vor avea posibilitatea să aleagă modul de lucru care se potrivește orarului lor: complet la distanță, hibrid sau într-unul dintre birourile Zitec din București sau Brașov. Stagiile implică programe de învățare continuă, traininguri, dar și mentorat. Astfel, în timpul stagiului, internii se vor afla sub îndrumarea și sprijinul unor mentori care vor împărtăși din cunoștințele și expertiza lor, astfel încât tinerii să aibă acces la cele mai recente tehnologii, să se dezvolte profesional și să acumuleze experiență practică. 

De asemenea, participanții vor putea face parte dintr-o echipă profesionistă cu o cultură organizațională bazată pe feedback continuu și comunicare transparentă. La sfârșitul programului de internship, aceștia au oportunitatea să se alăture echipei Zitec pe perioadă nedeterminată, pe o poziție cu normă întreagă sau part-time. De cealaltă parte, compania își propune o rată de angajare de peste 80% dintre participanții la stagiul de internship. Cei interesați pot afla mai multe informații și pot aplica pentru programul de internship aici. 

„Prin programele de internship pe care le desfășurăm primăvara aceasta ne dorim să le oferim tinerilor acces la o experiență profesională bazată pe o cultură organizațională performantă, prin care să-și dezvolte cunoștințele tehnice, dar și abilitățile utile în cadrul unui loc de muncă. După finalizarea cu succes a stagiului, aceștia vor avea șansa să se alăture echipei noastre. În prezent, echipa Zitec este compusă din peste trei sute de profesioniști implicați în proiecte pentru clienți din România și din străinătate, și dorim să creștem puternic și în continuare”, a declarat Florentina Greger, Chief Talent Experience Officer, Zitec.

În ultimii 18 ani, proiectele Zitec au avut impact la nivel național și internațional pentru clienți din peste 30 de țări de pe patru continente. 

Pe toată perioada anului trecut, Zitec s-a concentrat pe creșterea echipei printr-un proces de recrutare exclusiv online și a anunțat trecerea definitivă la modul de lucru hibrid flexibil, ceea ce permite membrilor echipei să decidă individual opțiunea privind desfășurarea activității, de la birou sau de la distanță. 

Totodată, în 2021, Zitec și-a mărit echipa cu 115 noi colegi, o rată de recrutare dublă față de anul precedent. Pentru 2022, compania își propune să atragă mai mult de 120 de specialiști în echipă din toată țara, în acest moment având colegi atât din București și Brașov, orașe unde există și birouri fizice, cât și din Cluj,

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a sărbătorit la Crowne Plaza Bucharest, alături de cei peste 300 de invitați, 10 ani de „Cities of Tomorrow”, eveniment dedicat dezvoltării orașelor  și regiunilor României.  

AHK România a organizat în perioada 5-12 aprilie 2022 cea de-a zecea ediție a conferinței „Cities of  Tomorrow”, în format hibrid. Evenimentul principal s-a desfășurat marți, 12 aprilie, la Crowne Plaza  Bucharest. „Cities of Tomorrow” este recunoscut pe plan național ca fiind un eveniment de referință  dedicat dezvoltării urbane și regionale. Anul acesta a fost o ediție aniversară, evenimentul ajungând la  a 10 ediție. Au participat în jur de 320 de invitați, atât din mediul public cât și cel privat. Evenimentul  principal a fost deschis de directorul general, Sebastian Metz, și de președintele AHK România, Andreas  Lier. Tot în deschidere a vorbit Nicușor Dan, Primarul General al Municipiului București, precum și E.S.  Dr. Peer Gebauer, Ambasadorul Republicii Federale Germania la București. 

Conferința s-a bucurat de prezența invitaților speciali din Germania și România. Administrația publică,  societatea civilă și mediul privat au dialogat în cadrul a două paneluri dedicate retrospectivei despre ce  s-a întâmplat în orașele și regiunile României în acești ultimi 10 ani, ce am învățat împreună, unde ne  situăm acum și care este viziunea pentru viitor.  

Primul panel a fost o retrospectivă a celor 10 ani și a fost moderat de arh. Șerban Țigănaș, Decan al  Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca. La discuție au  participat: arh. Eugen Pănescu, arhitect și urbanist, partener fondator al biroului Planwerk din Cluj; dr.  Marcel Ionescu-Heroiu, Expert Senior Dezvoltare Urbană la Banca Mondială; Raluca Munteanu, Director  Dezvoltare, Iulius; Tatian Diaconu, CEO Nhood Romania și Ioan Popa, Primarul Municipiului Reșița  

Tema celui de al doilea panel, moderat de ing.arh. Dorothee Hasnaș, a fost „Retrospectiva de 10 ani:  Cine suntem și ce urmează?” La această dezbatere au participat Alina Silaghi, Director ADLO, Agenția  de Dezvoltare Locală Oradea; Allen Coliban, Primarul Municipiului Brașov; prof. dr. Rolf Heyer, Bochum  Perspektive 2022 și MARK 5107; arh. Mihai Danciu, Asociația pentru Dezvoltare Teritorială Integrată  Valea Jiului.  

Fiind un moment aniversar, participanții au rememorat momente importante ale edițiilor anterioare  ale „Cities of Tomorrow”, precizând importanța acestui eveniment pentru fiecare dintre ei. Pentru  organizator, AHK Romania, cei prezenți au avut sugestii și propuneri valoroase, astfel încât evenimentul  să devină unul și mai important prin temele abordate și să contribuie în continuare la dezvoltarea  sănătoasă a regiunilor și orașelor României. 

„Prezența numeroasă de ieri precum și interacțiunea dintre participanți ne-a bucurat și ne-a onorat  nespus. Faptul că reprezentanți ai mediului de business, ai autorităților locale, ai societății civile au dorit  să ne fie alături cu ocazia acestei aniversări dovedește clar încrederea pe care oamenii o au în noi și în  proiectele noastre. Sugestiile primite de la participanți pentru ediții viitoare mai bune ne-au oferit noi idei  și ne obligă să continuăm în acest ritm, pentru a contribui și noi la dezvoltarea sustenabilă a regiunilor și  orașelor României. Mulțumim tuturor pentru participare, implicare și încredere. Felicitări câștigătorilor  acestei ediții“, a declarat la finalul evenimentului Sebastian Metz, Director General al AHK România. 

Am continuat și anul acesta conceptul de online round tables, care permite participanților o implicare  mai mare, dându-le ocazia să discute concret și aplicat subiecte/proiecte diferite, alese în funcție de  actualitatea și necesitatea tematicii și să găsească idei și soluții concrete, pe care să le poată  implementa în proiectele proprii. Concluziile și insight-urile valoroase rezultate în urma celor nouă  mese rotunde, desfășurate online, vor reprezenta fundamentul pentru acțiuni viitoare.  

Soluțiile identificate la fiecare masa rotundă au fost prezentate în cadrul conferinței, iar ulterior a avut  loc festivitatea de premiere a proiectelor câștigătoare. Masa rotundă desemnată câștigătoare, votată de participanții la eveniment, a fost Reconversie și Revitalizare, cu studiul de caz proiectul de  reconversie de la Reșița al Nhood Romania.  

Cele nouă proiecte finaliste ce s-au prezenta în data de 12 aprilie în cadrul sesiunii de pitching au fost:  la categoria Administrație publică: Buzău („Smart – Green – Circular Buzău”), Municipalitatea Aiud  („Invest in Aiud”) Sectorul 6 al Municipiului București („Liniei”) ; la categoria Mediu de business: Cruze – (Cruze – just go together); iNergy Agtech („Cleantech. Made in RO”), UNITH2B SRL („Tram Trains  Resița”); la categoria Societate civilă: GIS Berzei 21 („Un proiect de regenerare urbană în inima  orașului”) Parcul Natural Văcărești; Universitatea Politehnică Timișoara („Digitalizarea istoriei, un  castel pe rând”. 

Câștigătorii desemnați de juriu în cadrul conferinței au fost: 

– la categoria Administrație publică: Sectorul 6 al Municipiului București (”Liniei”);  

– la categoria Mediu de business: UNITH2B SRL („Tram Trains Resița”);  

– la categoria Societate civilă: GIS Berzei 21 („Un proiect de regenerare urbană în inima orașului”)  

Relevant pentru succesul acestui eveniment este atât ce se întâmplă în zilele evenimentului, dar mai  ales ce se întâmplă ulterior, cum înțeleg participanții să utilizeze schimbul de idei, experiența și  contactele dobândite. „Cities of Tomorrow” este o conferință publică de sensibilizare privind  dezvoltarea durabilă, reconversia și revitalizarea regiunilor și orașelor României, sarcinile și rolurile  actorilor din mediul politic, de afaceri și din cadrul societății civile, dezvoltarea infrastructurii urbane și rurale, managementul orașelor (utilități publice, managementul traficului, clădiri eficiente energetic),  integrarea zonelor centrale și istorice ale orașului, dar și a periferiilor și nu numai.  

Market place-ul organizat în foyerul hotelul Crowne Plaza a reunit sponsorii evenimentului: E.ON,  Continental, BABLE, Iulius, Horvath, nhood, BCR, RER Group, RETIM, Speedwell, Industrial Park Siret,  Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor, FEPRA, Țucă, Zbârcea și Asociații care și-au prezentat soluțiile și tehnologiile destinate modernizării și eficientizării orașelor și regiunilor.

Conferința „Cities of Tomorrow” oferă informații utile și noi perspective pentru: primării, managerii  orașului, reprezentanți ai agențiilor de dezvoltare regională și a zonelor metropolitane, reprezentanți  ai consiliilor orașelor și județelor; companiile private românești și străine; profesioniștii din domeniul  planificării urbane cât și arhitecții; investitorii imobiliari și dezvoltatorii interesați pentru/sau cu sediul  în Europa de Sud-Est; profesioniștii din domeniul imobiliar; reprezentanții camerelor de comerț și  industrie; reprezentanții clusterelor industriale; furnizorii de tehnologie; companiile de utilități urbane  și infrastructură; ONG-urile şi profesioniștii din domeniul bancar. 

Prima parte a evenimentului principal din 12 aprilie a fost difuzată live atât pe pagina de Facebook a  AHK România cât și pe LinkedIn Mai multe detalii despre „Cities of Tomorrow” găsiți pe site-ul www.citiesoftomorrow.ro.  

Companiile trebuie să revizuiască lista de bază a tratatelor de evitare a dublei impuneri ce li se aplică și să analizeze modificările pe care le implică noul Instrument multilateral de modificare a tratatelor pentru evitarea dublei impuneri (așa-numitul MLI). Motivul? În loc să elimine dubla impunere, așa cum s-ar putea crede chiar din titlu, prevederile ce vor intra în vigoare încă de la 1 iunie 2022 și vor produce efecte de la 1 ianuarie 2023, ar putea aduce, de fapt, incertitudine, complexitate, costuri de timp și chiar dispute fiscale. Aceasta a fost principala recomandare făcută de specialiștii EY agenților economici în cel mai recent eveniment online pe tema MLI. 

Instrumentul multilateral este, derivat din planul BEPS („base erosion profit shifting” – „erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor”) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE. Acesta urmăreşte neutralizarea unor potențiale strategii de planificare fiscală a multinaționalelor, care să exploateze lipsurile şi neconcordaţele din legislaţiile fiscale naţionale, cu scopul de a transfera în mod artificial profituri către jurisdicţii cu un nivel de impozitare scăzut sau de a eroda baza impozabilă la nivel de grup.

„România, împreună cu alte 98 state, a aderat deja la acest instrument multilateral, care este în curs de implementare, însă lucrurile nu sunt nici pe departe simple. De aceea, companiile trebuie să cunoască implicațiile care pot apărea”, a declarat Raluca Popa, Partener Asociat, Departamentul Impozite directe, EY România. În plus, la fel ca toate instrumente derivate din BEPS, și MLI este extrem de tehnic. „Cum planul de acțiune BEPS vizează tocmai acele situații complexe prin care este erodată baza impozabilă și se realizează transferurile de profituri, pentru a-și putea atinge scopul, și Instrumentul multilateral este extrem de tehnic și complex”, a arătat partenerul EY. 

Concret, MLI modifică tratatele fiscale încheiate între două sau mai multe părți. El nu va funcţiona precum un protocol de modificare a unui singur tratat existent, care să amendeze în mod direct textul Acordului Fiscal ce îi intră sub incidenţă. Cu alte cuvinte, scopul MLI este de a implementa rapid măsurile BEPS în materie de tratate fiscale – o singură modificare în locul a peste 3.000 câte tratate bilaterale sunt. Astfel, MLI se va adăuga la tratatele fiscale curente, modificând modul lor de aplicare – dar aceste modificări pot să difere de la caz la caz. În scopuri interne, unele țări pot dezvolta versiuni consolidate ale propriilor Acorduri Fiscale ce intră sub incidenţa MLI, acest demers nu este însă o condiție indispensabilă pentru aplicarea instrumentului, iar până atunci statele, printre care și România, vor trebui să apeleze la un instrument pus la dispoziție chiar de OCDE („matching tool”), pentru a stabili modul în care un tratat de evitare a dublei impuneri este impactat de MLI. 

Ca prim pas, MLI impune statelor să modifice în tratatele lor fiscale preambulul, pentru a sublinia în mod expres că, deși scopul tratatelor este evitarea dublei-impuneri, aplicarea acestora nu poate în niciun caz crea oportunități de neimpozitare, impozitare redusă sau de evitare a impozitării, dar și să refuze acordarea beneficiilor acordate contribuabilului printr-un tratat fiscal de eliminare a dublei-impuneri, dacă se va constata că scopul sau unul dintre scopurile principale pentru încheierea oricărui aranjament sau tranzacții de către contribuabil a fost tocmai obținerea respectivelor beneficii. Aceste modificări nu fac altceva decât să sublinieze încă o dată aplecarea către substanța economică a tranzacțiilor, aspect cu care suntem deja familiari de ceva vreme.

Doar că, așa cum sublinia Raluca Popa, MLI nu înseamnă un set de reguli pe care toată lumea trebuie să le aplice, așa cum este cazul DAC 6 (un alt instrument derivat din BEPS). Statele sunt libere să își aleagă anumite opțiuni în modificarea tratatelor, ba, mai mult, majoritatea opțiunilor necesită simetrie între țări pentru a se putea aplica. Cum ar fi, de pildă, noile reguli de rezolvare a conflictelor de rezidență fiscală. Concret, MLI va produce efecte dacă: ambele state contractante au semnat și ratificat MLI – acesta este încă un proces în derulare – din 99 de state semnatare, doar 70 au ratificat până la acest moment instrumentul (US nefăcând parte din aceasta listă); dacă fiecare stat contractant a inclus celălalt stat în lista de tratate MLI (adică Acordurile fiscale acoperite) – notabil că România nu a inclus tratatul cu Germania în listă, deci acesta nu este afectat de MLI – pe de altă parte, deși a selectat tratatul cu Elveția, întrucât aceasta din urmă nu a ales la rândul său să aplice MLI pentru tratatul cu România, nici acest din urmă tratat nu va suferi modificări (listele pot fi, însă, oricând revizuite în mod unilateral); dacă  există concordanță în ceea ce privește modificările ratificate de cele două state (adică ambele jurisdicții optează pentru aceleași modificări). În cazul în care nu există concordanță cu modificările ratificate de cele două state, MLI nu produce niciun efect (cu unele excepții).  

„Pentru anumite țări, MLI reprezintă o modalitate nouă de stabilire a rezidenței fiscale a companiilor – nu în funcție de locul conducerii efective, ci prin negociere amiabilă între autoritățile fiscale”, avertizează și Răzvan Ungureanu, Director, Departamentul de impozite directe, EY România. Tendința este, în plus, aceea de a se da din ce în ce mai multă importanță procedurilor amiabile, ceea ce „ar trebui să pună în gardă companiile atunci când stabilesc locul unde se iau deciziile sau se desfășoară activitatea de management”, a explicat Răzvan Ungureanu. Cum statele sunt într-o competiție permanentă și acerbă pentru colectarea de impozite, devine evident că interesele pentru stabilirea rezidenței sunt contrare, ceea ce va duce la un proces de lungă durată și anevoios. Mai mult, pe parcursul derulării discuțiilor „amiabile”, tratamentul fiscal rămâne incert, compania plătind impozit în două state pentru aceleași activități. 

Spre deosebire de poziția inițială a României la semnarea MLI în 2017, când optase pentru preluarea modificărilor legate de determinarea existenței unui sediu permanent, acum România a renunțat la această opțiune. În mod specific, fiecare jurisdicție participantă la MLI își poate rezerva dreptul ca anumite prevederi ale MLI să nu i se aplice, iar România a ales ca prevederile privind modificările legate de determinare a sediului permanent să nu se aplice tratatelor la care România este parte. Cu toate acestea, în principiu, MLI nu schimbă regulile jocului în definirea criteriilor de stabilire a sediului permanent existente deja în legislația OCDE – însă se apleacă asupra modului de definire în tratate a unor criterii importante. 

O companie are un sediu permanent în altă țară atunci când desfășoară o parte din activități în țara respectivă și, prin urmare, trebuie să plătească impozit pe profit în acea țară pentru aceste activități. Este de la sine înțeles că, dacă această structură nu este stabilită de la bun început, va da naștere la dublă impozitare – mai precis, compania va plăti impozit pe profit pentru aceste activități atât în statul sau de rezidență, cât și în statul unde se desfășoară activitățile respective.

„Noi, în practică, vedem o atenție sporită a autorităților fiscale pe tema sediu fix/sediu permanent. Nu de puține ori sunt imputate sume importante companiilor în urma unor acțiuni de control, de aceea ne surprinde că România a renunțat între timp să preia aceste măsuri prin MLI. Vom urmări cu interes dacă în viitor vor apărea din nou modificări asupra acestei poziții”, a mai adăugat Cristina Muntean, Manager, Departamentul de Impozite directe, EY România.

„Total inexplicabil, România a ales să nu aplice nici prevederile Convenției referitoare la arbitraj, cele la care contribuabilii pot apela atunci când consideră că au fost impozitați contrar prevederilor unui tratat de către jurisdicțiile contractante, iar autoritățile fiscale statale nu reușesc să ajungă la un acord amiabil în acest sens”, a avertizat și Alex Slujitoru, avocat, Băncilă Diaconu și Asociații. 

Alegerea României creează un dezavantaj considerabil contribuabililor, care se văd, astfel, lipsiți de un sprijin real în constrângerea statelor în aplicarea unui tratament fiscal corect și coerent.
„Practic, fără arbitraj, dacă jurisdicțiile contractante nu reușesc să se înțeleagă amiabil, așa cum se întâmplă frecvent în practică, nu există altă modalitate de deblocare a situației, contribuabilul fiind singurul prejudiciat”, a mai comentat Alex Slujitoru.