Fondul Proprietatea sărbătorește 11 ani de la listarea la Bursa de Valori București

Economistul
-
0
Fondul Proprietatea sărbătorește 11 ani de la listarea la Bursa de Valori București

Franklin Templeton International Services S.À.R.L., în calitatea sa de Administrator de fond de investiții alternative și administrator unic („Administratorul de fond”) al Fondului Proprietatea SA („Fondul”) aniversează unsprezece ani de la listarea Fondului la Bursa de Valori București, pe 25 ianuarie 2011. Pe parcursul acestei perioade, Fondul a contribuit semnificativ la dezvoltarea pieței locale de capital, îmbunătățind standardele de guvernanță corporativă în companiile de stat și creând constant valoare pentru acționarii săi.

Ilinca von Derenthall, Președinte al Comitetului Reprezentanților, a declarat: „Fondul Proprietatea a susținut continuu dezvoltarea pieței de capital din România și implementarea celor mai bune practici de guvernanță corporativă la nivelul companiilor din portofoliu. Mai sunt multe de făcut, iar singura cale către progres este listarea unor noi companii la bursă. Pledăm cu tărie pentru aceste IPO-uri, iar Hidroelectrica și Salrom sunt două companii cheie pregătite să înceapă procesul de listare. Ne propunem să profităm de momentul prielnic de pe piața locală de capital și să colaboram în beneficiul tuturor părților interesate. Odată cu listarea acestor două companii, România va face un pas important spre promovarea la statutul de piață emergentă de către MSCI, ceea ce va permite intrări de noi fonduri la Bursa de Valori București.”

Cu această ocazie, Johan Meyer, CEO Franklin Templeton București și manager de portofoliu al Fondului Proprietatea a declarat: „De-a lungul celor 11 ani de la listare, Fondul Proprietatea a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea companiilor din portofoliu prin implicarea puternică în implementarea standardelor de guvernanță corporativă și pledând pentru îmbunătățirea transparenței acestora. Rezultatul, performanța lor financiara îmbunătățită, s-a tradus direct în crearea de valoare pentru investitorii Fondului. Suntem pregătiți să sprijinim listarea companiilor de stat în viitorul apropiat, deoarece considerăm că aceasta este o oportunitate excelentă de a încuraja mai multe investiții în România și de a genera valoare pentru acționari. Companii precum Hidroelectrica și Salrom sunt bine poziționate pentru a beneficia de pe urma listărilor și vor pune România pe radarul investitorilor de pe tot globul.”

Fondul Proprietatea a primit, anul trecut, aprobarea de principiu de la Ministerul Economiei de a-și lista participația la Salrom la Bursa de Valori București, iar anul acesta Fondul dorește să obțină avizele necesare de la Ministerul Energiei pentru listarea Hidroelectrica.

Cele mai semnificative realizări în perioada de 11 ani de la listarea Fondului la BVB:

  • Prețul acțiunii a atins un maxim istoric de 2,22 lei pe acțiune la 17 ianuarie 2022, cu mult peste 1,00 lei pe acțiune, care era valoarea nominală a acțiunii la crearea Fondului, consolidând astfel performanța constantă din ultimii 11 ani.
  • De la preluarea mandatului de administrare a Fondului Proprietatea de către Franklin Templeton în septembrie 2010, Fondul a efectuat semnificative distribuții brute de numerar de 7,2 miliarde lei, (2,1 miliarde dolari) și a finalizat doisprezece programe de răscumpărare, în valoare de peste 7,3 miliarde lei.
  • Fondul Proprietatea a finalizat aproximativ jumătate din tranzacțiile speciale (precum IPO, SPO și ABO) executate pe BVB între 2012 și 2021. Cele mai importante tranzacții încheiate de Fond includ: Transgaz ABO (2013), Transelectrica ABO (2014), Conpet ABO (2014), Romgaz ABO (2014, 2015, 2016) și Petrom ABO (2013, 2016, 2017, 2020, 2022).
  • Volumul acțiunilor Fondul Proprietatea tranzacționate la BVB reprezintă 33% din volumul total al acțiunilor tranzacționate la BVB în perioada 2011 – 2021.
  • FP s-a clasat pe locul 1 în rândul celor mai tranzacționați emitenți la BVB în perioada de 11 ani, cu o valoare medie de tranzacționare de 9,9 milioane lei, și a fost a 5-a cea mai mare companie românească listată la BVB, reprezentând aproape 6% din capitalizarea totală a pieței la sfârșitul anului 2021. 

Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina

Economistul
-
0
Peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina

Conform sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, peste 70% dintre români cred că NATO va apăra România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina.

Sondajul face parte din cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

  Capitolul 1: Securitate militară

  Conflictul din Ucraina, NATO și apărarea României


Întrebați dacă NATO va apăra sau nu România, în contextul creșterii riscului producerii unui război în Ucraina, 70,3% dintre români răspund afirmativ, în timp ce 20,3% răspund negativ. 9,4% nu știu sau nu răspund.

Apartenența la NATO

76,2% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO, în timp ce 18,7% răspund afirmativ la această întrebare. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,1%

Bazele militare americane

74,7% dintre cei intervievați (față de 68,1%  în septembrie 2021, 73,8% în iunie 2021 și 75,4% în martie 2021)  își exprimă acordul față de afirmația „Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20,6% își exprimă dezacordul (față de 24,9% în septembrie 2021, 20,3% în iunie 2021 și 20% în martie 2021). 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Armata UE

72,6% dintre respondenți consideră că UE ar trebui să înființeze propria Armată pentru apărarea statelor membre. 20,8% din totalul eșantionului/populației este de părere contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,5%.


Capitolul 2: Vest vs. Est. Încrederea în țări și lideri internaționali
 

Direcție România: Vest sau Est?

În opinia a 77% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China). Ponderea non-răspunsurilor este de 12,6%.

Viitorul Europei / Occidentului

În viitor, Europa și Occidentul vor fi mai puternici în opinia a 63,9% dintre respondenți. în timp ce opinia contrarie este împărtășită de 27%. 9,1% nu știu sau nu răspund.

Încrederea în țări și organizații internaționale

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (60,6% față de 47,1% în septembrie 2021, 59,3% în iunie 2021 și 49,4% în martie 2021). 55,9% dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 42,5% în septembrie 2021, 55% în iunie 2021 și 51,6% în martie 2021) și 51,8% au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 45,8% în septembrie 2021, 49,2% în iunie 2021 și 57,6% în martie 2021). Dintre cei intervievați 50% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 40,3%  în septembrie 2021, 47,8% în iunie 2021 și 47,2% în martie 2021). Franța beneficiază de încredere multă și foarte multă din partea a 38,5% dintre respondenți. Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 18%  declară că au încredere în Rusia (față de 16,2% în septembrie 2021, 17,9% în iunie 2021 și 16% în martie 2021) și 17,2% în China(față de 13,5% în septembrie 2021, 16,8% în iunie 2021 și 19% în martie 2021).  


Încrederea în personalități internaționale

34,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 25,9% în septembrie 2021, 36,4% în iunie 2021 și 41,6% în martie 2021). În Maia Sandu, președinta Republicii Moldova,  au  încredere multă și foarte multă 33,1% dintre români (față de 28,8% în septembrie 2021). 24,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în Emanuel Macron. În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au  încredere multă și foarte multă 23,3% dintre respondenți (față de 21% în septembrie 2021, 23,9% în iunie 2021 și 19% în martie 2021). 19,3% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Victor Orban, premierul Ungariei (față de 16,4% în septembrie 2021).



Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): „Observăm cum evenimentele din ultimul trimestru, exacerbarea mediatică a probabilității unei intervenții militare ruse in Ucraina, precum și răspunsul ceva mai articulat al unor membri NATO ( Franța, Marea Britanie și Statele Unite) la aceasta  prin declarații de sprijin și furnizarea de echipamente militare către Ucraina, au determinat creșterea indicilor de încredere la nivel societal  atât în vest, cât și în NATO. De asemenea apariția unei armate europene pare că are mai mult sens, pe fondul aceleiași nevoi de securitate din partea unei autorități cât mai omnipotente, pe fondul crizei evidențiate în media. Aceleași motive emoționale stau la baza recuperării procentelor pierdute în cazul președintelui Joe Biden. În cazul președintelui Putin,  pare că acesta și-a consolidat imaginea de lider puternic, preponderent în rândul populației tinere, sensibile la canalele social media alternative precum Tik Tok. Cum anticipam în articolul din iunie anul trecut, președintele Putin este deja în viitor prin prezența structurată în mentalul publicului tânăr, în ciuda potențialului mai puțin pacificator al acțiunilor sale”.


 
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Datele sociologice arată un nivel foarte ridicat de încredere (70%) în faptul că NATO va apăra România în cazul în care se va produce un război în Ucraina. De asemenea, crește încrederea în NATO ca organizație, care depășește în premieră pentru ultimii ani borna de 60% încredere multă și foarte multă. Peste trei pătrimi dintre români se opun unei ieșiri a României din NATO și sprijină existența unor baze militare americane pe teritoriul României pe considerentul că ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe. Riscurile de securitate determinate de perspetiva unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei au determinat o creștere a încrederii în NATO și Uniunea Europeană, comparativ cu situația de la finalul anului trecut. De asemenea, încheierea crizei politice din România pare să fi contribuit la îmbunătățirea percepției asupra reperelor esențiale ale lumii euro-atlantice în condițiile în care certurile politice de la finalul anului trecut au afectat grav încrederea în toate reperele interne și externe care inspirau în mod obișnuit încredere”.

  DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
 

Sondajul de opinie, realizat în perioada 11 – 18 ianuarie 2022, este împărțit în șapte capitole, primele două capitole fiind dedicate percepției românilor asupra unor elemente ce țin de securitatea militară a țării, respectiv opiniei respondenților privind direcția țării și a Europei, și încrederii în țări și lideri internaționali[1].
 
Prezentarea grafică a acestor capitole poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/01/26.01.2022-Capitolul-1-si-2.-Sondaj-INSCOP-STG-GMF.pdf 
 

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
 
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.
 
Primele trei ediții au fost realizate în martie, iunie septembrie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/
 

[1] Capitolul 3: Direcția în care merge țara și lumea, comparația cu trecutul și cu viitorul  din cadrul studiului sociologic va fi publicat în data de 28 ianuarie 2022.

Enel X România a instalat 25 de centrale fotovoltaice cu o putere nominală cumulată de aproximativ 10 MW în 2021

Economistul
-
0
Enel X România a instalat 25 de centrale fotovoltaice cu o putere nominală cumulată de aproximativ 10 MW în 2021


Enel X România, parte a Enel X Global Retail, divizia internațională de afaceri a Grupului Enel, care oferă servicii ce accelerează inovarea și conduc tranziția energetică, a proiectat, implementat și pus în funcțiune 25 de centrale fotovoltaice cu o putere nominală totală de aproximativ 10 MW, la nivel național în anul 2021. 

Un număr de peste 23.000 panouri fotovoltaice, acoperind o suprafață totală de peste 50.000 de metri pătrați, echivalentul a mai mult de 10 stadioane de fotbal, au fost instalate în 2021 pentru beneficiarii Enel X. Panourile, cu celule de tip mono-cristalin, au fost montate atât pe acoperișuri, cât și la sol. În premieră, pentru doi dintre clienții săi, Enel X România a instalat sisteme fotovoltaice la sol utilizând panouri fotovoltaice de 650 W, de ultimă generație, cu eficiență ridicată și rezistență crescută la încărcări generate de zăpadă și vânt. 

Centralele fotovoltaice montate asigură o producție anuală de energie electrică de circa 12.000 MWh/an, contribuind la reducerea cu aproximativ 4.000 tone/an a emisiilor de dioxid de carbon. 

Instalarea acestor surse de producție de energie generează economii pentru companiile partenere, prin înlăturarea costurilor asociate transportului și distribuției energiei electrice, precum și a contribuțiilor pentru certificatele verzi și cogenerare. 

„Electrificarea este direcția pe care mizăm în strategia noastră, singura soluție pentru a reduce amprenta de carbon, dar și pentru a susține companiile să devină eficiente din punct de vedere energetic. În plus, economiile obținute în urma implementării de soluții fotovoltaice personalizate, la cheie, pot fi reinvestite în dezvoltarea activităților principale ale clienților noștri. Ne-am propus ca până la finele lui 2025 să ajungem la un portofoliu de peste 75 MW  putere instalată cumulată pentru clienții din zona de business”, a afirmat Mirel Jarnea,  Head of e-Industries, Enel X România. 

În ultimii patru ani, Enel X România a derulat proiecte în urma cărora au fost montate, în total, aproximativ  40.000 de panouri fotovoltaice. Componente precum stații de încărcare a autovehiculelor electrice, soluții de optimizare a consumului energetic și de îmbunătățire a calității energiei, disponibile în portofoliul companiei, îi permit acesteia să livreze soluții integrate, la cheie pentru beneficiari. 

În cursul acestui an, în contextul în care tot mai multe companii se orientează spre soluții care să le eficientizeze consumul de energie și urmăresc reducerea presiunii costurilor pe acest segment, Enel X România estimează posibilități de creștere sporite pe mai multe piețe-cheie, propunându-și să atingă o putere nominală contractată de 20 MW. 

Echipamentele și tehnologiile utilizate de Enel X în cadrul proiectelor au performanțe și fiabilitate ridicate, provenind de la furnizori importanți pentru piața de sisteme fotovoltaice la nivel mondial.

Enel X România are în portofoliu proiecte implementate pentru cele mai importante companii din domeniul   alimentar, auto, echipamente industriale, retail, centre logistice, centre comerciale şi clădiri de birouri. 

Prelungirea automată a valabilității autorizațiilor de construire și a certificatelor de urbanism în starea de alertă: beneficiu sau dezavantaj pentru investitori?

Economistul
-
0
Prelungirea automată a valabilității autorizațiilor de construire și a certificatelor de urbanism în starea de alertă: beneficiu sau dezavantaj pentru investitori?

_________________

Roxana Dudău, Partener Asociat,
Liderul practicii de drept imobiliar, Băncilă, Diaconu și Asociații  

Alexandra Siminiceanu,
Managing Associate Băncilă, Diaconu și Asociații  

Miruna Coderie,
Senior Associate Băncilă, Diaconu și Asociații  

Starea de alertă ce a urmat stării de urgență a fost prelungită prin Hotărâri de Guvern de mai multe ori în ultimul an și jumătate. O parte din aceste Hotărâri, însă, au fost anulate în primă instanță și există, în continuare, pe rolul instanțelor de judecată, mai multe litigii care le contestă legalitatea. În acest context, apare întrebarea legitimă: care va fi efectul anulării hotărârilor de prelungire a stării de alertă asupra valabilității acestor acte administrative?

În starea de urgență, actele cu putere de lege prevedeau că valabilitatea documentelor emise de autorități se menține pe durata stării de urgență. În starea de alertă, au fost adoptate reglementări care introduceau un termen suplimentar de valabilitate de 90 de zile pentru actele emise de autorități, termen ce ar urma să curgă de la încetarea stării de alertă.

Starea de urgență, însă, a intrat în vigoare de la data de 18 martie 2020 și a fost ulterior prelungită, printr-o serie de norme succesive, până la data de 14 mai 2020. Starea de alertă, în schimb, a fost declarată pe 18 mai 2020, odată cu adoptarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 („Legea 55/2020”) și a fost prelungită succesiv, fiind în vigoare și în prezent. 

Conform punctelor de vedere ale autorităților competente cu care ne-am întâlnit în practică, autorizațiile de construire/desființare și certificatele de urbanism își mențin valabilitatea pe toată perioada stării de alertă și pentru încă 90 de zile după încetarea acesteia, întrucât acestea sunt documente eliberate de către autoritățile publice și nu au fost elaborate alte reglementări derogatorii în ceea ce privește autorizarea lucrărilor de construire. Mai mult, această prelungire se aplică inclusiv în cazul autorizațiilor de construire/desființare pentru care s-a depus comunicarea privind începerea lucrărilor. 

Pe de altă parte, nu putem ignora faptul că o parte din Hotărârile de Guvern de prelungire a stării de alertă au fost anulate în primă instanță și că există, în continuare, pe rolul instanțelor de judecată, mai multe litigii având acest obiect. În cadrul uneia dintre aceste proceduri de anulare, Curtea de Apel București a emis sentința nr. 1465/21 octombrie 2021, nedefinitivă, în care reține că anularea Hotărârilor de Guvern de prelungire a stării de alertă presupune și înlăturarea retroactivă a stării de alertă declarate prin acestea. Cu toate acestea, legea contenciosului administrativ prevede că hotărârile judecătorești definitive de anulare a unor acte administrative normative au putere numai pentru viitor.

Prin urmare, având în vedere că dispozițiile legii contenciosului administrativ se aplică autorizațiilor de construire/desființare și a certificatelor de urbanism, ca regulă generală, o eventuală anulare a Hotărârilor de Guvern ar trebui să aibă efect doar pentru viitor și să nu afecteze autorizațiile de construire/desființare și certificatele de urbanism prelungite în baza acestora.

Cu toate acestea, problema anulărilor în instanță a Hotărârilor de Guvern de extindere a stării de alertă nu a fost soluționată definitiv de către instanțele de judecată și, cel mai probabil, o hotărâre a instanței supreme asupra cauzelor cu acest obiect nu va apărea înainte de anul 2023. 

Ce trebuie să știe investitorii.

Și, atunci, în condițiile în care o soluție definitivă și, mai ales unitară, nu va fi obținută foarte curând, care ar putea fi efectele unor eventuale anulări: doar pentru viitor, așa cum spun dispozițiile legale sau retroactive așa cum arată interpretările recente ale instanțelor de judecată?

Subliniem că, deși, în aparență, dispozițiile Legii 55/2020 sunt menite să ajute investitorii, practica ne arată că aplicarea acestei legi poate deveni problematică, în special în ceea ce privește certificatele de urbanism, respectiv procedura de autorizare propriu-zisă a executării lucrărilor de construire. 

Astfel, un investitor cu un certificat de urbanism care expiră în perioada stării de alertă se va regăsi în situația în care va mai avea la dispoziție doar un interval suplimentar de 90 de zile (calculate de la încetarea stării de alertă), pentru a obține toate avizele necesare eliberării autorizației de construire. Mai mult decât atât, este posibil ca prin acel certificat de urbanism să se impună și elaborarea unui plan urbanistic zonal (PUZ) sau a unei alte documentații de urbanism în scopul obținerii autorizației de construire. 

Din experiența practică, considerăm că este puțin probabil ca în 90 de zile să fie finalizat procesul de obținere a tuturor avizelor necesare, pentru a putea obține autorizația de construire, mai ales dacă ne gândim că va exista un număr crescut de cereri ce vor fi depuse în perioada imediat următoare expirării stării de alertă. 

Cu alte cuvinte, un investitor se poate afla în poziția de a avea un certificat de urbanism expirat la finele celor 90 de zile de la încetarea stării de alertă, fără să fi obținut autorizația de construire și să fie, astfel, obligat să reia întreaga procedură de autorizare. Mai mult, starea de alertă este, de regulă, prelungită cu încă 30 de zile, însă extinderea se realizează (deja) din inerție și nu există o predictibilitate cu privire la data la care o astfel de prelungire („automată”) nu va mai fi dispusă de către Guvern. În consecință, un investitor nu poate aproxima momentul în care starea de alertă va înceta definitiv, pentru a putea fi pregătit să demareze sau să finalizeze, după caz, obținerea tuturor avizelor necesare sau pentru a solicita prelungirea formală a certificatului de urbanism în temeiul Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. 

În plus, așa cum am menționat şi mai sus, dacă se va menține reglementarea actuală, cel mai probabil la încetarea stării de alertă va exista o supra-aglomerare a autorităților publice competente în scopul eliberării de noi acte ori pentru extinderea valabilității documentelor deja eliberate, ceea ce va îngreuna și mai mult întregul proces de autorizare.

Astfel, avem de pus în balanță două reglementări legislative diferite și cu același obiect: pe de o parte, reglementarea din legislația specială a autorizării executării lucrărilor de construire (Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții) care permite ca certificatele de urbanism și autorizațiile de construire/desființare să poată fi prelungite o singură dată pentru o perioadă de cel mult 12 luni, atunci când investitorul solicită autorității emitente acest lucru, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înaintea expirării duratei respectivelor acte. Dar, pe de altă parte, reglementarea privind starea de alertă (care, cel puțin în accepțiunea autorităților publice ce refuză să dea curs solicitărilor formulate de către investitori de prelungire formală a acestor acte, este derogatorie de la aceste dispoziții legale) prevede prelungirea automată pe durata stării de alertă și pe o perioadă suplimentară de 90 de zile de la încetarea acesteia. 

Și atunci, ce am dori să subliniem este că o prelungire formală cu 12 luni a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare conferă predictibilitate procesului de autorizare și de execuție a lucrărilor de construire, în timp ce prelungirea automată, de la lună la lună, în baza unor hotărâri de Guvern de „perpetuare” a stării de alertă este incertă și impredictibilă pentru un astfel de proces. 

Concluzionând, pentru a permite investitorilor să acționeze cu o previzibilitate și predictibilitate sporită a procedurii de autorizare, e nevoie să existe o prevedere legislativă clară care să permită investitorilor ce doresc cu adevărat continuarea demersului de autorizare a proiectelor de construcții pe parcursul stării de alertă, să opteze pentru prelungirea formală a documentațiilor cu 12 luni, în conformitate cu procedura instituită de Legea 50/1991. Același lucru este valabil și pentru predictibilitatea finalizării lucrărilor de execuție în baza autorizațiilor de construire/desființare care se află în această situație

Rezoluțiile autorităților fiscale pentru 2022 – implicații pentru contribuabili

Economistul
-
0
Rezoluțiile autorităților fiscale pentru 2022 – implicații pentru contribuabili

_________________

Camelia Malahov, Director Taxe Directe,
Victoria Dobre, Manager Senior Taxe Indirecte, Deloitte România, și
Emanuel Bondalici, Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

Administrația fiscală și-a propus, pentru 2022, creșterea ponderii veniturilor din taxe și impozite în PIB, prin eficientizarea colectării, care are la bază atât stimularea conformării voluntare, cât și o serie de măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Planurile anunțate pentru acest an indică faptul că autoritățile au ajuns la concluzia că reforma și digitalizarea administrației fiscale reprezintă combinația optimă pentru atingerea acestui scop. Prin urmare, anul ce tocmai a început se va baza pe acești doi piloni, cu beneficii estimate atât pentru stat, cât și pentru contribuabili, dar și cu eforturi substanțiale de implementare pentru ambele părți. 

O parte dintre măsurile adoptate de autorități, bazate pe soluții digitale de relaționare cu contribuabilii, au intrat deja în vigoare și produc efecte, iar altele sunt le nivel de angajament. 

Spațiul Privat Virtual – termen strâns pentru înrolare

Înregistrarea agenților economici în Spațiul Privat Virtual (SPV) devine obligatorie începând cu luna martie, ceea ce înseamnă că autoritățile fiscale vor recepționa documentele fiscale, centralizat, exclusiv prin intermediul acestui portal. În cazul în care contribuabilii nu îndeplinesc obligația comunicării prin intermediul acestui sistem, iar documentele vor fi depuse în format fizic, pe hârtie, acestea nu vor fi luate în considerare.

Prin urmare, societățile trebuie să se înroleze în SPV până la 1 martie 2022, dată după care comunicarea cu administrația fiscală se va realiza exclusiv online.

O astfel de cerință, deși prezintă beneficii pentru ambele părți implicate, are potențialul de a genera efecte nedorite dacă autoritățile fiscale nu dimensionează corect capacitatea SPV astfel încât să suporte primirea și stocarea unui număr atât de mare de documente. Orice disfuncționalitate în acest sistem informatic ar crea premisele unor situații complicate administrativ, ba chiar ar putea da naștere unor litigii.

RO e-Factura –  momentan axată asupra produselor cu risc fiscal

La nivelul administrației fiscale urmează să fie dezvoltat un sistem de management integrat al riscului, iar primii pași asumați se referă la dezvoltarea și diversificarea surselor de informații care vor sta la baza creării registrului electronic al riscurilor fiscale, iar implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura reprezintă o piesă principală a puzzle-ului reformei sistemului financiar-fiscal.

Sistemul este valabil în prezent doar pentru facturile emise în relația dintre companii și autoritățile publice, dar, începând cu luna iulie, și contribuabilii care furnizează altor companii (B2B) bunuri considerate a fi cu risc ridicat de evaziune fiscală vor emite facturile în sistem electronic, indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu înrolați în registrul RO e-Factura. Astfel, autoritatea fiscală va obține acces imediat la conținutul acestor facturi. La acest moment, categoriile  vizate sunt legume, fructe, băuturi alcoolice, construcții noi, produse minerale (apă minerală naturală, nisip și pietriș), precum și îmbrăcăminte și încălțăminte.

Având în vedere că prin această măsură sunt vizate în principal comportamentele incorecte, este de așteptat ca extinderea acestei obligativități să ocupe un loc important pe agenda autorităților, deoarece, în mod evident, operatorii economici care practică un astfel de comportament nu se vor înrola voluntar în sistem.

Casele de marcat electronice – costul neconformării

Începând cu 30 noiembrie 2021, comercianții, indiferent de dimensiuni, au obligația să utilizeze case de marcat electronice conectate la sistemul ANAF. Autoritățile fiscale vor aplica amenzi de la 8.000 la 10.000 de lei în caz de neconformare cu regulile privind casele de marcat electronice. Mai mult, este de așteptat ca Direcția Generală Antifraudă să facă și în acest an controale, acțiuni efectuate în baza analizelor de risc ce vor avea în vedere prevenția acțiunilor de fraudă, dar și îndrumarea contribuabililor.

e-Transport – va permite ANAF monitorizarea în timp real

Ministerul Finanțelor a anunțat că va introduce un nou sistem electronic național de monitorizare a transporturilor de bunuri de pe teritoriul României. Prin intermediul acestui sistem, contribuabilii vor declara anticipat ruta de deplasare a bunurilor deținute dintr-un loc în altul, astfel că, la momentul controalelor efectuate de organele abilitate pe căile de transport, acestea să poată verifica dacă informațiile din teren sunt în conformitate cu declarația din sistem. Astfel, transporturile de bunuri pe teritoriul național vor fi monitorizate de către ANAF prin intermediul sistemului informatic. 

Procedura de aplicare a sistemului e-Transport urmează să fie stabilită printr-un ordin al ministrului finanțelor care trebuie emis până la finalul lunii ianuarie.

Primul an pentru aplicarea SAF-T

Începând cu acest an, marii contribuabili au obligația să efectueze raportările prin depunerea fișierului de control fiscal SAF-T (declarația D406). 

Contribuabilii care se încadrau în această categorie la 31 decembrie 2021 sunt obligați să raporteze astfel începând cu luna ianuarie, iar cei care sunt încadrați începând cu anul 2022, din luna iulie. În ambele situații, societățile beneficiază de o perioadă de grație de șase luni.

Deși, teoretic, noul mecanism este aplicabil începând cu 1 ianuarie, practica arată că, până în prezent, o bună parte dintre contribuabilii vizați în prima etapă nici nu au demarat procesul de pregătire pentru această raportare.

Inspecții și controale fiscale – care sunt așteptările?

Anul 2022 va consemna, cu certitudine, o intensificare a inspecțiilor și controalelor fiscale, având în vedere obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin Strategia ANAF 2022-2024, care implică o majorare cu 10% a numărului de inspecții fiscale în acest interval. Totodată, controlul documentar la distanță ar urma să reprezinte 30% din totalul verificărilor în 2022 și 60%, în 2025.

Pe lângă creșterea numărului de inspecții fiscale, este anticipată și o majorare semnificativă a verificărilor documentare efectuate de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală, care, încă de la finalul anului 2020, au posibilitatea ca, în situații excepționale, să emită decizii de impunere. Desigur, o astfel de practică riscă să creeze un conflict între atribuțiile Direcției Antifraudă și cele ale autorităților competente să efectueze inspecții fiscale, aspect care, la rândul său, ar fi tranșat cel mai probabil în instanță.

În concluzie, planurile autorităților pentru acest an și măsurile anunțate pentru punerea lor în practică sunt în conformitate cu așteptările mediului de afaceri referitoare la digitalizarea administrației fiscale, cu scopul de a spori transparența relației dintre stat și contribuabili, de a identifica din timp comportamentele neconforme și, în final, de a majora veniturile din impozite și taxe la bugetul de stat prin creșterea conformării voluntare și reducerea evaziunii fiscale. Însă toate aceste măsuri prezintă eforturi semnificative de implementare pentru ambele părți, astfel că reglementările și procedurile trebuie să fie atent elaborate, iar aplicarea lor, analizată intens de către contribuabili. 

Tipografia Rottaprint, afaceri de 26 milioane de euro în 2021

Florin Antonescu
-
0
Tipografia Rottaprint, afaceri de 26 milioane de euro în 2021

Rottaprint, cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile în România, anunță că „a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 26,2 milioane de euro, în creștere cu 5% față de anul precedent. Pe parcursul anului trecut, tipografia Rottaprint a derulat investiții de circa 1,5 milioane de euro care au vizat atât dezvoltarea infrastructurii logistice prin achiziția și reînnoirea de utilaje tehnologice de ultimă generație, optimizarea produselor, dar și realizarea producției într-un mod sustenabil cu un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător. 

În 2022, compania are în plan să continue investițiile, alocând aprox. 1 milion de euro pentru creșterea calității produselor, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru echipa Rottaprint, dar și în procesul de digitalizare a operațiunilor”. 

Cristi Nechita-Rotta (foto), director general al Rottaprint: „Pentru anul acesta, ne dorim în continuare să fim aproape de partenerii noștri și să le oferim susținerea noastră în identificarea celor mai potrivite soluții sustenabile pentru produsele lor. De altfel, printre direcțiile strategice de business pe care ni le propunem în 2022 se află reducerea impactului producției asupra mediului înconjurător, dar și creșterea procentului de digitalizare în cadrul companiei”.

Rottaprint subliniază că „volumul total al producției în 2021 a ajuns la 126 milioane de metri liniari tipăriți. În topul industriilor care au solicitat cel mai des serviciile companiei anul trecut s-au aflat industria alimentară, în principal producția de carne, de lapte și înghețată, urmată de industria chimică și de cea farmaceutică. Totodată, cele mai solicitate produse în 2021 de către clienții din portofoliul Rottaprint au fost: etichetele autoadezive, capacele de aluminiu, etichetele shrink sleeve, manșoanele de înghețată, dar și ambalajele flexibile, inclusiv folii de alimente care necesită ambalare în atmosferă modificată sau vid. 

Anul trecut, Rottaprint a aniversat trei decenii de la înființare, perioadă în care a produs peste 1,3 miliarde de metri liniari de etichete și ambalaje flexibile. În cei 30 de ani de activitate continuă, tipografia Rottaprint a înregistrat o creștere medie anuală a cifrei de afaceri de 22%. 

De la înființarea companiei în anul 1991, echipa de specialiști Rottaprint a dezvoltat aprox. 15 produse principale și nenumărate soluții inovatoare pentru diferite domenii precum: alimente și băuturi răcoritoare, vinuri și băuturi alcoolice, automotive, cosmetice și îngrijire personală, detergenți și îngrijirea casei, logistică, sănătate și suplimente alimentare. De asemenea, Rottaprint este prima companie din România care a început să producă produse precum capace de aluminiu, etichete shrink sleeve, manșoane de înghețată și să insereze automat etichete antifurt EAS sub etichetele autoadezive.

Cu o experiență de 30 de ani, compania cu sediul în Apahida, jud. Cluj, deține în prezent 2 centre logistice în România: Brașov și Ilfov și 2 centre logistice în Ungaria și Germania, în care lucrează peste 280 de angajați. În 2021, Rottaprint a livrat produse în 10 țări din Europa și Asia”.

Mihai Voicu, ales președinte al asociației Berarii României

Florin Antonescu
-
0
Mihai Voicu, ales președinte al asociației Berarii României

Asociația Berarii României l-a ales în funcția de președinte pe Mihai Voicu (foto), director general al companiei Bergenbier SA, parte a grupului Molson Coors. Noul președinte și-a preluat funcția la 1 ianuarie 2022, preluată de la Paul Barnett, președinte al Ursus Breweries.

Mihai Voicu: „Sunt onorat să preiau funcția de președinte al Asociației Berarii României care revine Bergenbier pentru a șasea oară. Încep acest mandat cu determinarea de a continua proiectele derulate de Asociație, orientate spre dezvoltarea durabilă a sectorului berii și către promovarea unui consum responsabil. Aștept cu încredere să colaborez cu toți partenerii noștri pentru a consolida impactul pozitiv al berii în economia locală și în viețile consumatorilor, în ciuda contextului dificil sanitar, social și economic care se anunță și în 2022”.

Berarii României subliniază că „Mihai Voicu este director general la Bergenbier SA din martie 2020. S-a alăturat grupului Molson Coors în urmă cu mai bine de 11 ani, deținând anterior pozițiile de General Manager la Kamenitza Brewery Bulgaria și director de vânzări la Bergenbier SA”.

Asociația Berarii României reamintește că de 18 ani „reprezintă vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competițional transparent, să asigure un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere. Începând din 2008, Asociația Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles.

Membrii săi actuali sunt importanți producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries și Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei șase producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt România și Asociația Producătorilor de Hamei din România.

Industria berii pune un accent deosebit pe managementul sustenabilității, în sensul eficientizării consumului de apă și de energie în producţia de bere sau în reducerea amprentei de CO2. De asemenea, este sectorul economiei cu cea mai mare pondere de ambalaje reutilizabile puse în circulație voluntar”.

Knauf Insulation achiziționează fabrica de vată minerală de sticlă Gecsat

Florin Antonescu
-
0
Knauf Insulation achiziționează fabrica de vată minerală de sticlă Gecsat

Compania Knauf Insulation, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața materialelor izolante, parte a Grupului Knauf, anunță semnarea contractului de achiziționare a fabricii de vată minerală de sticlă Gecsat SA din Târnăveni, județul Mureș, cu scopul de susținere a livrărilor „către clienții Knauf Insulation din piețele în continuă creștere din România, Europa de Est și Comunitatea Statelor Independente (CSI)”. 

Dominique Bossan

Dominique Bossan, CEO Knauf Insulation Europa/Orientul Mijlociu/Asia, membru al Comitetului de management al Grupului Knauf: „Achiziția fabricii din România va sprijini obiectivele de creștere ale Knauf Insulation și va oferi o capacitate suplimentară pentru a răspunde cererii tot mai mari pentru soluțiile noastre de izolare în regiune. Knauf Insulation intenționează să investească în tehnologii de ultimă oră și să modernizeze fabrica din România prin alinierea proceselor de fabricație la standardele noastre, asigurând soluții de cea mai înaltă calitate pentru clienții noștri, oferind în același timp cele mai sigure condiții de lucru posibile pentru angajați, dar și cele mai înalte standarde de responsabilitate ecologică, în conformitate cu angajamentul nostrum Pentru o lume mai bună.”

Adrian Garofeanu

Adrian Garofeanu, director general Knauf Insulation România și Bulgaria: „Fiind o afacere de familie, cu Menschlichkeit (Umanitate) drept una dintre valorile noastre de bază, este foarte important pentru noi să fim un bun angajator, dar și un exemplu bun pentru comunitățile locale în care activăm. În fiecare etapă a procesului de achiziție și de modernizare a  fabricii, Knauf Insulation va lucra îndeaproape cu echipele din fabrică, comunitatea locală și autoritățile”. 

Knauf Insulation anunță că după încheierea tranzacției, „are în plan să investească în retehnologizarea liniei de producție din Târnăveni la standardele Knauf Insulation pentru a produce vată minerală din sticlă cu tehnologia inovativă ECOSE®.    

Soluțiile Knauf Insulation cu tehnologia ECOSE® dețin certificarea Eurofins Indoor Air Comfort Gold pentru calitatea aerului din interior, oferă proprietăți excelente de izolare termică, fonică și protecție la incendiu și sunt fabricate din sticlă reciclată până la 80%. Vata minerală de sticlă Knauf Insulation cu tehnologia ECOSE® este prima din categoria produselor de vată minerală care este certificată oficial în Europa cu eticheta DECLARE”.

Knauf Insulation accentuează că achiziția „face parte, de asemenea, din angajamentul pe termen lung al Grupului Knauf de a-și dezvolta divizia de produse de izolație pentru a furniza soluții mai bune în construcții și pentru a răspunde provocărilor de eficiență energetică din următorii ani, în conformitate cu angajamentul companiei „Pentru o lume mai bună”. Strategia de sustenabilitate Knauf Insulation „Pentru o lume mai bună” are la bază viziunea companiei de a conduce schimbarea spre soluții de izolare mai bune, care susțin eficiența energetică a clădirilor (inclusiv nZEB – nearly Zero Energy Building, programul Casa eficientă energetic etc).

Produsele Knauf Insulation economisesc energie, reduc emisiile și se asigură că clădirile sunt sigure pentru mediu și mențin oamenii sănătoși și în siguranță. Cu peste 40 de ani de experiență în industria de izolații, compania are în prezent peste 5.500 de angajați din 40 de țări și 27 de unități de producție în 15 țări”. 

Knauf Insulation reamintește că „face parte din Grupul Knauf care are aproximativ 35.000 de angajați în întreaga lume, cu peste 250 de fabrici în peste 90 de țări și vânzări de 10 miliarde de euro în anul 2020. Grupul Knauf a fost fondat în 1932 și rămâne o companie independentă de familie, a cărei valori se bazează pe Parteneriat, Angajament, Antreprenoriat și Menschlichkeit (Umanitate).

Prezent din 2008 în România, Knauf Insulation este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața materialelor izolante, cu un portofoliu ce include vată minerală de sticlă, vată minerală bazaltică și plăci din fibre de lemn (Heraklith). Pe piața din România, Knauf Insulation este unul dintre principalii furnizori de vată minerală cu un portofoliu de produse complex, potrivit pentru toate tipurile de construcții: izolații mansarde, termoizolare fațade, pereți de compartimentare, acoperișuri plate și multe altele”.

Gecsat SA este caracterizat ca „un producător local de vată minerală din sticlă din România, cu capital integral privat, 100% românesc. Fondată în 1918 la Târnăveni, cu o istorie de peste 100 de ani, fabrica a fost de-a lungul timpului specializată în producerea diverselor articole de sticlă. Având în vedere importanța izolației termice și a eficienței energetice a clădirilor, în anul 2007 Gecsat S.A. a investit într-o linie de producție a vatei minerale de sticlă”.

 

 

Răspuns prompt al autorităților la solicitările industriei transporturilor

Florin Antonescu
-
0
Răspuns prompt al autorităților la solicitările industriei transporturilor

Autoritățile statului au răspuns prompt semnalelor lansate de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) privind efectele economice ale iminentei intrări în vigoare a reglementărilor europene referitoare la întoarcerea acasă a camioanelor. Transportatorii rutieri subliniază în acest sens:

„Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR mulțumește Ministerului Afacerilor Externe – MAE, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii – MTI și Guvernului României pentru răspunsul prompt la solicitările industriei transporturilor rutiere, prin intervenția României depusă de MAE la Curtea de Justiție a Uniunii Europene – CJUE pentru suspendarea măsurii întoarcerii acasă a camioanelor prevăzute prin Pachetul Mobilitate 1, ținând cont de fundamentarea MTI și cu aprobarea Guvernului României.
Reamintim că obligația întoarcerii acasă a camioanelor a fost introdusă prin Regulamentul 1055/2020 de modificare a normelor de acces la profesie și la piața europeană de transport rutier de mărfuri care prevăd aplicarea acestei obligații din 21 februarie 2022. Aplicarea prevederilor discriminatorii ale Pachetului Mobilitate 1, precum obligația întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni începând din acest an, amenință grav competitivitatea și chiar supraviețuirea industriei transporturilor rutiere din România, fapt evidențiat atât de studiul UNTRR realizat de KPMG în 2020 imediat după publicarea Pachetului Mobilitate 1, cât și de studiul Comisiei Europene – CE publicat în 2021.


Menționăm că studiul KPMG – Analiza de impact a modificărilor Pachetului Mobilitate 1 asupra sectorului de transport rutier de marfă din România (2020), solicitat de UNTRR, a fost transmis și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în vederea utilizării datelor colectate pentru fundamentarea cererii de suspendare a obligației întoarcerii acasă a camioanelor din februarie 2022. De asemenea, acest studiu a fost utilizat pentru fundamentarea acțiunii UNTRR și a transportatorilor rutieri români la CJUE privind anularea obligației întoarcerii acasă a camioanelor, acțiune sprijinită de Guvernul României. Studiul KPMG evidențiază faptul că aplicarea măsurii întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni va conduce la o scădere cu 4,5 miliarde euro a veniturilor din transportul rutier internațional de marfă, estimând totodată că peste 50% din transportatorii români care operează transporturi rutiere internaționale în UE (crosstrade și cabotaj) fie își vor întrerupe activitatea, fie își vor muta operațiunile în alte State Membre.


TotodatĂ, Studiul Comisiei Europene privind întoarcerea acasă a camioanelor (2021) confirmă impactul negativ major al acestei măsuri asupra transportatorilor rutieri Est-Europeni și asupra mediului, semnalat de UNTRR.  Studiul CE evidențiază faptul că noile curse suplimentare de întoarcere acasă a camioanelor ar putea genera o creștere a costurilor de până la 11.000 EUR pe vehicul pe an (o creștere de aproximativ 10% față de situația actuală) – în medie pentru transportatorii stabiliți în țările din Europa de Est care operează în țările din Europa de Vest.
Deși în urma publicării studiului CE privind întoarcerea acasă a camioanelor, DG MOVE a pregătit o propunere de modificare a regulilor de acces la profesie, această inițiativă nu a avut niciun rezultat, așteptându-se deciziile Curții de Justiție UE cu privire la acțiunile în curs depuse la CJUE, care însă cel mai probabil vor fi cunoscute în a doua jumătate a anului 2022/2023, deci după intrarea în vigoare a măsurii întoarcerii acasă a camioanelor din februarie 2022.


În acest context, apreciem promptitudinea Guvernului României care a răspuns solicitării UNTRR și a realizat demersuri suplimentare la CJUE pe 05.01.2022 solicitând suspendarea aplicării întoarcerii acasă a camioanelor din februarie 2022, până la o decizie CJUE privind anularea acestei obligații discriminatorii, aducând prejudicii grave transportatorilor rutieri români și economiei României. 

UNTRR apreciază în mod deosebit implicarea activă a Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în realizarea acestui demers de apărare a intereselor transportatorilor rutieri români în fața CJUE și solicită autorităților române să continue să realizeze toate demersurile legale utilizând toate mijloacele necesare pentru a anula prevederile abuzive ale Pachetului Mobilitate 1 privind obligația întoarcerii acasă a camioanelor la 8 săptămâni.”

Piața M&A din România a înregistrat o revenire puternică în 2021

Economistul
-
0


Activitatea M&A din România a înregistrat o revenire puternică în 2021 față de 2020, atât ca valoare, cât și ca număr al tranzacțiilor. Valoarea totală a tranzacțiilor M&A în 2021 a fost de 6,2 miliarde de USD (5,2 miliarde de euro), cu 32% mai mult decât în anul anterior, la un volum de 178 de tranzacții, evidențiind încrederea solidă a investitorilor în mediul de afaceri din România și în redresarea acestuia post-Covid, în special în a doua jumătate a anului.

Transparența pieței rămâne redusă, valoarea tranzacțiilor fiind anunțată doar pentru aproximativ o treime dintre acestea. Valoarea medie a tranzacțiilor din categoria de peste 100 milioane USD a fost de 404 milioane USD , marcând o creștere de 17% față de anul precedent. Pentru categoria tranzacțiilor de sub 100 milioane de USD, valoarea medie a fost de 15 milioane de USD, în scădere cu 12% comparativ cu 2020. Valoarea medie mai mică pentru tranzacțiile de sub 100 milioane de USD are ca principală cauză faptul că cele mai multe fuziuni și achiziții au avut loc în sectoarele de tehnologie și agricultură, prelucrarea alimentelor și produselor alimentare, unde 93% dintre tranzacții au fost sub această valoare.  

Tranzacțiile strategice au reprezentat 90% din activitatea M&A din 2021, în timp ce capitalul privat a fost responsabil pentru restul activității prin intermediul unui număr mic de tranzacții (numai 17 în total în 2021). În pofida ponderii mici în activitatea M&A totală, fondurile de capital privat rămân active în România și preconizăm că se vor înregistra creșteri ale nivelului de activitate în anii următori, având în vedere dimensiunea oportunităților  din piață și alocările suplimentare către clasele de active din partea fondurilor de pensii (pilonul II). 

Tranzacțiile pe plan intern, care continuă să reprezinte mai bine de jumătate din activitatea M&A din România (54%), au crescut cu 35% în 2021 față de 2020. România rămâne o destinație de investiții atractive pentru străini, intrările de capital reprezentând 41% din totalul tranzacțiilor. Cei mai activi investitori străini au provenit din SUA (11 tranzacții), Germania, Franța și Elveția (câte 5 tranzacții), urmați de cei din Marea Britanie (4 tranzacții), Italia și Polonia (cu 3 tranzacții fiecare). Investițiile românești în străinătate rămân modeste, reprezentând numai 5% din activitate, un nivel practic neschimbat față de 2020 din perspectiva numărului de tranzacții. 

Sectoarele tehnologiei, imobiliar, al produselor de consum și comerțului cu amănuntul au fost cele mai active în 2021, înregistrând 72 de tranzacții în total, adică o creștere de 50%, de la 48 de tranzacții în 2020. Tranzacțiile din sectorul tehnologiei s-au dublat în 2021, iar cele din sectoarele imobiliar, al produselor de consum și comerțului cu amănuntul au crescut cu 35% față de anul precedent. S-au remarcat, de asemenea, intensificări ale activității de fuziuni și achiziții în energie și utilități (încurajate în principal de domeniul energiei regenerabile și de tranziția verde) și în agricultură, prelucrarea alimentelor și a produselor alimentare. 

Principalele trei tranzacții ale anului 2021 au fost:

  • Achiziția participației de 50% a ExxonMobil în proiectul offshore Neptune Deep de către Romgaz, cu 1,07 miliarde USD
  • Achiziția participației rămase de 46% în cadrul Globalworth Real Estate Investments Ltd, o companie de investiții imobiliare cu sediul în România și listată la Bursa de Valori din Londra, de către un consorțiu de companii din Luxemburg (CPI Property Group – Aroundtown), la un preț aproximativ de 844 milioane USD
  • Achiziția operatorului român de jocuri de noroc MaxBet de către fondul de capital privat britanic Novaplina Capital, pentru 296 milioane USD

Deși nu s-a încadrat în criteriile de includere în Barometrul M&A realizat de EY, merită remarcată și cea mai recentă rundă de atragere de fonduri a UiPath, compania de tehnologie înființată în România și listată în SUA, care a obținut alte 750 milioane USD din această rundă, ajungând la o valoare post-investiție de 35 miliarde de USD.

Anul 2021 a fost nu numai un solid pentru activitatea M&A, ci a marcat şi un record pentru listările de titluri de capital și obligațiuni. Obligațiunile corporative au luat partea leului în materie de listări, cu un total de 29 de noi emisiuni, cu valoarea totală de 1,1 miliarde USD. Pe segmentul titlurilor de capital, în 2021 s-au înregistrat 23 de listări noi, dintre care trei IPO-uri pe piața principală, în valoare totală de 219 milioane USD. Interesul față de listările pe segmentul alternativ, AeRO, a fost de asemenea mare, cu 20 de lansări noi, în valoare totală de 57,5 milioane USD. Tehnologia, produsele de consum și comerțul cu amănuntul au fost principalele sectoare vizate de activitatea IPO.

Peter Latos(foto), liderul departamentelor de Consultanţă şi Strategie şi Tranzacţii, EY România: „Preconizăm că activitatea M&A în România se va intensifica și mai mult în 2022, în condițiile în care șefii de companii continuă să caute oportunități pentru a accelera transformarea acestora și pentru a își consolida poziția pe piață. Cu toate acestea, în contextul intensificării concurenței pentru activele de înaltă calitate, cresc așteptările vânzătorilor în materie de preț și va fi important pentru șefii de companii să mențină o abordare riguroasă în ceea ce privește deciziile de evaluare a investițiilor, având în vedere adversitățile inflaționiste – sub forma creșterii prețului energiei, salariilor, a costurilor cu materia primă și a ratelor dobânzii, pe lângă actualele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, provocate de pandemie. Implementarea Mecanismului pentru redresare și reziliență, în valoare de 29 miliarde de euro, care în România vizează în principal tranziția verde (41%) și tranziția digitală (21%), va încuraja, la rândul său, activitatea M&A în anii următori”.

1...1.1251.1261.127...1.969Pagina 1.126 din 1.969