UniCredit Leasing lansează o nouă soluție de finanțare în euro destinată achiziției prin leasing financiar a unor vehicule 100% electrice sau hibrid, oferind tuturor celor interesați beneficii de structură și preț, respectiv: un avans de doar 5% din valoarea de achiziție si o dobândă variabilă compusă din Euribor la 3 luni plus o marjă promoțională începând de la 2,99%. Astfel, GoGreen este soluţia financiară care face ca achiziția unui autoturism fără emisii de gaze de eşapament sau cu emisii reduse să fie accesibilă, date fiind efortul financiar inițial diminuat și dobânda atractivă.
Perioada de finanțare în cadrul GoGreen poate varia de la un an la cinci ani, iar valoarea reziduală este de 1%. Pentru aceste achiziții, clienții pot beneficia, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, și de avantajele disponibile prin Programele RABLA 2022 (Clasic și Plus).
Daniela Bodîrcă, CEO UniCredit Leasing Corporation:„GoGreen este o alternativă de finanțare aliniată strategiei noastre de a contribui la reducerea impactului emisiilor de CO2 și are ca scop, prin structură și preț, încurajarea achiziției de autovehicule cu impact redus asupra mediului. Astfel, prin noul GoGreen susținem creșterea segmentului mașinilor eco”.
La ora actuală, în UE, piața mașinilor electrice și hibrid este în plină ascensiune. Potrivit Financial Times, în decembrie 2021 au fost vândute 176.000 vehicule complet electrice în Europa Occidentală, un nivel record, și cu peste 6% mai mare decât numărul vândut în decembrie 2020. Conform Asociației Europene a Producătorilor de Automobile, europenii preferă mașinile electrice sau hibrid, Grecia deținând recordul la achizițiile unor astfel de autovehicule. România figurează și ea în acest top, înregistrând anul trecut o creștere de peste 120% față de 2020 pentru autoturisme electrice, peste media Uniunii Europene. În 2021, piața de mașini electrice din România s-a dublat, ajungând la 15,5% din totalul vânzărilor de automobile noi, potrivit APIA.
Potrivit informațiilor publice, România are în plan ca până în 2025 să fie scoase din circulație nu mai puțin de 250.000 de vehicule mai vechi de 15 ani, în acest scop fiind adoptate și programele Rabla 2022 (CLASIC ȘI PLUS). Prin GoGreen UniCredit Leasing își propune să contribuie la demersurile de stimulare a înnoirii parcului auto național și de încurajare a achiziției și utilizării autovehiculelor cu impact redus asupra mediului
Anul acesta livrările de spații moderne de birouri vor atinge cel mai scăzut nivel de după 2017.
Cererea este în continuă creștere, procentul de pre-leases ajungând la 15% din activitatea totală de închiriere.
Romania este în directă competiție cu restul țărilor din regiunea CEE, în special cu Polonia în ceea ce privește deschiderea de centre de excelență / shared services, ceea ce adaugă presiune pe stocul existent de spații modernă de birouri.
Stocul de clădiri de birouri “verzi”, care pot contribui la îndeplinirea țintelor de carbon zero ale companiilor chiriașe este limitat, în timp ce presiunea obiectivelor ESG crește exponențial în aceste companii.
Nivelul înalt de acomodare al forței de muncă cu normalitatea activității în format hibrid a condus la o schimbare profundă a așteptărilor angajaților privind spațiul de lucru și motivațiile pentru care ar reveni la birou.
Până la sfârșitul anului 2022, doar șase clădiri de birouri, totalizând 135.700 mp GLA, se vor adăuga la stocul modern de spații moderne de birouri al Bucureștiului, crescându-l lent până la 3,33 mil. mp. Din viitoarea ofertă, zona Centru-Vest reprezintă un un procent de 65%, cu proprietari precum AFI, One United Properties și River Invest care se pregătesc să aducă la viață trei noi proiecte. În zona Centru regăsim proiectul Tandem dezvoltat de Forte Partners, împreună cu proiectul Tudor Arghezi, ambele reprezentând scheme în dezvoltare care vor aduce la rândul lor o pondere de 20% din livrările anului 2022. Conform celui mai recent raport al CBRE România, „Market Outlook 2022”, diferența până la 15% este revendicată de zona Nord-Vest, care se pregătește pentru finalizarea primei faze a proiectului @Expo dezvoltat de Atenor Group.
Până acum, totul bine. Cu toate acestea, …
La o privire mai atentă semnalele percepute sunt mixte în ceea ce privește livrările planificate pentru următoarea perioadă. Deși proiectele care urmează să fie livrate anul acesta se află la cel mai scăzut nivel dintr-un ciclu de 5 ani, cele planificate pentru 2023, estimate la un total de 267.300 mp, intră direct în top 3 livrări într-un interval de 10 ani. La acestea se adaugă criza de autorizații în cadrul căreia activează în curent piața și care reprezintă realmente o amenințare ce ar putea afecta disponibilitatea existentă.
„Companiile care își propun căutarea unor noi spații moderne sau cele care vor fi nevoite să reînnoiască contractele de închiriere s-ar putea afla într-o poziție foarte incomodă, deoarece proprietarii vor avea o poziție de negociere foarte solidă. În același timp însă, momentul în care ne aflăm în prezent este optim pentru a începe un proces de luare a deciziilor: vedem o rată de neocupare crescută, livrări disponibile pe termen scurt și mai ales o tendință de transformare organizațională în curs de desfășurare generată de strategiile pregătite de companii pentru a fi implementate după întreruperea pandemiei”, explică Vlad Damian, Head al A&T Services Office | Investor Leasing, CBRE Romania
Activitatea totală de închiriere (TLA) din 2021 a atins pragul de 280.500 mp, o cifră cu 16% mai mare față de cea înregistrată în 2020. Cererea netă (totalul tranzacțiilor, excluzând reînnoirea / renegocierea) a reprezentat 58% din totalul activității de închiriere și a fost cu 15% mai mare decât cea din 2020. Semnalul pozitiv indicat de creșterea de la an la an este un fapt care ne reamintește că, pe parcursul anului 2021, activitatea desfășurată în birouri a început să se redreseze și să câștige cote mai mari în proporția dintre timpul împărțit între munca de acasă și cea de la birou. Pre-închirierile din 2021 au reprezentat un sfert din absorbția anuală, în timp ce tranzacțiile de reînnoire / renegociere au totalizat 117.700 mp, depășind, de asemenea, cu 16% cifra din 2020 pentru acest tip de tranzacții.
top 3 categorii de industriidupă numărul de tranzacțiide închiriere
Închirieri
100%
Computers & Hi-Tech
36%
Consumer Services & Leisure
25%
Professional
10%
top 3 categorii de industrii după numărul de tranzacții de reînnoire/renegociere
Reînnoiri/Renegocieri
100%
Computers & Hi-Tech
46%
Manufacturing & Energy
28%
Consumer Services & Leisure
15%
2022 a început într-o altă paradigmă
Anul a debutat cu companii care au reluat procesul decizional imobiliar, suspendat în ultimii ani, și cu noi strategii de nearshoring ale unor jucători care până acum nu au luat în considerare România ca bază pentru operațiunile lor. Nivelul pre-închirierilor a urcat până la 15% din totalul activității de închiriere, ceea ce arată că firmele și-au resetat și repornit deja strategiile, iar un indicator foarte bun pentru 2022 este de asemenea faptul că în ianuarie au fost încheiate deja tranzacții care reprezintă 10% din totalul cererii noi și de extindere per total an trecut.
Piața locală de birouri atrage din ce în ce mai multe companii Fortune 500, ceea ce pune România pe picior de egalitate cu piețele mai mature din regiunea Europei Centrale și de Est. Ultimele anunțuri ale Booking Holding, proprietarul Booking.com, care a încheiat un contract pentru 8.000 mp în U-Center, sau Ford România, care tocmai a confirmat deschiderea noului său Business Solutions Center în One Cotroceni Park, sunt rezultatele imediate ale noilor strategii care consideră abordarea nearshoring ca fiind o soluție câștigătoare pentru viitor. Ambele companii au fost consiliate în procesul de închiriere de CBRE România, lider de piață după numărul de tranzacții realizate în 2021, respectiv 79, cu o cotă de piață de 20% și o dimensiune medie a tranzacțiilor reprezentate de CBRE în valoare de 1.800 mp.
„România, care se află acum pe locul 6 în ceea ce privește cele mai mari piețe după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, are cea mai mare viteză de internet în bandă largă din Europa și dispune încă de o mare rezervă de forță de muncă calificată și subplătită în comparație cu piețele Uniunii, se află în competiție directă cu Polonia și restul țărilor din ECE pentru a atrage companii de tip BPO/ centre de excelență și operațiuni. Acest lucru nu va însemna decât o nouă cerere adăugată peste cea cererea organică a pieței locale de birouri, ceea ce va crește presiunea asupra celor mai bune spații de birouri disponibile”, afirmă Alina Calciu, Head al A&T Services Office | Occupier, CBRE Romania
Situaţia clădirilor verzi nu este încă atât de verde
Deși 95% din proiectele în curs de dezvoltare sunt în curs de certificare ecologică, doar 70% din spațiile de birouri moderne din întreaga țară sunt în prezent certificate ecologic. În același sens, în ultimele 9 luni, se observă o creștere exponențială a cerințelor ESG din partea companiilor în ceea ce privește locul de muncă, fie că este vorba de spații existente sau planificate.
Majoritatea companiilor multinaționale prezente în România sunt nevoite să se conformeze obiectivului Net Zero Carbon asumat de grupurile din care fac parte, ceea ce creează consecințe directe în strategia imobiliară. Fie că discutăm despre rămânerea în spațiul actual care trebuie adaptat pentru a respecta noile standarde, fie că suntem în căutare de sedii în clădiri noi și moderne, un nou set de cerințe a fost adăugat de companii. Rolul consilierilor tehnici a devenit mai mare, iar a avea o echipă de 10 ingineri și 5 arhitecți, așa cum are CBRE România în prezent, este unic si mai ales necesar în consultanța imobiliară.
Proprietarii iau în serios standardele ESG și ne așteptăm să vedem din ce în ce mai multe procese de îmbunătățire a activelor existente, iar pe baza acestor informații, companiile ar putea beneficia în eforturile lor de atingere a obiecivelor de NZC, intervenind la momentul potrivit.
„Next normal”, „muncă hibridă”, „revoluție digitală”. Și acum, „Flexibilitate”.
Activitatea de închiriere de birouri în 2021 a fost extrem de sensibilă la criza sanitară în curs de desfășurare declanșată de pandemia COVID-19. „Next normal”, „munca hibridă”, „revoluția digitală” au fost noile concepte la care trebuie să se adapteze fiecare companie atunci când își conturează strategiile de dezvoltare. În timp ce anul 2020 a fost caracterizat de un comportament de așteptare, 2021 a fost un an al reluării deciziilor imobiliare. Privind în viitor, 2022 va fi un an de maturitate în ceea ce privește strategiile consolidate care urmăresc să echilibreze siguranța angajaților și opțiunile de lucru hibride, cu planurile de protecție în cazul factorilor perturbatori pentru activitățile desfășurate la birou.
Companiile apreciază într-o măsură și mai mare rolul strategic al consultanței privind spațiile de lucru, bazându-se pe acest tip de abordare în eforturile lor de a-și înțelege și motiva forța de muncă. Managementul schimbării este valoarea adăugată pe care companiile o recompensează, așa cum este demonstrat în proiectele în curs de desfășurare ale CBRE, care beneficiază începând cu acest an de experiența și abilitățile de design de concept al unei noi echipe de 3 arhitecți.
Tudor Ionescu
„Atât proprietarii, cât și companiile au îmbrățișat noua normalitate, integrând componenta digitală în sarcinile lor zilnice și stabilind munca hibridă ca fiind calea de urmat. Privind în viitor, 2022 va fi un an de maturitate în ceea ce privește strategiile consolidate care echilibrează siguranța angajaților, opțiunile de muncă hibridă cu planificarea rezistenței la factorii care pot perturba activitatea în cadrul birourilor”,conchide Tudor Ionescu, Head al A&T Services Office, CBRE Romania.
Angajații s-au obișnuit cu o altă stare de spirit și un alt confort în acești doi ani de pandemie, iar așteptările lor nu numai că sunt mai mari, dar mai ales sunt foarte diferite în prezent. Flexibilitatea este cuvântul definitoriu. Dar imediat lângă el se adaugă Colaborarea și Experiențele trăite la birou.
Gala Smart City Industry Awards este evenimentul principal pentru industria Smart City din România, locul în care cele mai bune proiecte sunt premiate, unde se discută viitorul comunităților și unde sunt aduse în scenă cele mai inspirate idei pentru proiectarea viitorului nostru urban și rural.
Cea de-a șasea ediție a Galei Smart City Industry Awards se desfășoară Sub Înaltul Patronaj al Ministerului Apărării Naționale și sub Patronajul Academic al Universității Politehnica București. Evenimentul organizat de Asociația Română pentru Smart City va avea loc în 31 martie 2022, la Palatul Parlamentului, fiind deschis de mesajul adresat de Ministrul Apărării, domnul Vasile Dîncu, în contextul în care tema acestui an, reConectarea, va avea în prim plan siguranța orașelor, prin componenta de safe city.
Alături de Ministerul Apărării Naționale, prin acordarea Înaltului Patronaj, ne dorim să promovăm cultura civică de apărare și securitate a comunităților, educația liderilor și decidenților cu rol în protecția civilă urbană, dar și să recunoaștem eforturile susținute ale celor care au înțeles importanța conceptului Safe City – instituții publice, companii, experți.
În acest context, în exclusivitate în 2022, vor fi premiate 10 categorii importante în domeniul Safe City, astfel: Safe City Project of the Year, Best Security Company of the Year, Best Security Product of the Year, Threat Detection Product of the Year, Cyber Personality of the Year, Urban Resilience, Reimagine Public Safety, Cyber Woman of the Year, Cyber Security Entrepreneur of the Year, Cyber Security Software Company of the Year.
Asociația Română pentru Smart City invită primăriile, consiliile județene, companiile și organizațiile interesate, ca până la data de 6 martie 2022, să înscrie proiecte ce pot deveni modele de bune practici. Proiectele selectate și jurizate, vor fi premiate în cadrul ceremoniei din 31 martie 2022. Conform tradiției, nominalizarea în funcția de președinte al juriului revine marelui câștigător al ediției precedente (Best Smart City Project), ediția din acest an fiind prezidată de Primarul Sectorului 4, domnul Daniel Băluță. Juriul competiției este format din experți în domeniile ce compun industria Smart City.
Prin promovarea inovației, stabilirea de parteneriate și identificarea oportunităților de dezvoltare, evenimentul este dedicat creării unui viitor mai bun pentru orașe și cetățenii acestora.
Asociația Română pentru Smart City, lider al Industriei de Smart City din România, cu peste 280 de membri și parteneri, crede cu tărie în capacitățile de dezvoltare inteligentă a comunităților noastre.
Ediția a 6a a Premiilor Industriei Smart City îi are alături pe partenerii care susțin dezvoltarea comunităților românești: Network One Distribution (Partener Platinum), Urban Scope (Partener Platinum), precum și Anadolu Automobil Rom (Partener GOLD), Radiocom (Partener GOLD).
Detalii suplimentare despre înscrierea proiectelor, categorii, regulament, precum și agenda actualizată pot fi găsite pe site-ul proiectului: scia.ro
Curatori ai Galei SCIA 6 sunt: Institutul Pentru Îmbătrânire Activă, Institutul Pentru Libertate și Democrație, BREC – Bucharest Real Estate Club.
Parteneri instituționali: Universitatea Politehnică București, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea Ecologică din București, British Romanian Chamber of Commerce, Agenția Pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Confederația Sindicală Națională Meridian, Asociația Administratorilor Publici din România, EOS Digital Academy, Asociația Energia Inteligentă, Nature Talks, ICI București.
Partenerii media ai evenimentului: Agerpres, Bursa, Revista Cariere, The Diplomat Bucharest, Business Mark, Phoenix Media, Jurnalul de Afaceri, Business Review, Economistul, Privesc.eu, România Durabilă, Klarmedia, fonduri-structurale.ro, Club Economic, Administratie.ro, Jurnalul de Argeș.
Pentru prima dată în România, o firmă și o instituție financiar-bancară și-au rezolvat nemulțumirile prin negociere, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) și nu au mai apelat la instanță. Prezentând o analiză în acest sens, CSALB subliniază că în relație cu persoanele juridice, „poate soluționa doar litigii care au ca obiect serviciile/instrumentele de plată sau emiterea de monedă electronică. În același timp, zeci de procese aflate în diferite stadii în instanțe se opresc la cererea consumatorilor sau la recomandarea băncilor, pentru a se soluționa amiabil, cu ajutorul unui conciliator CSALB”.
Premieră în România: prima conciliere dintre o companie și o bancă, în cadrul CSALB
Pentru prima dată în România, o firmă și o instituție financiar-bancară și-au rezolvat nemulțumirile prin negociere, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) și nu au mai apelat la instanță. În același timp, zeci de procese aflate în diferite stadii în instanțe se opresc la cererea consumatorilor sau la recomandarea băncilor, pentru a se soluționa amiabil, cu ajutorul unui conciliator CSALB. În relație cu persoanele juridice CSALB poate soluționa doar litigii care au ca obiect serviciile/instrumentele de plată sau emiterea de monedă electronică.
Schimbul valutar, motiv de conciliere
Peter Papp planifică o investiție de aproximativ 1 milion de euro în Harghita. Transferul sumei de peste 100 milioane de forinți se face prin conversia acesteia în echivalent euro. Premisele unei dispute (alegerea conturilor implicate în transfer) care putea lua calea instanței au fost dezamorsate în cadrul unei concilieri pentru care ambele părți au plătit aproximativ 990 de lei.
În același timp, semnalăm și o tendință care ne bucură: tot mai multe procese dintre consumatori și bănci încetează, pentru că părțile doresc să se înțeleagă amiabil în cadrul CSALB. Anul trecut au fost 67 de cazuri. Anul acesta, într-o lună și jumătate, sunt deja 20 de procese oprite din acest motiv. În aceste cazuri, prin hotărârile date în cadrul CSALB s-au restituit diferite sume de bani. Este una din recomandările pe care le-am transmis băncilor la începutul anului: să soluționeze prin conciliere cât mai multe nemulțumiri ale consumatorilor înainte sau chiar după ce au ajuns în instanță”, spune Alexandru Păunescu, membru în Colegiul de Coordonare al CSALB.
Un material video cu opiniile părților implicate în acest caz puteți urmări aici:
În beneficiul industriei turismului și, îndeosebi, al educației și sănătății copiilor, vineri, 25 februarie, toți elevii vor avea acces gratuit pe aproape toate pârtiile de schi din România, timp de jumătate de zi, doar pe baza carnetului de elev, fără să achite taxa pentru instalațiile de cablu. Acțiunea este pusă în aplicare de Asociația Transportatorilor pe Cablu din România (ATCR), în continuarea demersurilor pentru introducerea în structura anului școlar a unei vacanțe de două săptămâni în luna februarie.
Iancu Șerbănescu, președintele ATCR: „Ne dorim ca ziua de 25 februarie să fie dedicată sportului de iarnă și tinerilor. Vrem să încurajăm părinții și copiii să vină pe pârtie, să stea în natură, să facă sport, să schieze sau să se dea cu sania. Elevii din România trebuie, la fel ca toți ceilalți din Europa, să aibă parte de două săptămâni de vacanță de iarnă, în primul rând pentru a practica sport. Vrem să încurajăm părinții și copiii să vină pe pârtie, să stea în natură, să facă sport, să schieze sau să se dea cu sania.”
Acțiunea este susținută de administratorii pârtiilor de la Azuga, Sinaia, Cheile Grădiștei, Arena Platoș (județul Sibiu), Buscat Resort (județul Cluj).
Pârtiile pe care elevii pot schia gratuit în a doua jumătate a zilei de vineri, 25 februarie: Azuga, Muntele Mic, Sinaia, Buscat, Cavnic, pârtia Bucovina, pârtia Oprea (Întorsura Buzăului), Vartop (Arieșeni), Straja, Muntele Mic, Semenic (Văliuc), Arena Platoș (Păltiniș), Durău (Neamț), Băișoara (Cluj), Mărișel (Cluj), Șuior (Maramureș), Cavnic (Maramureș), Bucovina, Oprea (Buzău), Dealu Negru (Suceava), Șureanu, Borsec (Harghita), Homorod (Harghita), Ciumani, Havas Bucin, Bogdan (Praid), Harghita Băi, Mădăraș Harghita, Șumuleu Ciuc (Harghita), Sovata.
Asociația Transportatorilor pe Cablu din România (ATCR) reamintește că la începutul lunii februarie, alături Aliana pentru Turism (APT), a solicitat printr-o scrisoare deschisă „reintroducerea vacanței de iarnă din luna februarie în noua structură a anului scolar 2022-2023. De asemenea, cele două organizații au cerut Ministerului Turismului și Antreprenoriatului să se implice și să susțină miile de companii din România din ambele domenii care au fost afectate de această decizie. De asemenea, ATCR a inițiat și o petiție și îi încurajează pe toți cei care vor să susțină reluarea vacanței de iarnă pentru copii, să o semneze. Mai multe detalii găsiți pe https://www.petitieonline.com/vrem_vacanta_i_luna_februarie_2023_pentru_copii. Membrii APT au semnat deja petiția inițiată de ATCR”.
Asociația Transportatorilor pe Cablu din România (ATCR) este cunoscută ca „singura entitate reprezentativă pentru domeniilor schiabile din România și a fost înfințată în anul 2007. Peste 90% din Transportatorii pe Cablu din România sunt membrii ATCR din dorința de a dezvolta turismul montan și de a avea o viziune unitară la nivel național. Peste 60 de domenii schiabile din România fac parte din Asociația Transportatorilor pe Cablu din România. Domeniile însumează peste 700 de hectare de pârtii de schi, dispersate pe 51% din județele din România. Circa 2 milioane de schiori au beneficiat de serviciile pârtiilor ce fac parte din ATCR, în sezonul 2020-2021”.
Universitatea Hyperion din București și King’s College din Londra marchează 53 de ani de la trecerea în eternitate a lui Constantin Silvestri (31 mai 1913-23 februarie1969), dirijor, compozitor și pianist de renume, personalitate marcantă din domeniul muzicii, atât în România (unde s-a născut și a activat în primii 45 de ani de viață), cât și în Anglia (unde și-a petrecut ultimii opt ani din viață, devenind astfel o prezență faimoasă la nivel internațional).
Constantin Silvestri
Anda Anastasescu Gritten
Cele două instituții academice prezintă dubla premieră online a filmului „Constantin Silvestri avant-gardist, Master Improviser, homme passionné”. Este o serie în șapte episoade, creație a pianistei Anda Anastasescu Gritten, comandor al Ordinului Meritul Cultural, președinte al Constantin Silvestri International Foundation, director artistic al London Schubert Players, cercetătoare și interpretă a compozițiilor lui Constantin Silvestri. Seria de filme include unele imagini realizate de televiziunea online a Universității Hyperion – HypTV și prezintă aspecte ale activității Fundației Internaționale Constantin Silvestri pe care o conduce.
Film britanic produs de Anda Anastasescu Gritten și Nicolas Gaster la Londra în 2021 cuprinde episoadele
Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) este încântată să anunțe un nou Membru Asociat – BRD – Groupe Société Générale (BVB: BRD), a treia bancă din România după totalul activelor. Acțiunile BRD se tranzacționează la Bursa de Valori București din 2001, fiind incluse în indicii principali ai bursei locale și cei ai Bursei de la Viena. Cu peste 2 milioane de clienţi, BRD este unul din liderii pieţei bancare pentru persoane fizice și unul dintre principalii finanţatori ai IMM-urilor.
Flavia Popa, Secretar General BRD: „BRD este un promotor al pieței de capital locale. În calitate de companie listată, am urmărit mereu implementarea celor mai bune practici de guvernanță corporativă, comunicare cu investitorii, dar și cu toți ceilalți stakeholderi ai BRD, așa cum, de altfel, trebuie să fie o companie care își conduce activitatea în conformitate cu standardele ESG. Ne alăturăm cu bucurie astăzi comunității ARIR, care susţine, la rându-i, de mai bine de 3 ani, dezvoltarea pieței de capital”.
Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR: „Suntem încântați să urăm bun venit BRD – Gr. Soc-Gen, una dintre principalele companii listate la BVB. Asocierea tot mai multor companii din BET și nu numai ne oferă o voce tot mai unită a companiilor active în piața de capital. Comunitatea noastră colaborează în aria beneficiilor listării, identificării instrumentelor care să ne permită să avem o piață mai eficientă și o evaluare justă a emitenților”.
BRD este deținută de Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri europene de servicii financiare, cu 133.000 de angajaţi în 61 de ţări şi 30 de milioane de clienţi în întreaga lume. Grupul de companii format în jurul BRD în România include filiale specializate în leasing financiar și operațional, administrarea activelor, pensii, asigurări de viață și generale și credite de consum.
ARIR a fost înființată la inițiativa Danielei Șerban în noiembrie 2018 împreună cu membrii fondatori: Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica şi Tony Romani. Au aderat comunității: Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, MedLife, Romcarbon, Farmaceutica REMEDIA, Autonom, IMPACT Developer & Contractor, 2Performant, One United Properties, Transport Trade Services, Patria Bank și Connections Consult ca Membri Asociați. INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, eVote, Mazars și Marsh Broker de Asigurare – Reasigurare au devenit Membri Afiliați.
Membrii ARIR sunt printre cele mai mari companii din România, ce au în comun dorința de a implementa cele mai bune practici de transparență, comunicare cu investitorii și guvernanță corporativă.
„Tutunul nu mai e monopol de stat în România, dar statul e principalul beneficiar al acestei industrii. Plătim taxele în avans pentru produsele noastre, pe 25 ale lunii, fie că mai sunt încă în magazine sau au ajuns la consumatori. Tutunul e mare producător, mare contribuabil și mare exportator. În cazul României, e o industrie care contribuie pozitiv în toate domeniile economice. De ce suntem un mare contribuabil? Pentru că aproximativ 75% din prețul unui pachet de țigarete înseamnă accize, TVA și alte taxe și contribuții”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria, la Forumul diplomației economice și al exportatorilor, organizat de Clubantreprenor.ro.
Pentru
2021, oficialul JTI estimează o contribuție la buget de circa 20
miliarde lei, față de peste 17,54 miliarde în 2020. Suma reprezintă
echivalentul a 13,5% din PNRR, bani pentru
care statul nu trebuie să îndeplinească nicio condiție.
„Sunt trei fabrici mari în România, care angajează români, plătesc taxe statului român și exportă o mare parte din țigaretele produse aici, echilibrând balanța comercială”, a subliniat directorul JTI.
În 2020, exporturile de produse din tutun au fost de 1,3 miliarde de euro, contribuția pozitivă a tutunului la balanța de plăți fiind de circa un miliard de euro. În 2021, doar pentru primele nouă luni valoarea exporturilor e de peste 950 milioane de euro, iar contribuția la balanța de plăți de peste 700 milioane de euro.
În
2020, industria tutunului a devenit cel mai solid contribuabil la
buget, în contextul scăderii veniturilor provenite din energie. Tot în
2020, potrivit Eurostat, România a urcat
în topul marilor producători europeni de țigarete, pe locul al doilea,
la egalitate cu Germania și după Polonia.
Ce ar trebui făcut ca România să devanseze Polonia și să devină primul producător de țigarete din Europa?
„Ca să putem raporta rezultate bune în continuare, nu cerem nimic de la stat, în afară de stabilitate legislativă și predictibilitate fiscală. Conform unui studiu al Asociației de Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în condițiile unor reglementări echilibrate și a menținerii pieței negre la sub 10%, industria ar putea vira anual la buget peste 5,7 miliarde euro. Referitor la predictibilitatea fiscală, anul acesta se încheie actualul calendar de creștere a accizelor pentru țigarete. Nu știm ce urmează și tocmai de aceea am dori să fie adoptat un nou calendar pe cinci ani, ca să ne pregătim planurile în cunoștință de cauză. După aderarea României la UE, taxarea țigaretelor a fost reglementată de Directive europene. Acum, nivelul accizei este de 114 euro la mia de țigarete. Directiva urmează să fie modificată, dar nu cred că este nevoie să așteptăm Bruxelles-ul ca să facem ceva. E clar că este nevoie de bani la buget, dar ar fi bine să știm ce ni se pregătește, măsurile să fie adoptate cu șase luni înainte și să intre în vigoare de la 1 ianuarie, cum prevede Codul Fiscal”, a mai spus Gilda Lazăr.
„Piața s-a putut dezvolta normal pentru că am avut o politică fiscală coerentă și predictibilă, iar contrabanda a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 15 ani, la sub 10%. Dacă privim la anii trecuți, se vede cum în perioadele de instabilitate legislativă și de incertitudine, exporturile au scăzut, la fel și taxele virate la buget. Un exemplu bun este cel al întârzierii transpunerii Directivei tutunului, care a dus la perturbări ale procesului de producție. Dată fiind importanța industriei pentru economie, ar trebui să avem un for tutelar care să abordeze cu echilibru acest sector, ca de exemplu Ministerul Economiei, cel al Finanțelor sau al Agriculturii. Am solicitat acest lucru, dar în continuare suntem reglementați de Ministerul Sănătății, care are o perspectivă radicală față de acest sector”, a precizat reprezentantul JTI.
În sectorul bunurilor de consum, inovația a accelerat în ultimii ani, iar potrivit studiului EY CEO Imperative 2021, realizat pe un eșantion de peste 300 de directori generali din Fortune top 2000, acest trend nu dă semne de încetinire.
Nu există o rețetă secretă pentru a atinge succesul în inovație, însuși termenul fiind atât de permisiv, încât poate varia de la activități simple, precum îmbunătățirea proceselor operaţionale, până la activități de cercetare şi dezvoltare. EY a identificat o serie de elemente care să sprijine construirea eficientă a unei organizații ghidate de inovație. Leadership-ul, resursa umană şi îmbunătățirea operaţiunilor, urmate de structura portofoliului de produse şi servicii, digitalizare sau parteneriate corespunzătoare sunt repere care contribuie la definirea unui cadru propice inovației.
COVID-19 a determinat o schimbare fundamentală în modul în care consumatorii trăiesc, dar și în modul în care companiile îi deservesc. Preferințele consumatorilor, așteptările angajaților, parteneriatele, structura lanțurilor de aprovizionare, reglementările și cerințele investitorilor s-au mutat într-o nouă paradigmă, care implică o eficientizare mult mai accelerată. Pandemia a dus la aplatizarea multora dintre structurile organizaționale și a accelerat procesul de luare a deciziilor, din nevoia de a beneficia de schimbările propuse în zile sau săptămâni şi nu în luni sau ani, cum se întâmpla în perioada anterioară.
În acest context determinat de schimbări şi viteză, EY a identificat un cadru de analiză a maturității programelor de inovație din companiile de retail, bazat pe 7 dimensiuni şi 4 stadii de maturitate. Analiza poate fi făcută completând acest chestionar.
Interesul pentru nou şi inovare este uneori asimilat cu strategii de activare incomplete, iar plafonarea multor companii se întâmplă şi pentru că urmăresc deseori doar una sau două dimensiuni ale inovației. Activitățile asociate inovării, precum programele de generare de idei, hackathon-urile, atelierele de design thinking etc., poartă denumirea de „inovare teatrală” (innovation theatre), dacă nu sunt susținute şi de o metodologie clară şi de un program robust de implementare.
Mihail Lupu, EY
„Completând formularul pentru evaluarea maturității, organizațiile parcurg întrebări esențiale pentru definirea propriei lor poziționări în raport cu alte companii din industrie. Scopul central e să oferim acces la un cumul de cunoștințe şi bune practici, care să ajute companiile din retail să își optimizeze strategiile şi procesele, în sincron cu liderii globali din piaţă.
Initiaţiva EY vine ca urmare a observării folosirii termenului de „inovație” în contexte diferite, cu înţelesuri diferite, spre exemplu ca un jargon lipsit de substanță ori ca un absolut al creativității. În contrast cu aceste extreme, perspectiva noastră este că inovația trebuie să fie reprezentată de acele produse sau activități care aduc plus valoare şi optimizează procesele”, a declarat Mihail Lupu, Innovation consultant, EY wavespace România.
Cadrul definit de EY identifică șapte piloni de inovare:
1. Leadership – responsabilitatea asumată a echipei de management în privința programului de inovație
2. Structura portofoliului de produse şi servicii – alinierea la nevoile consumatorilor şi aprecierea corectă a valorii acestor produse
3. Activitățile de marketing – o expunere relevantă pentru consumatori
4. Digitalizare – utilizarea corespunzătoare a datelor şi a tehnologiei în vederea îmbunătățirii experienței clienților
5. Operațiuni – eficientizarea proceselor de Back-Office
6. Structura resurselor umane şi a competențelor – echipă dedicată procesului de inovație
7. Finanțările şi parteneriatele – investiţii asumate chiar şi în timp de criză
Inovarea și creșterea au fost considerate prioritare de către respondenți în ultimii doi ani, potrivit ultimului studiu EY CEO Imperative. 63% dintre respondenții din studiul au menţionat că accelerarea digitalizării și a inovației este crucială şi are cel mai mare impact asupra companiei lor. Fie că vorbim despre Net zero retail, un trend prin care comercianții își propun să reducă aproape complet emisiile de carbon ale produselor şi serviciilor sau despre implementarea de Chatbots pentru facilitarea interacțiunii cu clienții, sectorul comerțului la nivel global descoperă în permanenţă modalități prin care să fidelizeze relația cu consumatorul, să devină mai sustenabil şi să reinvestească eficient profitul într-o creștere susținută.
Odată cu reglementarea sustenabilității, 92% dintre companiile de retail şi-au anunţat obiectivul de a deveni neutre din punct de vedere al carbonului până în 2025. Aliniind rezultatele studiului la realitatea locală, în România, marii retaileri au investit în dezvoltarea unor parteneriate strategice ce le oferă platforme noi de creștere. În paralel, am observat şi interes pentru tehnologii şi programe menite să le asigure alinierea la tendințele globale de neutralitate a carbonului, dar şi care să ducă la reducerea costurilor operaţionale.
Directorul general trebuie să își asume răspunderea pentru succesul unui program de inovație în organizația pe care o conduce
Cristian, Carstoiu, EY
„Organizațiile trebuie să își democratizeze procesul de inovație în interiorul firmei şi să permită şi funcțiilor de execuție să aducă propria viziune asupra dezvoltării organizației. De ce? Modul de operare care determină succesul şi profitabilitatea unei organizații este o lamă cu două tăișuri. Responsabilitatea deciziei de schimbare a paradigmelor de operare şi de investiţii în procese de inovație implică riscuri pentru organizație, pe care managementul e posibil să încerce să le evite, în funcție şi de situația financiară a companiei. Cu alte cuvinte, leadership-ul tranzacțional nu are capacitatea să facă peste noapte trecerea către un leadership de tip transformațional”, a declarat Cristian Cârstoiu, Chief Innovation Officer, EY România.
Pe măsură ce consumatorii evoluează şi dinamica pieţei se schimbă, companiile acordă prioritate inovației pentru a obține un avantaj competitiv. Strategia pe termen lung a retailerilor e caracterizată prin eficiență și creștere, iar investițiile în programe de inovație devin tot mai vizibile.
Dincolo de pandemia Covid-19, se conturează un tablou în care tehnologiile disruptive devin normalitate, iar inovația se poziționează ca un motor de creștere al companiilor. Cu toate acestea, doar companiile suficient de versatile şi de agile vor reuși să îl implementeze corespunzător.
Patria Bank, bancă locală cunoscută pentru expertiza sa în finanțarea din domeniul agro, pune la dispoziția fermierilor care vor să cumpere terenuri agricole un produs de finanțare flexibil și cu durată mare de rambursare. Oferta Patria Bank vine într-o perioadă în care prețurile terenurilor agricole sunt în creștere. Potrivit Eurostat, prețul mediu al unui hectar de teren agricol din România a ajuns la 7.163 euro în 2020, în creștere cu circa 34% față de prețul mediu al anului anterior. Din 2011, prețul mediu al terenurilor agricole din România a crescut 424%. Tendința de creștere se poate menține și în perioada următoare, deoarece prețurile terenurilor agricole din Polonia, o țară cu suprafețe agricole extinse precum România, sunt de 10.000 de euro pe hectar.
Prețurile menționate sunt plătite însă pentru suprafețe mari de teren, de paste 30 de hectare. Potrivit Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), 40% din suprafața totală agricolă eligibilă pentru subvenții nu este cadastrată. Aceste suprafețe, multe dintre ele de mici dimensiuni, sunt greu de introdus în circuitul comercial prin integrarea lor în ferme mai mari, viabile economic. Dar ele reprezintă o oportunitate de extindere pentru fermieri.
„Fermierii noștri au nevoie de un partener puternic care să le înțeleagă nevoile și care să ofere stabilitate afacerilor lor. Într-o perioadă dificilă, achiziționarea de terenuri rămâne o metodă sigură de consolidare a afacerilor agricole. Achiziția reduce riscul de creștere viitoare a prețurilor, întărește capitalul societății și crește puterea de negociere a fermierilor. Noi suntem alături de ei pe tot parcursul derulării creditului, astfel încât să le oferim cele mai bune soluții pentru afacerea lor”, declară Cezar Adrian Paladie, Manager Vânzări Regional Agro Patria Bank.
Potrivit reprezentantului Patria Bank, terenul agricol este un activ ce se amortizează într-o perioadă medie de 17-20 ani și de aceea perioada maximă de 15 pentru rambursarea creditului nu va reprezenta o povară pentru cash-flow-ul fermierilor.
Creditul pentru achiziție terenuri agricole Patria Bank este destinat tuturor formelor de organizare, precum persoane juridice, societăți agricole, persoane fizice autorizate, asociații familiale, întreprinderi familiale, întreprinderi individuale, producători agricoli. Terenul achiziționat poate deveni garanție pentru credit. Plata ratelor se poate face prin rate sezoniere, rate lunare egale sau rate lunare personalizate. Creditul asigură finanțare de până la 100% din costul terenului, în cazurile în care creditul este acoperit integral cu garanții reale sau fonduri de garantare, are o perioadă de rambursare de până la 15 ani și până la 1 an perioadă de tragere.
„Contextul actual prezintă oportunități și, în egală măsură, provocări pentru fermierii români. Prețurile produselor agricole sunt în creștere, dar producătorii agricoli se confruntă cu scumpirea carburanților, a îngrășămintelor și a altor inputuri. Ei sunt astfel nevoiți să achite costuri mai mari la începutul ciclului de producție fără însă să aibă garanția unui preț bun la recoltare, care să acopere costurile mărite. Noi suntem alături de ei și le oferim sprijinul și expertiza noastră pentru a-i ajuta să prospere, de la deschiderea unui cont curent, finanțare și până la obținerea subvențiilor europene”, a mai declarat Cezar Adrian Paladie, Patria Bank.