Comisia a acordat în total 285 de milioane EUR pentru sprijinirea programelor operaționale (PO) ale României, Franței și Germaniei din cadrul Fondului social european (FSE).

Comisia a acordat în total 285 de milioane EUR pentru sprijinirea programelor operaționale (PO) ale României, Franței și Germaniei din cadrul Fondului social european (FSE); sprijinul se înscrie în cadrul Asistenței de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU). Resursele suplimentare sus-menționate vor sprijini cetățenii fără loc de muncă în găsirea unor noi locuri de muncă, vor consolida sistemele de educație, de ocupare a forței de muncă și de sănătate și vor contribui la accelerarea redresării în urma crizei provocate de pandemie.

România primește o sumă suplimentară de 234 de milioane EUR pentru programul său operațional privind capitalul uman. Noile fonduri vor contribui la furnizarea de cursuri pentru 168 000 de elevi defavorizați astfel încât să se compenseze orele de școală pierdute în timpul pandemiei. În plus, noile fonduri vor sprijini crearea de noi locuri de muncă prin intermediul unor stimulente pentru angajare acordate persoanelor care au rămas fără loc de muncă în timpul pandemiei și prin sprijinirea a 295 de noi întreprinderi sociale pentru persoanele care aparțin unor grupuri vulnerabile. Finanțarea suplimentară va sprijini, de asemenea, primele acordate unui număr de 97 000 de lucrători din domeniul sănătății aflați în prima linie în timpul pandemiei.

Franța primește o sumă suplimentară de 24 de milioane EUR pentru programul operațional din cadrul FSE aferent departamentului său de peste mări, Guyana. Fondurile respective vor ajuta elevii expuși riscului de abandon școlar, de exemplu prin intermediul unor programe de sprijin intensiv adaptate și al unui învățământ dual în întreprinderi și în școlile profesionale. Finanțarea suplimentară va sprijini, de asemenea, șomerii și persoanele care au cele mai mici șanse de a intra pe piața forței de muncă printr-o serie de măsuri de incluziune socială și va ajuta lucrătorii să dobândească competențele necesare într-o lume a muncii aflată în continuă evoluție.

În Germania, programul operațional din cadrul FSE din Baden-Württemberg beneficiază de o sumă suplimentară de 27 de milioane EUR pentru a sprijini peste 16 000 de persoane care au fost afectate în mod deosebit de pandemie. Noile fonduri vor ajuta persoanele care au nevoie să acceseze și să utilizeze instrumente și servicii digitale. Unele inițiative specifice vor sprijini, de asemenea, capacitarea socioeconomică a femeilor care provin din familii de migranți. Șomerii de lungă durată vor beneficia de ajutor din partea serviciilor publice de sprijinire a ocupării forței de muncă pentru a-i ajuta să își găsească noi locuri de muncă. Noile fonduri vor sprijini, de asemenea, formarea profesională a lucrătorilor aflați în șomaj tehnic, precum și formarea personalizată a profesioniștilor din domeniul culturii.

REACT-EU face parte din NextGenerationEU și furnizează o finanțare suplimentară în valoare de 50,6 miliarde EUR (în prețuri curente) pe parcursul anilor 2021 și 2022 pentru programele politicii de coeziune aferente perioadei 2014-2020.

• 72% investesc cel puțin o dată pe lună
• 16% investesc o treime sau mai mult din venitul lor lunar
• 53% spun că pandemia a avut un impact asupra obiceiurilor lor de investiții

Patru din cinci femei investitor sunt încrezătoare că își vor atinge venitul dorit la pensie dacă vor continua cu actualele lor strategii de investiții, în timp ce 18% spun că vor atinge acest obiectiv în următorii cinci ani, conform unui sondaj realizat de eToro. 

Româncele sunt chiar și mai optimiste, aproape două din cinci fiind de părere că vor atinge acest obiectiv în unul până la cinci ani și un număr similar de investitoare crede vor atinge acest obiectiv în șase până la 10 ani. 

Rezultatele provin dintr-un sondaj global realizat de rețeaua socială de investiții eToro în rândul a 9.500 de femei investitor la nivel global.

Dintre femeile intervievate, 72% investesc cel puțin o dată pe lună, iar în total 16% investesc o treime (30%) sau mai mult din venitul lor lunar. Acestea investesc pentru a-și spori economiile, pentru a-și completa veniturile, pentru a-și îmbunătăți stilul de viață, pentru a face o plată ocazională și pentru a-și obține independența financiară.

Sondajul arată de asemenea că 80% dintre femeile investitor din România investesc cel puțin o dată pe lună, iar 25% dintre acestea investesc o treime sau mai mult din veniturile lor. 

În ceea ce privește motivul pentru care au început să investească, atât investitoarele din România, cât și cele din alte țări spun că au făcut acest lucru pentru a genera un venit suplimentar și pentru a contracara ratele scăzute ale dobânzilor. La nivel global, mai mult de o cincime (22%) citează „securitatea pe termen lung” ca fiind principalul motiv pentru care au început să investească. Pentru 21% dintre ele, obținerea independenței financiare pentru a se pensiona mai devreme este motivația lor numărul unu. Doar 18% dintre românce au pornit la drum cu gândul la siguranța financiară, iar 9% au în vedere un venit la pensie. 

Dr. Hedva Ber, Director global de operațiuni și Director executiv adjunct al eToro, comentează: „Femeile folosesc investițiile ca pe o pârghie puternică pentru a-și asigura viitorul, pentru a-și spori veniturile și/sau pentru a-și crea un venit net. Din cercetare reiese clar că acestea își croiesc propriul viitor și construiesc pe termen lung, ceea ce este de apreciat. 

Cu toate acestea, nu ne putem culca pe lauri. Femeile doresc în mod clar să își îmbunătățească veniturile și vor mai multă educație în materie de investiții. Trebuie să răspundem solicitărilor de a avea mai multe exemple de urmat și să ne asigurăm că acestea sunt reprezentative pentru toate femeile care ar putea beneficia de pe urma educației în domeniul finanțelor. Educația financiară este esențială și, deși se înregistrează progrese, mai sunt multe de făcut. Avem responsabilitatea de a face o diferență pozitivă în viața femeilor, acum și în viitor.”

Cea mai populară investiție deținută de femeile investitor chestionate a fost reprezentată de acțiunile locale (41%), urmată de criptoactive (36%), obligațiuni locale (25%), acțiuni internaționale (23%), investiții alternative (23%), numerar (21%), mărfuri fungibile (14%), obligațiuni internaționale (13%) și valute (11%). 

Investitoarele din România preferă însă criptomonedele (56%), urmate de numerar (32%), investiții alternative, inclusiv imobiliare, private equity, NFT-uri (30%), acțiuni locale(28%), acțiuni internaționale (23%), valute (23%), obligațiuni locale (19%) și obligațiuni internaționale (15%). 

La nivel global, respondentele intenționează să investească pe viitor în criptoactive (35%), acțiuni locale (32%), investiții alternative (28%), internaționale (23%), obligațiuni locale (22%), mărfuri (21%), numerar (17%), obligațiuni internaționale (14%) și valute (12%). 

Româncele intenționează să investească în criptomonede (49%), investiții alternative, inclusiv imobiliare, private equity, NFT-uri (36%), acțiuni internaționale (33%), acțiuni locale (28%), mărfuri fungibile (26%), numerar (25%), obligațiuni internaționale (20%), obligațiuni locale (20%) și valute (19%). 

Mai mult de jumătate dintre femeile investitor intervievate au menționat necesitatea de a avea mai multe femei model de urmat. Comentând cercetarea, Heloise Greeff, un Investitor Popular eToro, a declarat: „Mi-am început călătoria ca investitor pe eToro pentru a obține libertate financiară și pentru a fi independentă în raport cu așteptările societății față de mine ca femeie. Deși sindromul impostorului (să te îndoiești de abilitățile tale și să te simți ca un impostor) m-a împiedicat să încep mai devreme, de atunci am învățat că sunt capabilă de mult mai mult decât mi-am putut imagina. Investițiile m-au învățat ce înseamnă răbdarea, disciplina și cum să mă concentrez. 

Mai important, mi-au oferit mijloacele de a-mi controla viitorul și de a-mi crește veniturile pentru familia mea și pentru mine. Cred că egalitatea financiară este ultima frontieră a adevăratei egalități. Sper ca exemplul meu să le insufle curaj și altor femei pentru a face primul pas spre egalitatea financiară între sexe.”

Consecințele pandemiei continuă să se facă simțite, 53% dintre femeile investitor spunând că aceasta a avut un impact asupra obiceiurilor lor de investiții și aproape o treime (30%) se simt mai presate să își îmbunătățească situația financiară; în timp ce 29% spun că acum au nevoie de un fond de economii, iar 24% spun că acum se concentrează asupra unui obiectiv financiar pe termen lung.

Alte rezultate ale sondajului:

• La nivel global, peste o cincime (22%) au început să investească în urmă cu 3-5 ani (21% în România); 11% au început în urmă cu 6-10 ani (10% în România) și aproape jumătate (47%) dintre acestea  au început să investească în urmă cu 2 ani sau mai puțin. În România, în mod particular, acest procent a crescut la 57%.
• Femeile investitor consideră că cele mai bune oportunități de investiții în următoarele trei luni vor veni din partea energiei verzi și a surselor regenerabile, urmate de acțiunile MAMAA (Meta, Apple, Microsoft, Amazon și Alphabet).
• Femeile se bazează foarte mult pe recomandările personale pentru informații despre cum și când să investească, aproape 1 din 2 femei (47%) apelând la prieteni, familie sau colegi pentru informații. Doar una din trei femei din România apelează la prieteni și familie pentru recomandări, majoritatea (45%) căutând buletine și rapoarte de la brokeri. 
• 76% dintre femeile care investesc consideră că investițiile fac parte din gestionarea financiară a gospodăriei lor; 63% dețin controlul majoritar sau total al finanțelor gospodăriei lor. 89% dintre femeile investitor din România consideră investițiile ca făcând parte din gestionarea financiară a gospodăriei, în timp ce 65% dețin controlul majoritar sau total al finanțelor gospodăriei lor.

Grupul CIECH își extinde afacerea de agrobusiness în România prin înființarea CIECH Agro România. Cu sediul în București, noua companie va deservi clienții din domeniul agricol din România, începând din luna martie 2022. Investițiile în constituirea activității locale sunt estimate la 6,5 milioane euro în următorii 3 ani.

O echipă mixtă româno-poloneză formată din 20 de persoane va asigura derularea activității CIECH Agro România. Membrii echipei vor fi implicați în construirea unei rețele de distribuție a produselor fitosanitare din portofoliul companiei pe piața românească, în rândul principalilor comercianți cu ridicata și în distribuția numerică în unitățile de comerț cu amănuntul, precum și în asigurarea consultanței agrotehnice de către reprezentanții CIECH. 

Înființarea CIECH Agro România este un nou pas în dezvoltarea activității agrobusiness a CIECH în România și survine în urma unei îndelungate activități de export de produse fitosanitare pe piața locală. Scopul acesteia va fi construirea unei rețele largi de distribuție și furnizarea către fermierii români a unor produse care asigură o protecție eficace a recoltelor, în special inovatoarea tehnologie BGT („Better Glyphosate Technology”), care reprezintă un răspuns la provocările legate de agricultura durabilă și Pactul Ecologic European. 

„Clienții din România așteaptă produse de înaltă calitate, prețuri ajustate la economia producției de recolte și servicii de logistică fiabile. CIECH îndeplinește toate aceste criterii și, având în vedere experiența favorabilă și perspectivele optimiste în legătură cu dezvoltarea agriculturii în această țară, decizia de a înființa CIECH Agro România a fost o cale de dezvoltare firească pentru noi. Principalul obiectiv de afaceri al companiei va fi să extindă și mai mult activitatea agroindustrială a Grupului CIECH și să ofere fermierilor români produse care să asigure o protecție eficientă a recoltelor, în special inovatoarea tehnologie BGT, precum și o gamă largă de programe de protecție pentru porumb”, a declarat Wojciech Babski (foto), CEO BU Agro CIECH.

Portofoliul CIECH Agro România include 15 produse din oferta CIECH Sarzyna și a Proplan (un furnizor spaniol de produse fitosanitare, deținut de Grupul CIECH) și urmează să fie diversificat în viitor. Acest lucru va permite companiei să ofere erbicide și fungicide pentru protecția recoltelor esențiale din România, cum sunt cele de porumb și alte culturi de cereale. Un avantaj competitiv important al CIECH va fi reprezentat de produsele bazate pe substanța activă MCPA, produsă la CIECH Sarzyna, una dintre cele mai moderne companii de acest tip din lume. 

Un alt element important al ofertei CIECH Agro România va fi Halvetic, un nou erbicid glifosat, bazat pe inovatoarea tehnologie brevetată BGT („Better Glyphosate Technology”), care permite menținerea eficacității actuale a substanței active, dar reduce doza necesară la hectar a acesteia la jumătate, comparativ cu standardele existente. Acesta reprezintă o inovație revoluționară pe piața globală a produselor bazate pe glifosat și, în același timp, răspunsul Grupului CIECH la provocările legate de trecerea la o agricultură mai durabilă.

Piața locală a produselor fitosanitare se dezvoltă într-un ritm alert, depășind în ultimii ani valoarea de 600 milioane de euro și, astfel, dublându-se în dimensiuni într-un interval de 10 ani. În anii următori, piața de produse fitosanitare din România este estimată să crească între 4% și 6%, în pofida dificultăților asociate cu Pactul Ecologic European. 

Grupul CIECH exportă produse fitosanitare în aproximativ 50 de țări din toată lumea. CIECH Sarzyna, cel mai mare producător de produse fitosanitare din Polonia, livrează produse pe aproximativ 40 de piețe externe, pe lângă piața internă. De asemenea, deservește regiunile Europa Centrală și Occidentală, insulele britanice și Scandinavia. În afara Europei, printre piețele tradiționale importante ale CIECH se numără Australia, Canada și Orientul Îndepărtat, în special Thailanda și Vietnam. Proplan, o companie achiziționată în 2018, își desfășoară activitatea în principal în Peninsula Iberică, zona Mării Mediterane (Italia, Franța și Grecia) și Africa de Nord, în special în Maroc, Algeria și Egipt.

Principalele mărci de produse din portofoliul CIECH sunt: Terbustar (ingredient activ: terbutilazină), Nikosar (nicosulfuron), Azoksar (azoxistrobin), Haksar (MCPA) și Fenuxar (fenoxaprop-p-etil). Printre produsele disponibile se numără și cele utilizate în protecția viței de vie, Pol-Sulphur (ingredient activ: sulf), și a rapiței, între care Labrador Extra (quizalofop-P-etil) și Faworyt (clopiralid).

Vodafone anunță astăzi o inițiativă  prin care încurajează clienții să prelungească perioada de utilizare a telefoanelor noi și să predea sau să recicleze dispozitivele vechi, contribuind astfel la susținerea economiei circulare în industria de telefonie mobilă, pentru reducerea la minimum a deșeurilor și a emisiilor de carbon.

Începând din această primăvară, Vodafone le oferă clienților săi de pe piețele europene o listă extinsă de servicii, incluzând asigurare, asistență și reparații pentru dispozitive. De asemenea, Vodafone va lansa o platformă digitală care le va da clienților mai multe opțiuni de predare a telefoanelor pe care nu le mai folosesc.

Totodată, Vodafone încurajează clienții să predea orice dispozitiv mobil nefuncțional pe care compania îl va recicla  în mod responsabil sau reutiliza pentru cauze sociale. Nu în ultimul rând, Vodafone va oferi o gamă extinsă de smartphone-uri de top recondiționate, la prețuri competitive.

Vodafone și Recommerce anunță astăzi un parteneriat strategic prin care cea mai mare bază de clienți de smartphone-uri din Europa să beneficieze de dispozitive second-hand premium. 

Alex Froment-Curtil, Chief Commercial Officer al Grupului Vodafone, a declarat: „Vodafone își asumă un rol esențial în  dezvoltarea unei economii circulare pentru dispozitivele mobile, care reduce semnificativ impactul asupra mediului. Suntem pionieri în dezvoltarea unei soluții digitale cuprinzătoare care facilitează prelungirea duratei de viață a smartphone-urilor sau achiziționarea unui dispozitiv recondiționat.”

Augustin Becquet, Chief Executive Officer al Recommerce, a declarat: „Suntem mândri să facem acest parteneriat cu Vodafone care lansează cel mai mare și cel mai avansat program de management al ciclului de viață a dispozitivelor mobile la nivel european. Suntem convinși de impactul real asupra mediului al unui astfel de parteneriat pe termen lung și, mai mult decât atât, de rolul pe care îl are în combaterea schimbărilor climatice”. 

Păstrarea unui telefon pentru încă un an poate reduce impactul de CO₂ cu până la 29%.[1] Achiziționarea unui smartphone recondiționat înseamnă aproximativ 50 kg mai puțin CO₂, cu până la 20% mai puțin decât cantitatea produsă pentru fabricarea unui smartphone nou și elimină necesitatea extragerii a 164 kg de materii prime.[2] Pentru fiecare milion de smartphone-uri predate către Vodafone pentru recondiționare și revânzare[3], emisia a peste 50.000 de tone de CO₂ poate fi evitată. 

Majoritatea piețelor pe care Vodafone operează au deja servicii de predare a telefoanelor, programe buyback, dar și servicii de reparație pentru a încuraja clienții să repare sau să recicleze dispozitivele vechi. Angajamentul Vodafone de astăzi urmărește ca toți clienții din Europa să poată beneficia de o abordare digitală extinsă și aliniată, care va include:

• Asigurare pentru telefoanele noi cumpărate de la Vodafone, cu protecție împotriva accidentelor;
• Opțiuni flexibile de predare sau schimbare a vechiului telefon prin intermediul unei aplicații intuitive destinate clienților Vodafone, care le va permite să primească rapid plata pentru dispozitivul predat sau, după caz, credit pentru achiziționarea unui telefon nou;
• Servicii de reparații rapide care pot prelungi durata de viață a dispozitivelor deteriorate accidental;
• Comercializarea la scară largă a unei game de telefoane de top recondiționate, pe lângă dispozitivele noi;
• Încurajarea clienților să-și predea vechile telefoane mobile pentru reciclare sau pentru cauze sociale.

Vodafone a lansat campania „Bring Back Friday” pentru clienți de pe mai multe piețe cu ocazia tradiționalului „Black Friday”, pe 26 noiembrie 2021. Acest lucru a încurajat clienții să schimbe vechile telefoane și să primească un credit pentru dispozitive noi, asigurându-se în același timp că terminalele sunt reciclate sau reutilizate în mod responsabil.

Pe lângă dispozitivele mobile, programul Vodafone de recondiționare și reutilizare a routerelor pentru internet fix și a set-top box-urilor TV, demarat în Germania, Portugalia și Spania, va fi extins și pe alte piețe, reducând impactul asupra mediului, dar și impactul financiar.

Joakim Reiter, Chief External and Corporate Affairs Officer al Grupului Vodafone și responsabil de activitățile pentru mediu ale companiei, a declarat: „În ultimii ani, Vodafone a făcut progrese semnificative în eliminarea amprentei de carbon, în îmbunătățirea eficienței energetice pe piețele pe care operăm, în reorganizarea achizițiilor noastre, cu focus pe sustenabilitate și sprijinirea clienților noștri în reducerea emisiilor de carbon. Următoarea frontieră a strategiei noastre pentru planetă se concentrează acum pe construirea unei economii circulare pentru consumatori și industrie, atât prin acțiuni proprii, cât și prin colaborare cu parteneri care dezvoltă programe  de gestionare a  deșeurilor electronice.”

Reducerea deșeurilor generate de rețea

Vodafone s-a angajat să refolosească, să revândă sau să recicleze 100% din deșeurile generate de rețea până în 2025. Pentru a reuși acest lucru, Vodafone a implementat programe de gestionare eficientă a resurselor și de eliminare a deșeurilor pe fiecare piață pe care operează pentru a reduce impactul pe care acestea îl au asupra mediului.

Vodafone dispune, la nivel intern, de un marketplace pe care piețele pe care Vodafone să revândă și să reutilizeze stocul în exces sau dispozitivele electrice mari dezafectate (cum ar fi antenele), rezultatele relevând un impact de carbon cu 89% mai mic, în comparație cu achiziționarea de echipamente noi.[4] Vodafone evaluează în prezent posibilitatea extinderii soluției către piețele partenere și către alți operatori.

Parteneriate pentru reducerea deșeurilor

În 2021, Vodafone s-a alăturat Parteneriatului Circular Electronics, care reunește lideri din întregul lanț valoric specific acestei industrii, pentru a promova soluții de circularitate a produselor electronice.

În mai 2021, Vodafone împreună cu patru dintre cei mai importanți operatori de rețea din Europa au lansat o nouă schemă de etichetare de tip Eco Rating, care să îi ajute pe consumatori să identifice și să compare gradul de sustenabilitate a telefoanelor mobile și să încurajeze furnizorii acestora să își reducă impactul asupra mediului.

Reducerea emisiilor de carbon și creșterea eficienței energetice

În noiembrie 2020, Vodafone a stabilit un obiectiv de mediu pentru 2030, în conformitate cu standardele Science-Based Target de reducere a amprentei de carbon, astfel încât încălzirea globală să fie menținută la 1,5°C, devenind astfel primul operator important de telecomunicații care s-a alăturat planului de reducere a emisiilor de carbon dezvoltat pentru sectorul ICT.[5]

Până în 2030, Vodafone va elimina amprenta de carbon specifică  activităților proprii și pe cea aferentă energiei pe care o achiziționează și o folosește (Domeniile 1 și 2). De asemenea, Vodafone și-a asumat obiectivul ca până în 2030 să înjumătățească emisiile de carbon din Domeniul 3, inclusiv pentru companiile da tip joint venture, dar și pentru toate achizițiile din lanțul de aprovizionare, pentru utilizarea produselor aflate spre vânzare și pentru călătoriile de afaceri.[6]

Până în 2040, Vodafone  va elimina complet amprenta de carbon specifică Domeniului 3, cu 10 ani mai devreme decât își propusese inițial („zero net” pentru amprenta de carbon până în 2050).[7]

Vodafone se angajează să achiziționeze toată energia electrică din surse regenerabile. Operațiuni din Europa ale Vodafone – inclusiv rețele mobile și fixe, centre de date, retail și birouri – sunt deja alimentate 100% cu energie electrică din surse regenerabile. Vodafone lucrează acum pentru a realiza aceleași schimbări și în Africa până în 2025.[8]

Vodafone continuă să investească în proiecte care vizează eficiența energetică și resursele regenerabile, inclusiv implementarea unor sisteme și/ sau echipamente de rețea mult mai eficiente și scoaterea din funcțiune din rețeaua de bază a celor vechi.[9]

Facilitarea reducerii emisiilor de carbon pentru clienții Vodafone

Vodafone se angajează să își ajute clienții business să își reducă propriile emisii de carbon cu un total cumulat de 350 de milioane de tone la nivel global pe parcursul a zece ani (între 2020 și 2030) – echivalent cu emisiile de carbon totale anuale ale Italiei pentru anul 2019.[10]

Serviciile Vodafone IoT vor genera cea mai mare parte din această economie, ajutând clienții să îmbunătățească eficiența logistică și a managementului flotei, contorizarea inteligentă, sistemul de producție și alte activități.

Lucrul cu furnizorii

Vodafone acordă o pondere de 20% criteriilor de mediu și celor sociale atunci când furnizorii depun oferte pentru noi proiecte alături de companie, verificând dacă au politici de mediu care să abordeze reducerea amprentei de carbon, energia regenerabilă, reducerea folosirii plasticului, economia circulară și ciclul de viață al produselor.[11]

[1] Studiu al Comitetului Economic și Social European (2019): Identifying the impact of the circular economy on the Fast-Moving Consumer Goods Industry: opportunities and challenges for businesses, workers and consumers – mobile phones as an example. Disponibil online la https://www.eesc.europa.eu/ro/our-work/publications-other-work/publications/identifying-impact-circular-economy-fast-moving-consumer-goods-fmcg-industry-opportunities-and-challenges-businesses

[2]  Acest aspect necesită o viziune conservatoare asupra diferenței dintre emisiile de carbon pentru un smartphone obișnuit nou (estimat la 50 kg CO₂ sau mai mult pentru producție), față de amprenta de carbon pentru recondiționarea, transportul, utilizarea și reciclarea unui smartphone obișnuit vechi (estimat la 10 kg CO₂ sau mai putin). Sursele sunt:

[3] Acest aspect necesită o viziune conservatoare asupra diferenței dintre emisiile de carbon pentru un smartphone obișnuit nou (estimat la 50 kg CO₂ sau mai mult pentru producție), față de amprenta de carbon pentru recondiționarea, transportul, utilizarea și reciclarea unui smartphone obișnuit vechi (estimat la 10 kg CO₂ sau mai putin). Sursele sunt:

[4] Cercetare efectuată de Zevero pentru compania Shields, care arată că a existat în medie o economie de 89% CO₂e/kg pentru fiecare produs reutilizat pe piețele interne: https://www.shields-e.com/news/2021/shields-marketplace-oem-vs-re-used-case-study-copy/ 

[5] Vodafone se angajează să aibă „zero net” emisii de carbon până în 2040: https://www.vodafone.com/news/press-release/vodafone-commits-to-net-zero-carbon-emissions-by-2040

[6] [7] [8] [9] [10] Vodafone Group Plc Raport anual 2021, p38-40: https://investors.vodafone.com/sites/vodafone-ir/files/2021-05/vodafone-annual-report-2021.pdf 

[11] Vodafone a inclus angajamente legate de mediu în lanțul său de aprovizionare: https://www.vodafone.com/news/press-release/vodafone-embeds-purpose-commitments-in-its-supply-chain

UniCredit Leasing lansează o nouă soluție de finanțare în euro destinată achiziției prin leasing financiar a unor vehicule 100% electrice sau hibrid, oferind tuturor celor interesați beneficii de structură și preț, respectiv: un avans de doar 5% din valoarea de achiziție si o dobândă variabilă compusă din Euribor la 3 luni plus o marjă promoțională începând de la 2,99%. Astfel, GoGreen este soluţia financiară care face ca achiziția unui autoturism fără emisii de gaze de eşapament sau cu emisii reduse să fie accesibilă, date fiind efortul financiar inițial diminuat și dobânda atractivă.

Perioada de finanțare în cadrul GoGreen poate varia de la un an la cinci ani, iar valoarea reziduală este de 1%. Pentru aceste achiziții, clienții pot beneficia, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, și de avantajele disponibile prin Programele RABLA 2022 (Clasic și Plus).  

Daniela Bodîrcă, CEO UniCredit Leasing Corporation: „GoGreen este o alternativă de finanțare aliniată strategiei noastre de a contribui la reducerea impactului emisiilor de CO2 și are ca scop, prin structură și preț, încurajarea achiziției de autovehicule cu impact redus asupra mediului. Astfel, prin noul GoGreen susținem creșterea segmentului mașinilor eco”.  

La ora actuală, în UE, piața mașinilor electrice și hibrid este în plină ascensiune. Potrivit Financial Times, în decembrie 2021 au fost vândute 176.000 vehicule complet electrice în Europa Occidentală, un nivel record, și cu peste 6% mai mare decât numărul vândut în decembrie 2020. Conform Asociației Europene a Producătorilor de Automobile, europenii preferă mașinile electrice sau hibrid, Grecia deținând recordul la achizițiile unor astfel de autovehicule. România figurează și ea în acest top, înregistrând anul trecut o creștere de peste 120% față de 2020 pentru autoturisme electrice, peste media Uniunii Europene. În 2021, piața de mașini electrice din România s-a dublat, ajungând la 15,5% din totalul vânzărilor de automobile noi, potrivit APIA.  

Potrivit informațiilor publice, România are în plan ca până în 2025 să fie scoase din circulație nu mai puțin de 250.000 de vehicule mai vechi de 15 ani, în acest scop fiind adoptate și programele Rabla 2022 (CLASIC ȘI PLUS). Prin GoGreen UniCredit Leasing își propune să contribuie la demersurile de stimulare a înnoirii parcului auto național și de încurajare a achiziției și utilizării autovehiculelor cu impact redus asupra mediului

1. Anul acesta livrările de spații moderne de birouri vor atinge cel mai scăzut nivel de după 2017.
2. Cererea este în continuă creștere, procentul de pre-leases ajungând la 15% din activitatea totală de închiriere.
3. Romania este în directă competiție cu restul țărilor din regiunea CEE, în special cu Polonia în ceea ce privește deschiderea de centre de excelență / shared services, ceea ce adaugă presiune pe stocul existent de spații modernă de birouri.
4. Stocul de clădiri de birouri “verzi”, care pot contribui la îndeplinirea țintelor de carbon zero ale companiilor chiriașe este limitat, în timp ce presiunea obiectivelor ESG crește exponențial în aceste companii.
5. Nivelul înalt de acomodare al forței de muncă cu normalitatea activității în format hibrid a condus la o schimbare profundă a așteptărilor angajaților privind spațiul de lucru și motivațiile pentru care ar reveni la birou.

Până la sfârșitul anului 2022, doar șase clădiri de birouri, totalizând 135.700 mp GLA, se vor adăuga la stocul modern de spații moderne de birouri al Bucureștiului, crescându-l lent până la 3,33 mil. mp. Din viitoarea ofertă, zona Centru-Vest reprezintă un un procent de 65%, cu proprietari precum AFI, One United Properties și River Invest care se pregătesc să aducă la viață trei noi proiecte. În zona Centru regăsim proiectul Tandem dezvoltat de Forte Partners, împreună cu proiectul Tudor Arghezi, ambele reprezentând scheme în dezvoltare care vor aduce la rândul lor o pondere de 20% din livrările anului 2022. Conform celui mai recent raport al CBRE România, „Market Outlook 2022”, diferența până la 15% este revendicată de zona Nord-Vest, care se pregătește pentru finalizarea primei faze a proiectului @Expo dezvoltat de Atenor Group.

Până acum, totul bine. Cu toate acestea, …

La o privire mai atentă semnalele percepute sunt mixte în ceea ce privește livrările planificate pentru următoarea perioadă. Deși proiectele care urmează să fie livrate anul acesta se află la cel mai scăzut nivel dintr-un ciclu de 5 ani, cele planificate pentru 2023, estimate la un total de 267.300 mp, intră direct în top 3 livrări într-un interval de 10 ani. La acestea se adaugă criza de autorizații în cadrul căreia activează în curent piața și care reprezintă realmente o amenințare ce ar putea afecta disponibilitatea existentă.

„Companiile care își propun căutarea unor noi spații moderne sau cele care vor fi nevoite să reînnoiască contractele de închiriere s-ar putea afla într-o poziție foarte incomodă, deoarece proprietarii vor avea o poziție de negociere foarte solidă. În același timp însă, momentul în care ne aflăm în prezent este optim pentru a începe un proces de luare a deciziilor: vedem o rată de neocupare crescută, livrări disponibile pe termen scurt și mai ales o tendință de transformare organizațională în curs de desfășurare generată de strategiile pregătite de companii pentru a fi implementate după întreruperea pandemiei”, explică Vlad Damian, Head al A&T Services Office | Investor Leasing, CBRE Romania

Activitatea totală de închiriere (TLA) din 2021 a atins pragul de 280.500 mp, o cifră cu 16% mai mare față de cea înregistrată în 2020. Cererea netă (totalul tranzacțiilor, excluzând reînnoirea / renegocierea) a reprezentat 58% din totalul activității de închiriere și a fost cu 15% mai mare decât cea din 2020. Semnalul pozitiv indicat de creșterea de la an la an este un fapt care ne reamintește că, pe parcursul anului 2021, activitatea desfășurată în birouri a început să se redreseze și să câștige cote mai mari în proporția dintre timpul împărțit între munca de acasă și cea de la birou. Pre-închirierile din 2021 au reprezentat un sfert din absorbția anuală, în timp ce tranzacțiile de reînnoire / renegociere au totalizat 117.700 mp, depășind, de asemenea, cu 16% cifra din 2020 pentru acest tip de tranzacții.

top 3 categorii de industrii după numărul de tranzacții de închiriere

top 3 categorii de industrii după numărul de tranzacții de reînnoire/renegociere

2022 a început într-o altă paradigmă

Anul a debutat cu companii care au reluat procesul decizional imobiliar, suspendat în ultimii ani, și cu noi strategii de nearshoring ale unor jucători care până acum nu au luat în considerare România ca bază pentru operațiunile lor. Nivelul pre-închirierilor a urcat până la 15% din totalul activității de închiriere, ceea ce arată că firmele și-au resetat și repornit deja strategiile, iar un indicator foarte bun pentru 2022 este de asemenea faptul că în ianuarie au fost încheiate deja tranzacții care reprezintă 10% din totalul cererii noi și de extindere per total an trecut.

Piața locală de birouri atrage din ce în ce mai multe companii Fortune 500, ceea ce pune România pe picior de egalitate cu piețele mai mature din regiunea Europei Centrale și de Est. Ultimele anunțuri ale Booking Holding, proprietarul Booking.com, care a încheiat un contract pentru 8.000 mp în U-Center, sau Ford România, care tocmai a confirmat deschiderea noului său Business Solutions Center în One Cotroceni Park, sunt rezultatele imediate ale noilor strategii care consideră abordarea nearshoring ca fiind o soluție câștigătoare pentru viitor. Ambele companii au fost consiliate în procesul de închiriere de CBRE România, lider de piață după numărul de tranzacții realizate în 2021, respectiv 79, cu o cotă de piață de 20% și o dimensiune medie a tranzacțiilor reprezentate de CBRE în valoare de 1.800 mp.

„România, care se află acum pe locul 6 în ceea ce privește cele mai mari piețe după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, are cea mai mare viteză de internet în bandă largă din Europa și dispune încă de o mare rezervă de forță de muncă calificată și subplătită în comparație cu piețele Uniunii, se află în competiție directă cu Polonia și restul țărilor din ECE pentru a atrage companii de tip BPO/ centre de excelență și operațiuni. Acest lucru nu va însemna decât o nouă cerere adăugată peste cea cererea organică a pieței locale de birouri, ceea ce va crește presiunea asupra celor mai bune spații de birouri disponibile”, afirmă Alina Calciu, Head al A&T Services Office | Occupier, CBRE Romania

Situaţia clădirilor verzi nu este încă atât de verde

Deși 95% din proiectele în curs de dezvoltare sunt în curs de certificare ecologică, doar 70% din spațiile de birouri moderne din întreaga țară sunt în prezent certificate ecologic. În același sens, în ultimele 9 luni, se observă o creștere exponențială a cerințelor ESG din partea companiilor în ceea ce privește locul de muncă, fie că este vorba de spații existente sau planificate.

Majoritatea companiilor multinaționale prezente în România sunt nevoite să se conformeze obiectivului Net Zero Carbon asumat de grupurile din care fac parte, ceea ce creează consecințe directe în strategia imobiliară. Fie că discutăm despre rămânerea în spațiul actual care trebuie adaptat pentru a respecta noile standarde, fie că suntem în căutare de sedii în clădiri noi și moderne, un nou set de cerințe a fost adăugat de companii. Rolul consilierilor tehnici a devenit mai mare, iar a avea o echipă de 10 ingineri și 5 arhitecți, așa cum are CBRE România în prezent, este unic si mai ales necesar în consultanța imobiliară.

Proprietarii iau în serios standardele ESG și ne așteptăm să vedem din ce în ce mai multe procese de îmbunătățire a activelor existente, iar pe baza acestor informații, companiile ar putea beneficia în eforturile lor de atingere a obiecivelor de NZC, intervenind la momentul potrivit.

„Next normal”, „muncă hibridă”, „revoluție digitală”.
Și acum, „Flexibilitate”.

Activitatea de închiriere de birouri în 2021 a fost extrem de sensibilă la criza sanitară în curs de desfășurare declanșată de pandemia COVID-19. „Next normal”, „munca hibridă”, „revoluția digitală” au fost noile concepte la care trebuie să se adapteze fiecare companie atunci când își conturează strategiile de dezvoltare. În timp ce anul 2020 a fost caracterizat de un comportament de așteptare, 2021 a fost un an al reluării deciziilor imobiliare. Privind în viitor, 2022 va fi un an de maturitate în ceea ce privește strategiile consolidate care urmăresc să echilibreze siguranța angajaților și opțiunile de lucru hibride, cu planurile de protecție în cazul factorilor perturbatori pentru activitățile desfășurate la birou.

Companiile apreciază într-o măsură și mai mare rolul strategic al consultanței privind spațiile de lucru, bazându-se pe acest tip de abordare în eforturile lor de a-și înțelege și motiva forța de muncă. Managementul schimbării este valoarea adăugată pe care companiile o recompensează, așa cum este demonstrat în proiectele în curs de desfășurare ale CBRE, care beneficiază începând cu acest an de experiența și abilitățile de design de concept al unei noi echipe de 3 arhitecți.

„Atât proprietarii, cât și companiile au îmbrățișat noua normalitate, integrând componenta digitală în sarcinile lor zilnice și stabilind munca hibridă ca fiind calea de urmat. Privind în viitor, 2022 va fi un an de maturitate în ceea ce privește strategiile consolidate care echilibrează siguranța angajaților, opțiunile de muncă hibridă cu planificarea rezistenței la factorii care pot perturba activitatea în cadrul birourilor”, conchide Tudor Ionescu, Head al A&T Services Office, CBRE Romania.

Angajații s-au obișnuit cu o altă stare de spirit și un alt confort în acești doi ani de pandemie, iar așteptările lor nu numai că sunt mai mari, dar mai ales sunt foarte diferite în prezent. Flexibilitatea este cuvântul definitoriu. Dar imediat lângă el se adaugă Colaborarea și Experiențele trăite la birou.