Colliers: Numărul locuințelor vândute anul trecut în București a fost cu peste 40% mai mare decât în 2020. Dezvoltările rezidențiale se îndreaptă spre noi maxime în 2022

Economistul
-
0
Colliers: Numărul locuințelor vândute anul trecut în București a fost cu peste 40% mai mare decât în 2020. Dezvoltările rezidențiale se îndreaptă spre noi maxime în 2022

Al doilea an pandemic s-a încheiat cu un total de aproximativ 50.000 apartamente tranzacționate în Capitală, cu mai bine de 40% peste nivelul din 2020, estimează consultanții Colliers. La nivel național, deși contextul pandemiei a încetinit ritmul de noi livrări, ca urmare a scăderii suprafețelor autorizate în timpul stării de urgență din primăvara lui 2020, piaţa rezidenţială a prins avânt, iar în primele 10 luni ale lui 2021 suprafața totală autorizată de către dezvoltatori atinsese deja 10,1 milioane de metri pătrați, aproape cât nivelul întregului an 2020, ceea ce înseamnă că sectorul rezidențial se îndreaptă spre noi maxime de livrare anul acesta.

În total, anul trecut au fost livrate locuințe cu o suprafață totală de 8 milioane de metri pătrați la nivel național, în ușoară scădere față de cei circa 8,4 milioane de metri pătrați livrați în 2020. Chiar dacă în primele nouă luni ale lui 2021 s-au construit 49.621 locuințe în toată țara, cu 1.131 locuințe mai multe comparativ cu aceeași perioadă din 2020, această ușoară creștere este mai degrabă conjuncturală, consideră consultanții Colliers, pentru că începând cu al doilea trimestru din 2020 au intrat în vigoare primele măsuri de restricționare în urma izbucnirii pandemiei, ceea ce a avut ca efect întârzierea unor șantiere

„La nivel național, numărul de locuințe nou construite se situează în jurul 67.000 unități în 2021, similar cu 2020. Observăm însă o schimbare în dinamica livrărilor în marile orașe versus zona metropolitană. În primele 9 luni ale lui 2021 s-au livrat cu 459 mai puține unități în mediul urban (-1,4%), pe când în mediul rural s-a înregistrat o creștere a livrărilor cu 1.590 de unități (+9%). Această diferență este și mai mare dacă luăm în considerare faptul că trei din cele mai dinamice localități din zona metropolitana a Bucureștiului – Voluntari, Bragadiru și Popesti Leordeni – sunt incluse în mediul urban”, explică Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

În topul celor mai mari suburbii din România se află localitățile Voluntari, Bragadiru, Berceni, Popești Leordeni și Chiajna din vecinătatea Capitalei, dar și Florești, Baciu, Apahida, Chinteni și Jucu, de lângă Cluj-Napoca, urmate de localitățile Rediu, Miroslava, Valea Lupului, Barnova și Ciurea, din jurul Iașului. După numărul de locuințe livrate în 2020, în topul suburbiilor din România este localitatea Giroc (1.844 de unități), din Timiș, urmată de Florești (1.626 unități) și Bragadiru (1.283 unitati). Conform datelor din piață, în 2021 topul suburbiilor metropolitane a fost dominat însă de Voluntari, Florești și Giroc.

„Lucrul de oriunde și distanțarea socială au condus la o tendință de migrație a populației către zone mai liniștite din suburbii sau localități din jurul marilor orașe, cu efecte importante asupra pieței rezidențiale. Acest trend va accelera în anii următori, fapt ilustrat de suprafețele autorizate în orașe versus zonele metropolitane. Dacă în prezent, pentru fiecare locuință livrată în oraș sunt livrate 2 locuințe în zona metropolitană, în următorii 2 ani, pentru fiecare locuință din oraș se vor livra 3 locuințe în zona metropolitană”, previzionează Gabriel Blăniță”, mai declară Gabriel Blăniță.

O altă tendinţă pe piață este construcția de ansambluri rezidențiale destinate exclusiv închirierii. Pe măsură ce ecartul dintre rată și chirie se reduce, pe fondul creșterii prețurilor pe piață și a înăspririi condițiilor de creditare, consultanții Colliers observă o cerere din ce în ce mai mare pentru chirii. Această cerere a fost satisfacută până în prezent de mici investitori care achiziționau pachete de apartamente și le scoteau pe piața de închiriere, dar acum începe să atragă și atenția jucătorilor mari.

„Suntem în discuții cu mai mulți dezvoltatori și investitori privind construcția de ansambluri destinate exclusiv închirierii în câteva zone din București și am asistat recent la o tranzacție de teren pentru un astfel de proiect. O altă realitate de business este că, pentru prima dată din 2015 încoace, nivelul salariilor din România a crescut cu o rată atât sub cea a inflației, cât și sub cea a creșterii prețurilor rezidentiale. Evoluția de până în 2020 a făcut ca Bucureștiul să fie una din capitalele cu cele mai accesibile locuințe din UE, alături de Sofia, raportat la nivelul salariului mediu. Dacă la începutul anului 2021 era nevoie de cca 7,5 ani de salariu mediu pentru a cumpăra apartamentul mediu, acum vorbim de o perioada de cel puțin 8 ani. Prin urmare, ne așteptam ca în următorii doi ani, o perioadă caracterizată de o inflație ridicată și de o creștere a dobânzilor față de minimele istorice din 2020, această evoluție să continue și să avem locuințe mai puțin accesibile din punct de vedere al prețului”, conchide Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

2022 este anul în care românii intenționează să-și schimbe jobul

Economistul
-
0
2022 este anul în care românii intenționează să-și schimbe jobul

Hotărârea angajaților români de a-și schimba jobul se vede clar în datele de pe platforma de recrutare BestJobs, conform cărora peste 166.000 de candidați  au fost în căutarea unui nou loc de muncă în ianuarie, iar cei mai mulți dintre ei și-au depus CV-ul la câte 7-12 joburi, în funcție de domeniul de interes. Spre deosebire de 2021, numărul candidaților activi de la început de an a crescut cu peste două treimi. Numărul candidaților care au aplicat la joburi în ianuarie a crescut cu 66% față de începutul lui 2021.

Dacă la începutul anului 2021, preponderent candidații cu experiență mai mare de 5 ani căutau să își schimbe jobul, anul acesta, cea mai mare parte dintre aplicanți (46%) au experiență de nivel mediu, cuprinsă între 2 și 5 ani. În plus, cea mai mare mobilitate se observă în rândul femeilor, acestea înregistrând peste 57% dintre aplicări. 

Clasamentul orașelor cu cea mai mare dinamică a aplicărilor este format din București și Ilfov, cu aproximativ 210.000 de aplicări, urmat de Timiș, cu aproape 60.000 de aplicări și de Cluj, cu peste 40.000 de aplicări. Joburile remote au înregistrat și ele un interes major din partea candidaților, numărul de aplicări depășind 70.000 în luna ianuarie, cu 17% mai multe comparativ cu începutul anului trecut. 

Candidații au vizat oportunități în domenii precum Financiar / Contabilitate, cu 5.100 de căutări, Transporturi, cu 4.600 de căutări și în Inginerie, cu 3.000 de căutări. Cu toate acestea, cel mai mare interes din partea candidaților s-a înregistrat în Vânzări, cu peste 70.000 de aplicări, în Management, cu peste 42.000 de aplicări și în Financiar / Contabilitate, cu aproximativ 40.000 de aplicări. 

Din totalul locurilor de muncă disponibile în luna ianuarie pe platforma de recrutare BestJobs, 59% au fost din categoria white collar, 14% au fost joburi din categoria blue collar, în timp ce 27% au fost joburi pentru poziții de management și coordonare echipe. 

Topul companiilor cu cele mai multe aplicări a fost condus în luna ianuarie de către Enel (cu peste 3.500 aplicanți), Unity Consulting (peste 2.400 aplicanți), Teleperformance (peste 2.200 aplicanți) și Ledmax Electronics (peste 1.900 aplicanți). Deși compania Enel deține primul loc al acestui clasament de o bună perioadă de timp, companiile Unity Consulting și Ledmax Electronics se regăsesc în el pentru prima dată. 

Candidații au aplicat în număr mare pentru poziții precum Consilier Vânzări pentru un angajator din Retail, cu 1.400 de aplicări, Customer Service în limba română (job remote) pentru o companie din domeniul medical, cu 1.300 de aplicări și Consultant Vânzări prin telefon în cadrul unei companii din BPO, cu 1.300 de aplicări.

KEYSFIN: Înmatriculările de companii au înregistrat cel mai ridicat nivel din istorie în 2021

Economistul
-
0
KEYSFIN: Înmatriculările de companii au înregistrat cel mai ridicat nivel din istorie în 2021

Numărul de insolvențe, suspendări, dizolvări și radieri de companii a crescut în 2021 față de anul anterior, însă a rămas sub nivelul pre-pandemie din 2019. Cu toate acestea, numărul de companii nou-înființate a atins un nivel record în anul 2021, potrivit ultimei ediții a raportului KeysFin Macro Update.

„În scenariul de bază, estimăm că economia va crește cu aproximativ 4% în 2022, principalele riscuri macroeconomice din acest an fiind modul în care vor fi gestionate presiunile inflaționiste generate de scumpirea materiilor prime (fiscal și monetar), posibila escaladare a tensiunilor politice din regiune, blocajul de pe lanțurile de producție și distribuție globale, dar și o eventuală nerespectare a jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) de care depinde corecția deficitelor gemene”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

AGRICULTURA, ENERGIE&GAZE ȘI IT&C, INDUSTRIILE CU CELE
MAI MULTE ENTITĂȚI NOU-ÎNFIINȚATE

În anul 2021, înmatriculările de companii au înregistrat cel mai ridicat nivel din istorie, respectiv 148.294 de entități nou-înființate, cu 35% mai multe decât în 2020 și cu 11% peste nivelul pre-pandemie de 134.220 atins în anul 2019. 

În topul industriilor cu cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de companii nou-înființate în anul 2021 se numără Agricultura, cu 15.482 companii nou-înființate și o creștere de 262%, Energia&Gazele, cu 592 companii nou-înființate și o creștere de 218% și IT&C, cu 10.964 de companii nou-înființate, respectiv o creștere de 53%. 

La polul opus, doar industria extractivă a înregistrat o scădere anuală de 5% față de anul anterior, cu 111 companii nou-înființate în 2021. 

UNDE S-AU ÎNREGISTRAT CELE MAI MULTE ENTITĂȚI NOI 

Din punct de vedere geografic, cele mai multe entități înființate în 2021 au fost înregistrate în București (24.038 companii, cu 26% mai multe decât în 2020), Cluj (8.622 companii, cu 49% mai multe decât în 2020) și Ilfov (7.059 companii, respectiv cu 28% mai multe înmatriculări decât în 2020). 

La polul opus, Covasna, Ialomița și Călărași au avut cele mai puține entități noi înregistrate, între 1.065 și 1.235 în anul 2021.

CREȘTERE CU 8% A NUMĂRULUI DE INSOLVENȚE

Numărul companiilor care au intrat în insolvență în 2021 a crescut cu 8%, la 6.144 companii, însă a rămas în apropierea minimului istoric atins în 2020, respectiv de 5.694 companii, potrivit datelor de la Registrul Comerțului. 

Numărul companiilor suspendate a crescut cu 19% față de 2020, la 13.020 companii în 2021. De asemenea, radierile și dizolvările s-au majorat cu 28% în 2021 față de anul precedent, ajungând la 98.552 companii, însă au rămas cu 27% sub nivelul atins în 2019. 

NUMĂRUL ENTITĂȚILOR ACTIVE ATINGE UN NOU MAXIM ISTORIC

Numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a continuat tendința de creștere începută în 2011 și a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie, de 1.522.296, conform datelor de la 31 decembrie 2021. Dintre acestea, 416.090 (27% din total) au fost PFA-uri. 

Ajuns la cea de-a șasea ediție, KeysFin Macro Update reprezintă sinteza actualizată și obiectivă a evoluției mediului de business local în condiții de pandemie.

Factori de creștere a exporturilor românești

Andrei Dobrescu
-
0
Factori de creștere a exporturilor românești

_________________

 Autori: Prof. univ. dr. Andrei Dobrescu,   
 Prof. univ. dr. Irina Rădulescu

Abstract

După performanțele notabile din 2020, comerțul global cu bunuri s-a contractat în ultimele luni ale lui 2021 tendință care va continua probabil și în primul trimestru din 2022. Conform liderului global în asigurările de credit Euler Hermes 75% din contracția în volum a comerțului internațional se datorează mai ales deficiențelor de producție, iar 25% este atribuită blocajelor logistice. Euler Hermes, se așteaptă ca întreruperile din lanțurile internaționale de aprovizionare să se mențină la un nivel ridicat până în semestrul II 2022, datorită revenirii epidemiei de Covid-19 la nivel mondial, politicii intense zero-Covid menținută de China și  volatilității cererii și ofertei în perioada Anului Nou Chinezesc. La acestea se adaugă nerezolvarea crizei containerelor, tensiunea de la granița ruso-ucrainiană, perturbarea traficului aerian și măsurile protecționiste. Cu toate acestea atât Euler Hermes cât și aproape toți marii jucători de pe piața mondială consideră că creșterea comerțului global va rămâne solidă în 2022 și 2023, cu câștigători clari pe sector și regional. Și prognozele economice referitoare la exporturile României susțin această tendință.

Cuvinte cheie: export, comerț mondial, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, lanțuri de aprovizionare, investiții, legislație.

***

1. Câteva aprecieri privind perspectivele comerțului mondial

Majoritatea analiștilor prognozează o normalizare a comerțului internațional cu mărfuri începând cu semestrul II din 2022, chiar dacă contracția comerțului mondial continuă și în primul trimestru din 202. Prognozele se bazează pe influența mai multor factori și anume:

– Situația cererii 

Latura cererii a comerțului global a fost cu mult peste potențial și ar fi posibil să rămână la un nivel ridicat în 2022, trecând treptat printr-o normalizare autoreglată. Această evoluție se explică în primul rând prin stimulentele fiscale ca reacție la Covid-19, care au susținut cererea mai degrabă decât oferta, în special în economiile avansate în care guvernele au implementat sprijin fiscal și monetar echivalent cu aproximativ 25% din PIB. În timp ce acest sprijin este eliminat treptat, politicile fiscale vor rămâne totuși foarte acomodative în SUA, zona euro și China. În plus, economiile gospodăriilor vor continua să susțină cererea de consum până în 2023. Reorientarea cererii gospodăriilor către bunuri (durabile) mai degrabă decât către servicii, în condițiile persistenței blocajelor, se va face într-un ritm lent, chiar și într-un scenariu descendent al focarelor reînnoite de Covid-19. 

– Situația stocurilor și a investițiilor

Stocurile au atins nivelurile de dinainte de criză. După reducerea stocurilor la apogeul crizei Covid-19 la începutul anului 2020, producătorii au fost nevoiți să se reaprovizioneze rapid pentru a face față creșterii fără precedent a cererii în economiile avansate (+22% de la minim la vârf). Lipsa de input a fost deosebit de mare în Europa în 2021 și, într-o măsură mai mică, în America de Nord. Toate datele arată că urgența de reaprovizionare a atins în mod clar vârful în ultimele luni din 2021, iar nivelul stocurilor este deja peste mediile pe termen lung anterioare crizei în majoritatea sectoarelor. În special sectoarele electronice, computere, telecomunicații și produse de uz casnic și-au putut crește semnificativ stocurile, în ciuda penuriei de semiconductori. Sectorul auto a reușit, de asemenea, să adune stocuri, deși cu mai puțin succes din cauza dificultăților mai mari de acces la semiconductori și de acumulare a bunurilor produse. În ce privește investițiile, companiile europene par comparativ cu cele din SUA, mai puțin avansate, cu investiții sub nivelurile normale și se bazează mai curând pe rate de utilizare a capacității de producție peste cele normale pentru a răspunde cererii mai mari. Majoritatea sondajelor arată însă că cele mai multe companii au amânat deciziile de investiții în 2021 din cauza blocajelor din lanțul de aprovizionare și a penuriei de inputuri.

– Congestiile de transport maritim

Congestiile de transport maritim ar trebui să fie mai puțin acute, pe măsură ce capacitatea de transport crește: comenzile globale pentru nave portcontainere noi au atins niveluri record în ultimele luni, reprezentând 6,4% din flota existentă. În ce privește infrastructura portuară SUA vor cheltui 17 miliarde USD pentru modernizarea porturilor sale. Pe termen scurt, se așteaptă ca costurile de transport să scadă treptat începând din trimestrul IV din 2021, în conformitate cu piețele futures pentru transport maritim, după ce au atins un vârf în septembrie 2021 la niveluri de șase până la șapte ori mai mari decât înainte de criza Covid-19. Totuși, aceste costuri vor rămâne la niveluri ridicate în 2022. Noile comenzi de capacitate de transport în creștere rapidă vor deveni operaționale spre sfârșitul anului 2022, ceea ce ar trebui să ușureze în mod semnificativ blocajele de transport (se estimează că aproximativ 4% din volumul comerțului global este blocat în prezent din cauza constrângerilor de transport). Un alt factor care ar putea ajuta la deblocarea blocajelor de transport maritim este capacitatea portuară. De altfel, adăugarea de nave fără a crește infrastructura pentru a le încărca și descărca ar duce în continuare la congestionări. În ultimul deceniu, atât SUA, cât și Europa au rămas în urmă în ceea ce privește calitatea infrastructurii portuare, care a ratat constant marca „bine dezvoltată și eficientă conform standardelor internaționale” atribuită de Banca Mondială. Europa încă nu are planuri de investiții în infrastructură pe scară largă, menținându-și vulnerabilitatea la șocurile din lanțul de aprovizionare, având în vedere dependența sa de inputurile din străinătate, în special din Asia. „În ce privește dependența de imprumuturi intermediare din străinătate UE este mai expusă riscului în comparație cu SUA din cauza lipsei de investiții în capacități de operare și transport maritim. Spre exemplu, în cazul unei reduceri ipotetice cu 10% a exporturilor chineze în UE de bunuri intermediare (folosite ca materie primă pentru producerea altor bunuri sau materiale ce trebuie prelucrate. pentru producție) sectoarele cel mai puternic afectate din industria europeană vor fi producția de metale (metale de bază și produse fabricate din metal) și sectorul auto (autovehicule, remorci, semiremorci și echipamente de transport). Fără creșteri ale capacității de operare și fără investiții în infrastructura portuară, normalizarea blocajelor de aprovizionare în UE ar putea fi amânată după 2022, deoarece cererea rămâne peste potențial”, explică Ano Kuhanathan, Senior Sector Advisor la Euler Hermes.

– Dintre ceilalți factori care vor contribui la normalizarea comerțului mondial, după primul semestru al anului 2022, pot fi menționați: rezolvarea crizei containerelor, reducerea tensiunilor de la granița Rusiei cu Ucraina, înlăturarea treptată a barierelor protecționiste prin intervenția OCDE (instituție în care va intra în curând și România), ca și măsurile pentru stimularea exporturilor pe care le vor lua multe țări. 

„Din toate aceste motive, estimăm că creșterea comerțului internațional va ajunge la +5,4% în 2022 și +4% în 2023 (după +8,3% în 2021), apoi va reveni treptat la nivelul normal anterior crizei. Totuși, această creștere susținută riscă să vină cu prețul dezechilibrelor globale tot mai mari, tendință aplicabilă și balanței comerciale a României. Statele Unite, de exemplu, ar urma să înregistreze un deficit comercial record în 2022-2023 (-1.300 miliarde USD), spre deosebire de China, care va vedea excedentul comercial atingând o medie de +760 miliarde USD. În același timp, zona euro ar putea înregistra un excedent comercial peste media din ultimii ani, de ordinul a +330 de miliarde USD”, explică Françoise Huang, economist responsabil pentru Asia-Pacific la Euler Hermes. Potrivit aceleiași Euler Hermes, energia, electronica, o mare parte din utilaje și echipamente sunt sectoarele care vor beneficia cel mai mult de pe urma creșterii comerțului mondial în următorii doi ani . Totuși, sectorul auto va fi cel care se va descurca bine în 2023 datorită numărului mare de lucrări restante și investițiilor mai mici din 2021. La nivel regional, Asia-Pacific va continua să înregistreze cele mai mari câștiguri de export în anii următori, cu peste + 3.000 de miliarde EUR cumulat în perioada 2021-2023. 

– Tendința de creștere a prețului materiilor prime s-ar putea să fie de durată datorită cererii ridicate pentru reconstituirea stocurilor și a unui deceniu de neglijare a investițiilor în infrastructuri, ca și a calității lor de mijloc de acoperire a inflației. În ce privește inflația, aceasta nu va putea influența decât în mică măsură evoluția creșterii exporturilor. Conform opiniei președintei Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, creșterea inflației în statele membre ale UE va dura mai mult decât se prevedea, dar va fi temporară înregistrându-se o scădere de la mijlocul anului 2022. Desigur creșterea prețurilor la energie ar putea reduce puterea de cumpărare în perioada următoare, încetinind ritmul redresării și ducând la scăderea substanțială a profiturilor exportatorilor, dar influențând în mai mică măsură creșterea exporturilor care va depinde mai mult de evoluția cererii, ca și de competitivitaea ofertanților. În ce privește România BNR prognozează o înrăutățire suplimentară a perspectivei inflației pentru prima parte a lui 2022 Ulterior însă, inflația va cunoaște o ajustare descrescătoare relativ alertă, revenind în trimestrul III 2023 în interiorul intervalului țintei de 2% -3%, pe fondul unor ample efecte de bază, precum și în condițiile creșterii probabil mult mai lente a excedentului de cerere agregată. Conform opiniei unor analiști creșterea inflației poate fi considerată un element pozitiv întrucât reduce ponderea datoriei și oferă statelor membre UE o marjă de manevră, cel puțin pe termen scurt.

Există însă și alte obstacole. Ca urmare a perturbărilor actuale din lanțurile de aprovizionare din întreaga lume există riscuri de relocalizare sau nearshoring (proces de transfer a unor segmente de business altor companii). De asemenea, se estimează că protecționismul care a atins un maxim istoric în 2021, deși în scădere, va rămâne totuși la un nivel ridicat și în 2022, în principal sub forma unor bariere comerciale netarifare (cote de import și export, subvenționarea producției naționale, politici industriale etc.). Într-un studiu recent sunt evidențiate și repercusiunile negative ale blocării avioanelor, asupra comerțului. Potrivit acestui studiu 27% din comerțul mondial cu bunuri intermediare generice și 40% din comerțul mondial cu bunuri intermediare specifice tranzitează pe calea aerului. Prin urmare, efectele transportului aerian sunt cele mai notabile în centrul lanțurilor valorice. În cazul Chinei aceste dificultăți se vor traduce în eforturile guvernului de a reduce presiunile legate de logistica internațională și problemele lanțului de aprovizionare. Rămâne de văzut care dintre ele. Și Beijingul va trebui să se ocupe de partenerii săi comerciali care au aceleași preocupări.

2. Perspectivele exportului firmelor din România

În analiza perspectivelor exportului firmelor din România trebuie plecat de la observația că datorită orientării aparatului său de export, mai mult către industrie decât către servicii, România nu este protejată de perturbările actuale ale lanțurilor de aprovizionare la scară globală. Ca urmare, prognozele făcute asupra creșterii exporturilor au un grad ridicat de relativitate. Economia românească va creşte în următorii doi ani cu procente de 4,6% în 2022 şi 5,3% în 2023, urmând ca avansul să încetinească în 2024 când este prevăzută o majorare a PIB de 5%, estimează Ministerul Finanţelor Publice (MFP) în „Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024”. Exporturile şi importurile de bunuri şi servicii vor înregistra ritmuri de creştere, în termeni reali, cu o medie anuală de 5,7%, respectiv 7,1%, exportul net* negativ având efect nefavorabil asupra creşterii economice, dar acest efect va diminua treptat, se menţionează în strategie. Creşterea mai accentuată a importurilor de bunuri se datorează unei majorări mai accelerate a achiziţiilor de bunuri intermediare, în corelare cu evoluţia aşteptată a producţiei industriale şi accelerarea activităţii de construcţii. 

În primele 11 luni ale anului trecut, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de două grupe de produse: maşini şi echipamente de transport (45,2% la export şi 35,3% la import) şi alte produse manufacturate (30,6% la export şi 30,0% la import).
Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2021 a fost de 49,638 miliarde euro la expedieri şi de 65,013 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,8% din total exporturi şi 72,6% din total importuri.
Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în aceeaşi perioadă a fost de 18,527 miliarde euro la exporturi şi de 24,522 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,2% din total exporturi şi 27,4% din total importuri. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a României s-a ridicat la 21,369 miliarde euro, în primele 11 luni ale anului 2021, în creştere cu 4,929 miliarde euro faţă de acelaşi interval din 2020, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În ceea ce privește cursul de schimb, nu vor fi înregistrate creșteri semnificative, după opinia unor analiști, întrucât Banca Națională practică o flotare controlată. Astfel, este de așteptat ca în primele luni ale anului 2022, cursul să treacă de 5 lei pentru un euro, urmând a rămâne sub 5,05 lei/euro până la final de 2022. Această evoluție nu va veni în sprijinul exporturilor, dar va oferi exportatorilor o siguranță în ce privește costurile pentru ofertele cu termene de livrare până la un an.

3. Factori de creștere a exporturilor  

Conform unui raport al Comisiei Europene (CE) din 2020 riscurile la adresa creșterii exporturilor României se referă atât la costuri, cât și la factori de altă natură. Astfel, CE consideră creșterea salariilor ca un factor de risc pentru evoluția exporturilor. Creșterea costurilor cu forța de muncă s-a mai atenuat, spune CE, dar rămâne printre cele mai ridicate din UE. Creșterile salariale continuă să fie mai mari decât creșterile efective ale productivității, inclusiv în sectoarele integrate în lanțurile valorice globale și deschise schimburilor comerciale internaționale. Acestă abordare a CE nu ni se pare sustenabilă. Este adevărat că au avut loc creșteri salariale, dar totuși nivelul salariilor din România rămâne printre cele mai scăzute din UE, influențând în foarte mică măsură competitivitatea prețurilor de export. Pe de altă parte, în analizele pe care le face, CE ia în considerare scumpirile generalizate care afectează grav puterea de cumpărare determinând creșteri salariale, numai în cazul statelor membre puternic industrializate, dar nu și în cazul statelor emergente ale UE. Dacă se dorește o analiză comparativă a acestei situații în România față de alte state membre ar trebui să se plece de la raportul salarii/prețuri. Probabil CE a considerat că stăm mai bine decât Germania la acest indicator. În ce privește productivitatea, majoritatea livrărilor extra și intracomunitare se fac de către companii multinaționale care nu credem că ar trebui învățate cum e cu productivitatea. Un alt factor considerat de CE ca o piedică în calea creșterii exporturilor este calitatea slabă a infrastructurii. Într-adevăr CE are parțial dreptate deoarece trebuie ținut cont că majoritatea exporturilor (livrări în afara UE) se efectuează pe cale maritimă, iar CE nu se referă la infrastructura portuară. Alte obstacole privind creșterea exporturilor semnalate de CE se referă la: schimbarea bruscă a apetitului global pentru risc în contextul unei normalizări continue a politicii monetare, precum și apariția unor tensiuni comerciale care pot duce la scăderea cererii externe. Totuși acești factori nu depind de România și afectează în egală măsură toate statele membre ale UE. CE avertizează că dacă riscurile menționate se concretizează, ele vor avea un impact negativ asupra investițiilor și a exporturilor.(Raportul de țară din 2020 al Comisiei Europene privind România, Bruxelles, 26.2.2020 SWD 2020, 522 final).

Lăsând la o parte recomandările CE, probabil similare, cu unele excepții, pentru toate statele membre și nemembre ale UE să analizăm în continuare căile reale de creștere a exporturilor firmelor din România. Este adevărat că CE oferă tot sprijinul pentru implementarea reformelor care să eficientizeze economia și implicit exporturile, iar soluțiile propuse sunt deja cunoscute și chiar aplicate în toate statele membre. Astfel, CE propune măsuri pentru atragerea investițiilor străine, îmbunătățirea legislației privind obținerea aprobărilor și efectuarea controalelor, o politică fiscală prietenoasă. În ce privește România cu toate că există o legislație corespuzătoare și declarativ se fac eforturi pentru atragerea investițiilor străine, totuși aceste eforturi sunt de multe ori obstrucționate atât din interior, cât și din exterior. Astfel, realitatea arată că există șanse reduse de a atrage investiții pentru export din SUA sau din statele membre ale UE, iar singurii investitori potențiali sunt cei din unele țări din Asia și Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, atitudinea autorităților față de acești investitori potențiali, creează obstacole nejustificate și nu utilizează aceleași criterii ca și în cazul investitorilor europeni sau americani. Pe de altă parte, nu este sprijinit suficient nici capitalul autohton să investească în România în producția pentru export. Există preocuparea Ministerului Finanțelor Publice pentru finanțarea exportatorilor prin programul IMM Invest prin care statul suportă o parte din credite și dobânzile aferente. Este adevărat că acest program a venit în sprijinul antreprenorilor mici și mijlocii; totuși, puțini dintre aceștia sunt și exportatori, majoritatea exportatorilor fiind intermediari, iar pe de altă parte, nu există nici sprijin suficient din partea factorilor care ar trebui să se implice în susținerea exporturilor (bănci, societăți de asigurare a creditelor de export etc). Spre exemplu, în activitatea de export se folosesc credite furnizor sau cumpărător, obținute prin băncile finanțatoare, care presupun proceduri specifice de acordare și garantare și de care, din păcate, exportatorii noștri nu beneficiază. Agențiile de asigurare a creditelor acordate de exportatorii din țările dezvoltate (cum sunt Euler Hermes, Coface, Eximbank etc), nu sprijină și exportatorii români, chiar dacă au birouri și în România. Nici băncile străine din România nu acceptă aceleași condiții de plată la export ca în țările dezvoltate (acreditive cu clauză roșie sau back to back, scontarea, sau forfetarea cambiilor, factoringul etc). De asemenea, este greu de crezut că antreprenorii români să fie tentați să investească în producția de export, în condițiile unui nivel de profit de maximum 5% pe an, suportând dobânzi de 8% pe an sau chiar mai mari la creditele primite. Până când nu se vor reglementa aceste probleme sunt șanse destul de mici să crească într-un ritm alert atât exporturile, cât și investițiile străine pentru export.

În ce privește legislația Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri în contextul pandemiei,  pentru deblocarea și repornirea comerțului în cadrul pieței unice. Și în privința exporturilor, s-au aplicat unele facilități și simplificări ale legislației în domeniul vamal, precum:

– suspendarea executării unei decizii vamale care implică plata de taxe la import sau la export;

– amânarea invalidării declarației vamale pentru export sau a declarației de reexport;

– prelungirea termenului pentru reexportul mărfurilor în regim de admitere temporară.

De asemenea, UE a flexibilizat legislația care permite asigurarea creditelor la export pe termen scurt, dacă se justifică necesitatea. La rândul lor, o serie de state membre au adoptat măsuri în sprijinul exportatorilor. Astfel:

– Austria – a introdus o linie de credit pentru companiile exportatoare în valoare de 10 % (companii mari) sau 15 % (IMM) din vânzările lor la export, cu o limită de 60 de milioane de Euro pe client.

– Letonia – a pus la dispoziția companiilor garanții de export.

– Cehia – sprijină exportatorii cu mai mult de 250 de angajați afectați de pandemie prin garanții la împrumuturi, printr-un fond în valoare de 147 milioane de euro.

– Marea Britanie – a acordat sprijin exportatorilor britanici care au relații cu China.

– Portugalia – a decis că, în cazul expozițiilor și târgurilor internaționale anulate, cheltuielile de participare suportate de companiile care desfășoară activități de export vor continua să fie eligibile în cadrul sistemelor de stimulare.

– Spania – a creat o linie de garanții de 2 miliarde de euro pentru companiile exportatoare și restructurarea creditelor exploatațiilor agricole afectate de secetă. Pentru faza a doua a crizei, pachetul de sprijin adoptat de guvernul Spaniei cuprinde și o linie de asigurări de stat în valoare tot de două miliarde de Euro destinate companiilor exportatoare.

În 2020 CE a adoptat o strategie specifică în favoarea IMM-urilor, care vizează simplificarea formalităților. administrative și sprijin în încheierea afacerilor în interiorul și în afara pieței unice. Ca măsuri de susținere a competitivității IMM-urilor cu activitate de export, CE propune:

-Dezvoltarea de strategii în favoarea IMM-urilor și a creșterii regionale.

-Îmbunătățirea standardelor de management în IMM-uri.

-Conceperea de mecanisme și instrumente de finanțare pentru dezvoltarea unui ecosistem pentru start-upuri și digitalizarea IMM-urilor.

-Elaborarea unui plan de acțiune pentru susținerea competitivității industriilor creative.

Conform CE formalitățile administrative și procedurile cronofage fac activitățile comerciale costisitoare și nesigure. După părerea CE, îmbunătățirea legislației constă în a defini și evalua politicile și legislația națională într-o manieră transparentă pe baza elementelor probatorii, ca și în a elabora politici ținând cont de punctul de vedere al persoanelor fizice, întreprinderilor și al altor părți implicate. Obiectivul este de a reduce birocrația pentru întreprinderi, în special simplificând legislația în materie de aprobări pentru investiții și aplicând mecanisme de control simplificate și bazate pe combaterea riscurilor. O mai bună evaluare a incidenței noii legislații ar trebui să îmbunătățească climatul de afaceri și să stimuleze investițiile. Este importantă revigorarea activității economice în toate sectoarele, cu precădere pentru IMM-uri, pentru a garanta o redresare durabilă.

Companiile multinaționale din România au fost și ele serios afectate de pandemie, atât la nivelul producției, cât și la nivelul comercializării și exportului produselor proprii. Multe dintre acestea, pentru a nu închide activitatea, s-au reorientat către alte piețe sau către alte activități unde ofertele lor erau competitive. Deși piața din România se confruntă cu un lanț de falimente o bună parte dintre antreprenorii români declară că întrevăd oportunități și consideră că pandemia este un moment bun pentru a cuceri alte piețe străine, în contextul în care Uniunea Europeană începe să susțină scurtarea lanțurilor de producție, iar mulți parteneri doresc să-și diversifice sursele de aprovizionare. Trebuie apreciat optimismul lor.

Ca propuneri concrete de măsuri pentru creșterea exporturilor pot fi menționate:

– Intervenția statului 

La ora actuală atât companiile transnaționale, cât și IMM-urile exportatoare au nevoie de sprijinul statului. Acest sprijin trebuie orientat în direcția compensării pierderilor, nefiind suficiente doar amânările la plata obligațiilor financiare. În orice caz trebuie să se renunțe la măsuri greu de înțeles folosite până acum de autorități. Aici poate fi dată ca exemplu negativ blocarea în anii trecuți a producției și exportului de îngrășăminte când pe piața internațională cererea era în creștere. Astfel, un antreprenor român, în loc să fie apreciat pentru faptul că a reușit efectuarea exportului pe piețe greu accesibile, chiar dacă acest lucru s-a realizat prin înțelegeri privind aprovizionarea la costuri preferențiale, s-a ales cu o măsura punitivă din partea autorităților, care a dus și la închiderea fabricii. Un alt caz este cel al producătorului și exportatorului de aluminiu Alro Slatina, unde neintervenția statului care controlează producția de energie, vitală pentru Alro, duce la sistarea producției urmată de concedieri masive și neonorarea contractelor de export. În aceste condiții este lesne de înțeles reținerea altor producători pentru export, cum este, de exemplu Azomureș de a proceda la înțelegeri cu furnizorii de gaz metan pentru prețuri preferențiale. Alte firme concurente, inclusiv din UE, practică astfel de politici agreate și chiar sprijinite de autorități. În cazul României cea mai la îndemână soluție o constituie plafonarea temporară a prețurilor la gaz metan și energie electrică la nivelul anului 2020 și planificarea unor creșteri de preț eșalonate pentru perioada 2022-2024 doar în cazul în care pe piața internațională prețurile acestor utilități nu își revin la nivele rezonabile. Edificator în privința intervenției statului este cazul despăgubirilor acordate de guvern exportatorilor de soia din SUA. Există, desigur și alte soluții pentru sprijinirea firmelor care produc pentru export și anume: accesul la credite cu dobândă modică rambursabile pe termen lung, sau acceptarea unor acorduri preferențiale între aceste firme și producătorii de gaz și energie. Aplicarea unor astfel de soluții este însă problematică în condițiile legislației actuale. Prin comparație, în era comunistă când legislația interzicea reducerea  prețurilor la export s-au găsit soluții pentru realizarea exporturilor. Cu atât mai mult pot fi găsite soluții în prezent.

– Controale simplificate, adaptate situației actuale

În ce privește efectuarea controalelor, cei care solicită restituirea TVA sunt supuși în prealabil, în majoritatea cazurilor, unui control de fond din partea autorității fiscale, ceea ce blochează de multe ori activitatea exportatorilor respectivi, mai ales că sunt urmate de sancțiuni mai mult sau mai puțin justificate. S-ar recomanda efectuarea controalelor după restituirea TVA, cum, de altfel este prevăzut și în legislație. Un rol important revine și Consiliului Concurenței care ar trebui să aplice criterii diferențiate de apreciere în cazul procedurilor antidumping, măcar până la terminarea efectelor pandemiei și a revenirii la niveluri normale a prețurilor energiei și gazului metan. Evaluarea prețurilor pentru produsele exportate ar trebui, de exemplu, să plece de la costurile compensate ale mărfurilor românești similare cu cele ale mărfurilor concurente la care pierderile înregistrate sunt subvenționate de autorități sub diferite forme. 

– Sprijin din partea rețelei externe

Deși România  are o rețea destul de extinsă de reprezentanți comerciali în străinătate, foarte puțini dintre aceștia oferă informații utile exportatorilor români, în special IMM-urilor. Trebuie să se renunțe la ideea din anii 90 ca reprezentanțele comerciale din străinătate să se ocupe doar de imaginea României, iar rolul promovării exporturilor să revină doar operatorilor economici prin deschiderea de birouri comerciale în țările de interes. Cu siguranță se impune o selecție riguroasă, pe criterii profesionale a celor trimiși la birourile comerciale sau ambasadele României și eficientizarea activității acestora. 

– Competențe lărgite acordate de UE 

Și UE trebuie să se implice efectiv în evitarea colapsului multor exportatori. Asta înseamnă să accepte competențe lărgite pentru statele membre în sprijinul exportatorilor, cel puțin până la revenirea economiei mondiale. Un rol mai activ în această privință ar trebui să-l aibă europarlamentarii noștri, în general bine pregătiți profesional, care să nu se limiteze doar în a aproba cu entuziasm orice propunere a instituțiilor UE indiferent dacă avantajează sau nu România. Soluția ar fi un efort de armonizare a poziției cu cea a parlamentarilor din alte state membre în sprijinul intereselor naționale.

– Asigurarea forței de muncă pentru producția de export

Un factor important pentru creșterea exporturilor îl constituie și asigurarea forței de muncă pentru producătorii de mărfuri destinate exportului. Din evaluările Ministerului Muncii și Protecției Sociale, oferta de locuri de muncă din partea tuturor angajatorilor se ridică la aproximativ 480.000, iar cererea din partea oamenilor care doresc să se angajeze este de aproximativ 200.000. Pentru a sprijini angajatorii să acopere această lipsă a forței de muncă, Guvernul a majorat pentru 2022 numărul de avize acordate muncitorilor străini la 100.000 de lucrători. Acest lucru nu înseamnă că 100.000 de lucrători vor veni în România, ci că se dă posibilitatea tuturor angajatorilor din țară să apeleze la resursă umană din străinătate, dacă nu găsesc angajați români, astfel încât afacerile lor să nu intre în blocaj. Este o decizie economică firească, pe care au adoptat-o și alte țări, pentru că prioritatea o reprezintă dezvoltarea economică. Desigur că pe piață acționează o serie de firme de mediere, dar s-ar impune și o implicare mai activă a Ministerului Muncii și a ambasadelor României din țările furnizoare de personal calificat. Este necesară o cooperare mai strânsă a acestor instituții cu angajatorii români care să poată primi informațiile necesare în timp util. 

În concluzie redresarea economiilor și creșterea exporturilor statelor membre, inclusiv ale României, vor continua, cu toate amenințările de criză din partea unor analiști economici. Blocajele la nivelul ofertei și creșterea prețurilor la energie, alături de perspectiva inflației pot doar încetini ritmul acestei redresări. În același timp, însă, conform aprecierii Băncii Centrale Europene, dacă economia revine mai repede la întregul său potențial, presiunile asupra prețurilor inclusiv a celor de export ar putea să crească, ceea ce ar reprezenta un pas important către revenirea la normalitate.

________________

* Exportul net se referă la diferența dintre valoarea totală a exporturilor unei țări și valoarea totală a importurilor. Exportul net este utilizat pentru a calcula PIB-ul unei țări. Cu alte cuvinte, exporturile nete ale unei țări sunt egale cu suma pe care cetățenii din alte țări o cheltuie pe bunurile / serviciile din țara mamă minus suma pe care cetățenii din țara mamă o cheltuie pe bunuri / servicii produse în alte țări De exemplu, dacă străinii importă bunuri și servicii de 70 de miliarde de euro din România și românii cumpără bunuri și servicii de 60 de miliarde de euro din alte țări, exportul net este pozitiv + 10 miliarde de euro.

Bibliografie

Ana Boata, Françoise Huang, Ano Kuhanathan, Euler Hermes, Global Trade Report – Battling out of supply-chain disruption, www.eulerhermes.com, 09 December 2021.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024, www.mfinante.gov.ro

Raportul de țară din 2020 al Comisiei Europene privind România, Bruxelles, 26.2.2020 SWD 2020, 522 final.

4 din 10 români nu reciclează aparatele electrice vechi pentru că nu știu unde

Economistul
-
0
4 din 10 români nu reciclează aparatele electrice vechi pentru că nu știu unde

4 din 10  români nu reciclează aparatele electrice vechi pentru că nu știu unde potrivit unui studiu al Asociației Environ realizat de Reveal Marketing Research.

În contextul în care tehnologia are un rol din ce în ce mai mare în viețile românilor, iar piața bunurilor de folosință îndelungată este în continuă creștere, Asociația Environ a derulat un studiu la nivel naţional pentru a identifica obiceiurile consumatorilor români privind echipamentele electrice și electronice și deșeurile rezultate din acestea la finalul ciclului de viață.

Cei mai mulți dintre respondenți afirmă că sunt influențați în decizia de cumpărare a unui echipament electric nou în primul rând de preț (54%), clasa energetică (32%) și recenziile favorabile (30%). Doar 22% dintre românii chestionați consideră sustenabilitatea brandului sau a produsului ca fiind un criteriu relevant în procesul de achiziție. 

Telefoanele mobile, cele mai des înlocuite produse electronice

Potrivit studiului, cei mai mulți dintre respondenți declară că își înlocuiesc telefonul mobil o dată la 2-3 ani (38%), în timp ce produsele de  înfrumusețare și îngrijire corporală sunt înlocuite în medie o dată pe an (23%). 

La polul opus se află electrocasnicele mari (frigider, cuptor, mașină de spălat) pe care 66% dintre cei care au participat la studiu au declarat că le înlocuiesc în medie cam la 5-10 ani.

În ceea ce privește motivația înlocuirii echipamentelor, aceasta diferă în funcție de tipul produsului: gadget-urile (telefoane mobile, laptopuri) și televizoarele sunt schimbate atunci când apare o nouă tehnologie (25%) sau o ofertă atractivă (21%), în timp ce electrocasnicele de bucătărie, cele de mici dimensiuni (aspiratoare) sau mari dimensiuni (mașini de spălat) sunt înlocuite atunci când se strică (73%) sau pur și simplu sunt prea vechi (31%).

De asemenea, studiul mai arată că atunci când vine vorba de comportamentul post-consum, 58% dintre români afirmă că predau electrocasnicele vechi la schimb în magazinele care oferă vouchere sau reduceri de preț în cadrul programelor de buy-back.

Jumătate dintre români (52%) declară că predau aparatura veche spre reciclare, iar 24% dintre respondenți obișnuiesc să o dăruiască unor membri ai familiei sau cunoscuți.

Lipsa punctelor de colectare în proximitate,
principala barieră în reciclare 

Chestionați cu privire la motivele pentru care nu reciclează mai des, românii au declarat că nu au puncte de reciclare în apropiere (44%), nu au informații despre cum pot să recicleze aparatura veche (18%) sau consideră că ar trebui să fie recompensați (14%). 

Nici în ceea ce privește gradul de familiaritate cu sistemele de colectare organizate în retail, românii nu stau prea bine: doar 17% dintre respondenți au folosit sau cunosc pe cineva care a folosit sistemul de predare gratuită a deșeurilor electrice de mici dimensiuni fără obligația de a cumpăra un produs nou. 

Reciclează! Acum ai unde.

Luând în considerare rezultatele studiului, Asociația Environ lansează campania Reciclează! Acum ai unde. prin care își propune extinderea rețelei naționale de puncte de colectare a deșeurilor electrice de mici dimensiuni cu minim 2022 de locații noi. 

Campania face parte din strategia Environ de îndeplinire a țintei de colectare a deșeurilor electrice și de creștere a gradului de informare al populației cu privire la sistemele de colectare. Punctele de colectare vor fi organizate în spațiile de vânzare ale retail-erilor, showroom-uri, depozite, supermarket-uri, centre comerciale, farmacii, benzinării, magazine de proximitate, scări de bloc și sedii ale companiilor. 

,,Rezultatele studiului nu au făcut decât să ne confirme și metodologic ceea ce știam deja empiric: insuficiența punctelor de colectare influențează direct comportamentul consumatorului.  Crearea unui obicei al reciclării se întemeiază pe realizarea a două condiții elementare: existența punctelor de colectare accesibile și campanii intense de informare corectă cu privire la necesitatea reciclării. Anul acesta ne-am propus să intensificăm eforturile pe care Environ deja le face de ani buni în zona dezvoltării parteneriatelor cu cei care dispun de spații vizibile pentru amplasarea recipientelor de colectare astfel încât consumatorii să nu mai perceapă gestul de a colecta selectiv corect și preda spre reciclare ca pe o corvoadă și totodată să scăpăm de scuza pe care o auzim atât de frecvent, aș recicla, dar nu am unde”, a declarat Roxana Puia, directorul de marketing al Asociației Environ. 

Cutiile speciale pentru colectarea echipamentelor electrice vechi (de mici dimensiuni) sunt disponibile în mai multe versiuni și pot fi puse atât la dispoziția companiilor, dar și persoanelor fizice prin solicitare transmisă pe adresa office@environ.ro sau la numărul de Call Center 031.827.0000.

De asemenea, ca răspuns la întrebarea la care fiecare dintre cei dornici să recicleze s-au gândit cel puțin o dată:  Unde Reciclăm?, Asociația Environ a realizat actualizarea aplicației mobile cu același nume în care sunt integrate deja peste 4000 de puncte de colectare a deșeurilor electrice și bateriilor uzate. În plus față de localizarea celui mai apropiat punct de colectare, aplicația  Unde Reciclăm? oferă informații despre acțiunile de colectare de la gospodării, sfaturi practice despre un stil de viață sustenabil și integrează chiar și un formular de solicitare colectare de la domiciliu. 

Studiul Reveal Marketing Research pentru Asociația Environ a fost realizat la nivel național pe un eșantion de 1.007 respondenți în perioada 1 – 15 noiembrie 2021.

În 2022, ținta României de colectare și reciclare a deșeurilor de echipamentelor electrice și electronice este de 65% din media cantităților puse pe piață în ultimii 3 ani. Circa 80% dintr-un echipament electronic poate fi reciclat. 

Asociația Environ, una dintre primele organizații colective de transfer responsabilitate din România, împlinește anul acesta 15 ani de activitate, timp în care a gestionat peste 150.000 tone de DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice). 

În calitate de promotor al economiei circulare în țara noastră, Environ își propune să contribuie la un mediu mai curat nu doar prin perfecționarea unui sistem de gestionare responsabilă a DEEE, ci și prin implementarea de proiecte și campanii care încurajează schimbarea obiceiurilor privind colectarea selectivă și adoptarea unui stil de viață sustenabil.

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 13 ani companii din România și Europa.

Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL asistă ROCA Industry pentru achiziția a 70% din Eco Euro Doors

Economistul
-
0
Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL asistă ROCA Industry pentru achiziția a 70% din Eco Euro Doors

Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL a asistat ROCA Industry pentru semnarea contractului de achiziție a 70% din capitalul social al Eco Euro Doors, producător român de uși destinate construcțiilor rezidențiale, cu o experiență de 27 de ani pe piață şi o cifră de afaceri de aproape 13 milioane euro în 2021. Tranzacția este supusă aprobării Consiliului Concurenței. 

ROCA Industry grupează sub umbrela unui holding specializat companii româneşti producătoare de materiale de construcţii (respectiv, BICO Industries și Sarcom cărora li se adăugă acum Eco Euro Doors) și urmărește generarea de valoare prin implementarea unui proces de consolidare și modernizare a capacităților de producție românești.

„ROCA Industry este, printre altele, despre parteneriat și despre win-win. Echipa Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL a înțeles principiile noastre de business și au dus tranzacția spre finalizare, respectiv un parteneriat din care atât noi, cât și vânzătorii, dar mai ales compania, avem de câștigat. Mulțumim echipei Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL pentru modul în care au înțeles particularitățile noastre, pentru deschidere și pentru orientarea pro-business”, a declarat Ionuț Bindea, Președintele Consiliului de Administrație al Roca Industry.

„Mulțumim ROCA Industry pentru încrederea acordată. Este remarcabilă implicarea, agilitatea și perseveranța de care a dat dovadă întreaga echipă ROCA Industry pe parcursul negocierii tranzacției. Ne bucurăm că am avut ocazia să colaborăm și să contribuim la consolidarea portofoliului Roca Industry”, a spus Ștefan Mantea(foto), Senior Managing Associate, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL. 

Echipa Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL care a asistat ROCA Industry în această tranzacție a fost formată din Radu Diaconu (Partener Coordonator), Ștefan Mantea (Senior Managing Associate), Claudia Grosu (Senior Associate) și Otilia Oglage (Associate).  

Printre recentele tranzacții de M&A în care a fost implicată echipa Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL se numără: 

  • Asistența oferită BlackPeak Capital în tranzacția prin care fondul a investit în Verdino Green Foods
  • Asistența oferită asociaților Smart Diesel în tranzacția de vânzare a business-ului de carduri de carburant al Smart Diesel către grupul german DKV
  • Asistența oferită asociaților GloriaFood în legătură cu vânzarea participației lor către Oracle 
  • Asistența oferită Visionapartments în procesul de achiziție a hotelului Majestic din București
  • Asistența oferită Grupului Electrica în procesul de fuziune a celor trei societăți de distribuție din cadrul grupului.

Peste 70% dintre romani susțin calitatea României de membru al Uniunii Europene

Economistul
-
0


Trei pătrimi dintre români nu doresc destrămarea Uniunii Europene și vor unirea cu Basarabia.


Potrivit sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a, realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group  în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prinTrue Story Project, majoritatea românilor consideră că România trebuie să rămână în Uniunea Europeană.
  

 
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Percepția privind avantajele aderării la Uniunea Europeană s-a îmbunătățit semnificativ comparativ cu luna septembrie 2021, revenind la un nivel înregistrat anterior crizei politice de la finalul anului trecut. Pe de altă parte, subiectul ieșirii României din Uniunea Europeană (RO-Exit), deși se menține constant la un nivel  de susținere de 20% și 25%, trei pătrimi din populație respinge atât ieșirea României din Uniunea Europeană, cât și ideea destrămării Uniunii Europene, motivațiile fiind cât se poate de pragmatice. Chiar și cei care cred că interesul național este prioritar în fața regulilor europene sunt de părere, în proporții covârșitoare, că este totuși în interesul național al țării ca România să rămână membră a Uniunii Europene. Per ansamblu, observăm că depășirea crizei politice de anul trecut, formarea unei coaliții largi, stabile, dar și sentimentul de insecuritate provocat de Rusia au revitalizat adeziunea la valorile și reperele euro-atlantice”.

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): „În contextul rezolvării crizei politice și încheierii negocierilor PNRR cu Comisia Europeană, observăm că parametrii ce oglindesc percepția publică asupra avantajelor apartenenței la Uniunea Europeana au revenit la cotele de acum 6 luni. Se păstrează această percepție la cote mai ridicate în special în segmentul tinerilor din zona urbană, cu studii medii și superioare. Dorința de emigrare sau cea de a lucra într-o companie multinațională sunt evident mai puternice în aceleași segmente, reflecție a curiozității, a dorinței de explorare și înțelegere a unor medii socio-economice de succes, de atingere mai rapidă a unor venituri decente și de a beneficia de  infrastructuri mai eficiente și calitative precum cele educative, administrative, de transport și sociale”.

Avantaje vs. Dezavantaje ale aderării la UE

Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 54,9% dintre cei chestionați (față de 47,2% în septembrie 2021, 56,2% în iunie 2021 și 61,4% în martie 2021) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 40,8% sunt de părerea contrarie (față de 46,1% în septembrie 2021, 35,1% în iunie 2021 și 35,2% în martie 2021). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 4,3%.

Ieșirea României din Uniunea Europeană (Ro-Exit)

71,7% dintre români se opun ideii ca România să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 25,2% ar fi de acord cu o asemenea perspectivă și 3,1% nu știu sau nu răspund.

Destrămare UE

75,3% dintre respondenți nu ar dori ca Uniunea Europeană să se destrame în următorii ani. 19% își doresc o asemenea evoluție, iar 6,7% nu știu sau nu răspund.

Rolul UE în dezvoltarea economică a României

Afirmația „În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întrunește acordul a 63,2% dintre cei intervievați (față de 57,8% în septembrie 2021, 62,9% în iunie 2021). 29,4% consideră că „în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” (față de 32,9% în septembrie 2021 , 27% în iunie 2021), iar 7,5% nu știu sau nu răspund.

Reguli europene vs. interese naționale

29,4% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale (față de 27,3% în septembrie 2021 și 28% în iunie 2021). 68,4% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (față de 68,5% în septembrie 2021 și 64,8% în iunie 2021). 2,2% nu știu sau nu răspund.

Interesul național în context UE

Dintre respondenții care consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE  (ceea ce reprezintă 68.4% din eșantion) 72,9% (respectiv aproximativ jumătate din totalul populației) sunt de părere că este în interesul național al României ca țara să rămână în Uniunea Europeană. 24,7% (respectiv 17% din totalul populației) cred că ieșirea din Uniunea Europeană NU ar afecta interesele naționale ale țării.

Admiterea României în spațiul Schengen

La întrebarea „Din ce cauză credeți că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen, zona de liberă circulație din Uniunea Europeană, fără controale la frontiere, deși majoritatea statelor europene sunt de acord cu aderarea țării noastre?” 42,1% din populație consideră că țara noastră nu a îndeplinit toate criteriile de aderare (față de 43,5% în martie 2021), 50,8% sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României din motive economice (față de 50,2% în martie 2021). Nu știu sau nu răspund 7,1%.
 

Intenția de emigrare

77,9% declară că preferă să trăiască și să muncească în România, în timp ce 21,5% spun că dacă ar avea posibilitatea, ar prefera să trăiască și să muncească în Europa sau SUA. Procentul non-răspunsurilor este de 0,5%.

Companie multinațională vs companie românească

69,9% declară că preferă să lucreze într-o companie românească din România, în timp ce 26% spun că preferă să lucreze într-o companie străină care activează în România. Procentul non-răspunsurilor este de 4,1%.

Calitatea produselor din piața românească

71,8% cred că firmele străine vând pe piața românească produse calitativ inferioare față de cele pe care le vând în alte țări, în timp ce 24,2% sunt de părerea contrarie. Procentul non-răspunsurilor este de 4%.

Unirea cu Republica Moldova

Întrebați dacă sunt de acord cu unirea Basarabiei cu România, 74,5% dintre respondenți răspund afirmativ, 21,1% răspund negativ, iar 4,3% nu știu sau nu răspund.

Prezentarea grafică poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/01/31.01.2022-Capitolele-4-si-5-Sondaj-INSCOP-STG-GMF.pdf

Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
 
Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
 
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.
 
Primele trei ediții au fost realizate în martie, iunie septembrie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/
 

Analiză 2Performant: top cinci cele mai căutate categorii de produse în comerțul electronic în 2021

Economistul
-
0
Analiză 2Performant: top cinci cele mai căutate categorii de produse în comerțul electronic în 2021


Cel de-al doilea an pandemic continuă să marcheze trendul ascendent al comerțului electronic, iar România își păstrează locul în topul ţărilor cu cea mai mare creştere a sectorului e-commerce, piață estimată la peste 6 miliarde de euro de ARMO – Asociația Română a Magazinelor Online. Activând la intersecția dintre marketingul digital și comerțul online, două piețe în creștere susținută la nivel global, compania de tehnologie 2Performant, liderul pieței de marketing afiliat din România și companie listată pe piața AeRO a BVB (simbol bursier 2P), confirmă aceste tendințe de creștere: în 2021 a intermediat nu mai puțin de 1,39 milioane de vânzări pentru magazinele online din platforma sa.

Conform datelor din platforma de marketing afiliat 2Performant.com, topul categoriilor de produse care au înregistrat cele mai multe vânzări în 2021 este condus de Fashion cu 363.300 de vânzări, ceea ce reprezintă o creștere de 30% față de anul anterior. Considerată de mulți specialiști cea mai matură din comerțul online, categoria Fashion reflectă comportamente de cumpărare puternic influențate de pandemie. Astfel, dacă în 2020 românii au cumpărat haine de casă sau pentru sport și activități în natură, în 2021 aceștia au revenit la achiziția hainelor de stradă și ocazii (nunți, botezuri) sau pentru birou, dar și încălțăminte, pe fondul reluării multor activități sociale. Totodată, creșterile vânzărilor pentru produsele din această categorie s-au făcut remarcate și în toamnă, odată cu cel mai important eveniment de vânzări din comerțul online, Black Friday. În intervalul 1-14 noiembrie 2021, categoria de produse Fashion a înregistrat o creștere cu 62,8% a numărului de vânzări și cu 86,3% a valorii vânzărilor, în timp ce valoarea medie a coșului de cumpărături a fost și ea cu 14,4% mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior.   

Pe locul al doilea în topul categoriilor cu cele mai multe vânzări în 2021 se situează categoria Book, Movies and Music, cu 338.200 de vânzări prin platforma 2Performant.com, o creștere de 29,1 procente față de 2020. Locul al treilea este ocupat de Beauty cu 145.400 de vânzări, în creștere cu 3,4%, în vreme ce categoria Home and Garden ocupă locul al patrulea cu 80.100 vânzări și o creștere de 46%. Top 5 este încheiat de categoria Electronics IT&C cu 79.900 de vânzări, în creștere cu 11,4% față de anul precedent. 

Românii cheltuiesc mai mult în online și
cumpără preponderent de pe telefonul mobil

În 2021 a crescut și valoarea medie a coșului de cumpărături, care ajunge la 52,6 euro, mai mult cu 5,8% față de 2020. Ceea ce înseamnă că românii s-au obișnuit cu achizițiile online și continuă să susțină trendul ascendent al acestui sector. În privința dispozitivelor de pe care se realizează cumpărăturile online, datele 2Performant arată că 69% dintre acestea se fac de pe telefonul mobil și doar 29,8% de pe desktop. Cu toate acestea, valoarea medie a coșului de cumpărături realizate de pe telefonul mobil este mai mică decât cea aferentă cumpărăturilor de pe desktop, respectiv 46,47 euro pe mobil versus 66,67 euro pe desktop. Ceea ce indică faptul că românii continuă să facă achizițiile mai importante ca preț de pe desktop.  

„În 2021 a crescut numărul celor care au optat pentru cumpărături online, iar pentru cei pe care pandemia îi adusese în online încă din 2020 a crescut frecvența cu care fac achiziții în magazinele online. Am văzut în anul ce a trecut un consumator în online mai atent la preț, la caracteristicile produsului, la modalitatea de livrare și țara de proveniență a produsului, precum și la claritatea informațiilor despre retur. Semn că în general cumpărătorii au alocat mai mult timp pentru a se documenta pentru produsele dorite, folosind două device-uri diferite: mobil și desktop. Conform datelor din platforma noastră, am constatat că au fost valoroase pentru consumatorii români proiectele de afiliere care fie îi duceau rapid către oferta mai bună, fie către surse de informare bine structurate”, spune Raluca Negrea, Country Manager România și Bulgaria 2Performant. 

În 2021, platforma tehnologică 2Performant.com, dezvoltată in house, prin care profesioniști în marketingul digital colaborează cu magazinele online, a intermediat 68,7 milioane de click-uri, cu 23,4% mai mult decât în anul precedent. Acest lucru se traduce printr-o medie de peste 5,7 milioane de click-uri lunare trimise către magazinele online. În privința traficul pe desktop, cea mai bună zi a săptămânii, după numărul de click-uri, a fost miercurea, ora 11 fiind cea mai bună pentru cumpărăturile online. Totodată, raportat la traficul pe mobil, duminica a fost cea mai bună zi a săptămânii, după numărul de click-uri, ora 10 fiind cea mai bună pentru cumpărături online. Sursa principală de trafic după numărul de click-uri rămâne Google, cu 23,7 milioane de click-uri, în creștere cu 65,3% față de 2020, urmat de Facebook cu 7,7 milioane de click-uri, în scădere cu 16,3% față de anul precedent. 

Ziua cu cel mai mare număr de vânzări din 2021 a fost 12 noiembrie, exact în perioada de Black Friday. În perioada 1-14 noiembrie 2021, când s-au desfășurat campaniile de Black Friday, 462 de magazine online care activează în 25 de industrii diferite și care au lansat campanii de reduceri au realizat prin intermediul platformei 2Performant.com 115.000 vânzări, în valoare de 6.929.804 euro + TVA, cu 47,8% mai mari decât în 2020.

Conceput ca un marketplace bazat pe tehnologie în care magazinele online colaborează cu specialiștii în marketing digital la cost pe vânzare, 2Performant și-a demonstrat relevanța ca instrument de vânzări și în 2021. La nivelul întregului an, indicele de vânzări a crescut cu 5,7%, ajungând la 15,71 euro, ceea ce înseamnă că pentru fiecare euro investit în afiliere în 2021, un magazin online din platforma 2Performant.com a obținut aproape 16 euro. 

Rata de conversie se păstrează la 2%. În privința timpului de conversie, în 2021 decizia de cumpărare a avut loc în mai puțin de o oră la 50,3% dintre cumpărători. În același context, 53,3% au cumpărat de pe desktop și 48,8% de pe mobil. 

România va avea posibilitatea să reducă TVA la alimente la 0% cel târziu anul viitor: în ce context?

Economistul
-
0
România va avea posibilitatea să reducă TVA la alimente la 0% cel târziu anul viitor: în ce context?

Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC Romania (foto)

Noul sistem de TVA care le va permite statelor membre posibilitatea de a reduce cota de TVA până la 0% la anumite bunuri și servicii, printre care și alimentele, va fi adoptat în acest an și va putea fi transpus în legislațiile naționale, cel târziu în 2023. Astfel, normele UE privind TVA urmează să fie actualizate în prima parte din 2022, având în vedere că modificările au fost adoptate de Consiliul miniștrilor de finanțe ECOFIN și urmează să fie adoptate de Parlamentul European.

În prezent, legislația comunitară permite utilizarea cotelor reduse de TVA față de cota standard, dar fără a fi mai mici de 5%, pentru o listă de produse și servicii prevăzute în anexele directivei comunitare de TVA. 

Prin procesul legislativ de actualizare a listei, intenția este să li se ofere guvernelor mai multă flexibilitate în aplicarea cotelor de TVA, precum și oportunitatea de a recupera mai bine pierderile economice generate de pandemie și de a investi mai mult în transformarea verde și digitală.

În total, propunerea de modificare a directivei de TVA vizează 24 de categorii de produse din domeniile mediului, digitalizării și sănătății. O rată sub 5 % va putea fi aplicată pentru 7 dintre aceste 24 de produse și servicii: livrarea de alimente, apa, produse farmaceutice, echipamente medicale, transportul de persoane și bagaje, livrarea de carti, reviste, ziare și livrarea de panouri solare.

În prezent, în România, cotele aplicabile livrării produselor alimentare sunt de 9%, respectiv 5% dacă acestea sunt livrate ca parte a unui serviciu de restaurant / catering și dacă sunt produse de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiționale certificate corespunzător.

Ce urmează?

Odată ce Parlamentul UE va emite avizul cu privire la propunerea de modificare a directivei de TVA, Consiliul o va adopta în mod oficial și statele membre vor avea obligația de a o transpune în legislația națională. 

Prin urmare, la momentul adoptării oficiale a directivei de către Consiliul UE, România va avea obligația de a transpune noile prevederi în legislația națională, care ne așteptam sa aibă loc în decursul anului 2022 – începutul anului 2023. Având în vedere că noile reguli oferă posibilitatea statelor membre de a aplica cota 0% pentru anumite bunuri / servicii (printre care se numără și alimentele), România poate opta pentru aplicarea cotei 0% pentru cele 5 categorii de bunuri prevăzute, inclusiv alimentele, așa cum s-a discutat public recent în contextul creșterii ratei inflației la un nivel fără precedent în ultimii zece ani.

Reducerea TVA: efecte potențiale

Măsura poate fi o gură de oxigen pentru consumatori. Totuși companiile nu sunt obligate să își reducă prețul odată cu reducerea TVA, neexistând garanția că efectele vor fi resimtite direct de consumatori. La scăderile anterioare ale cotelor de TVA, transmisia lor în prețuri a fost de 70-80%, conform evaluărilor Băncii Naționale. Totuși, acest efect este limitat în timp, putând apărea alți factori care să contribuie la majorarea prețurilor.

De aceea, este necesar ca legiuitorul să analizeze atent și prin raportare la rezultatul măsurilor fiscale similare adoptate în trecut, dacă astfel de reguli ce prevăd adoptarea cotei 0% TVA pot sau nu sa fie benefice pentru economia națională.

Reducerea TVA la 0% pentru alimente poate reprezenta doar o soluție temporară care vizează o reducere „artificială” a inflației și, prin urmare, ar trebui însoțită de alte politici. De exemplu, Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă acțiuni mai concentrate și direcționate, cum ar fi ajutorul pentru gospodăriile care sunt împinse în sărăcie. 

Chiar și în scenariul în care o astfel de măsură ar putea avea un impact pozitiv in lupta cu inflația, implementarea acesteia va genera o reducere de venituri la bugetul de stat, în condițiile în care România ocupă locul fruntaș în ce privește decalajul de TVA înregistrat în anul 2019 (ultimele date disponibile). În același timp, România se află în procedura de deficit excesiv (din cauza depășirii plafonului de deficit maxim admis prin tratatul de aderare, de  3% din PIB) și va trebui să îl readucă sub acest prag până în 2024. De asemenea, atunci când au avut loc scăderi ale cotelor de TVA, nu s-a observat o diminuare semnificativă a evaziunii și fraudei și, implicit, o îmbunătățire a veniturilor bugetare.  

În funcție de programul de guvernare, de politica fiscală stabilită și de situația bugetară la acel moment, rămâne de analizat, atunci când directiva va fi transpusă, dacă o astfel de măsură de reducere a TVA la alimente ar putea sprijini politica antiinflaționistă și ar putea contribui pozitiv la conformarea voluntară a contribuabililor.

Clădire de birouri verde din București, locul 3 în lume

Florin Antonescu
-
0
Clădire de birouri verde din București, locul 3 în lume

Clădirea de birouri Globalworth Square din București, aparținând investitorului Globalworth, cel mai mare de acest fel din Europa Centrală și de Est, liderul pieței de birouri de la noi, se situează pe primul loc în România și pe locul 3 mondial cu scorul de 99% cu care a obținut acreditarea BREEAM Outstanding.

BREEAM Outstanding este considerat „cel mai riguros cadru pentru promovarea și certificarea practicilor de dezvoltare durabilă din lume”. Globalworth Square este cea mai tehnologizată clădire de birouri din portofoliul Globalworth și a primit recunoașterea de excelență penru Sănătate și Wellbeing, Energie, Transport, Apă, Materiale, Utilizarea terenurilor și Ecologie, Poluare și Management. Procesul de certificare pentru Globalworth Square a fost implementat împreună cu BuildGreen, unul dintre cei mai activi consultanți în domeniul dezvoltării durabile, cu o expertiză care acoperă peste 17 țări europene.

Dimitris Pergamalis

Dimitris Pergamalis, MRICS, Group Head of Workplaces at Globalworth: „Este o onoare să anunțăm că Globalworth Square a obținut acreditarea BREEAM Outstanding atingând scorul de 99% – nu doar cel mai mare punctaj obținut de o clădire de birouri din România, ci și pe locul 3 din lume. Aș dori să mulțumesc întregii echipe implicate în dezvoltarea certificarea clădirii, care a împins potențialul proiectului dincolo de așteptările noastre inițiale, plasând Globalworth Square ca o clădire de referință în istoria dezvoltării durabile”.

Razvan Nica

Răzvan Nica, BuildGreen founder & Managing Director: „Plasarea României pe locul 3 în topul celor mai verzi clădiri de birouri din lume este o realizare cu adevărat mare pentru partenerul nostru, pentru echipa noastră uimitoare, dar și pentru întreaga industrie imobiliară”.

Globalworth Square se caracterizează ca „un proiect ambițios, un business hub axat pe sustenabilitate, inovație și eficiență. Localizat în partea de nord a orașului București, Globalworth Square este o clădire de clasă A cu o suprafață închiriabilă totală de 29.000 mp, repartizată pe 3 nivele subterane, parter și 15 etaje superioare, plus 1 nivel tech, cu un plan tipic generos de 2.130 mp.

Cu acest nou proiect, localizat în mijlocul Globalworth District, cea mai mare comunitate de business din București, Globalworth setează noi standarde în materie de responsabilitate, well-being, sustenabilitate și costuri reduse pentru ocupanți. Clădirea folosește un sistem geotermal amplasat sub fundația de tip radier, capabil să reducă considerabil costurile de răcire și încălzire ale întregii clădiri. Dat fiind că tehnologia joacă un rol central în biroul viitorului, rol puternic accelerat de pandemie, Globalworth Square vine cu o serie de inovații inedite. Este una dintre puținele clădiri producătoare de energie din România, o parte importantă a consumului de energie fiind asigurată de acoperișul fotovoltaic.

Pentru a crește siguranța, atingerea suprafețelor în Globalworth Square este limitată prin implementarea unor soluții touchless cu senzor IR în toate facilitățile sanitare, iar accesul în clădire și în spațiile de birouri se va face prin tehnologii Bluetooth și NFC. În plus, se obține o calitate maximă a aerului, deoarece unitățile de tratare a aerului sunt echipate atât cu umidificare încorporată, cât și cu dezinfecție inovatoare a aerului, asigurând introducerea aerului proaspăt fără germeni la umiditate optimă.

O altă inovație constă în sistemul de răcire al clădirii, compus din pompa de căldură, chillere cu freon ecologic R1234ze și depozit de gheață, proiectat pentru a genera un consum energetic redus. Implementarea soluției de depozit de gheață este unică în acest moment pentru o clădire de birouri de clasa A în România”. 

Compania imobiliară Globalworth este activă în Europa Centrală şi de Est, „listată la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM, care activează în România și Polonia, în ambele ţări devenind principalul investitor pe piața imobiliară de birouri. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale și de logistică, în locații premium, care generează venituri din închirierea de spații către companii de top din întreaga lume. Gestionat de peste 200 de profesioniști în Cipru, Guernsey, România și Polonia, portofoliul companiei are o valoare totală de aproximativ 3.1 miliarde de euro, la 30 iunie 2021. Aproximativ 95,1% din acesta este reprezentat de active producătoare de venit, închiriate către aproximativ 650 de companii naționale și multinaționale. În România, Globalworth este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Arad, Oradea, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice.

Pentru mai multe informații, vizitați site-ul www.globalworth.com și urmăriți-ne pe Facebook, Instagram, LinkedIn.

BuildGreen este recunoscut ca „lider în domeniul proiectării, dezvoltării și certificării clădirilor sustenabile în Europa Centrală și de Est. Înființată în 2010, BuildGreen a fost prima companie din România specializată în consultanță pentru dezvoltarea sustenabilă și certificarea verde a clădirilor. BuildGreen se remarcă prin cel mai mare număr de proprietăți certificate după schemele LEED, BREEAM, WELL și EDGE – peste 200 proiecte imobiliare din ECE, de la clădiri de birouri, la centre comerciale, parcuri logistice sau fabrici industriale, proiecte rezidentiale sau publice – cu o suprafață cumulată de peste 5 milioane m.p. și o investiție totală de 8 miliarde euro. În 2019, Răzvan Nica, fondatorul și directorul general al companiei, a fost numit de către BRE ca primul auditor BREEAM International Quality Auditor din afara Marii Britanii, poziție din care supervizează procesele de certificare de pe întregul Glob. În 2019, BuildGreen și-a deschis primul sediu din Praga, după ce și-a unit forțele cu green gain, unul dintre cei mai activi consultanți BREEAM din Cehia, devenind astfel printre cei mai mari și mai experimentați consultanți din Europa Centrală și de Est (CEE)”.

 

1...1.1211.1221.123...1.967Pagina 1.122 din 1.967