Studiu Deloitte: au crescut vânzările de dispozitive medicale portabile inteligente, utilizate inclusiv pentru monitorizarea simptomelor de COVID-19, și de console de jocuri; criza semiconductoarelor va continua și în 2022

Economistul
-
0
Studiu Deloitte: au crescut vânzările de dispozitive medicale portabile inteligente, utilizate inclusiv pentru monitorizarea simptomelor de COVID-19, și de console de jocuri; criza semiconductoarelor va continua și în 2022

Piața dispozitivelor medicale portabile inteligente, care era deja mare la nivel global, se extinde rapid, urmând ca 320 de milioane de dispozitive medicale și de monitorizare a sănătății să fie vândute la nivel mondial în 2022, număr care ar putea ajunge la 440 de milioane de unități până în 2024, potrivit raportului Deloitte TMT Predictions 2022. Ceasurile inteligente se bucură de o creștere rapidă a gradului de adopție, consumatorii folosindu-le nu numai pentru monitorizarea pașilor zilnici (59%), a antrenamentelor sau performanțelor sportive (42%) și a sănătății inimii (37%), ci și pentru identificarea posibilelor simptome de COVID-19 (11%), cu ajutorul unor funcționalități precum alertele în cazul saturației scăzute de oxigen – un simptom care poate pune viața în pericol și care este greu de detectat fără un dispozitiv specializat.

Raportul Deloitte estimează, de asemenea, că piața jocurilor video va ajunge la 900 de milioane de console în 2022, generând venituri de 81 de miliarde de dolari, în creștere cu 10% față de 2021 și substanțial mai mari față de veniturile generate de utilizatorii de jocuri pe mobil și pe calculator. Raportul mai estimează că vânzările de software pentru console vor continua să crească, ajungând la aproape 70 de miliarde de dolari până în 2025. 

Criza semiconductoarelor, apărută pe fondul creșterii semnificative a cererii în contextul transformării digitale accelerate de pandemie, se va extinde în 2022, subliniază raportul, și abia peste 24 de luni situația anumitor componente va începe să se redreseze. Cu toate acestea, deficitul va fi mai puțin sever decât în 2021 și nu va afecta toate categoriile de cipuri. În acest context, investițiile în semiconductoare realizate de fondurile cu capital de risc iau amploare și vor răspunde cererii de noi tipuri de cipuri, raportul estimând că în 2022 se vor înregistra la nivel global investiții de peste șase miliarde de dolari în companii care produc semiconductoare.

„Pandemia a generat oportunități pentru industria de tehnologie, media și telecomunicații, prin crearea unui context care a dus la creșterea interesului din partea consumatorilor și la apariția unor nișe noi de piață, dar a și intensificat competiția în rândul jucătorilor, precum cei care oferă servicii de streaming video. Și în România vedem oportunități, cum ar fi accesul la capital suplimentar, aspect care va continua să accelereze adoptarea tehnologiei pentru a depăși provocările generate de criza sanitară. O astfel de inițiativă este și Programul Național de Redresare și Reziliență, care prevede investiții în valoare de 500 de milioane de euro în dezvoltarea microelectronicii. Într-o primă fază, este vorba de proiecte care vizează procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare, o inițiativă care ar putea contribui la soluționarea deficitului înregistrat la nivel mondial în acest sector”, a declarat Andrei Ionescu(foto), Partener coordonator, Consultanță și Managementul Riscului, Deloitte România.

În ceea ce privește serviciile de streaming video, raportul estimează că, în 2022, cel puțin 150 de milioane de abonamente vor fi anulate la nivel mondial, care corespund unei rate de reziliere de până la 30%. În Europa, la jumătatea anului 2021, rata de reziliere a variat între 7% și 23%. Dar, în 2022, piața europeană va deveni mai competitivă, ceea ce va duce la creșterea ratei de reziliere, deși aceasta este de așteptat să se mențină sub 25%.

Panourile solare plutitoare (floatovoltaics), construite pe lacuri naturale și de acumulare, au devenit viabile din punct de vedere comercial . Capacitatea instalată agregată a acestora va atinge un vârf de 5,2 gigawați la nivel global până la sfârșitul anului 2022, subliniază raportul Deloitte TMT Predictions 2022, ca urmare a unor investiții de 4-5 miliarde de dolari, înregistrate în principal în Asia. Fotovoltaicele plutitoare ar putea, de asemenea, să câștige teren în Europa, unde politicile care încurajează utilizarea de surse regenerabile de energie, cum ar fi „Fit for 55”, angajamentul UE de a reduce emisiile cu 55% până în 2030, ar putea accelera folosirea de astfel de noi tehnologii.

Vânzările de dispozitive Wi-Fi 6, cea mai recentă iterație a rețelei Wi-Fi, le vor depăși semnificativ pe cele de dispozitive 5G, tendință care va continua în următorii câțiva ani, cu vânzări estimate la cel puțin 2,5 miliarde de dispozitive Wi-Fi 6 în 2022, față de aproximativ 1,5 miliarde de dispozitive 5G. Cu toate acestea, companiile se pregătesc pentru folosirea ambelor soluții în paralel, 98% dintre acestea așteptând-se să folosească ambele tehnologii în următorii trei ani. Raportul Deloitte TMT Predictions 2022 evidențiază faptul că soluțiile wireless avansate reprezintă o prioritate strategică pentru companii, opt din zece organizații estimând ca aceste tehnologii le vor transforma profund până în 2023, de la modul în care operează, dezvoltă noi produse și interacționează cu clienții, până la modelul de business. Companiile consideră deja Wi-Fi 6 și 5G ca fiind cele mai importante tehnologii wireless, 65% dintre acestea așteptându-se ca Wi-Fi 6 să se regăsească în primele trei cele mai importante tehnologii până în 2030, în timp ce 76% susțin că și 5G va fi în top trei soluții prioritare.

Raportul Deloitte TMT Predictions 2022 oferă anual o perspectivă asupra tendințelor în tehnologie, media și telecomunicații care pot transforma ecosistemele de business și consumatorii din întreaga lume.

PwC CEO Survey: Executivii din Europa Centrală și de Est, inclusiv din România, încep să prefere piețele mai aproape de „casă”, din cauza întreruperii lanțurilor de aprovizionare

Economistul
-
0
PwC CEO Survey: Executivii din Europa Centrală și de Est, inclusiv din România, încep să prefere piețele mai aproape de „casă”, din cauza întreruperii lanțurilor de aprovizionare

Directorii generali din Europa Centrală și de Est (ECE), inclusiv din România, încep să vadă mai multe oportunități de extindere și creștere ale afacerilor pe piețele din apropierea „casei” în 2022, rezultă din raportul CEO Survey 2022 pentru ECE. În acest context, Germania nu doar că a rămas pe primul în topul piețelor cheie, dar a crescut în preferințe cu 10 puncte procentuale față de 2021, fiind indicată de 38% dintre liderii de afaceri din ECE.

Analiza la nivelul ECE arată că importanța pieței din SUA (locul 2) s-a redus la 19%, cu patru puncte procentuale sub nivelul din 2021, iar cea a Chinei (locul 3) a scăzut, de asemenea, la 12% în 2022, de la 18% anul trecut. În regiunea ECE, directorii executivi au indicat și Rusia pentru creșterea lor viitoare, la egalitate cu Regatul Unit (11%).

„Orientarea către piețe mai apropiate le poate oferi companiilor perspective mai sigure de dezvoltare, având în vedere că întreruperile în lanțurile de aprovizionare cauzate de restricțiile pandemiei au îngreunat operațiunile la nivel global în ultimii doi ani. Executivii din România văd însă oportunități de creștere atât pe piețele din apropiere, cât și pe cele îndepărtate. Astfel, comparativ cu anul trecut, importanța Statelor Unite și a Chinei a crescut pentru companiile din România, concomitent cu cea a unor piețe din Europa, nou intrate în top: Italia, Austria și Moldova”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Cei mai mulți directori generali din România (39%) clasează Germania pe primul loc în topul piețelor cu oportunități de creștere. SUA își păstrează locul secund, fiind menționate de 19% dintre respondenții din România, cu trei puncte procentuale peste nivelul din 2021. China intră pe locul trei în top, fiind indicată de 14% dintre respondenți, la același nivel cu Franța. Acestea sunt urmate de Italia (12%), Austria și Moldova (fiecare cu 11%).

Încrederea în perspectivele de creștere ale propriilor companii, mai mari decât în creșterea economiei

În condițiile în care pandemia persistă, directorii executivi din ECE manifestă un optimism mai prudent în ceea ce privește perspectivele economiei globale, 68% anticipând o îmbunătățire a creșterii PIB-ului global în următorul an, comparativ cu 77% dintre omologii globali.

Ei sunt însă mai optimiști față de evoluția veniturilor propriilor companii, 84% fiind încrezători în perspectivele de creștere pentru următoarele 12 luni (comparativ cu 85% la nivel global).

Pandemia și volatilitatea macroeconomică, în topul preocupărilor

Riscurile legate de sănătate reprezintă cea mai mare îngrijorare a directorilor executivi din ECE față de perspectivele de dezvoltare a afacerilor, fiind menționate de 53% dintre respondenți. Acestea sunt urmate de volatilitatea macroeconomică, inclusiv fluctuația creșterii PIB, inflație, șomaj (48%) și de securitatea cibernetică (40%). 

La nivel global însă, amenințările cibernetice au urcat pe primul loc în topul preocupărilor, 49% dintre directorii executivi plasându-le în fruntea listei, urmate îndeaproape de situația sanitară globală (48%) și de volatilitatea macroeconomică (43%).

Desfășurat la finalul anului trecut, CEO Survey 2022 explorează opiniile a 4.500 de directori din întreaga lume, inclusiv din România. Raportul integral al CEO Survey 2022 pentru România va fi publicat în perioada următoare.

NOI PROGRAME – FNGCIMM

Economistul
-
0
NOI PROGRAME – FNGCIMM

Dezbaterea publică a noilor programe guvernamentale pentru garantarea sectorului IMM realizată în forul Camerei Deputaților: reprezentanții Ministerului Finanțelor, ai FNGCIMM și ai CNIPMMR au demarat consultările cu partenerii din sectorul bancar pentru lansarea a patru noi programe de garantare a sectorului antreprenorial.

În data de 27.01.2022 a avut loc evenimentul de lansare în dezbatere publică a noilor programe guvernamentale cu garanții de stat, ce vor fi implementate în anul 2022 de către FNGCIMM: IMM PROD, RURAL INVEST, GARANT CONSTRUCT și INNOVATION.

Reuniunea, găzduită de Camera Deputaților a beneficiat de prezența președintelui Camerei Deputaților, dl Marcel Ciolacu, a dlui Adrian Câciu, ministrul finanțelor, a lui Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, precum și a dlui Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, a dlui Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM, alături de reprezentanți ai sectorului bancar și ai mediului antreprenorial.

Întâlnirea a avut ca scop consultarea tuturor partenerilor strategici ce vor fi implicați în implementarea programelor guvernamentale cu garanții de stat ce vor fi lansate în acest an, precum și reiterarea priorităților asumate de Guvernul României privind anumite sectoare economice și susținerea activităților întreprinderilor mijlocii și mici, importante prin contribuția pe care o aduc în economie.

„Unul dintre motivele fundamentale pentru care am decis să ne asumăm guvernarea a fost acela de a reda încrederea românilor în economie și în viitor. De aceea, vrem să susținem firmele care produc în România, indiferent de naționalitatea lor. „Fabricat în România” rămâne conceptul nostru economic principal, iar cele patru programe de sprijin care vor fi lansate astăzi vin să susțină acest proiect. Avem nevoie de astfel de programe pentru a produce mai mult la noi în țară. Un produs fabricat în România înseamnă locuri de muncă pentru români, iar pentru susținerea producătorilor din România oferim garanții mai mari pentru sute de mii de angajați care vor avea locuri de muncă stabile și sigure. Aceasta este filozofia care stă la baza programelor care vor fi lansate astăzi.” – a declarat Presedintele Camerei Deputatilor, dl. Marcel Ciolacu.

Adrian Câciu, ministrul finanțelor a subliniat că dezbaterea de astăzi atestă faptul că investitorii au încredere în guvern, iar programele ce sunt lansate în dezbatere au la bază parteneriatul dintre stat, economie și capital. În continuare, ministrul a subliniat că este necesar să nu mai existe vulnerabilități în marea economie, să se realizeze reconversia de la economia de consum la economia de producție, iar parteneriatul bazat pe setul de programe va finanța economia și va contribui la efortul comun de a dezvolta sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, de a crea capital românesc, valoare adăugată și locuri de muncă bine plătite. În perspectiva aderării la OECD, România fiind invitată să se alăture elitei economice mondiale, ministrul Câciu a subliniat provocările acestui proces, dar și oportunitatea de a conlucra transectorial în vederea evoluției către o economie competitivă, a realizării de investiții și a  tranziției către digitalizare și economie verde.

Ministru Adrian Chesnoiu a exprimat preocuparea sa de a susține acele programe care să restarteze sectorul agricol pentru a-l ajuta să facă față unor riscuri și vulnerabilități nemaiîntâlnite. Astfel a apărut Rural Invest și a fost majorat plafonul AGRO IMM INVEST, pentru că provocările viitoare cer măsuri energice de politici publice în sectorul agricol care să asigure integrarea materiei prime în industria de procesare cu valoare adăugată ridicată, precum și facilitarea achiziției de terenuri agricole și a punerii în circulație a certificatelor de depozit pentru creșterea competitivității fermierilor români.

Președintele, Florin Jianu, împreună cu reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, în calitate de parteneri principali în procesul de elaborare și implementarea a noilor programe guvernamentale, au apreciat dezbaterea ca fiind “cea mai bună expresie a ceea ce se poate realiza atunci când factorii politici colaborează cu reprezentanții mediului antreprenorial, ai sistemului financiar și cu instituțiile capabile să implementeze aceste programe.” CNIPMMR consideră noile programe guvernamentale, cu plafoanele de garantare fără precedent și costuri reduse de finanțare, ca fiind  investiția statului în economie și apreciază că sunt destinate unor domenii prioritare și  inovatoare.

În intervenția sa, Directorul General al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A.-IFN, domnul Dumitru Nancu, a scos în evidență rezultatele înregistrate de FNGCIMM în ultimii doi ani și efectul produs de IMM Invest în economia României. Indicatorii economici relevanți evidențiază impactul IMM INVEST: 12,9 mld lei reprezintă totalul impozitelor și taxelor plătite de beneficiarii Programului, garanțiile acordate prin IMM INVEST 2020 fiind deja acoperite prin taxele și impozitele plătite. Prin Programul IMM INVEST 2020 nu au existat sume cheltuite, dimpotrivă, în perioada 2021-2025 se vor genera venituri suplimentare la Bugetul de Stat.

IMM Invest a continuat să fie deosebit de atractiv și în 2021; aproximativ 20.000 de IMM uri au accesat programul și au obținut finanțări de peste 15 miliarde lei.

Cele patru noi Programe Guvernamentale* supuse în dezbatere publică au o componentă de ajutor de stat din care se vor subvenționa dobânzile, comisioanele și se vor acorda granturi de până la 10% din valoarea investiției, iar valoarea creditului va fi acoperit cu garanții de stat de până la 90%.

Reprezentanții mediului bancar au susținut că rămân și în anul 2022 un partener al mediului de afaceri și al FNGCIMM și vor susține cu aceeași determinare și următoarele programe guvernamentale. Prin capitalizarea experienței IMM INVEST, pe care îl consideră cel mai mare parteneriat între stat, sistemul privat și sistemul financiar, băncile vor contribui și în acest an la creșterea gradului de intermediere și finanțare a economiei. În aceeași măsură, reprezentanții sectorului financiar remarcă intensificarea comunicării între guvernul României, institutiile statului, mediul bancar și IMM-uri, iar punerea în dezbatere publică a noilor programe guvernamentale transmite un semnal clar de încredere și colaborare între parteneri.

Acest nou set de programe complementare vine să încurajeze mediul bancar pentru a finanța economia și echilibrează riscurile pe care și le asumă atât băncile cât și antreprenorii, aliniază investițiile publice cu posibilitatea IMM-urilor de a contribui la implementarea proiectelor în condiții de profitabilitate atât pentru antreprenori, cât și pentru bănci și pentru veniturile fiscale ale statului. 

*PROGRAMUL IMM PROD  va permite achiziția de echipamente și utilaje, inclusiv pentru alinierea la obiectivele de mediu (taxonomy), achiziția de terenuri pentru construcția/amenajarea de hale de producție construcția, achiziția sau amenajarea de hale de producție, achiziția de echipamente, softuri, consultanță pentru transformarea digitală a IMMurilor, refinanțarea creditelor acordate inclusiv de alte instituții de credit decât cea pentru care se solicită garanția, asigurând și capital de lucru pentru firmele care intenționează să deschidă/dezvolte/diversifice activități de producție, inclusiv pentru internaționalizare, ori să facă reconversia de la intermediere la producție.

PROGRAMUL RURAL INVEST destinat IMM-urilor care desfășoară activitatea de producție în mediul rural și urban mic, va susține refinanțarea creditelor fermierilor și agricultorilor, achiziția de terenuri agricole, retehnologizarea și automatizarea, certificatele de depozit, piscicultura, acvacultura și industria alimentara.

Programul va avea atașată o Schemă de ajutor de stat, cu o componenta de grant, de 10% din valoarea finanțării, precum și o perioadă de subvenționarea a dobânzilor și comisioanelor.

PROGRAMUL GARANT CONSTRUCT este gândit pe 2 subcomponente: susținerea proiectelor de investiții pentru IMM-urile din sectorul construcții și susținerea proiectelor de investiții de scara mică pentru UAT-uri, care presupun finanțarea unor activități din sectorul construcțiilor, pentru proiecte privind îmbunătățirea eficienței energetice, investiții în domeniul energiei verzi și aliniere la obiectivele de mediu.

PROGRAMUL INNOVATION constă în sprijinirea realizării invențiilor, susținerea activităților la export ale IMM-urilor (constând în stimularea exporturilor româneşti, susţinerea tranzacţiilor internaţionale şi a investiţiilor româneşti în străinătate), stimularea comerțului on-line și a digitalizarii, retehnologizarea companiilor locale, brevete de inovare privind produse, strategii, mediu, digitalizare și cofinanțarea investițiilor strategice în complementaritate cu HG807/2014.

Topul scumpirilor resimțite de la un an la altul

Florin Antonescu
-
0
Topul scumpirilor resimțite de la un an la altul

Carburanții, factura la energie electrică/gaze naturale și produsele alimentare sunt produsele a căror scumpire este declarată ca resimțită în cea mai mare măsură (pondere 82%) în ultima perioadă, comparativ cu perioada similar din 2021 de către subiecții studiului de piață efectuat de compania de cercetare Reveal Marketing Research pe tema creșterii prețurilor în condițiile inflației.

Urmează între produsele și serviciile a căror scumpire este percepută acum cel mai mult construcția casei/amenajări (79%), călătorii/vacanțe (74%), medicamente/suplimente (72%), costuri pentru servicii precum telefonie, internet, asigurări etc. (69%).

Cea mai mică parte dintre respondenți indică a fi mai scumpe acum produsele de igienă corporală, articolele de îmbrăcăminte și accesoriile. Femeile declară în cea mai mare măsură că produsele care s-au scumpit comparativ cu perioada similară a anului trecut sunt produsele alimentare (86%); bărbații consideră în proporție de 80% că s-au scumpit carburanții.  

În acest an, cele mai mari creșteri sunt declarate ca așteptate în proporțiile cele mai mari la factura de energie electrică/gaze naturale (79%), produse alimentare (74%), carburanți (74%). La servicii, scumpirile așteptate cel mai clar sunt la energie electrică (85%), gaze naturale (83%), apă curentă (67%). 

Renunțările ca achiziție cel mai mult indicate sunt ceasuri, bijuterii, accesorii (43%), autoturisme/moto (34%), ieșiri în oraș (baruri, pub-uri, restaurante).

Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 21-25 ianuarie 2022, pe un eşantion de 1.007 respondenți, reprezentantiv pentru vârsta 18+, din mediul urban și rural, cu eroarea maximă de eșantionare +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.

Fond de investiții pentru startup-uri din Europa de Sud-Est, inclusiv România

Florin Antonescu
-
0
Fond de investiții pentru startup-uri din Europa de Sud-Est, inclusiv România

Fondul de capital de risc Eleven Ventures din Bulgaria, axat pe investiții pre-seed și seed în Europa de Sud-Est, anunță „închiderea finală al celui de-al treilea fond de investiții, Eleven Fund III, la 60 milioane de euro, o valoare de zece ori mai mare decât a celui anterior din 2018. Prin intermediul acestuia, Eleven Ventures își propune să contribuie la dezvoltarea industriei tehnologice din regiune prin investiții în următoarea generație de antreprenori, inclusiv din România”. Din noul fond, Eleven Ventures a făcut deja șapte investiții care includ trei companii din România: Frisbo (Ecomtech), ProdductLead (Ecomtech) și SuperOkay (Future of Work), o companie din Grecia, Biopix  (Healthcare) și alte trei din Bulgaria: PlanDelta (Future of Work), Metasim (Future of Work) și BeMe (Healthcare).  

Ivaylo Simov, partener fondator al Eleven Ventures: „Prin Eleven Fund III avem deja trei investiții în companii românești precum Frisbo, ProductLead și SuperOkay și suntem foarte încântați să sprijinim startup-urile care fac parte din ecosistemul românesc. De altfel, cele trei sunt co-investiții făcute împreună cu Sparking Capital, Roca X și câțiva dintre cei mai importanți business angels locali. Startup-urile aflate la început au nevoie de mai multă susținere pentru a se dezvolta, fie prin buisness angels, fie prin fonduri de capital de risc local. Jobul nostru este să căutăm eroii locali din Europa de Sud-Est și să le oferim tot ceea ce avem pentru a sprijini creșterea și extinderea lor la nivel global. Încercăm să inspirăm comunitatea antreprenorială locală să privească dincolo de ecosistemul regional și să aibă aspirații mai curajoase. Este incredibil să vedem că fondatorii aflați cândva la început și care conduc în prezent afaceri mature, devin investitori în fondul nostru și susțin acum următoarea generație de antreprenori pentru a-I ajuta să aibă și mai mult succes. Sperăm că prin acest lucru, fiecare succes ulterior va fi puțin mai mare decât cel anterior.”

Alain Godard, directorul executiv al Fondului European de Investiții: „Încurajarea inovației este o prioritate pentru Uniunea Europeană pentru a crește gradul de bunăstare și prosperitate. Suntem încântați să continuăm parteneriatul nostru cu Eleven Ventures și mândri să sprijinim cel de-al treilea fond, care investește în următoarea generație de inovatori în tehnologie și antreprenori în Europa de Sud-Est.”

Eleven Ventures informează că „80% din investitorii din noul fond au participat și anterior, inclusiv Fondul European de Investiții (FEI). De asemenea, fondul are 60 de parteneri care pot aduce experiență startup-urilor, de la rețele globale până la decenii adunate de experiență antreprenorială. Mulți dintre aceștia, oferă finanțare ulterioară, mentorat, suport și acces la rețea companiilor din portofoliul Eleven Ventures.

Industria tehnologică în Europa de Sud-Est se află într-o continuă dezvoltare, în ultimele 12 luni companiile din regiune fiind implicate în 210 tranzacții cu o valoare totală de 2,25miliarde euro, potrivit unui studiu The Recursive[1].  Eleven Ventures s-a aflat în centrul acestei creșteri semnificative și și-a dezvoltat un portofoliu impresionant în alegerea startup-urilor de succes încă de la început. Fondul a fost primul investitor instituțional în Payhawk, startup care a primit 112 mil. dolari la o evaluare de 570 mil. dolari în noiembrie 2021. De asemenea, Eleven Ventures a susținut Gtmhub, care a primit 120 mil. de dolari într-o investiție Series C în decembrie 2021 și a fost singurul investitor de capital de risc în startup-ul SMSbump, achiziționat în 2020 de platforma de ecommerce marketing Yotpo din SUA”. 

Eleven Ventures este caracterizat ca „înființat în 2012 de Daniel Tomov și Ivaylo Simov, inițial ca primul accelerator din regiune. Ulterior, acestora li s-a alăturat Vassil Terziev, un antreprenor tech bulgar, co-fondator al Telerik, companie care a fost achiziționată de Progress Software într-una dintre cele mai mari exit-uri din regiune. În 2018, și-a lansat cel de-al doilea fond, acesta fiind unul dintre primele fonduri de capital de risc în întregime privat din Europa de Est, iar de atunci s-a concentrat pe investiții pre-seed și seed.

Eleven a avut un rol esențial în catalizarea ecosistemului de startup-uri din regiunea de Sud-Est a Europei. În cadrul Ofertei Publice Inițiale din martie 2020 – prima pentru un fond cu capital de risc din regiune – firma și-a listat primul fond cu peste 20 de companii în portofoliu la Bursa de Valori Bulgară sub entitatea publică Eleven Capital. 

Alături de mai multe companii aflate în ascensiune, inclusiv Nitropack,

eBag, Econic, și Ondo, portofoliul Eleven Ventures include producătorul de drone pentru marfă Dronamics, platforma Kanbanize, genaratorul de CV-uri online Enhancv, platforma de telesănătate Healee, dar și companiile deja menționate Payhawk, SMSbump și Gtmhub.

Eleven Ventures este unul dintre cele mai importante fonduri de capital de risc din Europa de Sud-Est, investind în startup-uri din 2012. Cu 150 de investiții colective în ultimii 9 ani, echipa Eleven a avut un rol esențial în dezvoltarea ecosistemului regional de startup-uri. Eleven sprijină companiile de tehnologie din cinci verticale prioritare – Fintech, Healthcare, Future of Work, Future of Food și Ecomtech. Printre startup-urile pe care Eleven le-a sprijinit se numără Payhawk, Gtmhub, Dronamics, SMSBump, Kanbanize și Nitropack”.

[1] According to data from The Recursive https://therecursive.com/the-new-investment-destination-southeast-europe-startups-scaleups-have-raised-2-5-billion-in-2021/

Analiză: Cum stă România la salariu mediu brut și puterea de cumpărare față de celelalte țări europene

Mircea Iliescu
-
0
Analiză: Cum stă România la salariu mediu brut și puterea de cumpărare față de celelalte țări europene

De câte ori ați auzit că România se află la coada clasamentului în Europa, în ceea ce privește salarizarea și că avem cea mai mare taxare din Europa? Dar că puterea de cumpărare în România este mult mai mică decât celelalte țări din Uniunea Europeană? Sunt aceste afirmații adevărate sau nu? O analiză publicată de site-ul de analiză financiară BVBescu.ro și-a propus să cerceteze veridicitatea acestor afirmații…

Care este salariul mediu net în țările europene

Deși avem tendința să ne raportăm, în special, la țările membre ale Uniunii Europene, trebuie să nu uităm că acestea nu înseamnă neapărat Europa. În prezent, continentul european numără 52 de state suverane, 5 state parțial recunoscute și 11 state nesuverane, aflate sub administrarea unor țări precum Marea Britanie, Danemarca, Grecia, Republica Moldova, Serbia, Finlanda sau Portugalia.

Astfel, pentru a putea face o comparație mai apropiata de adevăr în ceea ce privește salariul mediu brut și net, respectiv puterea de cumpărare din România față de celelalte state europene, am folosit ultimele date oficiale disponibile pentru 45 dintre aceste țări.

Conform datelor furnizate de portalul Wikipedia.org, cel mai mare salariu mediu, atât brut, cât și net îl găsim, în prezent, în Elveția (6272 € brut, 4717 € net).

Cele mai scăzute salarii medii, atât nete, cât și brute, sunt, în acest moment, în Moldova (453 € brut, 363 € net), Belarus (452 € brut, 394 € net), Ucraina (451 € brut, 363 € net), Armenia (423 € brut, 300 € net), Georgia (375 € brut, 300 € net), Azerbaijan (370 € brut, 307 € net) și Turcia (nu se precizează salariul mediu brut, 307 € net).

Acestea sunt salariile și puterea de cumpărare exprimata în USD pentru cel 45 de țări europene:

StatSalariu Brut în €Salariu net în €Paritatea Puterii de cumpărare în USDData ultimei raportări
Albania46538411622021-Q2
Armenia42330010592020-12
Austria4540310435682020
Azerbaijan37030712212020-03
Belarus45239415162021-02
Belgia3775244229572019
Bosnia și Herțegovina75949714572020-10
Bulgaria78060516722021-Q2
Cehia1561125024932021/Q2
Cipru1992165828242019-Q3
Croația129796520872021-03
Danemarca6196391443972019
Elveția6272471743242018
Estonia1553121422362021-03
Federația Rusă63955617202021-Q3
Finlanda3380250929202016-Q2
Franța4130279131892020
Georgia37530011612021-Q2
Germania4130295234112021/Q3
Grecia1466111620402019
Irlanda4049304135232021-Q3
Islanda4739322134332018
Italia2479175225842019
Kosovo47743011362019
Letonia128094019502021-Q3
Lituania1598101222392021-Q3
Luxemburg5143357342082018
Macedonia de Nord71147515702021-10
Marea Britanie2989239328942021-09
Moldova45336310232021-Q2
Muntenegru79953515142021-11
Norvegia4807351133932020
Polonia1439103422252021-12
Portugalia1517111019572021 – Q3 – Gross
2020 – Net
România115170819312021-08
San Marino2445239035512017
Serbia76055115772021-05
Slovacia118590120592021-Q3
Slovenia2009129023342021-01
Spania2648203929002021/Q3
Suedia4156277032202020-05
Țările de Jos2855215228502020
Turcia 307 2021-12
Ucraina45136315012021-06
Ungaria125185719982021-03

Din tabelul de mai sus, rezultă că mediana salariului la nivelul celor 45 de țări europene analizate este de 2180 € brut, respectiv 1549 € net. În același timp, conform tabelului, mediana salariului net este:

  • 1748 € pe luna, pentru țările care fac parte din Uniunea Europeana;
  • 1876 € pe luna, dacă luam în considerare doar în țările din spațiul Schengen;
  • 2657 € pe luna, dacă luăm în considerare doar statele din Europa Occidentală.

Cât de mare este taxarea salariilor în
Uniunea Europeană

Deși nu s-au găsit date agregate disponibile la nivel european, am găsit cifre legate de taxarea salariilor în Uniunea Europeana. Conform unui studiu KPMG din 2019, România are cea mai mare taxare pe salarii din Uniunea Europeana, impozitele reprezentând un procent de 40,85% din valoarea salariului brut. Țara noastră este urmată de Olanda (36,68%), Ungaria (33,50%) și Cehia (31,12%); La polul opus se afla Belgia (10,16%), Malta (10,00%), Marea Britanie (6,36%) și Estonia (4,36%). În Germania, taxele salariale reprezintă un procent de 26,17%. Mediana taxării în Europa este de 20,38%; O observație: țările europene care au cele mai mari salarii medii nete au taxări în preajma mediei de 20,38%.

Cum arata datele, din punctul de vedere al parității
puterii de cumpărare în USD

În ceea ce privește puterea de cumpărare exprimata în USD, a acelorași țări, se observă că Danemarca, Elveția și Luxemburg conduc acest clasament, cu un echivalent al puterii de cumpărare de peste 4.000 USD. De cealaltă parte, la coada clasamentului găsim Albania, Georgia, Kosovo, Armenia și Moldova, cu un echivalent al puterii de cumpărare de sub 1.200 USD.

Ce este Puterea de cumpărare exprimată în USD (PPP)
și la ce este utilizat acest indicator

Puterea de cumpărare exprimată în USD reflecta valorile tranzacțiilor pentru mărfurile tranzacționate între țări, spre deosebire de bunurile produse pentru uz intern. Iată un exemplu, să înțelegeți mai bine despre ce este vorba: dacă valoarea peso-ului mexican scade la jumătate față de dolarul american, produsul intern brut mexican măsurat în dolari se va înjumătăți și el. Dar asta nu înseamnă neapărat că mexicanii sunt de 2 ori mai săraci. Dacă veniturile și preturile măsurate în pesos rămân aceleași, puterea de cumpărare a mexicanilor nu va fi mai slaba, presupunând că bunurile importate nu sunt esențiale pentru calitatea vieții cetățenilor.

Măsurarea veniturilor în diferite țări folosind Puterea de cumpărare exprimata în USD oferă o înțelegere a bogăției relative în ceea ce privește bunurile și serviciile locale de pe piețele interne. Pe de altă parte, PPP are o relevanță mică pentru măsurarea costului relativ al bunurilor și serviciilor pe piețele internaționale, deoarece PPP nu ia în considerare cat reprezintă 1 USD într-o țară sau altă. Folosind exemplul menționat mai sus, pe o piață internațională, mexicanii pot cumpăra mai puțin decât americanii, după căderea monedei lor, deși PPP-ul lor a rămas relativ neschimbat.

În ceea ce privește România, într-adevăr, ne aflăm pe penultimul loc, ca și putere de cumpărare, dintre țările din Uniunea Europeană, cu un PPP de 1931 USD. Puterea de cumpărare exprimată în USD a țării noastre se află cu o treime sub mediana Uniunii Europene (2818 USD) și este de aproximativ 2 ori mai mica decât cea a Danemarcei – țara europeană cu cea mai mare putere de cumpărare exprimată în USD.

Dacă, însă, ne raportăm la țările din regiune, PPP-ul României este peste valoarea mediană (1693 USD), este similar cu cel al Portugaliei, Letoniei și Ungariei și peste cel al Federatei Ruse.

Unde se afla România, în clasamentul
salariilor medii nete din Europa

Dacă luam în calcul doar țările membre ale Uniunii Europene, avem al doilea cel mai mic salariu brut și net, doar bulgarii având remunerații mai mici. Totuși, la nivel european, România se află pe locul 30 din 45 state, atât în ceea ce privește salariul mediu brut (1151 Euro), cât și în ceea ce privește salariul mediu net (708 Euro).

Suntem peste țările din Europa de Est și Sud-Est – Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Macedonia, Albania, Kosovo, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaijan, Moldova și Ucraina. Suntem peste Federația Rusă și deasupra Bulgariei (singura țară sub noi dintre cele din UE). Totodată, suntem destul de aproape de țări Central Europene precum Slovacia, Ungaria, Letonia și Croația.

Cehia, Lituania, Polonia, Estonia și Slovenia sunt țările din fosta Cortină de fier care au cel mai mare salariu mediu net. Cu excepția Estoniei, toate țările din Estul și Centrul Europei au un salariu mediu net mai mic decât mediana europeană. Inclusiv Grecia, care nu a făcut niciodată parte din grupul țărilor din Cortina de Fier, se află sub mediana europeană…

De ce ar putea sa fie greșită comparația
cu țările membre UE

Când vine vorba de statisticile salariale la nivel european, abordarea curenta este legata de ideea ca trebuie sa comparam nivelul de salarizare și puterea de cumpărare cu cele ale tarilor din Uniunea Europeana, deoarece România este una dintre cele 27 state membre. Însă, la fel ca și în cazul celorlalte țări foste membre ale Pactului de la Varșovia care acum fac parte din UE, trebuie să nu uităm faptul că au existat diferențe semnificative, la nivel economic, față de țările occidentale. Astfel, sunt 2 aspecte pe care ar trebui sa le avem în vedere, pentru a crea o echitate crescută atunci când analizăm nivelul salarizării din România:

1. Diferențele semnificative de dezvoltare economică între Estul și Vestul Europei, în momentul căderii Cortinei de fier, din 1989

Având în vedere diferența uriașă dintre țările foste comuniste și democrațiile occidentale la momentul 1989, pare incorect să corelam așteptările salariale pentru statele din Centrul și Estul Europei cu cele din Vest. Dacă analizăm din punctul de vedere al puterii de cumpărare exprimate în USD, la momentul căderii Cortinei de fier, statele occidentale aveau un PPP mediu de 15.800 USD pe an (1.325 USD / lună), în timp ce PPP-ul mediu al statelor foste comuniste era de 5905 USD (aproape 500 USD / luna), respectiv de aproape 3 ori mai mic. Datele pentru fosta URSS arată un PPP de doar 7.112 USD (aproape 600 USD / lună) în 1989, adică ceva mai puțin de jumptatea mediei vest-europene. 32 de ani mai târziu, PPP-ul mediu al statelor „foste occidentale” a ajuns la 3790 USD (3165 USD / lună), cu doar 89% mai mare față de PPP-ul mediu al statelor „foste comuniste”, care a ajuns la 20.088 USD (1674 USD / lună). PPP-ul Federatiei Ruse este, în acest moment, de 13632 USD (1136 USD / lună), adică de aproape 3 ori mai mic decât cel al țărilor din „Vest” și la 65% din cel al țărilor ex-comuniste.

Totodată, salariul mediu net, în anul 2000 (cele mai vechi date pe care le-am găsit), era de 3-7 ori mai mic în rândul țărilor din Estul Europei, față de cele din Vest. În prezent, diferența de salarii dintre vestul și estul Uniunii Europene este de 1,3-3 ori. Dacă în urmă cu 22 de ani, diferența dintre medianele salariului mediu dintre estul și vestul Europei era de aproximativ 6,29 ori, în prezent, aceasta a scăzut la o medie de 2,71.

2. Salariul mediu net, exprimat în USD, în România, în 1990

Pentru a înțelege mai bine de unde venim, trebuie să analizăm valoarea salariului mediu în România, de-a lungul anilor. Astfel, o statistică disponibilă pe site-ul Casei Județene de Pensii Giurgiu ne oferă o perspectivă mai clară asupra evoluției salariului mediu brut și net în România, începând încă din anul 1934. În urmă cu aproape 90 de ani, remunerația medie a unui salariat din România era de 168 lei pe luna. 13 ani mai târziu, odată cu instaurarea regimului comunist, salariul mediu ajungea 261 lei pe lună. Dacă pentru 1934 nu avem date legate de paritatea leu-dolar, în 1947, salariul mediu în țara noastră era de mai puțin de… 2USD / luna (1 USD, la acel moment, era echivalat cu 150 lei). Salariul lunar mediul net a depășit pentru prima dată borna de 1.000 de lei în anul 1965 (aproximativ 168 USD). Imediat după Revoluție, în 1990, salariul mediu net ajungea în România la 3.381 lei, dar reprezenta contravaloarea a doar 97 USD. În anii ’90, salariul lunar mediu net în România a coborât până în jurul valorii de 65 USD, revenind în jurul valorii de 100 USD la începutul anilor 2000. Salariul lunar mediu net în România a început să crească odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, când a depășit pentru prima data valoarea de 200 €. În mod surprinzător, cea mai importanta creștere a salariului mediu net s-a produs după anul 2016, când guvernarea PSD a forțat creșterea salariului minim pe economie, ceea ce a dus la o mărire generală a lefurilor. Practic, salariul mediu pe economie aproape s-a dublat în ultimii 5 ani…

3. Cât de mic este, de fapt, salariul mediu net din România

Și totuși, suntem la coada clasamentului în Europa, în ceea ce privește salarizarea? Este puterea de cumpărare în România este mult mai mică decât celelalte țări din Uniunea Europeană?

Foarte clar, este faptul că avem cea mai mare taxare pe salarii din Europa. Practic, aceasta este, în România, de aproximativ 2 ori mai mare decât cea din țările europene care au cele mai mari salarii medii nete. Din nefericire însă, acest aspect nu este unul impus de Bruxelles, ci este decis chiar de clasa noastră politică…

În ceea ce privește salariul mediu net din România, nu ar trebui să ne raportam, în primul rand, la țările din Uniunea Europeană, ci la una dintre următoarele doua grupe statistice: state din Europa Centrală și de Est sau state europene care s-au aflat, ca și noi, sub Cortina de Fier.

Raportat la aceste 2 grupe de state, mediana salariului mediu net este:

  • 718 Euro – dacă luăm în calcul doar statele din fosta Cortină de fier;
  • 679 Euro – dacă luăm în calcul toate statele din Europa Centrală și de Est.

Conform celor mai noi date disponibile din partea INS (octombrie 2021), salariul mediu net în România este, în acest moment, de 3544 lei, adică aproximativ 716 Euro. Acesta este similar cu mediana salariului mediu net din statele din fosta Cortină de fier și peste mediana aferentă statelor din Europa Centrala și de Est. Salariul mediu net din România este al 10-lea ca valoare dintre cele 21, respectiv 26 de state, fiind cu 45% mai mic decât cel din Slovenia, Cehia și Estonia (care au cel mai mare salariu mediu net din regiune), cu 35% mai mic decât cel din Grecia, cu 30% față de Polonia și cu 15-17% față de Croația, Letonia, Ungaria și Slovacia.

Și în ceea ce privește Puterea de cumpărare exprimata în USD (PPP), România se situează tot pe locul 10, aceasta fiind similară cu cea din Slovacia și cu aproximativ 10% mai mică decât cele din Ungaria, Letonia sau Croația. Cea mai mare diferența în ceea ce privește PPP este tot față de Slovenia (-45%), în timp ce diferența fata de Grecia, Estonia, Cehia sau Lituania este de 27-35%.

Așadar, chiar dacă avem al doilea cel mai mic salariu mediu net și a doua cea mai mica putere de cumpărare din Uniunea Europeana, raportat la țările din regiune, România se afla în prima jumătate a clasamentului, ocupând un decent loc 10 din 26 de state Central și Est Europene.

Concluziile analizei publicate de BVBescu.ro:

  • cu un procent de 40,85% din valoarea salariului brut, România are cea mai mare taxare pe salarii din Uniunea Europeana; Mediana taxării în Europa este de 20,38%;
  • România, se află pe penultimul loc, ca și putere de cumpărare, dintre țările din Uniunea Europeană, cu un PPP de 1931 USD. Dacp ne raportăm la țările din regiune, PPP-ul României este peste valoarea mediană, este similar cu cel al Portugaliei, Letoniei și Ungariei și peste cel al Federației Ruse;
  • Salariul mediu net din România este de 2 ori mai mic față de mediana europeană, de 2,5 ori mai mic decât cel țările care fac parte din Uniunea Europeana și față de cel din țările din spațiul Schengen și de aproape 4 ori mai mic fata de cel din statele din Europa Occidentala;
  • România are al doilea cel mai mic salariu brut și net din Uniunea Europeana; Însă, la nivel european, România se află pe locul 30 din 45 state, atât în ceea ce privește salariul mediu brut, cât și salariul mediu net;
  • Salariul mediu net din România este peste cel al țărilor din Europa de Est și Sud-Est, peste cel din Federația Rusa și deasupra Bulgariei. Totodată, este apropiat de țări Central Europene precum Slovacia, Ungaria, Letonia și Croația.

Fondul Proprietatea sărbătorește 11 ani de la listarea la Bursa de Valori București

Economistul
-
0
Fondul Proprietatea sărbătorește 11 ani de la listarea la Bursa de Valori București

Franklin Templeton International Services S.À.R.L., în calitatea sa de Administrator de fond de investiții alternative și administrator unic („Administratorul de fond”) al Fondului Proprietatea SA („Fondul”) aniversează unsprezece ani de la listarea Fondului la Bursa de Valori București, pe 25 ianuarie 2011. Pe parcursul acestei perioade, Fondul a contribuit semnificativ la dezvoltarea pieței locale de capital, îmbunătățind standardele de guvernanță corporativă în companiile de stat și creând constant valoare pentru acționarii săi.

Ilinca von Derenthall, Președinte al Comitetului Reprezentanților, a declarat: „Fondul Proprietatea a susținut continuu dezvoltarea pieței de capital din România și implementarea celor mai bune practici de guvernanță corporativă la nivelul companiilor din portofoliu. Mai sunt multe de făcut, iar singura cale către progres este listarea unor noi companii la bursă. Pledăm cu tărie pentru aceste IPO-uri, iar Hidroelectrica și Salrom sunt două companii cheie pregătite să înceapă procesul de listare. Ne propunem să profităm de momentul prielnic de pe piața locală de capital și să colaboram în beneficiul tuturor părților interesate. Odată cu listarea acestor două companii, România va face un pas important spre promovarea la statutul de piață emergentă de către MSCI, ceea ce va permite intrări de noi fonduri la Bursa de Valori București.”

Cu această ocazie, Johan Meyer, CEO Franklin Templeton București și manager de portofoliu al Fondului Proprietatea a declarat: „De-a lungul celor 11 ani de la listare, Fondul Proprietatea a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea companiilor din portofoliu prin implicarea puternică în implementarea standardelor de guvernanță corporativă și pledând pentru îmbunătățirea transparenței acestora. Rezultatul, performanța lor financiara îmbunătățită, s-a tradus direct în crearea de valoare pentru investitorii Fondului. Suntem pregătiți să sprijinim listarea companiilor de stat în viitorul apropiat, deoarece considerăm că aceasta este o oportunitate excelentă de a încuraja mai multe investiții în România și de a genera valoare pentru acționari. Companii precum Hidroelectrica și Salrom sunt bine poziționate pentru a beneficia de pe urma listărilor și vor pune România pe radarul investitorilor de pe tot globul.”

Fondul Proprietatea a primit, anul trecut, aprobarea de principiu de la Ministerul Economiei de a-și lista participația la Salrom la Bursa de Valori București, iar anul acesta Fondul dorește să obțină avizele necesare de la Ministerul Energiei pentru listarea Hidroelectrica.

Cele mai semnificative realizări în perioada de 11 ani de la listarea Fondului la BVB:

  • Prețul acțiunii a atins un maxim istoric de 2,22 lei pe acțiune la 17 ianuarie 2022, cu mult peste 1,00 lei pe acțiune, care era valoarea nominală a acțiunii la crearea Fondului, consolidând astfel performanța constantă din ultimii 11 ani.
  • De la preluarea mandatului de administrare a Fondului Proprietatea de către Franklin Templeton în septembrie 2010, Fondul a efectuat semnificative distribuții brute de numerar de 7,2 miliarde lei, (2,1 miliarde dolari) și a finalizat doisprezece programe de răscumpărare, în valoare de peste 7,3 miliarde lei.
  • Fondul Proprietatea a finalizat aproximativ jumătate din tranzacțiile speciale (precum IPO, SPO și ABO) executate pe BVB între 2012 și 2021. Cele mai importante tranzacții încheiate de Fond includ: Transgaz ABO (2013), Transelectrica ABO (2014), Conpet ABO (2014), Romgaz ABO (2014, 2015, 2016) și Petrom ABO (2013, 2016, 2017, 2020, 2022).
  • Volumul acțiunilor Fondul Proprietatea tranzacționate la BVB reprezintă 33% din volumul total al acțiunilor tranzacționate la BVB în perioada 2011 – 2021.
  • FP s-a clasat pe locul 1 în rândul celor mai tranzacționați emitenți la BVB în perioada de 11 ani, cu o valoare medie de tranzacționare de 9,9 milioane lei, și a fost a 5-a cea mai mare companie românească listată la BVB, reprezentând aproape 6% din capitalizarea totală a pieței la sfârșitul anului 2021. 

Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina

Economistul
-
0
Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina

Conform sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina.

Sondajul face parte din cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

  Capitolul 1: Securitate militară

  Conflictul din Ucraina, NATO și apărarea României


Întrebați dacă NATO va apăra sau nu România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina, 70,3% dintre români răspund afirmativ, în timp ce 20,3% răspund negativ. 9,4% nu știu sau nu răspund.

Apartenența la NATO

76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO, în timp ce 18,7% răspund afirmativ la această întrebare. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%

Bazele militare americane

74,7% dintre cei intervievați (față de 68,1%  în septembrie 2021, 73,8% în iunie 2021 și 75,4% în martie 2021)  își exprimă acordul față de afirmația „Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20,6% își exprimă dezacordul (față de 24,9% în septembrie 2021, 20,3% în iunie 2021 și 20% în martie 2021). 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Armata UE

72,6% dintre respondenți consideră că UE ar trebui să înființeze propria Armată pentru apărarea statelor membre. 20,8% din totalul eșantionului/populației este de părere contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,5%.


Capitolul 2: Vest vs. Est. Încrederea în țări și lideri internaționali
 

Direcție România: Vest sau Est?

În opinia a 77% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.

Viitorul Europei / Occidentului

În viitor, Europa și Occidentul vor fi mai puternici în opinia a 63,9% dintre respondenți. în timp ce opinia contrarie este împărtășită de 27%. 9,1% nu știu sau nu răspund.

Încrederea în țări și organizații internaționale

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% în septembrie 2021, 59,3% în iunie 2021 și 49,4% în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% în septembrie 2021, 55% în iunie 2021 și 51,6% în martie 2021) și 51,8% au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% în septembrie 2021, 49,2% în iunie 2021 și 57,6% în martie 2021). Dintre cei intervievați 50% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 40,3%  în septembrie 2021, 47,8% în iunie 2021 și 47,2% în martie 2021). Franța beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenți. Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 18%  declară că au încredere în Rusia (față de 16,2% în septembrie 2021, 17,9% în iunie 2021 și 16% în martie 2021) și 17,2% în China(față de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% în iunie 2021 și 19% în martie 2021).  


Încrederea în personalități internaționale

34,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 25,9% în septembrie 2021, 36,4% în iunie 2021 și 41,6% în martie 2021). În Maia Sandu, președinta Republicii Moldova,  au  încredere multă și foarte multă 33,1% dintre români (față de 28,8% în septembrie 2021). 24,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în Emanuel Macron. În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au  încredere multă și foarte multă 23,3% dintre respondenți (față de 21% în septembrie 2021, 23,9% în iunie 2021 și 19% în martie 2021). 19,3% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Victor Orban, premierul Ungariei (față de 16,4% în septembrie 2021).



Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): „Observăm cum evenimentele din ultimul trimestru, exacerbarea mediatică a probabilității unei intervenții militare ruse in Ucraina, precum și răspunsul ceva mai articulat al unor membri NATO ( Franța, Marea Britanie și Statele Unite) la aceasta  prin declarații de sprijin și furnizarea de echipamente militare către Ucraina, au determinat creșterea indicilor de încredere la nivel societal  atât în vest, cât și în NATO. De asemenea apariția unei armate europene pare că are mai mult sens, pe fondul aceleiași nevoi de securitate din partea unei autorități cât mai omnipotente, pe fondul crizei evidențiate în media. Aceleași motive emoționale stau la baza recuperării procentelor pierdute în cazul președintelui Joe Biden. În cazul președintelui Putin,  pare că acesta și-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populației tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok. Cum anticipam în articolul din iunie anul trecut, președintele Putin este deja în viitor prin prezența structurată în mentalul publicului tânăr, în ciuda potențialului mai puțin pacificator al acțiunilor sale”.


 
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Datele sociologice arată un nivel foarte ridicat de încredere (70%) în faptul că NATO va apăra România în cazul în care se va produce un război în Ucraina. De asemenea, crește încrederea în NATO ca organizație, care depășește în premieră pentru ultimii ani borna de 60% încredere multă și foarte multă. Peste trei pătrimi dintre români se opun unei ieșiri a României din NATO și sprijină existența unor baze militare americane pe teritoriul României pe considerentul că ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe. Riscurile de securitate determinate de perspetiva unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei au determinat o creștere a încrederii în NATO și Uniunea Europeană, comparativ cu situația de la finalul anului trecut. De asemenea, încheierea crizei politice din România pare să fi contribuit la îmbunătățirea percepției asupra reperelor esențiale ale lumii euro-atlantice în condițiile în care certurile politice de la finalul anului trecut au afectat grav încrederea în toate reperele interne și externe care inspirau în mod obișnuit încredere”.

  DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
 

Sondajul de opinie, realizat în perioada 11 – 18 ianuarie 2022, este împărțit în șapte capitole, primele două capitole fiind dedicate percepției românilor asupra unor elemente ce țin de securitatea militară a țării, respectiv opiniei respondenților privind direcția țării și a Europei, și încrederii în țări și lideri internaționali[1].
 
Prezentarea grafică a acestor capitole poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/01/26.01.2022-Capitolul-1-si-2.-Sondaj-INSCOP-STG-GMF.pdf 
 

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
 
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.
 
Primele trei ediții au fost realizate în martie, iunie septembrie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/
 

[1] Capitolul 3: Direcția în care merge țara și lumea, comparația cu trecutul și cu viitorul  din cadrul studiului sociologic va fi publicat în data de 28 ianuarie 2022.

Enel X România a instalat 25 de centrale fotovoltaice cu o putere nominală cumulată de aproximativ 10 MW în 2021

Economistul
-
0
Enel X România a instalat 25 de centrale fotovoltaice cu o putere nominală cumulată de aproximativ 10 MW în 2021


Enel X România, parte a Enel X Global Retail, divizia internațională de afaceri a Grupului Enel, care oferă servicii ce accelerează inovarea și conduc tranziția energetică, a proiectat, implementat și pus în funcțiune 25 de centrale fotovoltaice cu o putere nominală totală de aproximativ 10 MW, la nivel național în anul 2021. 

Un număr de peste 23.000 panouri fotovoltaice, acoperind o suprafață totală de peste 50.000 de metri pătrați, echivalentul a mai mult de 10 stadioane de fotbal, au fost instalate în 2021 pentru beneficiarii Enel X. Panourile, cu celule de tip mono-cristalin, au fost montate atât pe acoperișuri, cât și la sol. În premieră, pentru doi dintre clienții săi, Enel X România a instalat sisteme fotovoltaice la sol utilizând panouri fotovoltaice de 650 W, de ultimă generație, cu eficiență ridicată și rezistență crescută la încărcări generate de zăpadă și vânt. 

Centralele fotovoltaice montate asigură o producție anuală de energie electrică de circa 12.000 MWh/an, contribuind la reducerea cu aproximativ 4.000 tone/an a emisiilor de dioxid de carbon. 

Instalarea acestor surse de producție de energie generează economii pentru companiile partenere, prin înlăturarea costurilor asociate transportului și distribuției energiei electrice, precum și a contribuțiilor pentru certificatele verzi și cogenerare. 

„Electrificarea este direcția pe care mizăm în strategia noastră, singura soluție pentru a reduce amprenta de carbon, dar și pentru a susține companiile să devină eficiente din punct de vedere energetic. În plus, economiile obținute în urma implementării de soluții fotovoltaice personalizate, la cheie, pot fi reinvestite în dezvoltarea activităților principale ale clienților noștri. Ne-am propus ca până la finele lui 2025 să ajungem la un portofoliu de peste 75 MW  putere instalată cumulată pentru clienții din zona de business”, a afirmat Mirel Jarnea,  Head of e-Industries, Enel X România. 

În ultimii patru ani, Enel X România a derulat proiecte în urma cărora au fost montate, în total, aproximativ  40.000 de panouri fotovoltaice. Componente precum stații de încărcare a autovehiculelor electrice, soluții de optimizare a consumului energetic și de îmbunătățire a calității energiei, disponibile în portofoliul companiei, îi permit acesteia să livreze soluții integrate, la cheie pentru beneficiari. 

În cursul acestui an, în contextul în care tot mai multe companii se orientează spre soluții care să le eficientizeze consumul de energie și urmăresc reducerea presiunii costurilor pe acest segment, Enel X România estimează posibilități de creștere sporite pe mai multe piețe-cheie, propunându-și să atingă o putere nominală contractată de 20 MW. 

Echipamentele și tehnologiile utilizate de Enel X în cadrul proiectelor au performanțe și fiabilitate ridicate, provenind de la furnizori importanți pentru piața de sisteme fotovoltaice la nivel mondial.

Enel X România are în portofoliu proiecte implementate pentru cele mai importante companii din domeniul   alimentar, auto, echipamente industriale, retail, centre logistice, centre comerciale şi clădiri de birouri. 

Prelungirea automată a valabilității autorizațiilor de construire și a certificatelor de urbanism în starea de alertă: beneficiu sau dezavantaj pentru investitori?

Economistul
-
0
Prelungirea automată a valabilității autorizațiilor de construire și a certificatelor de urbanism în starea de alertă: beneficiu sau dezavantaj pentru investitori?

_________________

Roxana Dudău, Partener Asociat,
Liderul practicii de drept imobiliar, Băncilă, Diaconu și Asociații  

Alexandra Siminiceanu,
Managing Associate Băncilă, Diaconu și Asociații  

Miruna Coderie,
Senior Associate Băncilă, Diaconu și Asociații  

Starea de alertă ce a urmat stării de urgență a fost prelungită prin Hotărâri de Guvern de mai multe ori în ultimul an și jumătate. O parte din aceste Hotărâri, însă, au fost anulate în primă instanță și există, în continuare, pe rolul instanțelor de judecată, mai multe litigii care le contestă legalitatea. În acest context, apare întrebarea legitimă: care va fi efectul anulării hotărârilor de prelungire a stării de alertă asupra valabilității acestor acte administrative?

În starea de urgență, actele cu putere de lege prevedeau că valabilitatea documentelor emise de autorități se menține pe durata stării de urgență. În starea de alertă, au fost adoptate reglementări care introduceau un termen suplimentar de valabilitate de 90 de zile pentru actele emise de autorități, termen ce ar urma să curgă de la încetarea stării de alertă.

Starea de urgență, însă, a intrat în vigoare de la data de 18 martie 2020 și a fost ulterior prelungită, printr-o serie de norme succesive, până la data de 14 mai 2020. Starea de alertă, în schimb, a fost declarată pe 18 mai 2020, odată cu adoptarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 („Legea 55/2020”) și a fost prelungită succesiv, fiind în vigoare și în prezent. 

Conform punctelor de vedere ale autorităților competente cu care ne-am întâlnit în practică, autorizațiile de construire/desființare și certificatele de urbanism își mențin valabilitatea pe toată perioada stării de alertă și pentru încă 90 de zile după încetarea acesteia, întrucât acestea sunt documente eliberate de către autoritățile publice și nu au fost elaborate alte reglementări derogatorii în ceea ce privește autorizarea lucrărilor de construire. Mai mult, această prelungire se aplică inclusiv în cazul autorizațiilor de construire/desființare pentru care s-a depus comunicarea privind începerea lucrărilor. 

Pe de altă parte, nu putem ignora faptul că o parte din Hotărârile de Guvern de prelungire a stării de alertă au fost anulate în primă instanță și că există, în continuare, pe rolul instanțelor de judecată, mai multe litigii având acest obiect. În cadrul uneia dintre aceste proceduri de anulare, Curtea de Apel București a emis sentința nr. 1465/21 octombrie 2021, nedefinitivă, în care reține că anularea Hotărârilor de Guvern de prelungire a stării de alertă presupune și înlăturarea retroactivă a stării de alertă declarate prin acestea. Cu toate acestea, legea contenciosului administrativ prevede că hotărârile judecătorești definitive de anulare a unor acte administrative normative au putere numai pentru viitor.

Prin urmare, având în vedere că dispozițiile legii contenciosului administrativ se aplică autorizațiilor de construire/desființare și a certificatelor de urbanism, ca regulă generală, o eventuală anulare a Hotărârilor de Guvern ar trebui să aibă efect doar pentru viitor și să nu afecteze autorizațiile de construire/desființare și certificatele de urbanism prelungite în baza acestora.

Cu toate acestea, problema anulărilor în instanță a Hotărârilor de Guvern de extindere a stării de alertă nu a fost soluționată definitiv de către instanțele de judecată și, cel mai probabil, o hotărâre a instanței supreme asupra cauzelor cu acest obiect nu va apărea înainte de anul 2023. 

Ce trebuie să știe investitorii.

Și, atunci, în condițiile în care o soluție definitivă și, mai ales unitară, nu va fi obținută foarte curând, care ar putea fi efectele unor eventuale anulări: doar pentru viitor, așa cum spun dispozițiile legale sau retroactive așa cum arată interpretările recente ale instanțelor de judecată?

Subliniem că, deși, în aparență, dispozițiile Legii 55/2020 sunt menite să ajute investitorii, practica ne arată că aplicarea acestei legi poate deveni problematică, în special în ceea ce privește certificatele de urbanism, respectiv procedura de autorizare propriu-zisă a executării lucrărilor de construire. 

Astfel, un investitor cu un certificat de urbanism care expiră în perioada stării de alertă se va regăsi în situația în care va mai avea la dispoziție doar un interval suplimentar de 90 de zile (calculate de la încetarea stării de alertă), pentru a obține toate avizele necesare eliberării autorizației de construire. Mai mult decât atât, este posibil ca prin acel certificat de urbanism să se impună și elaborarea unui plan urbanistic zonal (PUZ) sau a unei alte documentații de urbanism în scopul obținerii autorizației de construire. 

Din experiența practică, considerăm că este puțin probabil ca în 90 de zile să fie finalizat procesul de obținere a tuturor avizelor necesare, pentru a putea obține autorizația de construire, mai ales dacă ne gândim că va exista un număr crescut de cereri ce vor fi depuse în perioada imediat următoare expirării stării de alertă. 

Cu alte cuvinte, un investitor se poate afla în poziția de a avea un certificat de urbanism expirat la finele celor 90 de zile de la încetarea stării de alertă, fără să fi obținut autorizația de construire și să fie, astfel, obligat să reia întreaga procedură de autorizare. Mai mult, starea de alertă este, de regulă, prelungită cu încă 30 de zile, însă extinderea se realizează (deja) din inerție și nu există o predictibilitate cu privire la data la care o astfel de prelungire („automată”) nu va mai fi dispusă de către Guvern. În consecință, un investitor nu poate aproxima momentul în care starea de alertă va înceta definitiv, pentru a putea fi pregătit să demareze sau să finalizeze, după caz, obținerea tuturor avizelor necesare sau pentru a solicita prelungirea formală a certificatului de urbanism în temeiul Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. 

În plus, așa cum am menționat şi mai sus, dacă se va menține reglementarea actuală, cel mai probabil la încetarea stării de alertă va exista o supra-aglomerare a autorităților publice competente în scopul eliberării de noi acte ori pentru extinderea valabilității documentelor deja eliberate, ceea ce va îngreuna și mai mult întregul proces de autorizare.

Astfel, avem de pus în balanță două reglementări legislative diferite și cu același obiect: pe de o parte, reglementarea din legislația specială a autorizării executării lucrărilor de construire (Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții) care permite ca certificatele de urbanism și autorizațiile de construire/desființare să poată fi prelungite o singură dată pentru o perioadă de cel mult 12 luni, atunci când investitorul solicită autorității emitente acest lucru, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înaintea expirării duratei respectivelor acte. Dar, pe de altă parte, reglementarea privind starea de alertă (care, cel puțin în accepțiunea autorităților publice ce refuză să dea curs solicitărilor formulate de către investitori de prelungire formală a acestor acte, este derogatorie de la aceste dispoziții legale) prevede prelungirea automată pe durata stării de alertă și pe o perioadă suplimentară de 90 de zile de la încetarea acesteia. 

Și atunci, ce am dori să subliniem este că o prelungire formală cu 12 luni a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare conferă predictibilitate procesului de autorizare și de execuție a lucrărilor de construire, în timp ce prelungirea automată, de la lună la lună, în baza unor hotărâri de Guvern de „perpetuare” a stării de alertă este incertă și impredictibilă pentru un astfel de proces. 

Concluzionând, pentru a permite investitorilor să acționeze cu o previzibilitate și predictibilitate sporită a procedurii de autorizare, e nevoie să existe o prevedere legislativă clară care să permită investitorilor ce doresc cu adevărat continuarea demersului de autorizare a proiectelor de construcții pe parcursul stării de alertă, să opteze pentru prelungirea formală a documentațiilor cu 12 luni, în conformitate cu procedura instituită de Legea 50/1991. Același lucru este valabil și pentru predictibilitatea finalizării lucrărilor de execuție în baza autorizațiilor de construire/desființare care se află în această situație

1...1.1231.1241.125...1.967Pagina 1.124 din 1.967