Cushman & Wakefield Echinox: Piața hotelieră din București a început revenirea după impactul COVID-19, operatorii vor să-și extindă brandurile în Capitală

0

Piața hotelieră din București a înregistrat anul trecut cel mai mare progres dintre capitalele din Europa Centrală și de Est din punct de vedere al venitului pe cameră disponibilă (RevPAR), în principal ca urmare a creșterii ratei de ocupare a hotelurilor. Evoluția a avut loc pe fondul relaxării condițiilor de călătorie și a reprogramărilor mai multor evenimente din 2020 în 2021, respectiv Campionatul European de Fotbal, concerte și alte evenimente sportive. Dinamica pieței continuă să atragă atenția operatorilor de hoteluri pentru extinderea propriilor branduri în București.

Compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield a publicat rezultatele studiului Hotel Operator Beat T4 2021, ce sprijină industria hotelieră şi prezintă performanța pieței din regiunea CEE, incluzând România. Studiul a fost realizat în urma unui sondaj cu privire la preferinţele, planurile şi proiectele în curs de dezvoltare ale operatorilor hotelieri internaționali și regionali, activi sau interesați de această regiune, precum şi opinia lor cu privire la impactul Covid-19 asupra pieţei hoteliere și a redresării acesteia.

Sondajul, realizat în T4 2021, a fost completat de membrii executivi reprezentând peste 30 de operatori prezenți deja sau interesați să se extindă în CEE. Operatorii intervievați au un portofoliu total de peste 730 de hoteluri, cu mai mult de 121.000 camere deja operaționale în regiune, și 590 de unități hoteliere cu peste 50.000 de camere în faza de planificare. 

Din cele 20 de piețe analizate din regiune, Praga, Varșovia, Budapesta și București sunt principalele orașe de interes pentru principalii operatori. Comparativ cu 2020, interesul acestora s-a mutat către capitale, în detrimentul orașelor secundare sau terțiare.

Astfel, Bucureștiul a fost indicat ca fiind o piață atractivă și foarte atractivă pentru 58% dintre operatorii intervievați. Important de menționat că sondajul a relevat că jucătorii care au părăsit piața la un moment dat sunt foarte interesați să reintre în București. 

Doar o mică parte dintre operatori nu au vizat capitala drept obiectiv principal pentru extindere, deoarece strategia lor este mai degrabă orientată fie către stațiuni din țară, fie către Europa Centrală și de Vest.

Potrivit STR, rata medie de ocupare a hotelurilor din București a fost în 2021 de 32,1%, reprezentând o creștere de 77,7% față de 2020, cel mai mare avans înregistrat dintre toate capitatele din Europa Centrală și de Est (Bratislava, București, Budapesta, Praga, Sofia și Varșovia). 

Pe fondul îmbunătățirii ratei de ocupare, venitul pe camera disponibilă (RevPAR) în Capitală s-a majorat cu 67,3% comparativ cu 2020, avans care a plasat piața bucureșteană de asemenea pe primul loc între capitalele din regiune. Per ansamblu, piața hotelieră din București a atins un RevPAR de 20,5 euro, al treilea cel mai ridicat din capitalele din regiune, afectat negativ de scăderea ratei medii zilnice (ADR). Acest lucru este explicat prin faptul că hotelierii mizează în perioada de revenire pe o strategie axată pe volum, astfel că au redus prețul pe cameră.

STR arată că ADR-ul în euro al Capitalei a înregistrat o scădere de 5,9% în 2021 față de 2020. Această tendință este rezultatul ADR-ului redus din ianuarie 2021 până în mai 2021, deoarece hotelierii au pus accentul pe creșterea volumului. Totuși, ADR-ul a început să crească semnificativ din iunie 2021, odată cu relaxarea restricțiilor de călătorie şi cu reluarea evenimentelor reprogramate.

Este important de subliniat faptul că, odată cu relaxarea restricțiilor de călătorie în cursul anului 2021, deși piața este în continuare dominată de cererea internă, cererea de cazare per noapte din partea turiștilor internaționali a început să crească mai repede decât din partea celor români. Mai mult decât atât, analizele Oxford Economics privind mixul de turiști din 2021 arată că acesta este similar cu cel din 2019. Toate acestea, dar și faptul că mai multe proiecte de hoteluri au fost amânate, indică faptul că Bucureștiul va înregistra o redresare rapidă a cererii pentru sectorul hotelier.

Cluj-Napoca este o altă piață țintă pentru operatorii din industria hospitalității, jumătate dintre respondenți exprimându-și interesul pentru acest oraș, una dintre piețele secundare cu cea mai rapidă dezvoltare din România. Atractivitatea tot mai mare a orașului stârnește interesul marilor lanțuri hoteliere. Majoritatea respondenților sunt mărci de renume internațional dintre care unele nu sunt încă prezente în Cluj-Napoca sau în alte orașe din România. Deși, piața este în prezent dominată de hoteluri independente (circa 77,9% din oferta actuală de camere), în perioada următoare vor fi dezvoltate două noi hoteluri reprezentând circa 270 de camere – Radisson Blu și Courtyard by Marriott.

Alte orașe din România menționate de operatorii din studiu drept piețe țintă sunt Iași, Constanța și Brașov. Este important de subliniat faptul că Brașovul devine o piață hotelieră destul de dinamică având în vedere vitoarele proiecte anunțate până în 2023, care vor totaliza circa 660 de camere apartinând atât unor lanțuri internaționale, cât și locale. În Constanța, până la sfârșitul anului 2022, vor fi dezvoltate aproximativ încă 100 de camere noi sub brandul Crown Plaza by IHG Hotels.

Potrivit sondajului Hotel Operator Beat, majoritatea operatorilor se așteaptă la o revenire mai rapidă a piețelor hoteliere din zonele turistice și din orașele regionale la nivelurile din 2019, decât cele din capitale.

David Nath, Head of Hospitality, CEE & SEE Cushman & Wakefield: „Bucureștiul devine o piață foarte dinamică în Europa Centrală și de Est. Acest lucru se vede în performanțele sănătoase înregistrate atât în perioada pre-covid, cât și în cea de revenire, dar și în nivelul de lichiditate din 2021, când au fost tranzacționate patru hoteluri, cu o valoare totală de aproximativ 19,2 milioane de euro, și în varietatea proiectelor viitoare. În plus, echipa noastră este în proces de selecție a unui operator pentru unul dintre cei mai importanți jucători de pe piață (un nume confidențial momentan). Am fost încântați să vedem un interes ridicat al lanțurilor hoteliere internaționale pentru capitala României şi am remarcat o dorinţă din ce în ce mai mare pentru intrarea pe piață a unor operatori care nu sunt încă prezenți, dar care cred în potențialul orașului”.

Prețul petrolului ar putea scădea la 50 de dolari pe termen lung

0

Companiile petroliere s-ar putea confrunta cu pierderi de 500 de miliarde de dolari din cauza activelor care nu-și vor putea trăi întreaga viață productivă. Un nou raport al think-tank-ului în domeniul mediului, Carbon Tracker, publicat la sfârșitul săptămânii trecute, avertizează că actualele prețuri ridicate ale petrolului ar putea tenta companiile de petrol și gaze să ia decizii de investiții pe termen lung care ar putea costa scump acționarii. Companiile care își bazează deciziile pe creșterile de prețuri pe termen scurt riscă să facă investiții excesive. 

Conform acestui raționament, think tank-ul estimează că prețurile petrolului vor reveni la 30-50 dolari pe baril pe termen lung, de la aproximativ 90 de dolari în prezent. Cu toate acestea, pe termen scurt, ne confruntăm cu multe incertitudini, unele dintre ele provenind din creșterea cererii de gaze naturale, petrol, combustibili și electricitate, care determină creșterea prețurilor. Un alt element este creat de tensiunile geopolitice. Sancțiunile sau un război în Ucraina au potențialul de a crea o creștere a prețurilor la gaze și petrol din mai multe motive. Ipotetic, UE poate refuza gazul rusesc sau Rusia poate opri livrările de gaze naturale către Ucraina și Europa. Există, de asemenea, posibilitatea ca, deși Rusia decide să nu oprească livrările de gaze către Europa, un război să avarieze unele dintre conductele de gaz. 

UE cumpără aproximativ 40% din gazele naturale din Rusia. În prezent, aceasta încearcă să diminueze dependența de Rusia, căutând gaze în Azerbaidjan și Qatar. De asemenea, Europa dorește să crească importurile de gaz natural lichefiat – GNL – din SUA. Cu toate acestea, exportatorii americani de GNL, care sunt deja aproape de capacitate, au declarat oficialilor că trimit deja cât de multe transporturi pot către Europa fără a încălca acordurile de aprovizionare pe termen lung ale altor clienți. 

În ciuda perspectivelor pe termen scurt de creștere a prețurilor la petrol și gaze, Carbon Tracker avertizează în legătură cu posibilitatea ca, in viitor, combustibilii fosili să fie înlocuiți cu variante mai ecologice. Creșterea cererii pe termen scurt ar face ca ulterior să fie necesare reduceri și mai mari pentru a menține în viață obiectivele Acordului de la Paris. Este probabil ca politicile legate de climă să devină mai puternice în urma COP26, în timp ce adoptarea rapidă a vehiculelor electrice va slăbi potențial și mai mult cererea. Acest lucru va crea condițiile pentru o scădere a prețurilor petrolului.   

Teoria activelor eșuate  – care nu își trăiesc viața productivă – nu este nouă. În 2011, a fost avansată o teză care sugera că doar o mică parte din rezervele de combustibili fosili ale producătorilor de energie cotați la bursă pot fi exploatate dacă se dorește evitarea unor niveluri periculoase de încălzire globală. Implicațiile acestei teze înseamnă că o mare parte din rezervele de combustibili fosili ar putea fi destinate să devină „carbon incombustibil” sau active irecuperabile / eșuate.

Un studiu al Universității Oxford arată că întârzierea acțiunilor privind măsurile climatice poate genera pentru companiile europene pierderi ale fluxurilor de numerar din activele irecuperabile estimate la 114 miliarde de euro, dacă societățile energetice vor înceta să mai folosească centralele electrice pe bază de combustibili fosili până în 2040.


Dr. Conor Hickey, autorul principal al studiului, a declarat că „profiturile reduse de pe urma activelor de combustibili fosili irecuperabile vor crea presiuni asupra rambursării datoriilor și vor avea implicații mai ample asupra pensiilor, locurilor de muncă și proprietarilor de active mai sus în lanțul de investiții”. Acest lucru arată că o politică de investiții inadecvată din sectorul energiei se poate răspândi în alte sectoare, inclusiv în sectorul financiar.


Producția de energie este cea mai mare sursă unică de emisii de dioxid de carbon (CO2) la nivel global și, pe măsură ce guvernele iau măsuri împotriva încălzirii globale, va fi transformată fundamental. Uniunea Europeană s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Cea de-a cincea listă de proiecte energetice de interes comun – PCI cuprinde 98 de proiecte: 67 de proiecte în domeniul transportului și stocării energiei electrice, 20 în domeniul gazelor, șase proiecte de rețele de CO2 și cinci proiecte de rețele inteligente.

Bitcoin și ethereum recuperează terenul pierdut

0

Criptoactivele au început să-și revină încet încet în ultima săptămână, atât Bitcoin, cât și ethereum recuperând treptat terenul pierdut în urma scăderilor bruște din săptămânile anterioare.

Bitcoin a început săptămâna tranzacționându-se la peste 35.000 de dolari, dar a scăzut luni la aproape 33.000 de dolari. Cu toate acestea, de la acel prag minim, criptoactivul a început să se redreseze, cu o creștere majoră de peste 37.000 de dolari la sfârșitul tranzacțiilor de luni, atingând un prag de peste 38.000 de dolari marți. De atunci, BTC și-a menținut valoarea în intervalul 37-38.000 de dolari.

Între timp, Ethereum a avut un parcurs mai volatil de-a lungul săptămânii, atingând luni minime de sub 2.200 de dolari, înainte de a urca miercuri la peste 2.600 de dolari. Criptoactivul s-a stabilizat acum, tranzacționandu-se într-un interval cuprins între 2.500 și 2.600 de dolari.

Un mare finanțator de criptoactive începe să accepte garanții NFT

Compania Genesis a declarat că intenționează să accepte token-uri ne-fungibile (NFT) ca garanție pentru împrumuturi și tranzacții derivate.

Genesis este una dintre cele mai importante platforme instituționale de investiții cripto. Firma spune că deține deja unele NFT-uri ca garanții de la clienți.

Șeful firmei de tranzacționare a instrumentelor derivate de pe platformă a declarat că va adopta o abordare „foarte conservatoare” în ceea ce privește utilizarea tehnologiei ca garanții pentru împrumuturi.

Utilizarea de către marile firme financiare a garanțiilor colaterale ca protecție împotriva eșecului împrumuturilor nu este neobișnuită, dar introducerea utilizării NFT reprezintă un pas important spre validarea sectorului, a cărui creștere a explodat în ultimul an.

Genesis a emis împrumuturi în valoare de 50 de miliarde de dolari în ultimele trei luni ale anului 2021, ceea ce demonstrează potențialul enorm al NFT-urilor ca garanție.

Un politician belgian își va lua salariul în bitcoin

Deputatul belgian Christophe De Beukelaer a declarat că își va converti salariul în fiecare lună în bitcoin.

Parlamentarul va folosi platforma Bit4You pentru a-și converti salariul de 5.500 de euro în BTC. De Beukelaer a declarat că urmează exemplul primarului din New York în decizia sa de a-și plasa salariul în criptomonedă. Politicianul spune că speră că această mișcare va contribui la promovarea Bruxelles-ului și a Belgiei ca centru european pentru criptoactive.

De Beukelaer este primul politician european care declară că vrea să își câștige salariul în criptoactive, urmand exemplul primarului din New York, Eric Adams, și al primarului din Miami, Francis X. Suarez.

De Beukelaer a comentat într-o postare pe blogul său: „Sunt primul din Europa, dar nu din lume, care dorește să pună în lumina reflectoarelor criptoactivele cu o astfel de abordare”. 

BCR Școala de Business, în parteneriat cu Launch, comunitatea fondatorilor de startup-uri, lansează un nou curs gratuit, dedicat antreprenorilor care vor să dezvolte produse de tehnologie

0

Platforma BCR Școala de Business pune la dispoziție gratuit, antreprenorilor în tehnologie, cursul Antreprenor în tehnologie: cum să construiești un produs viabil, ce cuprinde 7 module, cu 8 materiale video, 7 articole și tot atâtea chestionare. Cursul vine în întâmpinarea nevoilor specifice antreprenorilor în tehnologie și propune un set de instrumente prin care aceștia pot să construiască și să vândă un produs de succes. 

Cele 7 module ale cursului urmăresc pașii prin care un antreprenor ar trebui să treacă pentru atunci când dezvoltă un produs de tehnologie, precum și strategiile prin care poate ajunge la publicul țintă. Ghidat de materialele video și de conținutul scris, cel care parcurge întregul curs ar trebui să își găsească răspunsul pentru câteva probleme și întrebări specifice mediul antreprenorial de tehnologie: cum se face poziționarea produsului în piață, ce implică un elevator pitch, ce presupune o strategie de business sau care sunt cele mai eficiente canale de promovare pentru un produs de tehnologie.

Ionuț Stanimir

„Pe lângă inițiativă și curaj, accesul la informație este esențial pentru ca antreprenorii să ajungă să creeze produse cu valoare adăugată mare și  strategii de business eficiente. Un curs cum este „Antreprenor în tehnologie: cum să construiești un produs viabil”, poate fi un prim pas pentru ca fondatorii cu idei și viziune să creeze produse de tehnologie viabile, ce vor aduce valoare atât pentru ei, cât și pentru întreaga societate”, a declarat Ionuț Stanimir, Director de Marketing și Comunicare BCR.

Cursul Antreprenor în tehnologie: cum să construiești un produs viabil a fost dezvoltat împreună cu Launch, comunitatea fondatorilor de startup-uri, prin care aceștia au acces gratuit la toate resursele de care au nevoie pentru a trece de la un produs la un start-up de succes: expertiză, experiență, capital și proiecte pilot, precum și o serie de sesiuni care le ghidează eforturile în direcția potrivită.

În demersul lor de a afla cum să construiască un produs de tehnologie de succes, cursanții vor fi ajutați de către Andreea Iancu, sociolog și Partner Account Manager în cadrul proiectului Launch, unde coordonează relația dintre fondatorii de startup-uri și industriile în care aceștia dezvoltă produse de tehnologie. În urma celor 7 module susținute de către Andreea Iancu, toți cei care doresc și au o idee, vor putea să dezvolte un produs de tehnologie care răspunde unor nevoi reale ale utilizatorilor din piața căreia se adresează și vor afla cum îl pot îmbunătăți continuu, astfel încât să creeze valoare pentru care utilizatorii sunt dispuși să plătească.

Andreea Iancu

„Un produs de succes are la fundația sa atât fondatori care care vor să rezolve o problemă importantă, cât și o piață suficient de mare. Prin cursul „Antreprenor în tehnologie”, fondatorii parcurg pașii necesari dezvoltării unui produs de succes, de la înțelegerea problemei la validarea acesteia cu utilizatori si clienți, crearea unei bucle de feedback cu aceștia și până la crearea unui model de business în jurul soluției reprezentate de produs. Produsele de tehnologie pot avea impact într-o multitudine de industrii și domenii, de aceea este esențial ca entuziasmul și energia fondatorilor din România să fie completate de un set de cunoștințe si orice alte resurse relevante care să le crească șansele de reușită”, a declarat Andreea Iancu, Partner Account Manager Launch.

La doar un an de la lansare, platforma BCR Școala de Business a ajuns la peste 17.000 de utilizatori, antreprenori, manageri, liber profesioniști, profesori și studenți care doresc să se pregătească pentru o aventură în lumea businessului.

BCR Școala de Business este o platformă online cu lecții și sfaturi practice de business pentru antreprenorii aflați la început de drum, dar și pentru cei experimentați, unde aceștia pot învăța cum să își completeze abilitățile native și simțul afacerilor cu cunoștințele necesare pentru a avea un business inteligent. Platforma cuprinde în prezent 7 cursuri, ce au în total 63 de module, peste 90 de materiale video și 85 de teste.


*  Launch este o inițiativă a How to Web, Google for Startups, InnovX-BCR și Orange România, și facilitează și coordonează relația dintre fondatorii de startup-uri și industriile în care aceștia dezvoltă produse de tehnologie. Launch este comunitatea fondatorilor de startups, prin care aceștia au acces gratuit la toate resursele de care au nevoie pentru a trece de la un produs la un startup de succes: expertiză, experiență, capital și proiecte pilot, precum și o serie de sesiuni care le ghidează eforturile în direcția potrivită. 

Colliers: Numărul locuințelor vândute anul trecut în București a fost cu peste 40% mai mare decât în 2020. Dezvoltările rezidențiale se îndreaptă spre noi maxime în 2022

0

Al doilea an pandemic s-a încheiat cu un total de aproximativ 50.000 apartamente tranzacționate în Capitală, cu mai bine de 40% peste nivelul din 2020, estimează consultanții Colliers. La nivel național, deși contextul pandemiei a încetinit ritmul de noi livrări, ca urmare a scăderii suprafețelor autorizate în timpul stării de urgență din primăvara lui 2020, piaţa rezidenţială a prins avânt, iar în primele 10 luni ale lui 2021 suprafața totală autorizată de către dezvoltatori atinsese deja 10,1 milioane de metri pătrați, aproape cât nivelul întregului an 2020, ceea ce înseamnă că sectorul rezidențial se îndreaptă spre noi maxime de livrare anul acesta.

În total, anul trecut au fost livrate locuințe cu o suprafață totală de 8 milioane de metri pătrați la nivel național, în ușoară scădere față de cei circa 8,4 milioane de metri pătrați livrați în 2020. Chiar dacă în primele nouă luni ale lui 2021 s-au construit 49.621 locuințe în toată țara, cu 1.131 locuințe mai multe comparativ cu aceeași perioadă din 2020, această ușoară creștere este mai degrabă conjuncturală, consideră consultanții Colliers, pentru că începând cu al doilea trimestru din 2020 au intrat în vigoare primele măsuri de restricționare în urma izbucnirii pandemiei, ceea ce a avut ca efect întârzierea unor șantiere

„La nivel național, numărul de locuințe nou construite se situează în jurul 67.000 unități în 2021, similar cu 2020. Observăm însă o schimbare în dinamica livrărilor în marile orașe versus zona metropolitană. În primele 9 luni ale lui 2021 s-au livrat cu 459 mai puține unități în mediul urban (-1,4%), pe când în mediul rural s-a înregistrat o creștere a livrărilor cu 1.590 de unități (+9%). Această diferență este și mai mare dacă luăm în considerare faptul că trei din cele mai dinamice localități din zona metropolitana a Bucureștiului – Voluntari, Bragadiru și Popesti Leordeni – sunt incluse în mediul urban”, explică Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

În topul celor mai mari suburbii din România se află localitățile Voluntari, Bragadiru, Berceni, Popești Leordeni și Chiajna din vecinătatea Capitalei, dar și Florești, Baciu, Apahida, Chinteni și Jucu, de lângă Cluj-Napoca, urmate de localitățile Rediu, Miroslava, Valea Lupului, Barnova și Ciurea, din jurul Iașului. După numărul de locuințe livrate în 2020, în topul suburbiilor din România este localitatea Giroc (1.844 de unități), din Timiș, urmată de Florești (1.626 unități) și Bragadiru (1.283 unitati). Conform datelor din piață, în 2021 topul suburbiilor metropolitane a fost dominat însă de Voluntari, Florești și Giroc.

„Lucrul de oriunde și distanțarea socială au condus la o tendință de migrație a populației către zone mai liniștite din suburbii sau localități din jurul marilor orașe, cu efecte importante asupra pieței rezidențiale. Acest trend va accelera în anii următori, fapt ilustrat de suprafețele autorizate în orașe versus zonele metropolitane. Dacă în prezent, pentru fiecare locuință livrată în oraș sunt livrate 2 locuințe în zona metropolitană, în următorii 2 ani, pentru fiecare locuință din oraș se vor livra 3 locuințe în zona metropolitană”, previzionează Gabriel Blăniță”, mai declară Gabriel Blăniță.

O altă tendinţă pe piață este construcția de ansambluri rezidențiale destinate exclusiv închirierii. Pe măsură ce ecartul dintre rată și chirie se reduce, pe fondul creșterii prețurilor pe piață și a înăspririi condițiilor de creditare, consultanții Colliers observă o cerere din ce în ce mai mare pentru chirii. Această cerere a fost satisfacută până în prezent de mici investitori care achiziționau pachete de apartamente și le scoteau pe piața de închiriere, dar acum începe să atragă și atenția jucătorilor mari.

„Suntem în discuții cu mai mulți dezvoltatori și investitori privind construcția de ansambluri destinate exclusiv închirierii în câteva zone din București și am asistat recent la o tranzacție de teren pentru un astfel de proiect. O altă realitate de business este că, pentru prima dată din 2015 încoace, nivelul salariilor din România a crescut cu o rată atât sub cea a inflației, cât și sub cea a creșterii prețurilor rezidentiale. Evoluția de până în 2020 a făcut ca Bucureștiul să fie una din capitalele cu cele mai accesibile locuințe din UE, alături de Sofia, raportat la nivelul salariului mediu. Dacă la începutul anului 2021 era nevoie de cca 7,5 ani de salariu mediu pentru a cumpăra apartamentul mediu, acum vorbim de o perioada de cel puțin 8 ani. Prin urmare, ne așteptam ca în următorii doi ani, o perioadă caracterizată de o inflație ridicată și de o creștere a dobânzilor față de minimele istorice din 2020, această evoluție să continue și să avem locuințe mai puțin accesibile din punct de vedere al prețului”, conchide Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

2022 este anul în care românii intenționează să-și schimbe jobul

0

Hotărârea angajaților români de a-și schimba jobul se vede clar în datele de pe platforma de recrutare BestJobs, conform cărora peste 166.000 de candidați  au fost în căutarea unui nou loc de muncă în ianuarie, iar cei mai mulți dintre ei și-au depus CV-ul la câte 7-12 joburi, în funcție de domeniul de interes. Spre deosebire de 2021, numărul candidaților activi de la început de an a crescut cu peste două treimi. Numărul candidaților care au aplicat la joburi în ianuarie a crescut cu 66% față de începutul lui 2021.

Dacă la începutul anului 2021, preponderent candidații cu experiență mai mare de 5 ani căutau să își schimbe jobul, anul acesta, cea mai mare parte dintre aplicanți (46%) au experiență de nivel mediu, cuprinsă între 2 și 5 ani. În plus, cea mai mare mobilitate se observă în rândul femeilor, acestea înregistrând peste 57% dintre aplicări. 

Clasamentul orașelor cu cea mai mare dinamică a aplicărilor este format din București și Ilfov, cu aproximativ 210.000 de aplicări, urmat de Timiș, cu aproape 60.000 de aplicări și de Cluj, cu peste 40.000 de aplicări. Joburile remote au înregistrat și ele un interes major din partea candidaților, numărul de aplicări depășind 70.000 în luna ianuarie, cu 17% mai multe comparativ cu începutul anului trecut. 

Candidații au vizat oportunități în domenii precum Financiar / Contabilitate, cu 5.100 de căutări, Transporturi, cu 4.600 de căutări și în Inginerie, cu 3.000 de căutări. Cu toate acestea, cel mai mare interes din partea candidaților s-a înregistrat în Vânzări, cu peste 70.000 de aplicări, în Management, cu peste 42.000 de aplicări și în Financiar / Contabilitate, cu aproximativ 40.000 de aplicări. 

Din totalul locurilor de muncă disponibile în luna ianuarie pe platforma de recrutare BestJobs, 59% au fost din categoria white collar, 14% au fost joburi din categoria blue collar, în timp ce 27% au fost joburi pentru poziții de management și coordonare echipe. 

Topul companiilor cu cele mai multe aplicări a fost condus în luna ianuarie de către Enel (cu peste 3.500 aplicanți), Unity Consulting (peste 2.400 aplicanți), Teleperformance (peste 2.200 aplicanți) și Ledmax Electronics (peste 1.900 aplicanți). Deși compania Enel deține primul loc al acestui clasament de o bună perioadă de timp, companiile Unity Consulting și Ledmax Electronics se regăsesc în el pentru prima dată. 

Candidații au aplicat în număr mare pentru poziții precum Consilier Vânzări pentru un angajator din Retail, cu 1.400 de aplicări, Customer Service în limba română (job remote) pentru o companie din domeniul medical, cu 1.300 de aplicări și Consultant Vânzări prin telefon în cadrul unei companii din BPO, cu 1.300 de aplicări.

KEYSFIN: Înmatriculările de companii au înregistrat cel mai ridicat nivel din istorie în 2021

0

Numărul de insolvențe, suspendări, dizolvări și radieri de companii a crescut în 2021 față de anul anterior, însă a rămas sub nivelul pre-pandemie din 2019. Cu toate acestea, numărul de companii nou-înființate a atins un nivel record în anul 2021, potrivit ultimei ediții a raportului KeysFin Macro Update.

„În scenariul de bază, estimăm că economia va crește cu aproximativ 4% în 2022, principalele riscuri macroeconomice din acest an fiind modul în care vor fi gestionate presiunile inflaționiste generate de scumpirea materiilor prime (fiscal și monetar), posibila escaladare a tensiunilor politice din regiune, blocajul de pe lanțurile de producție și distribuție globale, dar și o eventuală nerespectare a jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) de care depinde corecția deficitelor gemene”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

AGRICULTURA, ENERGIE&GAZE ȘI IT&C, INDUSTRIILE CU CELE
MAI MULTE ENTITĂȚI NOU-ÎNFIINȚATE

În anul 2021, înmatriculările de companii au înregistrat cel mai ridicat nivel din istorie, respectiv 148.294 de entități nou-înființate, cu 35% mai multe decât în 2020 și cu 11% peste nivelul pre-pandemie de 134.220 atins în anul 2019. 

În topul industriilor cu cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de companii nou-înființate în anul 2021 se numără Agricultura, cu 15.482 companii nou-înființate și o creștere de 262%, Energia&Gazele, cu 592 companii nou-înființate și o creștere de 218% și IT&C, cu 10.964 de companii nou-înființate, respectiv o creștere de 53%. 

La polul opus, doar industria extractivă a înregistrat o scădere anuală de 5% față de anul anterior, cu 111 companii nou-înființate în 2021. 

UNDE S-AU ÎNREGISTRAT CELE MAI MULTE ENTITĂȚI NOI 

Din punct de vedere geografic, cele mai multe entități înființate în 2021 au fost înregistrate în București (24.038 companii, cu 26% mai multe decât în 2020), Cluj (8.622 companii, cu 49% mai multe decât în 2020) și Ilfov (7.059 companii, respectiv cu 28% mai multe înmatriculări decât în 2020). 

La polul opus, Covasna, Ialomița și Călărași au avut cele mai puține entități noi înregistrate, între 1.065 și 1.235 în anul 2021.

CREȘTERE CU 8% A NUMĂRULUI DE INSOLVENȚE

Numărul companiilor care au intrat în insolvență în 2021 a crescut cu 8%, la 6.144 companii, însă a rămas în apropierea minimului istoric atins în 2020, respectiv de 5.694 companii, potrivit datelor de la Registrul Comerțului. 

Numărul companiilor suspendate a crescut cu 19% față de 2020, la 13.020 companii în 2021. De asemenea, radierile și dizolvările s-au majorat cu 28% în 2021 față de anul precedent, ajungând la 98.552 companii, însă au rămas cu 27% sub nivelul atins în 2019. 

NUMĂRUL ENTITĂȚILOR ACTIVE ATINGE UN NOU MAXIM ISTORIC

Numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a continuat tendința de creștere începută în 2011 și a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie, de 1.522.296, conform datelor de la 31 decembrie 2021. Dintre acestea, 416.090 (27% din total) au fost PFA-uri. 

Ajuns la cea de-a șasea ediție, KeysFin Macro Update reprezintă sinteza actualizată și obiectivă a evoluției mediului de business local în condiții de pandemie.

Factori de creștere a exporturilor românești

_________________

 Autori: Prof. univ. dr. Andrei Dobrescu,   
 Prof. univ. dr. Irina Rădulescu

Abstract

După performanțele notabile din 2020, comerțul global cu bunuri s-a contractat în ultimele luni ale lui 2021 tendință care va continua probabil și în primul trimestru din 2022. Conform liderului global în asigurările de credit Euler Hermes 75% din contracția în volum a comerțului internațional se datorează mai ales deficiențelor de producție, iar 25% este atribuită blocajelor logistice. Euler Hermes, se așteaptă ca întreruperile din lanțurile internaționale de aprovizionare să se mențină la un nivel ridicat până în semestrul II 2022, datorită revenirii epidemiei de Covid-19 la nivel mondial, politicii intense zero-Covid menținută de China și  volatilității cererii și ofertei în perioada Anului Nou Chinezesc. La acestea se adaugă nerezolvarea crizei containerelor, tensiunea de la granița ruso-ucrainiană, perturbarea traficului aerian și măsurile protecționiste. Cu toate acestea atât Euler Hermes cât și aproape toți marii jucători de pe piața mondială consideră că creșterea comerțului global va rămâne solidă în 2022 și 2023, cu câștigători clari pe sector și regional. Și prognozele economice referitoare la exporturile României susțin această tendință.

Cuvinte cheie: export, comerț mondial, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, lanțuri de aprovizionare, investiții, legislație.

***

1. Câteva aprecieri privind perspectivele comerțului mondial

Majoritatea analiștilor prognozează o normalizare a comerțului internațional cu mărfuri începând cu semestrul II din 2022, chiar dacă contracția comerțului mondial continuă și în primul trimestru din 202. Prognozele se bazează pe influența mai multor factori și anume:

– Situația cererii 

Latura cererii a comerțului global a fost cu mult peste potențial și ar fi posibil să rămână la un nivel ridicat în 2022, trecând treptat printr-o normalizare autoreglată. Această evoluție se explică în primul rând prin stimulentele fiscale ca reacție la Covid-19, care au susținut cererea mai degrabă decât oferta, în special în economiile avansate în care guvernele au implementat sprijin fiscal și monetar echivalent cu aproximativ 25% din PIB. În timp ce acest sprijin este eliminat treptat, politicile fiscale vor rămâne totuși foarte acomodative în SUA, zona euro și China. În plus, economiile gospodăriilor vor continua să susțină cererea de consum până în 2023. Reorientarea cererii gospodăriilor către bunuri (durabile) mai degrabă decât către servicii, în condițiile persistenței blocajelor, se va face într-un ritm lent, chiar și într-un scenariu descendent al focarelor reînnoite de Covid-19. 

– Situația stocurilor și a investițiilor

Stocurile au atins nivelurile de dinainte de criză. După reducerea stocurilor la apogeul crizei Covid-19 la începutul anului 2020, producătorii au fost nevoiți să se reaprovizioneze rapid pentru a face față creșterii fără precedent a cererii în economiile avansate (+22% de la minim la vârf). Lipsa de input a fost deosebit de mare în Europa în 2021 și, într-o măsură mai mică, în America de Nord. Toate datele arată că urgența de reaprovizionare a atins în mod clar vârful în ultimele luni din 2021, iar nivelul stocurilor este deja peste mediile pe termen lung anterioare crizei în majoritatea sectoarelor. În special sectoarele electronice, computere, telecomunicații și produse de uz casnic și-au putut crește semnificativ stocurile, în ciuda penuriei de semiconductori. Sectorul auto a reușit, de asemenea, să adune stocuri, deși cu mai puțin succes din cauza dificultăților mai mari de acces la semiconductori și de acumulare a bunurilor produse. În ce privește investițiile, companiile europene par comparativ cu cele din SUA, mai puțin avansate, cu investiții sub nivelurile normale și se bazează mai curând pe rate de utilizare a capacității de producție peste cele normale pentru a răspunde cererii mai mari. Majoritatea sondajelor arată însă că cele mai multe companii au amânat deciziile de investiții în 2021 din cauza blocajelor din lanțul de aprovizionare și a penuriei de inputuri.

– Congestiile de transport maritim

Congestiile de transport maritim ar trebui să fie mai puțin acute, pe măsură ce capacitatea de transport crește: comenzile globale pentru nave portcontainere noi au atins niveluri record în ultimele luni, reprezentând 6,4% din flota existentă. În ce privește infrastructura portuară SUA vor cheltui 17 miliarde USD pentru modernizarea porturilor sale. Pe termen scurt, se așteaptă ca costurile de transport să scadă treptat începând din trimestrul IV din 2021, în conformitate cu piețele futures pentru transport maritim, după ce au atins un vârf în septembrie 2021 la niveluri de șase până la șapte ori mai mari decât înainte de criza Covid-19. Totuși, aceste costuri vor rămâne la niveluri ridicate în 2022. Noile comenzi de capacitate de transport în creștere rapidă vor deveni operaționale spre sfârșitul anului 2022, ceea ce ar trebui să ușureze în mod semnificativ blocajele de transport (se estimează că aproximativ 4% din volumul comerțului global este blocat în prezent din cauza constrângerilor de transport). Un alt factor care ar putea ajuta la deblocarea blocajelor de transport maritim este capacitatea portuară. De altfel, adăugarea de nave fără a crește infrastructura pentru a le încărca și descărca ar duce în continuare la congestionări. În ultimul deceniu, atât SUA, cât și Europa au rămas în urmă în ceea ce privește calitatea infrastructurii portuare, care a ratat constant marca „bine dezvoltată și eficientă conform standardelor internaționale” atribuită de Banca Mondială. Europa încă nu are planuri de investiții în infrastructură pe scară largă, menținându-și vulnerabilitatea la șocurile din lanțul de aprovizionare, având în vedere dependența sa de inputurile din străinătate, în special din Asia. „În ce privește dependența de imprumuturi intermediare din străinătate UE este mai expusă riscului în comparație cu SUA din cauza lipsei de investiții în capacități de operare și transport maritim. Spre exemplu, în cazul unei reduceri ipotetice cu 10% a exporturilor chineze în UE de bunuri intermediare (folosite ca materie primă pentru producerea altor bunuri sau materiale ce trebuie prelucrate. pentru producție) sectoarele cel mai puternic afectate din industria europeană vor fi producția de metale (metale de bază și produse fabricate din metal) și sectorul auto (autovehicule, remorci, semiremorci și echipamente de transport). Fără creșteri ale capacității de operare și fără investiții în infrastructura portuară, normalizarea blocajelor de aprovizionare în UE ar putea fi amânată după 2022, deoarece cererea rămâne peste potențial”, explică Ano Kuhanathan, Senior Sector Advisor la Euler Hermes.

Dintre ceilalți factori care vor contribui la normalizarea comerțului mondial, după primul semestru al anului 2022, pot fi menționați: rezolvarea crizei containerelor, reducerea tensiunilor de la granița Rusiei cu Ucraina, înlăturarea treptată a barierelor protecționiste prin intervenția OCDE (instituție în care va intra în curând și România), ca și măsurile pentru stimularea exporturilor pe care le vor lua multe țări. 

„Din toate aceste motive, estimăm că creșterea comerțului internațional va ajunge la +5,4% în 2022 și +4% în 2023 (după +8,3% în 2021), apoi va reveni treptat la nivelul normal anterior crizei. Totuși, această creștere susținută riscă să vină cu prețul dezechilibrelor globale tot mai mari, tendință aplicabilă și balanței comerciale a României. Statele Unite, de exemplu, ar urma să înregistreze un deficit comercial record în 2022-2023 (-1.300 miliarde USD), spre deosebire de China, care va vedea excedentul comercial atingând o medie de +760 miliarde USD. În același timp, zona euro ar putea înregistra un excedent comercial peste media din ultimii ani, de ordinul a +330 de miliarde USD”, explică Françoise Huang, economist responsabil pentru Asia-Pacific la Euler Hermes. Potrivit aceleiași Euler Hermes, energia, electronica, o mare parte din utilaje și echipamente sunt sectoarele care vor beneficia cel mai mult de pe urma creșterii comerțului mondial în următorii doi ani . Totuși, sectorul auto va fi cel care se va descurca bine în 2023 datorită numărului mare de lucrări restante și investițiilor mai mici din 2021. La nivel regional, Asia-Pacific va continua să înregistreze cele mai mari câștiguri de export în anii următori, cu peste + 3.000 de miliarde EUR cumulat în perioada 2021-2023. 

– Tendința de creștere a prețului materiilor prime s-ar putea să fie de durată datorită cererii ridicate pentru reconstituirea stocurilor și a unui deceniu de neglijare a investițiilor în infrastructuri, ca și a calității lor de mijloc de acoperire a inflației. În ce privește inflația, aceasta nu va putea influența decât în mică măsură evoluția creșterii exporturilor. Conform opiniei președintei Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, creșterea inflației în statele membre ale UE va dura mai mult decât se prevedea, dar va fi temporară înregistrându-se o scădere de la mijlocul anului 2022. Desigur creșterea prețurilor la energie ar putea reduce puterea de cumpărare în perioada următoare, încetinind ritmul redresării și ducând la scăderea substanțială a profiturilor exportatorilor, dar influențând în mai mică măsură creșterea exporturilor care va depinde mai mult de evoluția cererii, ca și de competitivitaea ofertanților. În ce privește România BNR prognozează o înrăutățire suplimentară a perspectivei inflației pentru prima parte a lui 2022 Ulterior însă, inflația va cunoaște o ajustare descrescătoare relativ alertă, revenind în trimestrul III 2023 în interiorul intervalului țintei de 2% -3%, pe fondul unor ample efecte de bază, precum și în condițiile creșterii probabil mult mai lente a excedentului de cerere agregată. Conform opiniei unor analiști creșterea inflației poate fi considerată un element pozitiv întrucât reduce ponderea datoriei și oferă statelor membre UE o marjă de manevră, cel puțin pe termen scurt.

Există însă și alte obstacole. Ca urmare a perturbărilor actuale din lanțurile de aprovizionare din întreaga lume există riscuri de relocalizare sau nearshoring (proces de transfer a unor segmente de business altor companii). De asemenea, se estimează că protecționismul care a atins un maxim istoric în 2021, deși în scădere, va rămâne totuși la un nivel ridicat și în 2022, în principal sub forma unor bariere comerciale netarifare (cote de import și export, subvenționarea producției naționale, politici industriale etc.). Într-un studiu recent sunt evidențiate și repercusiunile negative ale blocării avioanelor, asupra comerțului. Potrivit acestui studiu 27% din comerțul mondial cu bunuri intermediare generice și 40% din comerțul mondial cu bunuri intermediare specifice tranzitează pe calea aerului. Prin urmare, efectele transportului aerian sunt cele mai notabile în centrul lanțurilor valorice. În cazul Chinei aceste dificultăți se vor traduce în eforturile guvernului de a reduce presiunile legate de logistica internațională și problemele lanțului de aprovizionare. Rămâne de văzut care dintre ele. Și Beijingul va trebui să se ocupe de partenerii săi comerciali care au aceleași preocupări.

2. Perspectivele exportului firmelor din România

În analiza perspectivelor exportului firmelor din România trebuie plecat de la observația că datorită orientării aparatului său de export, mai mult către industrie decât către servicii, România nu este protejată de perturbările actuale ale lanțurilor de aprovizionare la scară globală. Ca urmare, prognozele făcute asupra creșterii exporturilor au un grad ridicat de relativitate. Economia românească va creşte în următorii doi ani cu procente de 4,6% în 2022 şi 5,3% în 2023, urmând ca avansul să încetinească în 2024 când este prevăzută o majorare a PIB de 5%, estimează Ministerul Finanţelor Publice (MFP) în „Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024”. Exporturile şi importurile de bunuri şi servicii vor înregistra ritmuri de creştere, în termeni reali, cu o medie anuală de 5,7%, respectiv 7,1%, exportul net* negativ având efect nefavorabil asupra creşterii economice, dar acest efect va diminua treptat, se menţionează în strategie. Creşterea mai accentuată a importurilor de bunuri se datorează unei majorări mai accelerate a achiziţiilor de bunuri intermediare, în corelare cu evoluţia aşteptată a producţiei industriale şi accelerarea activităţii de construcţii. 

În primele 11 luni ale anului trecut, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de două grupe de produse: maşini şi echipamente de transport (45,2% la export şi 35,3% la import) şi alte produse manufacturate (30,6% la export şi 30,0% la import).
Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2021 a fost de 49,638 miliarde euro la expedieri şi de 65,013 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,8% din total exporturi şi 72,6% din total importuri.
Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în aceeaşi perioadă a fost de 18,527 miliarde euro la exporturi şi de 24,522 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,2% din total exporturi şi 27,4% din total importuri. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a României s-a ridicat la 21,369 miliarde euro, în primele 11 luni ale anului 2021, în creştere cu 4,929 miliarde euro faţă de acelaşi interval din 2020, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În ceea ce privește cursul de schimb, nu vor fi înregistrate creșteri semnificative, după opinia unor analiști, întrucât Banca Națională practică o flotare controlată. Astfel, este de așteptat ca în primele luni ale anului 2022, cursul să treacă de 5 lei pentru un euro, urmând a rămâne sub 5,05 lei/euro până la final de 2022. Această evoluție nu va veni în sprijinul exporturilor, dar va oferi exportatorilor o siguranță în ce privește costurile pentru ofertele cu termene de livrare până la un an.

3. Factori de creștere a exporturilor  

Conform unui raport al Comisiei Europene (CE) din 2020 riscurile la adresa creșterii exporturilor României se referă atât la costuri, cât și la factori de altă natură. Astfel, CE consideră creșterea salariilor ca un factor de risc pentru evoluția exporturilor. Creșterea costurilor cu forța de muncă s-a mai atenuat, spune CE, dar rămâne printre cele mai ridicate din UE. Creșterile salariale continuă să fie mai mari decât creșterile efective ale productivității, inclusiv în sectoarele integrate în lanțurile valorice globale și deschise schimburilor comerciale internaționale. Acestă abordare a CE nu ni se pare sustenabilă. Este adevărat că au avut loc creșteri salariale, dar totuși nivelul salariilor din România rămâne printre cele mai scăzute din UE, influențând în foarte mică măsură competitivitatea prețurilor de export. Pe de altă parte, în analizele pe care le face, CE ia în considerare scumpirile generalizate care afectează grav puterea de cumpărare determinând creșteri salariale, numai în cazul statelor membre puternic industrializate, dar nu și în cazul statelor emergente ale UE. Dacă se dorește o analiză comparativă a acestei situații în România față de alte state membre ar trebui să se plece de la raportul salarii/prețuri. Probabil CE a considerat că stăm mai bine decât Germania la acest indicator. În ce privește productivitatea, majoritatea livrărilor extra și intracomunitare se fac de către companii multinaționale care nu credem că ar trebui învățate cum e cu productivitatea. Un alt factor considerat de CE ca o piedică în calea creșterii exporturilor este calitatea slabă a infrastructurii. Într-adevăr CE are parțial dreptate deoarece trebuie ținut cont că majoritatea exporturilor (livrări în afara UE) se efectuează pe cale maritimă, iar CE nu se referă la infrastructura portuară. Alte obstacole privind creșterea exporturilor semnalate de CE se referă la: schimbarea bruscă a apetitului global pentru risc în contextul unei normalizări continue a politicii monetare, precum și apariția unor tensiuni comerciale care pot duce la scăderea cererii externe. Totuși acești factori nu depind de România și afectează în egală măsură toate statele membre ale UE. CE avertizează că dacă riscurile menționate se concretizează, ele vor avea un impact negativ asupra investițiilor și a exporturilor.(Raportul de țară din 2020 al Comisiei Europene privind România, Bruxelles, 26.2.2020 SWD 2020, 522 final).

Lăsând la o parte recomandările CE, probabil similare, cu unele excepții, pentru toate statele membre și nemembre ale UE să analizăm în continuare căile reale de creștere a exporturilor firmelor din România. Este adevărat că CE oferă tot sprijinul pentru implementarea reformelor care să eficientizeze economia și implicit exporturile, iar soluțiile propuse sunt deja cunoscute și chiar aplicate în toate statele membre. Astfel, CE propune măsuri pentru atragerea investițiilor străine, îmbunătățirea legislației privind obținerea aprobărilor și efectuarea controalelor, o politică fiscală prietenoasă. În ce privește România cu toate că există o legislație corespuzătoare și declarativ se fac eforturi pentru atragerea investițiilor străine, totuși aceste eforturi sunt de multe ori obstrucționate atât din interior, cât și din exterior. Astfel, realitatea arată că există șanse reduse de a atrage investiții pentru export din SUA sau din statele membre ale UE, iar singurii investitori potențiali sunt cei din unele țări din Asia și Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, atitudinea autorităților față de acești investitori potențiali, creează obstacole nejustificate și nu utilizează aceleași criterii ca și în cazul investitorilor europeni sau americani. Pe de altă parte, nu este sprijinit suficient nici capitalul autohton să investească în România în producția pentru export. Există preocuparea Ministerului Finanțelor Publice pentru finanțarea exportatorilor prin programul IMM Invest prin care statul suportă o parte din credite și dobânzile aferente. Este adevărat că acest program a venit în sprijinul antreprenorilor mici și mijlocii; totuși, puțini dintre aceștia sunt și exportatori, majoritatea exportatorilor fiind intermediari, iar pe de altă parte, nu există nici sprijin suficient din partea factorilor care ar trebui să se implice în susținerea exporturilor (bănci, societăți de asigurare a creditelor de export etc). Spre exemplu, în activitatea de export se folosesc credite furnizor sau cumpărător, obținute prin băncile finanțatoare, care presupun proceduri specifice de acordare și garantare și de care, din păcate, exportatorii noștri nu beneficiază. Agențiile de asigurare a creditelor acordate de exportatorii din țările dezvoltate (cum sunt Euler Hermes, Coface, Eximbank etc), nu sprijină și exportatorii români, chiar dacă au birouri și în România. Nici băncile străine din România nu acceptă aceleași condiții de plată la export ca în țările dezvoltate (acreditive cu clauză roșie sau back to back, scontarea, sau forfetarea cambiilor, factoringul etc). De asemenea, este greu de crezut că antreprenorii români să fie tentați să investească în producția de export, în condițiile unui nivel de profit de maximum 5% pe an, suportând dobânzi de 8% pe an sau chiar mai mari la creditele primite. Până când nu se vor reglementa aceste probleme sunt șanse destul de mici să crească într-un ritm alert atât exporturile, cât și investițiile străine pentru export.

În ce privește legislația Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri în contextul pandemiei,  pentru deblocarea și repornirea comerțului în cadrul pieței unice. Și în privința exporturilor, s-au aplicat unele facilități și simplificări ale legislației în domeniul vamal, precum:

– suspendarea executării unei decizii vamale care implică plata de taxe la import sau la export;

– amânarea invalidării declarației vamale pentru export sau a declarației de reexport;

– prelungirea termenului pentru reexportul mărfurilor în regim de admitere temporară.

De asemenea, UE a flexibilizat legislația care permite asigurarea creditelor la export pe termen scurt, dacă se justifică necesitatea. La rândul lor, o serie de state membre au adoptat măsuri în sprijinul exportatorilor. Astfel:

– Austria – a introdus o linie de credit pentru companiile exportatoare în valoare de 10 % (companii mari) sau 15 % (IMM) din vânzările lor la export, cu o limită de 60 de milioane de Euro pe client.

– Letonia – a pus la dispoziția companiilor garanții de export.

– Cehia – sprijină exportatorii cu mai mult de 250 de angajați afectați de pandemie prin garanții la împrumuturi, printr-un fond în valoare de 147 milioane de euro.

– Marea Britanie – a acordat sprijin exportatorilor britanici care au relații cu China.

– Portugalia – a decis că, în cazul expozițiilor și târgurilor internaționale anulate, cheltuielile de participare suportate de companiile care desfășoară activități de export vor continua să fie eligibile în cadrul sistemelor de stimulare.

– Spania – a creat o linie de garanții de 2 miliarde de euro pentru companiile exportatoare și restructurarea creditelor exploatațiilor agricole afectate de secetă. Pentru faza a doua a crizei, pachetul de sprijin adoptat de guvernul Spaniei cuprinde și o linie de asigurări de stat în valoare tot de două miliarde de Euro destinate companiilor exportatoare.

În 2020 CE a adoptat o strategie specifică în favoarea IMM-urilor, care vizează simplificarea formalităților. administrative și sprijin în încheierea afacerilor în interiorul și în afara pieței unice. Ca măsuri de susținere a competitivității IMM-urilor cu activitate de export, CE propune:

-Dezvoltarea de strategii în favoarea IMM-urilor și a creșterii regionale.

-Îmbunătățirea standardelor de management în IMM-uri.

-Conceperea de mecanisme și instrumente de finanțare pentru dezvoltarea unui ecosistem pentru start-upuri și digitalizarea IMM-urilor.

-Elaborarea unui plan de acțiune pentru susținerea competitivității industriilor creative.

Conform CE formalitățile administrative și procedurile cronofage fac activitățile comerciale costisitoare și nesigure. După părerea CE, îmbunătățirea legislației constă în a defini și evalua politicile și legislația națională într-o manieră transparentă pe baza elementelor probatorii, ca și în a elabora politici ținând cont de punctul de vedere al persoanelor fizice, întreprinderilor și al altor părți implicate. Obiectivul este de a reduce birocrația pentru întreprinderi, în special simplificând legislația în materie de aprobări pentru investiții și aplicând mecanisme de control simplificate și bazate pe combaterea riscurilor. O mai bună evaluare a incidenței noii legislații ar trebui să îmbunătățească climatul de afaceri și să stimuleze investițiile. Este importantă revigorarea activității economice în toate sectoarele, cu precădere pentru IMM-uri, pentru a garanta o redresare durabilă.

Companiile multinaționale din România au fost și ele serios afectate de pandemie, atât la nivelul producției, cât și la nivelul comercializării și exportului produselor proprii. Multe dintre acestea, pentru a nu închide activitatea, s-au reorientat către alte piețe sau către alte activități unde ofertele lor erau competitive. Deși piața din România se confruntă cu un lanț de falimente o bună parte dintre antreprenorii români declară că întrevăd oportunități și consideră că pandemia este un moment bun pentru a cuceri alte piețe străine, în contextul în care Uniunea Europeană începe să susțină scurtarea lanțurilor de producție, iar mulți parteneri doresc să-și diversifice sursele de aprovizionare. Trebuie apreciat optimismul lor.

Ca propuneri concrete de măsuri pentru creșterea exporturilor pot fi menționate:

Intervenția statului 

La ora actuală atât companiile transnaționale, cât și IMM-urile exportatoare au nevoie de sprijinul statului. Acest sprijin trebuie orientat în direcția compensării pierderilor, nefiind suficiente doar amânările la plata obligațiilor financiare. În orice caz trebuie să se renunțe la măsuri greu de înțeles folosite până acum de autorități. Aici poate fi dată ca exemplu negativ blocarea în anii trecuți a producției și exportului de îngrășăminte când pe piața internațională cererea era în creștere. Astfel, un antreprenor român, în loc să fie apreciat pentru faptul că a reușit efectuarea exportului pe piețe greu accesibile, chiar dacă acest lucru s-a realizat prin înțelegeri privind aprovizionarea la costuri preferențiale, s-a ales cu o măsura punitivă din partea autorităților, care a dus și la închiderea fabricii. Un alt caz este cel al producătorului și exportatorului de aluminiu Alro Slatina, unde neintervenția statului care controlează producția de energie, vitală pentru Alro, duce la sistarea producției urmată de concedieri masive și neonorarea contractelor de export. În aceste condiții este lesne de înțeles reținerea altor producători pentru export, cum este, de exemplu Azomureș de a proceda la înțelegeri cu furnizorii de gaz metan pentru prețuri preferențiale. Alte firme concurente, inclusiv din UE, practică astfel de politici agreate și chiar sprijinite de autorități. În cazul României cea mai la îndemână soluție o constituie plafonarea temporară a prețurilor la gaz metan și energie electrică la nivelul anului 2020 și planificarea unor creșteri de preț eșalonate pentru perioada 2022-2024 doar în cazul în care pe piața internațională prețurile acestor utilități nu își revin la nivele rezonabile. Edificator în privința intervenției statului este cazul despăgubirilor acordate de guvern exportatorilor de soia din SUA. Există, desigur și alte soluții pentru sprijinirea firmelor care produc pentru export și anume: accesul la credite cu dobândă modică rambursabile pe termen lung, sau acceptarea unor acorduri preferențiale între aceste firme și producătorii de gaz și energie. Aplicarea unor astfel de soluții este însă problematică în condițiile legislației actuale. Prin comparație, în era comunistă când legislația interzicea reducerea  prețurilor la export s-au găsit soluții pentru realizarea exporturilor. Cu atât mai mult pot fi găsite soluții în prezent.

Controale simplificate, adaptate situației actuale

În ce privește efectuarea controalelor, cei care solicită restituirea TVA sunt supuși în prealabil, în majoritatea cazurilor, unui control de fond din partea autorității fiscale, ceea ce blochează de multe ori activitatea exportatorilor respectivi, mai ales că sunt urmate de sancțiuni mai mult sau mai puțin justificate. S-ar recomanda efectuarea controalelor după restituirea TVA, cum, de altfel este prevăzut și în legislație. Un rol important revine și Consiliului Concurenței care ar trebui să aplice criterii diferențiate de apreciere în cazul procedurilor antidumping, măcar până la terminarea efectelor pandemiei și a revenirii la niveluri normale a prețurilor energiei și gazului metan. Evaluarea prețurilor pentru produsele exportate ar trebui, de exemplu, să plece de la costurile compensate ale mărfurilor românești similare cu cele ale mărfurilor concurente la care pierderile înregistrate sunt subvenționate de autorități sub diferite forme. 

Sprijin din partea rețelei externe

Deși România  are o rețea destul de extinsă de reprezentanți comerciali în străinătate, foarte puțini dintre aceștia oferă informații utile exportatorilor români, în special IMM-urilor. Trebuie să se renunțe la ideea din anii 90 ca reprezentanțele comerciale din străinătate să se ocupe doar de imaginea României, iar rolul promovării exporturilor să revină doar operatorilor economici prin deschiderea de birouri comerciale în țările de interes. Cu siguranță se impune o selecție riguroasă, pe criterii profesionale a celor trimiși la birourile comerciale sau ambasadele României și eficientizarea activității acestora. 

Competențe lărgite acordate de UE 

Și UE trebuie să se implice efectiv în evitarea colapsului multor exportatori. Asta înseamnă să accepte competențe lărgite pentru statele membre în sprijinul exportatorilor, cel puțin până la revenirea economiei mondiale. Un rol mai activ în această privință ar trebui să-l aibă europarlamentarii noștri, în general bine pregătiți profesional, care să nu se limiteze doar în a aproba cu entuziasm orice propunere a instituțiilor UE indiferent dacă avantajează sau nu România. Soluția ar fi un efort de armonizare a poziției cu cea a parlamentarilor din alte state membre în sprijinul intereselor naționale.

Asigurarea forței de muncă pentru producția de export

Un factor important pentru creșterea exporturilor îl constituie și asigurarea forței de muncă pentru producătorii de mărfuri destinate exportului. Din evaluările Ministerului Muncii și Protecției Sociale, oferta de locuri de muncă din partea tuturor angajatorilor se ridică la aproximativ 480.000, iar cererea din partea oamenilor care doresc să se angajeze este de aproximativ 200.000. Pentru a sprijini angajatorii să acopere această lipsă a forței de muncă, Guvernul a majorat pentru 2022 numărul de avize acordate muncitorilor străini la 100.000 de lucrători. Acest lucru nu înseamnă că 100.000 de lucrători vor veni în România, ci că se dă posibilitatea tuturor angajatorilor din țară să apeleze la resursă umană din străinătate, dacă nu găsesc angajați români, astfel încât afacerile lor să nu intre în blocaj. Este o decizie economică firească, pe care au adoptat-o și alte țări, pentru că prioritatea o reprezintă dezvoltarea economică. Desigur că pe piață acționează o serie de firme de mediere, dar s-ar impune și o implicare mai activă a Ministerului Muncii și a ambasadelor României din țările furnizoare de personal calificat. Este necesară o cooperare mai strânsă a acestor instituții cu angajatorii români care să poată primi informațiile necesare în timp util. 

În concluzie redresarea economiilor și creșterea exporturilor statelor membre, inclusiv ale României, vor continua, cu toate amenințările de criză din partea unor analiști economici. Blocajele la nivelul ofertei și creșterea prețurilor la energie, alături de perspectiva inflației pot doar încetini ritmul acestei redresări. În același timp, însă, conform aprecierii Băncii Centrale Europene, dacă economia revine mai repede la întregul său potențial, presiunile asupra prețurilor inclusiv a celor de export ar putea să crească, ceea ce ar reprezenta un pas important către revenirea la normalitate.

________________

* Exportul net se referă la diferența dintre valoarea totală a exporturilor unei țări și valoarea totală a importurilor. Exportul net este utilizat pentru a calcula PIB-ul unei țări. Cu alte cuvinte, exporturile nete ale unei țări sunt egale cu suma pe care cetățenii din alte țări o cheltuie pe bunurile / serviciile din țara mamă minus suma pe care cetățenii din țara mamă o cheltuie pe bunuri / servicii produse în alte țări De exemplu, dacă străinii importă bunuri și servicii de 70 de miliarde de euro din România și românii cumpără bunuri și servicii de 60 de miliarde de euro din alte țări, exportul net este pozitiv + 10 miliarde de euro.


Bibliografie

Ana Boata, Françoise Huang, Ano Kuhanathan, Euler Hermes, Global Trade Report – Battling out of supply-chain disruption, www.eulerhermes.com, 09 December 2021.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024, www.mfinante.gov.ro

Raportul de țară din 2020 al Comisiei Europene privind România, Bruxelles, 26.2.2020 SWD 2020, 522 final.

4 din 10 români nu reciclează aparatele electrice vechi pentru că nu știu unde

4 din 10  români nu reciclează aparatele electrice vechi pentru că nu știu unde potrivit unui studiu al Asociației Environ realizat de Reveal Marketing Research.

În contextul în care tehnologia are un rol din ce în ce mai mare în viețile românilor, iar piața bunurilor de folosință îndelungată este în continuă creștere, Asociația Environ a derulat un studiu la nivel naţional pentru a identifica obiceiurile consumatorilor români privind echipamentele electrice și electronice și deșeurile rezultate din acestea la finalul ciclului de viață.

Cei mai mulți dintre respondenți afirmă că sunt influențați în decizia de cumpărare a unui echipament electric nou în primul rând de preț (54%), clasa energetică (32%) și recenziile favorabile (30%). Doar 22% dintre românii chestionați consideră sustenabilitatea brandului sau a produsului ca fiind un criteriu relevant în procesul de achiziție. 

Telefoanele mobile, cele mai des înlocuite produse electronice

Potrivit studiului, cei mai mulți dintre respondenți declară că își înlocuiesc telefonul mobil o dată la 2-3 ani (38%), în timp ce produsele de  înfrumusețare și îngrijire corporală sunt înlocuite în medie o dată pe an (23%). 

La polul opus se află electrocasnicele mari (frigider, cuptor, mașină de spălat) pe care 66% dintre cei care au participat la studiu au declarat că le înlocuiesc în medie cam la 5-10 ani.

În ceea ce privește motivația înlocuirii echipamentelor, aceasta diferă în funcție de tipul produsului: gadget-urile (telefoane mobile, laptopuri) și televizoarele sunt schimbate atunci când apare o nouă tehnologie (25%) sau o ofertă atractivă (21%), în timp ce electrocasnicele de bucătărie, cele de mici dimensiuni (aspiratoare) sau mari dimensiuni (mașini de spălat) sunt înlocuite atunci când se strică (73%) sau pur și simplu sunt prea vechi (31%).

De asemenea, studiul mai arată că atunci când vine vorba de comportamentul post-consum, 58% dintre români afirmă că predau electrocasnicele vechi la schimb în magazinele care oferă vouchere sau reduceri de preț în cadrul programelor de buy-back.

Jumătate dintre români (52%) declară că predau aparatura veche spre reciclare, iar 24% dintre respondenți obișnuiesc să o dăruiască unor membri ai familiei sau cunoscuți.

Lipsa punctelor de colectare în proximitate,
principala barieră în reciclare 

Chestionați cu privire la motivele pentru care nu reciclează mai des, românii au declarat că nu au puncte de reciclare în apropiere (44%), nu au informații despre cum pot să recicleze aparatura veche (18%) sau consideră că ar trebui să fie recompensați (14%). 

Nici în ceea ce privește gradul de familiaritate cu sistemele de colectare organizate în retail, românii nu stau prea bine: doar 17% dintre respondenți au folosit sau cunosc pe cineva care a folosit sistemul de predare gratuită a deșeurilor electrice de mici dimensiuni fără obligația de a cumpăra un produs nou. 

Reciclează! Acum ai unde.

Luând în considerare rezultatele studiului, Asociația Environ lansează campania Reciclează! Acum ai unde. prin care își propune extinderea rețelei naționale de puncte de colectare a deșeurilor electrice de mici dimensiuni cu minim 2022 de locații noi. 

Campania face parte din strategia Environ de îndeplinire a țintei de colectare a deșeurilor electrice și de creștere a gradului de informare al populației cu privire la sistemele de colectare. Punctele de colectare vor fi organizate în spațiile de vânzare ale retail-erilor, showroom-uri, depozite, supermarket-uri, centre comerciale, farmacii, benzinării, magazine de proximitate, scări de bloc și sedii ale companiilor. 

,,Rezultatele studiului nu au făcut decât să ne confirme și metodologic ceea ce știam deja empiric: insuficiența punctelor de colectare influențează direct comportamentul consumatorului.  Crearea unui obicei al reciclării se întemeiază pe realizarea a două condiții elementare: existența punctelor de colectare accesibile și campanii intense de informare corectă cu privire la necesitatea reciclării. Anul acesta ne-am propus să intensificăm eforturile pe care Environ deja le face de ani buni în zona dezvoltării parteneriatelor cu cei care dispun de spații vizibile pentru amplasarea recipientelor de colectare astfel încât consumatorii să nu mai perceapă gestul de a colecta selectiv corect și preda spre reciclare ca pe o corvoadă și totodată să scăpăm de scuza pe care o auzim atât de frecvent, aș recicla, dar nu am unde”, a declarat Roxana Puia, directorul de marketing al Asociației Environ. 

Cutiile speciale pentru colectarea echipamentelor electrice vechi (de mici dimensiuni) sunt disponibile în mai multe versiuni și pot fi puse atât la dispoziția companiilor, dar și persoanelor fizice prin solicitare transmisă pe adresa office@environ.ro sau la numărul de Call Center 031.827.0000.

De asemenea, ca răspuns la întrebarea la care fiecare dintre cei dornici să recicleze s-au gândit cel puțin o dată:  Unde Reciclăm?, Asociația Environ a realizat actualizarea aplicației mobile cu același nume în care sunt integrate deja peste 4000 de puncte de colectare a deșeurilor electrice și bateriilor uzate. În plus față de localizarea celui mai apropiat punct de colectare, aplicația  Unde Reciclăm? oferă informații despre acțiunile de colectare de la gospodării, sfaturi practice despre un stil de viață sustenabil și integrează chiar și un formular de solicitare colectare de la domiciliu. 

Studiul Reveal Marketing Research pentru Asociația Environ a fost realizat la nivel național pe un eșantion de 1.007 respondenți în perioada 1 – 15 noiembrie 2021.

În 2022, ținta României de colectare și reciclare a deșeurilor de echipamentelor electrice și electronice este de 65% din media cantităților puse pe piață în ultimii 3 ani. Circa 80% dintr-un echipament electronic poate fi reciclat. 


Asociația Environ, una dintre primele organizații colective de transfer responsabilitate din România, împlinește anul acesta 15 ani de activitate, timp în care a gestionat peste 150.000 tone de DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice). 

În calitate de promotor al economiei circulare în țara noastră, Environ își propune să contribuie la un mediu mai curat nu doar prin perfecționarea unui sistem de gestionare responsabilă a DEEE, ci și prin implementarea de proiecte și campanii care încurajează schimbarea obiceiurilor privind colectarea selectivă și adoptarea unui stil de viață sustenabil.

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 13 ani companii din România și Europa.

Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL asistă ROCA Industry pentru achiziția a 70% din Eco Euro Doors

0

Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL a asistat ROCA Industry pentru semnarea contractului de achiziție a 70% din capitalul social al Eco Euro Doors, producător român de uși destinate construcțiilor rezidențiale, cu o experiență de 27 de ani pe piață şi o cifră de afaceri de aproape 13 milioane euro în 2021. Tranzacția este supusă aprobării Consiliului Concurenței. 

ROCA Industry grupează sub umbrela unui holding specializat companii româneşti producătoare de materiale de construcţii (respectiv, BICO Industries și Sarcom cărora li se adăugă acum Eco Euro Doors) și urmărește generarea de valoare prin implementarea unui proces de consolidare și modernizare a capacităților de producție românești.

ROCA Industry este, printre altele, despre parteneriat și despre win-win. Echipa Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL a înțeles principiile noastre de business și au dus tranzacția spre finalizare, respectiv un parteneriat din care atât noi, cât și vânzătorii, dar mai ales compania, avem de câștigat. Mulțumim echipei Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL pentru modul în care au înțeles particularitățile noastre, pentru deschidere și pentru orientarea pro-business”, a declarat Ionuț Bindea, Președintele Consiliului de Administrație al Roca Industry.

Mulțumim ROCA Industry pentru încrederea acordată. Este remarcabilă implicarea, agilitatea și perseveranța de care a dat dovadă întreaga echipă ROCA Industry pe parcursul negocierii tranzacției. Ne bucurăm că am avut ocazia să colaborăm și să contribuim la consolidarea portofoliului Roca Industry”, a spus Ștefan Mantea(foto), Senior Managing Associate, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL. 

Echipa Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL care a asistat ROCA Industry în această tranzacție a fost formată din Radu Diaconu (Partener Coordonator), Ștefan Mantea (Senior Managing Associate), Claudia Grosu (Senior Associate) și Otilia Oglage (Associate).  

Printre recentele tranzacții de M&A în care a fost implicată echipa Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL se numără: 

  • Asistența oferită BlackPeak Capital în tranzacția prin care fondul a investit în Verdino Green Foods
  • Asistența oferită asociaților Smart Diesel în tranzacția de vânzare a business-ului de carduri de carburant al Smart Diesel către grupul german DKV
  • Asistența oferită asociaților GloriaFood în legătură cu vânzarea participației lor către Oracle 
  • Asistența oferită Visionapartments în procesul de achiziție a hotelului Majestic din București
  • Asistența oferită Grupului Electrica în procesul de fuziune a celor trei societăți de distribuție din cadrul grupului.