Liberalizarea Pieţei de Energie. Agonie şi extaz

0

_________________

Jack Cutişteanu

Piaţa de Energie şi de Echilibrare nu a existat şi nu exista nici azi în România .

Ce există, este un Concept neverificat la vremea lui, concept cumpărat de ANRE (!?) de la un Consultant străin, prin 2005. Concept spun, pentru ca e un unicat care la vremea aceea și după, nu a fost verificat  în  timp, în funcţionare, nicicând, niciunde în altă parte.

De 15-16 ani trăim și lucrăm în baza acestui concept adăugind sau modificând cu ajutorul ANRE, prevederi, asa cum învățăm din practica curentă.

 Să nu uităm, în 2005 când s-au introdus Reglementarile pentru Piaţa de Energie şi  Piaţa de Echilibrare nici ANRE-ul şi nici noi cei din Piaţa de Energie, nu ştiam mare lucru despre reglementarea pieţei. Ne orientam după bunul simţ,  teoria sistemelor electromagnetice şi legile de circulați .

Îmi aduc aminte, prin 2005 am vrut să fac o anumită tranzacție. Nu exista nicio Reglementare pentru acel tip de tranzacție. M-am adresat ANRE. Prețedinte era dl. profesor, ing. I. Lungu. Am întrebat în scris ANRE dacă pot face acea tranzacție. Dl. Lungu a adunat Comitetul de Reglementare punând întrebarea: „Ce facem cu asta?” N-au avut încotro și au conceput o nouă Reglementare care acoperea cazul în speță și alte cazuri  posibile, derivate mai mult sau mai puțin din cazul de bază.

De aici plecând piața s-a dezvoltat, ANRE a învățat, noi jucătorii din piață am prins curaj, consumatorii au început să creadă că e adevărat, că pot avea furnizor privat și să nu stea captivi la Electrica. 

Îmi mai vine în minte o scenă. Se întâmpla în 2005, în biroul aceluiași domn I. Lungu, pe atunci Director cu furnizarea la Electrica. Prezenți eram, reprezentanții Arcelor Mittal, dl. Harak Banthiya cu încă două persoane, dl. Lungu cu adjunctul său și eu. Subiectul era furnizarea energiei consumatorului Arcelor Mittal de către doi furnizori diferiți. Nici unul dintre noi nu știa în subiect mai mult decât ceilalți. A durat cam 2 ore, ne-am înțeles, pentru că toți voiau să se facă și s-a plecat la drum. Atunci am conceput Contractele de furnizare, în care s-a specificat cine este back-up cui și când. Apoi  Petprod a fost furnizor unic pentru Mittal Galați timp de 5,5 ani.

Astăzi Piața de Energie este mare, dinamică cu reguli clare și jucători pe măsură. 

E loc de mai bine? 

Sigur.

Prin 2005 ANRE a cumpărat de la un Consultant străin un concept de „Piața de Energie și Echilibrare”. La baza acestui concept stă împărțirea producătorilor după tipul de combustibil: cărbune, păcură, nucleară, vânt, lumină etc. 

O MARE PROSTIE! Produsul final este același: energia electrică, MWh tehnologia de producție și deci prețul de producție e diferit. Ori noi am decis să scoatem pe piață energie după tipul de combustibil. Cum să fie competiție?

O să spuneți: „cum trebuia să se facă, deșteptule?” 
Păi, să se scoată la vânzare pachete cantitate preț care să le cuprindă pe toate. Toată lumea vindea, toată lumea câștiga.  Pare democratic, nu? 

Eu cred că da. Sigur metoda putea fi făcută mai sofisticat, dar plecai de la o stare de fapt reală nu impuneai  vânzare aceluiași produs la prețuri diferite cu origini diferite etc. 

A apărut apoi moda „liberalizării prețurilor”. Adică cum liberalizare? Păi fiecare vinde cât, cum și cui poate. Deviza era „piața va face curățenie și va ordona funcționarea după regulile ei, ale Pieței Libere de Energie, de la Producător, la Transportator, la Distribuitor, la Furnizor, la Consumator.

Concurența, concurența, și-au dat seama într-un târziu adepții Pieței Libere, dar nu se poate peste tot. Producătorii erau în proporție de peste 90% de stat! Statul câștiga la prețuri mari. Concurența duce la scăderea prețurilor. Și apoi cum vrei să se concureze Statul cu Statul? E un non sens. Trebuie să trăiască toți și să trăiască bine.

Bine, bine, dar pe consumator cine-l apară? ANRE a răspuns de îndată. NOI! 

Și așa a fost până mai ieri.  ANRE–ul a obosit să apere consumatorul și s-a pornit să apere…   Producătorul!

Din vânzarea e.e. statul câștigă, și nu puțin. Impozite, TVA, accize, etc. Statul este interesat ca prețurile să fie mari.

Și uite așa ajungem ca prețurile în România să fie printre cele mai mari, dacă nu cele mai mari, din Europa!

Între timp am și privatizat distribuțiile . În „Lege” scria că trebuiesc privatizate Distribuțiile numai unor firme private, de profil, care să aducă plus valoare, să facă investiții și să ne scoată în lume.

Așa au apărut ENEL (firma cu capital de stat), CEZ (firma cu capital de stat), E ON (firma cu capital de stat – există un Land care este acționar majoritar cred).  

Să revenim la prețuri.

Liberalizarea Pieței a dus la creșterea prețurilor la consumator 

Cum altfel?!

Ministerul Energiei s-a trezit să apere consumatorii casnici și industriali și a decis PLAFONAREA PREȚURILOR LA PRODUCĂTOR.  A stabilit el, Ministerul, și plafoanele, cu 20-30% mai mari decât cele din piața libera!? Asta suna a invitație la CREȘTERE A PREȚURILOR NU LA PLAFONAREA LOR. Ministerul Energiei a ratat ocazia de a controla Piața într-o perioadă tulbure, așa cum era de așteptat. E nepricepere, e neputință, e … Ce e?

Se mai poate repară ceva pentru domolirea prețurilor la energie? 

Cred că da. 

Să revenim pentru o perioadă, eu zic de doi ani, la prețuri reglementate și să pregătim liberalizarea pieței, asa cum trebuie. În situații excepționale se impun măsuri excepționale. Nu vom mai fi campionii liberalizării pieței de energie, dar vom salva consumatorii casnici și industriali. Ne vom salva pe noi înșine!

Statistici Revolut: În 2021, românii au redescoperit plăcerea de a călători și de a socializa la restaurant sau cafenea

0


Creșterea sumelor alocate de români călătoriilor, divertismentului și ieșirilor la restaurante și cafenele, reluarea treptată a obiceiului de a face cumpărături direct din magazine, menținerea preferinței pentru plățile digitale – acestea sunt doar câteva dintre tendințele de anul trecut, așa cum rezultă din tranzacțiile realizate de cei peste 1,5 milioane de clienți ai super-aplicației Revolut pe plan local. Pe parcursul anului 2021, românii au realizat un număr record de tranzacții prin super-aplicația Revolut – 107 milioane, iar volumul total al tranzacțiilor a crescut cu 19,5% față de 2020.

Anul 2021 a confirmat faptul că super-aplicația financiară Revolut este o soluție preferată de tot mai mulți români pentru a-și gestiona bugetul personal și pe cel al familiei, pentru a face achiziții utile în casă, pentru a călători sau a petrece timpul liber într-un mod plăcut. Practic, în 2021, unul din cinci utilizatori români a utilizat aplicația Revolut cel puțin o dată pe zi, pentru a efectua o plată, un transfer instant sau o achiziție, iar baza noastră de clienți activi a crescut cu 43% anul trecut și cu 84% față de ultima lună de normalitate pre-pandemică (februarie 2020). Le mulțumim clienților pentru încrederea și pentru entuziasmul cu care au îmbrățișat serviciile noastre și dorim să îi asigurăm că vom continua să inovăm și  să adăugăm  produse și servicii relevante în super-aplicația noastră pentru a-și putea administra serviciile financiare cât mai facil, conferind în același timp predictibilitate și mai mult control asupra propriilor bani”, a declarat Gabriela Simion (foto), Revolut Romania Branch Head. 

Cheltuielile de călătorie au depășit nivelul din 2019

Anul trecut, clienții Revolut din România au cheltuit cel mai mult la cumpărături (20% din volumul total tranzacționat), pentru a achiziționa alimente și bunuri de uz casnic din supermarket-uri (15%) și pentru divertisment (14,7%). Cele mai mari creșteri de buget au fost înregistrate, comparativ cu 2020, pentru categoria cheltuieli generale (+326%), pentru divertisment (+123%) și călătorii (+111%). 

În general, cumpărăturile clienților Revolut din România au fost pe un trend ascendent în 2021, indiferent de categoria de bunuri și servicii achiziționate, dar cele mai multe tranzacții au fost înregistrate pentru mărfurile alimentare și pentru serviciile de mobilitate (transporturi). Peste 30 de milioane de tranzacții au fost efectuate în magazine alimentare și supermarket-uri, cu o valoare totală a tranzacțiilor de 310 milioane EUR, urmate de tranzacțiile pentru servicii de transport – 19,4 milioane de tranzacții (+73% față de 2020) și 179 milioane EUR. Mobilitatea a fost în creștere și raportat la 2019, românii efectuând de patru ori mai multe tranzacții în 2021 față de anul anterior pandemiei, pentru a achita servicii de transport. 

Datele Revolut mai arată că, în 2021, apetitul românilor de a călători și de socializa a început revină treptat la cotele de dinainte de pandemia COVID-19. Anul trecut, utilizatorii români au cheltuit pentru călătorii peste 126 milioane EUR, adică dublu față de bugetele alocate acestei categorii de cheltuieli, în 2020, și cu 80% mai mult decât în 2019. De asemenea, cheltuielile clienților Revolut cu serviciile de tip restaurant (cafenele, baruri, restaurante) s-au apropiat de 180 milioane EUR, o creștere cu 103% față de 2020 și cu 150% față de anul 2019. 

Cumpărăturile direct din magazine își revin treptat,
iar plățile digitale sunt preferate 

Restricțiile impuse de autorități de-a lungul anului 2021, mai ales în timpul valului 4 al pandemiei COVID-19, au influențat comportamentul de consum al românilor și, implicit, modul de utilizare a serviciilor Revolut. 

Cea mai mare parte a anului, plățile online au fost superioare ca număr de tranzacții și ca volume tranzacționate față de plățile fizice, exceptând perioada de vară (iunie-septembrie), în care au fost anunțate măsuri de relaxare. Pe parcursul celor 12 luni, 51% din sumele tranzacționate prin platforma Revolut de către clienții români au făcut obiectul plăților digitale, în timp ce 49% au fost plăți fizice. 

Prin prisma raportului plăți fizice/ plăți digitale, iulie 2021 a fost luna record, cu 57,5% din cheltuielile realizate de clienții Revolut înregistrate în punctele de vânzare ale comercianților și doar 42,5% plăți digitale. În schimb, în noiembrie, pe fondul reluării restricțiilor sanitare, dar și  ca urmare a campaniilor pentru sezonul sărbătorilor, comerțul digital a atras 58,4% din totalul sumelor tranzacționate, în timp ce plățile fizice doar 41,6%. La nivelul anului 2021, volumul total al plăților digitale a fost cu 86,5% mai mare față de 2020, în timp ce plățile fizice au crescut cu 56%, față de primul an de pandemie. 

Din datele procesate de super-aplicația Revolut, se poate vedea că plățile digitale au fost preferate pentru tranzacții cu valori medii mai mari (29 EUR/ tranzacție efectuată digital vs. 15 EUR tranzacție fizică), tendință remarcată și în 2020 (29,6 EUR/ tranzacție efectuată digital vs. 15 EUR/ tranzacție fizică).  

Cea mai spectaculoasă creștere au înregistrat-o, însă, plățile cu telefonul, care au progresat de aproape 5 ori ca număr de tranzacții, în 2021 față de 2020, și de 4 ori ca sumă totală tranzacționată. Valoarea medie a unei tranzacții cu smartphone-ul, în 2021, a fost de aproximativ 97 EUR. 

    În privința retragerilor de la ATM, sumele tranzacționate și numărul total al tranzacțiilor au continuat să crească, în 2021 comparativ cu 2020, deși raportul între numărul tranzacțiilor cu numerar și al celor fără cash tinde să favorizeze modalitățile electronice sau digitale de tranzacționare. Retragerile de la ATM-uri au reprezentat 5% din totalul tranzacțiilor, la nivelul anului.   

Profilul cumpărătorului prin Revolut, în 2021

    Așa cum arată statisticile Revolut, un utilizator român care a folosit intens serviciile super-aplicației pentru plăți cu cardul, anul trecut, are următoarele caracteristici: provine din segmentul de vârstă 25-34 de ani (33%), locuiește în București sau într-unul dintre orașele mari (Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov), face aproximativ 16 tranzacții /lună, prin intermediul Revolut, în principal pentru cumpărături zilnice de produse alimentare (Mega Image, Lidl, Kaufland, Carrefour, Auchan), transport și servicii conexe (Bolt, Uber, OMV), shopping (Emag), servicii de livrări mâncare (Glovo, Food Panda), dar și pentru călătorii (Booking). 

Agenția Ideologiq, cifră de afaceri în creștere cu 55% în 2021 față de 2020

0

Agenția de marketing și tehnologie Ideologiq anunță încheierea anului 2021 cu o creștere a cifrei de afaceri cu 55% a, comparativ cu anul precedent: „Afacerile agenției de pe parcursul anului trecut au depășit 2,2 milioane de euro. Extinderea operațiunilor pe teritoriul Greciei și Croației și respectiv, a serviciilor din portofoliu sunt factori care au contribuit la creșterea organică a rezultatelor din ultimul an. Pentru anul 2022, Ideologiq și-a propus atingerea unei cifre de afaceri de 2,5 milioane de euro”.

Adrian Ichim, fondator și partener Ideologiq: „În ultimii ani ne-am concentrat forțele pentru a dezvolta agenția Ideologiq din toate punctele de vedere, să oferim servicii de calitate, să avem clienți satisfăcuți și nu în ultimul rând, să avem alături o echipă de profesioniști dedicați și pasionați de acest domeniu, iar aceste aspecte au contribuit la evoluția agenției. Faptul că în anul 2021, încă un an dificil și impredictibil din cauza crizei sanitare, am reușit să mai facem un pas atingând o cifră de afaceri de 2,2 milioane de euro, ne bucură și ne demonstrează că strategia noastră este eficientă și fructuoasă”, spune Un alt factor care a contribuit la evoluția pozitivă a rezultatelor a fost dezvoltarea soluției de loyalty, care a crescut considerabil anul trecut cu peste 30 de procente. Totodată, dezvoltarea diviziei de creație și strategie a reprezentat un plus pentru agenție”.

Adrian Apostol, fondator și partener Ideologiq: „Deși echipa s-a mărit anul trecut, unul dintre aspectele foarte importante pentru noi a fost și va rămâne, fidelizarea angajaților noștri, precum și integrarea într-o manieră armonioasă a celor a noi veniți în echipă. Consider că atât timp cât avem alături de noi oameni motivați, restul lucrurilor pornesc de la sine. În plus, anul acesta avem în plan să continuăm dezvoltarea agenției pe trei paliere principale, și anume, identificarea permanentă de noi oportunități de colaborare din piață, creșterea în regiune a agenției și dezvoltarea de produse proprii de tip software”.

Ideologiq subliniază că „divizia de dezvoltare a software-urilor (aplicații mobile și aplicații de tip VR), soluțiile de organizare a evenimentelor în mediul online, precum și dezvoltarea zonei de performance au completat strategia agenției de anul trecut. Datorită acestor factori, Ideologiq a atras anul trecut în portofoliu alți cinci noi clienți din domenii precum FMCG, Telecom, Turism, Pharma și Sustainability.

Rezultatele importante de anul trecut au fost posibile cu ajutorul echipei Ideologiq formată din peste 35 de angajați, aflați atât pe teritoriul României cât și în Bulgaria, Grecia, Serbia, Croația, Slovenia și Ungaria.

Portofoliul curent de servicii al agenției cuprinde: strategie și consultanță pentru digitalizare, creație, branding, dezvoltare de platforme (site-uri, aplicații, magazine online), evenimente online, programe de loializare, comunicare social media, media & performance (SEO, CRO, Media planning & buying)”.

Ideologiq este cunoscută ca „o agenție de marketing și tehnologie cu experiență de peste 12 ani în dezvoltarea de tehnologie și comunicare digitală, în piețele din regiunea SEE-CEE, în special în România. 

Agenția Ideologiq oferă clienților soluții și servicii de: consultanță, strategie, creație, branding, dezvoltare de programe de loializare (B2B, B2C și EVP), dezvoltare de tehnologie și platforme software (web, mobile, e-commerce, AR, VR), comunicare socială online, optimizări ale performanței online (SEO, UX, CRO, PPC), implementarea evenimentelor (online, offline sau hibrid).

Ideologiq este, în acest moment, una dintre cele mai recunoscute agenții de marketing și tehnologie din România, formată dintr-o echipă de peste 30 de persoane în București, la care se adaugă reprezentanții din birourile regionale ale companiei din Zagreb și Belgrad, care coordonează activitatea Ideologiq Adria și respectiv birourile din Atena și Salonic, care coordonează activitatea Ideologiq Aegean. Mai mult de jumătate dintre membrii echipei Ideologiq sunt seniori cu peste zece ani de experiență în dezvoltarea de tehnologie, marketing și comunicare. 

Printre clienții agenției se numără: Pfizer, Boehringer-Ingleheim, Bricodepot, Holcim, Smithfiled, Green Group, Castrol, Michelin, Porsche, Max Bet, Raiffeisen, ALPLA sau Medsana”.

 

Cum pot instituțiile financiare să facă față valului de reglementări și cerințe ESG

0

Ana Maria Butucaru, Partener servicii financiare PwC România și
Andreea Topuzu, Senior Manager PwC România  (foto)              

Atunci când vine vorba de alocarea capitalului și direcționarea lui către investiții durabile,  instituțiile financiare joacă un rol esențial. Prin activitățile pe care le desfășoară – creditare, investiții sau asigurări –  acestea ating fiecare sector din economie din fiecare țară. De la energie la defrișări de păduri sau extracții petroliere, jucătorii din industria financiară pot controla expunerile la riscurile ESG ale clienților pe care îi finanțează. Din acest motiv și presiunea asupra sectorului financiar de a acționa sustenabil și de a lua în considerare riscurile ESG în activitatea lor este foarte ridicată.

Avalanșa cerințelor ESG asupra sectorului financiar

Băncile din Uniunea Europeană aflate sub supravegherea Băncii Central Europene (BCE) au fost avertizate în ultimul raport emis de BCE că cele mai multe dintre ele nu sunt pregătite pentru transformarea ESG. Când vorbim de managementul riscurilor, doar una din două bănci a reușit să-și contureze procese de identificare, evaluare și gestionare a riscurilor legate de climă. Mai puțin de una din patru bănci și-a testat portofoliile de credite împotriva unor astfel de riscuri. În ceea ce privește indicatorii folosiți pentru monitorizarea acestor expuneri, BCE a remarcat că „ambițiile nu sunt întotdeauna susținute de informații relevante”.

În plus, băncilor li s-a cerut să elaboreze planuri de implementare pentru îmbunătățirea practicilor existente. BCE a revizuit calitatea acestor planuri și a evaluat dacă acestea abordează lacunele existente în practicile instituțiilor. Calitatea planurilor prezentate a variat considerabil de la o instituție la alta, iar BCE se așteaptă ca toate instituțiile financiare să ia măsuri decisive pentru a remedia deficiențele constatate.

În continuare, instituțiile europene sunt hotărâte să mențină presiunea asupra sectorului financiar. Testele de stres ale băncilor din zona euro vor începe în 2022. Tot în 2022 va intra în vigoare și raportarea obligatorie privind riscurile climatice din portofoliile de împrumuturi, folosind o nouă clasificare a UE sau „taxonomie” a activităților durabile.  

Regulamentul UE 2019/2088 despre informațiile privind sustenabilitatea în sectorul serviciilor financiare (Sustainable Finance Disclosure Regulation sau  SFDR) a intrat în vigoare pe 10 martie 2021 și obligă participanții de pe piața financiară să publice informații despre cum integrează riscurile și oportunitățile ESG în deciziile lor de investiții. 

În ultimul an, Comisia Europeană a revizuit Directiva de raportare non-financiară, publicând noua propunere de Directivă – CSRD – care aduce schimbări fundamentale precum cerințe de audit al informațiilor non-financiare, standarde europene de raportare non-financiară, digitalizarea raportării, detalierea procesului de alegere a subiectelor ESG prezentate („analiza de materialitate”). 

Atunci când sunt analizate împreună, aspectele ESG au impact asupra conformității, reputației si business-ului deopotrivă și ar putea deveni la fel de importante pentru viitorul bancar ca și transformarea digitală sau crearea de ecosisteme pentru open banking. 

„Rabla” cu două mașini vechi la schimb

0

Programele Rabla Clasic și Rabla Plus încep în acest an la 4 februarie, cu mai multe noutăți:

– posibilitatea casării a două autovehicule uzate pentru achiziționarea unuia nou – 7.500 de lei finanțare pentru casarea unui autovehicul, 12.000 de lei pentru casarea a două autovehicule; pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării unui autovehicul uzat – maximum 46.500 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3) și maximum 21.500 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3)

– pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două autovehicule uzate – maximum 51.000 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 lei pentru fiecare autovehicul uzat care este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3) și maximum 26.000 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3).

– un ecobonus de 1.500 de lei pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani, cu norma de poluare Euro 3 și inferioară 

– un program destinat instituțiilor publice, cu un buget de 600 milioane lei, prin care primăriile și autoritățile publice vor putea achiziționa doar mașini electrice sau hibrid plug-in; va fi asigurată o finanțare de 80% din valoarea achiziției

– valabilitatea notei de înscriere va fi de 300 zile de la emiterea acesteia, față de 240 zile cât este în prezent; se elimină termenul de 60 zile de casare/radiere a autovehiculului uzat, solicitanții având posibilitatea de a-l casa/radia până la emiterea facturii autovehiculului nou

– pentru achiziția unei motociclete, prima de casare va fi de 7.500 lei în cazul în care autovehiculul casat are o vechime mai mare de 15 ani, cu normă de poluare nu mai mare de Euro 3 sau 6.000 lei, în cazul casării unui alt tip de autovehicul uzat.

Bugetul din acest an este de 1,24 miliarde lei, cel mai mare buget alocat din istoria programelor (fără suplimentări ulterioare). Rabla Clasic beneficiază de 560 milioane lei, iar  Rabla Plus de 680 milioane lei. 

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos: „Rabla auto este un program care face majoratul, în acest an se împlinesc 18 ani de când acesta a fost lansat și a adus o contribuție semnificativă în ceea ce privește întinerirea parcului auto, au fost peste 700.000 autoturisme cumpărate în această perioadă. Este pentru prima dată când planificăm implementarea acestor programe pe 3 ani, în urma consultărilor avute cu asociațiile producătorilor, importatorilor și comercianților auto, asigurând astfel predictibilitate în implementarea  politicilor publice în acest domeniu și rezultatul scontat este scoaterea din circulație a cel puțin 250.000 de autoturisme mai vechi de 15 ani până în 2026”.

Președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Fülöp Lóránd-Árpád: „În 2022, vom avea un sistem informatic destinat persoanelor juridice care se vor înscrie în Rabla Clasic sau Rabla Plus, pentru că și autoritățile publice trebuie să fie încurajate spre achiziții verzi și eco-mobilitate.  Dacă ne uităm la cifre, în 2021 au fost achiziționate, în cadrul Rabla Plus, 8500 mașini de către persoane fizice și 7728 mașini de către persoanele juridice,  cifre care arată interesul românilor pentru achiziția unor autoturisme mai prietenoase cu mediul.  Cetățenii interesați să se înscrie în programul RABLA trebuie să știe că vechimea autovehiculului uzat eligibil în program trebuie să fie de cel puțin 6 ani de la data primei înmatriculări în România, față de 8 ani cât este în prezent. Totodată, se diminuează cu 5 grame valorile cantităților de emisii de CO2/KM aferente pragului de eligibilitate și pragului de obținere a ecobonusului”.

Propuneri de sprijinire a IMM-urilor pentru depășirea crizei energetice

0

În cadrul reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social desfășurat la sediul Executivului sub președinția prim-ministrului Nicolae Ciucă, Florin Jianu (foto), președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a prezentat o serie de propuneri pentru sprijinirea IMM-urilor în condițiile actualei crizei energetice și ale creșterii prețurilor:

Propunerile mediului de afaceri

Având în vedere următoarele problemele cu care se confruntă IMM-urile:
1. Creșterea prețurilor la energie electrică, gaze naturale și combustibil. Ex. dublarea pretului la gaze naturale și creșterea de 4 ori a prețului la energia electrică
2. Inexistența unor prevederi legale care sa permită IMM-urilor producerea de energie verde din biomasă, biogaz, energie solară, deșeuri etc.
3. Lipsa de programe de finanțare pentru IMM-uri pentru producerea de energie electrică necesară funcționării proprii
4. Creșterea prețurilor în retail ca urmare a creșterii prețului la transport atât pe plan național, cât și european și mondial, precum și a creșterii prețului cu energia electrică și gazele naturale. Cu titlu de exemplu, creșteri de prețuri generate de criza prețurilor la energie:
a) În domeniul panificației, unde se folosesc cuptoare pe gaz, prețurile au crescut cu cel puțin 10%
b) Începând cu luna februarie se estimează o creștere a prețului apei minerale îmbuteliate cu 10%-15%
5. Creșterea prețurilor în domeniul construcțiilor, atât în ceea ce privește materialele de construcții cât și a costului cu forța de muncă CNIPMMR formulează următoarele propuneri pentru sprijinirea IMM-urilor în vederea depășirii crizei energetice și pentru diminuarea creșterii necontrolate a prețurilor pe întreg lanțul economic:

  • 1. Adoptarea unei strategii pentru producerea energiei în cadrul IMM-urilor din biomasă, biogaz, energie solară, deșeuri etc.
  • 2. Lansarea de proiecte investiționale în domeniul energiei regenerabile pentru micii producători
  • 3. Eliminarea limitărilor cantitative pentru producerea energiei verzi
  • 4. Adoptarea de măsuri de susținere pentru dezvoltarea de unități proprii de energie de către întreprinzători, inclusiv finanțarea IMM-urilor în vederea instalării de panouri solare
  • 5. Acordarea posibilității IMM-urilor pentru producerea de energie regenerabilă în orice locație, nu numai la locul de producție

6. Deblocarea programului Electric Up și acordarea de urgență a finanțării. Acest program stagnează de aproximativ 1 an
7. Introducere cod CAEN 3511 – Producția de energie electrică în lista codurilor CAEN eligibile din Ghidul solicitantului al Acțiunii 4.1.1 – Investiții în activități productive deoarece:
– Codul CAEN 3511 – Producția de energie electrică include producția de energie electrică energie recuperabilă (ex: producerea de energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică), activitate ce reprezinta un obiectiv de mediu și se regăsește în Anexa I din Regulamentul delegate al Comisiei (UE) de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea criteriilor tehnice de screening pentru determinarea condițiilor în care o activitate economică se califică ca contribuind în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă acea activitate economică nu cauzează niciun prejudiciu semnificativ oricăruia dintre celelalte obiective de mediu. Această activitate se regăsește în regulamentul menționat anterior în cadrul Anexei I – punctul 4 „Energia” – subpunctul 4.1 „Producerea de energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică”
– Conform Ghidului Solicitantului „Investiții în activități productive” publicat în consultare publică, în cadrul punctului 4.3 „Etapa de evaluare tehnică și financiară a propunerii de proiect”, subpunctul b), se punctează cu un maxim 40 de puncte proiectele care contribuie la obiectivele de mediu.
– Având în vedere obiectivele de mediu propuse prin cadrul Acțiunii 4.1.1 – „Investiții în activități productive” și faptul că activitățile de producere a energiei electrice reprezintă un obiectiv de mediu, solicităm introducerea codului CAEN 3511 – Producția de energie electrică în lista codurilor CAEN eligibile
8. Realizarea unui sistem de compensare a energiei date în sistem cu energia consumată
9. Alocarea rapidă către mediul economic a finanțărilor europene disponibile și asumarea unui grafic de implementare a programelor de finanțare

Foto: Guvernul României

Studiu iSense Solutions: Crește apetitul românilor pentru cumpărăturile online

0

61% dintre cei care preferă magazinele online
comandă produse cel puțin o dată pe lună

Românii din mediul urban care fac cumpărături online sunt foarte fideli acestui canal de cumpărare. Astfel, 61% dintre aceştia plasează comenzi online cel puţin o dată pe lună. Un sfert dintre aceşti clienţi fideli ai canalelor online au declarat că au făcut chiar mai des cumpărături online în ultimul an, cel mai probabil şi ca un efect al pandemiei de COVID-19, când oamenii au fost mai precauţi în a merge la cumpărături în magazine fizice.  

Magazinele fizice rămân însă tipul de magazin preferat pentru cumpărături (84%), în timp ce 16% dintre români preferă magazinele online. Categoriile de mâncare şi băuturi (96%), medicamente (92%) şi produsele de îngrijire personală şi curăţenie (91%) sunt cele mai achiziţionate din offline. În schimb, din online românii aleg să cumpere îmbrăcăminte şi încălţăminte (59%), electrocasnice şi electronice (52%) şi produse cosmetice (52%). 

Avantajele shoppingului online sunt în primul rând legate de contextul pandemic în care încă ne aflăm (este mai comod – 59%, evitarea aglomeraţiei din magazin – 55%), dar şi în strânsă legătură cu preţurile produselor (pot fi comparate mai uşor ofertele – 52%, se găsesc preţuri mai bune – 48%). 

„Shoppingul online câştigă din ce în ce mai mult teren. Cumpărăturile offline sunt asociate cu cumpărarea de produse alimentare, pentru cumpărăturile mărunte şi uzuale, dar şi pentru cele urgente, în timp ce shoppingul online este preferat pentru achiziţionarea cadourilor, a unor produse particulare sau atunci când vor să se asigure că găsesc cel mai bun preţ al unui produs. Principalele dezavantajele cu care se confruntă shoppingul online sunt legate de experienţă, produsele comandate pot fi diferite faţă de ceea ce comandă, şi de calitate, prin lipsa unei verificări şi testări ale produsului în prealabil”, declară Andrei Elvădeanu, Head of Market Strategy, iSense Solutions. 

Datele prezentate fac parte din studiul omnibus săptămânal, reprezentativ pentru mediul urban și realizat de iSense Solutions pe perioada epidemiei de coronavirus pentru înțelegerea comportamentului românilor, având 500 de interviuri online în fiecare săptămână, grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%. 

Pentru cine și de când se ieftinește căldura?

_________________

Autori: Costin Manta, Partener Asociat, Departamentul de Taxe indirecte, EY România , Florina Parîng, Senior Manager, Departamentul de Taxe indirecte, EY România (foto)

Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 130, emisă la finele anului trecut, prevedea, alături de multe altele, și reducerea la 5% a cotei de TVA pentru livrarea energiei termice în sezonul rece, începând chiar cu 1 ianuarie 2022. Măsura era destinată protejării anumitor categorii de consumatori – populație, spitale publice și private, organizații non-guvernamentale, lăcașe de cult și furnizori de servicii sociale. Dacă vestea a fost binevenită pentru consumatorii protejați, furnizorilor în schimb le-a generat o problemă serioasă, întrucât prevederea nu clarifică momentul sau chiar modul în care furnizorii pot aplica cota redusă, punând sub semnul întrebării implementarea măsurii de protecție. 

Ideea susținerii consumatorilor prin scăderea cotei de TVA pentru energia termica destinată populației nu este una nouă, măsura fiind inițial introdusă încă din vara lui 2021, cu aplicabilitate din ianuarie 2022. Față de versiunea din vară a reglementării (care, de altfel, a fost abrogată înainte de a produce efecte), ultimele dispoziții extind categoriile de beneficiari. Pe lângă populație, Ordonanța introduce și mai multe categorii cu funcții sociale vulnerabile, cum ar fi spitale, ONG-uri și furnizori de servicii sociale.

Când ar putea fi aplicată cota de 5%? Ordonanța limitează aplicabilitatea cotei reduse la sezonul rece, mai precis vizează perioada 1 noiembrie – 31 martie a anului următor. Prin urmare, în sezonul rece actual, 2021 – 2022, consumatorii nu vor putea beneficia decât parțial de reducerea TVA, întrucât cota de 5% este aplicabilă livrărilor de energie termică efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2022. 

Astfel, la o primă vedere, s-ar părea că intenția legiuitorului a fost de a folosi cota redusă de 5% TVA pentru energia termică consumată după data de 1 ianuarie 2022. În schimb, conform regulilor ce guvernează TVA, nu ar trebui să ne uităm la data consumului efectiv, ci la data prevăzută în contract pentru plată sau data emiterii unei facturi. Cu alte cuvinte, conform regimului de aplicarea a TVA, factura primită în ianuarie 2022 va fi redusă, chiar dacă ea vizează un consum efectiv înregistrat în decembrie 2021. 

Și, dacă privim în perspectivă, decalajul dintre consumul efectiv și plată/ facturare se va păstra și pentru sezoanele reci următoare. Astfel, la cum arată regulile curente de TVA și în lipsa unor clarificări specifice în zona livrărilor de energie termică, consumul din luna octombrie s-ar putea factura în noiembrie cu 5% TVA, dar consumul din martie s-ar putea factura în aprilie la cota standard de 19%. În aceste condiții, furnizorii de energie termică vor avea sarcina de a lucra cu două cote de TVA și să se asigure că le aplică corect, baza fiind regulile de TVA prin raportare la prevederile contractelor de furnizare.

O altă „dilemă” cu care se confruntă furnizorii de energie termică este legată de semnificația termenului de „populație”. Mai precis, cine este și cum se identifică populația, plecând de la scopul măsurii: ”de a susține populația și anumite categorii vulnerabile în contextul situației economice actuale”. În lipsa unei definiții exprese a noțiunii, precum și a unor reguli de delimitare, va fi dificilă aplicarea legii având în vedere varietatea de cazuri practice existente. 

Spre exemplu, dacă furnizorul încheie un contract cu o asociație de proprietari pentru livrarea de energie termică către locatarii unui bloc în care există atât proprietari persoane fizice, cât și persoane juridice (altele decât cele vizate de reducerea cotei), apare întrebarea dacă furnizorul va putea emite o factură cu 5% TVA către respectiva asociație de proprietari. Sau dacă va avea, de exemplu, obligația să identifice categoriile de beneficiari care reprezintă „populație” (am putea presupune că este vorba despre beneficiarii persoane fizice, celelalte categorii fiind excluse). Mai mult, dacă ar exista o asemenea obligație, cum ar putea fi aceasta îndeplinită în practică? Care sunt verificările minime necesare pe care trebuie să le realizeze furnizorii de energie termică și până unde ar putea merge? Ar trebui să implice asociația de proprietari și să îi solicite direct informații privind calitatea proprietarilor (persoane fizice sau persoane juridice)? Sau să solicite informații din partea altor autorități, cum ar fi direcțiile de impozite și taxe locale sau Registrul Comerțului? În lipsa unor precizări exprese, rămâne de văzut dacă, cât de complexe și cât de probabile ar trebui să fie aceste „investigații” suplimentare din partea furnizorilor.

În lipsa unei posibilității legale de delimitare, furnizorii ar putea fi tentați, din prudență și din dorința de simplitate, să aplice cota standard de 19%. În acest caz, nu ar mai fi îndeplinit însuși scopul reglementării – ușurarea poverii consumatorilor finali – și nu ar trebui prin urmare să fie o opțiune practică. Mai mult, aplicarea cotei reduse nu este opțională, deci furnizorii nu pot alege aplicarea cotei standard. 

Pe de altă parte, aplicarea cotei reduse de 5% pentru toate livrările de energie termică ar implica posibilitatea ca de reducerea TVA să beneficieze și persoanele juridice neeligibile, contrar scopului măsurii. Mai mult, o astfel de abordare ar expune furnizorii de energie termică riscului ca autoritățile fiscale să impună TVA suplimentară la momentul controlului, poate chiar după câțiva ani de operare în acest mod (însoțită de dobânzi şi penalități).

Aceste aspecte reprezintă doar o parte dintre nelămuririle ce apar la o primă încercare de aplicare a legii. Așteptăm cu interes cu toții, dar mai ales consumatorii, eventuale clarificări privind modul de aplicare a legii pentru a ne bucura de costuri reduse cu încălzirea, „scutite” de expuneri fiscale suplimentare.

CEC Bank oferă credite ipotecare Casa Mea Verde pentru achiziția/construirea de locuințe eficiente energetic

0


CEC Bank lansează creditul imobiliar Casa Mea Verde destinat achiziționării/construirii de locuințe eficiente energetic, cu o dobândă de la 3,37% pe an,  redusă cu 0,1 puncte procentuale față de dobânda standard și fără comision de analiză.

Achiziția unei locuințe eficiente energetic aduce nu doar dobânzi mai mici, ci și cheltuieli de încălzire la jumătate față de o locuință veche. Astfel, la nivelul actual al prețurilor de piață ale gazului, în cazul unui apartament de 60 de metri pătrați, economiile anuale la încălzire pot ajunge la 4 125 lei și peste 20 000 de euro (103 125 lei) pe o perioadă de 25 de ani.

Calculul a fost făcut pornind de la un consum mediu anual pentru încălzire de 125 de kwh/mp, aferent unei locuințe verzi, la jumătate față consumul cu încălzirea unui apartament din clasa C (250 kwh/mp/an), categorie în care se încadrează majoritatea locuințelor vechi din România. 

Creditele ipotecare CEC Bank Casa Mea Verde sunt disponibile atât în varianta cu dobândă variabilă, cât și în varianta cu dobândă fixă în primii 5 ani. Pot fi accesate pentru achiziția de locuințe ale căror autorizație de construire a fost emisă după 1 ianuarie 2021 și care au un consum energetic anual sub 162 kw/mp, conform certificatului energetic.

Astfel, cu o rată de 1 868 de lei lunar, un client care își încasează veniturile prin CEC Bank, poate contracta un credit pentru o locuință eficientă energetic de 350 000 lei (echivalent ~70 000 euro), pe 25 de ani, suma totală de rambursat ridicându-se la 542 203 lei. 

Cheltuielile cu locuința și utilitățile au a doua cea mai mare pondere în bugetul familiilor (peste 17%), după cheltuielile alimentare (peste 30%). Iar ponderea cea mai mare în consum o are încălzirea, care reprezintă între 55% și 80% din totalul energiei consumate.

Pentru a se încadra în standardele de clădire verde, locuințele trebuie să aibă pierderi de energie cât mai reduse, prin izolarea și anveloparea corespunzătoare și să dispună de sisteme de încălzire cu eficiență ridicată. 

Dobânzile pentru creditele ipotecare Casa Mea Verde de la CEC Bank pornesc, pentru clienții care își încasează veniturile la bancă de la 3,37%/an (IRCC+2,2, în cazul creditelor cu dobândă variabilă), respectiv de la 4,40%/an în cazul celor cu dobândă fixă în primii 5 ani, la care se adaugă un comision de administrare lunar de 0,04% din soldul creditului. Pentru clienții care nu-și încasează veniturile prin CEC Bank, dobânzile sunt cu 0,2 puncte procentuale mai mari.

XTB: Circa 60% din prețurile la încălzire reprezintă costurile de achiziționare a certificatelor pentru emisii de CO2

Creșterea prețurilor a devenit o problemă reală în întreaga lume. Putem căuta sursele inflației aproape peste tot, dar lumea acordă atenție în principal creșterii prețurilor la energie – arată, într-o analiză de piață, casa de brokeraj pe burse internaționale XTB România. Aceasta este o problemă în economiile care nu au acces direct la resursele energetice, iar ponderea energiei regenerabile este încă insuficientă. Astfel de probleme sunt vizibile în țările Uniunii Europene.

Problemele privind aprovizionarea și livrarea au făcut ca prețul petrolului să atingă cel mai ridicat nivel din 2014, iar gazul în Europa a ajuns la niveluri extrem de ridicate, atingând maxime istorice. De asemenea, „nedoritul” cărbune a devenit scump din cauza creșterii prețurilor altor materii prime. În plus, sursele alternative nu au fost capabile să furnizeze destulă energie pentru a satisface necesarul.

Prețurile la energie cresc rapid

Energia afectează fiecare aspect al vieții noastre și, mai devreme sau mai târziu, vom simți impactul prețurilor ridicate în toate aspectele de zi cu zi. Așa s-a întâmplat în toată Europa, unde inflația pentru Zona Euro a urcat la 5% – cel mai ridicat nivel din istorie. La rândul său, inflația în Polonia a atins niveluri de peste 8%, inflație care a fost observată ultima dată la începutul deceniului precedent, în timp ce inflația în România s-a apropiat de pragul de 8% la sfârșitul anului.

O creație artificială cu consecințe reale

Se dovedește însă că, pe lângă prețurile mari ale resurselor energetice, mai sunt și alte probleme! Există un deficit de materii prime în Europa, motiv pentru care efectele creșterii prețurilor sunt mult mai severe decât în Statele Unite. Cu toate acestea, având în vedere aceste prețuri mai mari ale mărfurilor, sectoarele europene ale energiei și ale industriei trebuie să se confrunte cu o problemă creată artificial sub forma autorizațiilor pentru emisii de gaze cu efect de seră.

Autorizațiile pentru emisiile de CO2 sunt o creație artificială inventată de Uniunea Europeană, al cărei scop este reducerea semnificativă a gazelor nocive eliberate în atmosferă. Acestea, desigur, sunt produse în principal de sectoarele de energie, încălzire și industrie. Uniunea Europeană subliniază că certificatele pentru emisii sunt responsabile doar în proporție de 20% pentru creșterea recentă a prețurilor la energie. Totuși, așa cum a arătat realitatea, prețurile la energie reprezintă în prezent 60% din costurile asociate achiziționării autorizațiilor pentru emisii!

Ce este ETS?

ETS este sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii. A fost creat pentru a forța sectoarele industriei, energiei și aviației să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Sistemul alocă o parte din autorizații gratuit, în funcție de nivelul emisiilor actuale și de dimensiunea economiei. Partea rămasă din autorizații este destinată vânzării. Dacă o anumită companie industrială sau energetică nu are un număr suficient de autorizații pentru emisiile sale, aceasta trebuie să achiziționeze certificate suplimentare la licitațiile naționale sau pe piața secundară. Tranzacționarea primară are loc pe bursele ICE și EEX, în timp ce tranzacționarea secundară, în primul rând pe futures, are loc pe EEX, ICE și NYMEX.

În faza inițială, sistemul nu a funcționat așa cum era planificat de creatorii săi, așa că s-a decis reducerea semnificativă a certificatelor comercializate pe piață iar numărul de autorizații acordate în fiecare an este în scădere. În plus, datorită prevederilor legii proprietății, instituțiile financiare pot funcționa pe această piață. Acești jucători mari pot paria dacă viitoarele permise vor valora mai mult sau mai puțin decât valorează în prezent.

Este de remarcat însă, că sistemul a fost conceput astfel încât să forțeze sectorul energetic și industria să se transforme, ceea ce a oferit instituțiilor financiare un grad ridicat de siguranță că prețurile vor crește. Acest lucru a condus la o anomalie sub forma unui deficit de certificate de emisii pe piață ceea ce a condus la creșterea prețurilor. Nivelul de 100 EUR pentru un contract care să permită emiterea unei tone de CO2 nu era așteptat să fie atins până în 2030. De fapt, prețurile s-au apropiat de acest nivel până la sfârșitul anului 2021.

Este greșit sistemul?

Ipoteza unui sistem de emisii nu este negativă în sine. Forțează ramurile economiei care sunt cele mai dăunătoare climei să se transforme, iar țările, individual, trebuie să aloce fonduri din vânzarea autorizațiilor lor pentru a sprijini transformarea și a atenua efectele creșterii prețurilor. Realitatea este însă adesea diferită și, în cele din urmă, consumatorii finali sunt cei care suportă cel mai mare cost. În plus, ETS este unul dintre cele mai restrictive sisteme, cu o pondere relativ mică a emisiilor la nivel mondial. Europa este responsabilă pentru mai puțin de 20% din emisii la nivel global, în timp ce Asia este responsabilă pentru mai mult de 50% din emisii, iar cota sa este în creștere. Desigur, merită să ne amintim că Europa și America de Nord s-au dezvoltat mai devreme decât Asia. Pe de altă parte, industriile europene și americane își pierd competitivitatea. Drept urmare, companiile din lumea occidentală, din cauza problemelor cu emisiile, decid să transfere producția în alte părți ale lumii.

Ce urmează pentru prețurile certificatelor?

Prețurile certificatelor de emisii au crescut brusc în ultimii 4 ani, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în 2021 când prețurile au depășit 90 de euro pe contract. Multe analize indică faptul că prețurile vor ajunge în medie în zona de 100 EUR în următorii 2 ani, deși merită amintit că la începutul anului trecut nimeni nu se aștepta ca prețul să crească la 50 EUR pe contract.

Este posibil ca, din cauza naturii foarte speculative a acestei piețe, prețurile să surprindă participanții de mai multe ori. Pe de altă parte, merită menționat că atunci când prețul a oscilat în jurul valorii de 20-30 EUR, sectorul energetic a început să treacă la gaze mai scumpe, dar cu emisii mai mici.

În plus, în jurul nivelului de 40-50 EUR, proiectele eoliene încep să devină profitabile. Prețurile sunt, de asemenea, crescute în prezent de problemele temporare privind lipsa stocurilor și prețurile ridicate ale gazelor, forțând țările să treacă la cărbune care are un consum mai mare de carbon. Prețurile pot scădea, deși reglementările locale din Germania sau Țările de Jos nu permit tranzacționarea certificatelor pentru emisii sub 60 EUR.

Certificatele pentru emisii de CO2 pot fi tranzacționate pe platforma xStation5 prin CFD-urile cu simbolul EMISS. CFD-ul este un instrument derivat care este considerat o modalitate eficientă de tranzacționare a emisiilor de CO2 datorită accesului la efectul de levier, care permite unui investitor să folosească mai puțin capital pentru a obține o expunere mai mare pe un instrument suport.

Tot prin intermediul CFD-urilor un investitor poate vinde in lipsa (short-sell) in prezent și răscumpăra activul mai târziu, la un preț mai bun în cazul în care prețul a scăzut, putând astfel să valorifice prin intermediul CFD-urilor și trend-urile în scădere. Desigur, rețineți că aceasta este o piață foarte volatilă și fluctuațiile mari pot duce la pierderi de capital.

De asemenea, de notat că aceste contracte futures tranzacționate de instituțiile financiare și CFD-urile destinate clienților de retail permit obținerea de expunere atât pe piețele în scădere, cât și pe cele în creștere. Aceasta înseamnă că investitorul poate profita atât de creșteri, cât și de scăderi potențiale ale prețurilor certificatelor de emisii.

Se va schimba sistemul?

Creșterile semnificative ale prețurilor certificatelor de emisii a condus la proteste din partea unor țări și industrii. Economiile bazate pe cărbune precum Polonia, Republica Cehă și Spania, cer modificări ale sistemului ETS. Ei indică faptul că instituțiile financiare sunt în primul rând responsabile pentru prețurile mai mari și doresc să introducă anumite restricții pentru acestea. Aceste instituții sunt responsabile pentru peste 50% din tranzacționarea cu contracte, ceea ce arată că are un impact uriaș asupra prețurilor.

În același timp, însă, autoritatea de reglementare europeană nu a găsit probleme când vine vorba de manipularea prețurilor, așa că în acest moment nu trebuie să ne așteptăm la o schimbare rapidă a sistemului, în special dacă ținem cont că Uniunea Europeană dorește să atingă obiectivul ambițios de reducere a emisiilor cu 55% până la sfârșitul acestui deceniu, comparativ cu 1990.