Poate România deveni principalul hub de inovare și capital de risc al Europei Centrale și de Est?

Economistul
-
0
Poate România deveni principalul hub de inovare și capital de risc al Europei Centrale și de Est?

Momentul de grație al investițiilor
în viitorul omenirii

_________________

Niculae Iancu, Chief Strategy Officer InnovX
Președinte Integrated Intelligence, Defence, and Security Solutions

Omenirea se găsește la cumpăna dintre epoci, orânduiri și destine. Soarta următoarelor generații și, după unii autori, chiar existența societății umane se decid astăzi. După trei sferturi de veac de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial și trei decenii de la dezintegrarea Uniunii Sovietice, posibilitatea producerii unui război total cu anvergură globală părea doar un simplu scenariu alternativ de analiză pentru studiile de securitate și război. Însă atacul furibund al Rusiei asupra Ucrainei a readus conflictul în spațiul european, dând naștere unor controverse și incertitudini geopolitice fără precedent în epoca tehnologiilor inteligente.

Cu toate acestea, progresul economic și social din ultimele decade a permis tuturor statelor și societăților să acceseze resurse aproape nelimitate de inteligență, cunoaștere și bunăstare. Diluarea importanței frontierelor naționale pentru structurile și sistemele de inovare și producție, precum și integrarea piețelor, a lanțurilor de aprovizionare și producție sau dezvoltarea capacităților comune de cercetare și finanțare a dezvoltării au facilitat crearea de mecanisme financiare versatile și au accelerat investițiile mutuale astatale în idei, creuzete de afaceri și businessuri performante. Ascensiunea unicornilor cunoaște un ritm fără egal, iar flexibilitatea investitorilor a permis multiplicarea accelerată a modelelor de succes. Democratizarea inovării în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive a devenit constanta progresului economic, luând locul modelelor latente conservatoare bazate pe secretul descoperirilor științifice dictat de interesele statale pentru dobândirea de poziții dominante, militare și economice, în cadrul sistemului internațional.

Companiile private sunt prezente deja în multe domenii strategice care până nu de mult reprezentau monopol de stat. Marile companii au creat infrastructuri complexe de comunicații satelitare și oferă o gamă largă de servicii civile aproape oricui, oriunde și oricând. Megacorporațiile și-au anunțat deja aspirațiile pentru colonizarea Lunii sau spațiului marțian și dezvoltă tehnologii de inteligență artificială, internetul lucrurilor și realitate virtuală care modifică ireversibil modul nostru de viață.

Investițiile masive în noile tehnologii schimbă deja fața lumii și creează provocări uriașe pentru sistemele statale de organizare politico-socială. Investitorii se găsesc, astăzi, în momentul de grație al oportunităților create de dinamica uriașă a ideilor, cunoașterii științifice și tehnologiilor inovative. Conflictele și crizele prezentului vor fi urmate de un nou model de prosperitate și progres. Cei care creează noile arhitecturi de inovare și performanță vor beneficia nu numai de avantajul competitiv al acestora, dar și de întâietate în ocuparea locurilor privilegiate la masa viitoarelor formate politice de decizie strategică și guvernare globală.

Creșterea inteligentă a potențialului de inovare românesc

_________________

Dr. Diana Dumitrescu
Chief Executive Officer InnovX Expert
în ecosisteme de inovare al Comisiei Europene

În România, ecosistemul de inovare este încă tânăr, însă multiplicarea inițiativelor private a făcut ca exemplul de succes al unicornului UiPath să nu fie doar un accident. În ultimii trei ani, acceleratorul InnovX-BCR a creat un ecosistem de inovare performant din care fac parte, astăzi, unele dintre cele mai importante companii de tehnologie și servicii globale, cum ar fi Microsoft, UiPath, EY, care s-au alăturat demersului nostru de identificare și susținere a companiilor inovative din România și din Europa Centrală și de Est. În toți acești ani, InnovX-BCR a intrat în interacțiune cu peste 1.000 de IMM-uri, într-un demers de cunoaștere și evaluare care le-a oferit acestora o diagnoză realistă și o perspectivă onestă asupra potențialului de creștere organică pe termen mediu și lung. Dintre acestea, peste 100 de startup-uri și scaleup-uri au avansat în programe de accelerare, au parcurs pașii de la idei către inovare și de la proiect la afacere, reușind să atragă finanțări de peste 20 milioane de euro.

Cu fiecare nou program, acceleratorul și-a perfecționat permanent metodologia de evaluare, reușind să selecteze cu o precizie tot mai mare cele mai inovatoare companii din țară și regiune. Calitatea programului a fost confirmată de rezultatele obținute an de an de către alumnii InnovX-BCR în competițiile regionale și europene, demonstrând încă o dată viabilitatea concepției pe care am dezvoltat-o în peste patru ani de cercetare doctorală în cibernetică și statistică.

Pentru ca să mă refer doar la un exemplu recent, în luna octombrie 2021 InnovX-BCR a participat la Wolves Summit, cea mai mare conferință de inovare din Europa Centrală și de Est, unde a ocupat podiumul concursului de startup-uri, cu Kinderpedia clasată pe locul II și EmailTree pe locul III. Acest succes reprezintă o confirmare a rezultatelor obținute de cele două companii anterior, sub directa îndrumare a Innovx-BCR. Kinderpedia a câștigat locul I în cadrul InnovX-BCR 2021 Grupa Startups, a obținut Seal of Excellence al European Innovation Council și a atras investiții de 400.000 de euro în 2020 și 1,8 milioane de euro în 2021. De asemenea, EmailTree este câștigătorul locului I în cadrul InnovX-BCR 2020 Grupa Grinders, a obținut unul dintre cele mai mari scoruri la European Innovation Council și are investiții atrase de 1,4 milioane euro în 2021 și 2,5 milioane euro în 2022.

InnovX-BCR se dovedește, astfel, unul dintre cele mai eficiente ecosisteme de inovare din Europa Centrală și de Est, demonstrându-și capacitatea unică de a crea oportunități de colaborare între startup-uri cu potențial înalt de creativitate și corporații deschise inovării.

De aceea, începând cu anul 2022 am observat un interes tot mai mare din partea companiilor mari precum Oracle, IBM, Vodafone, GlobalWorth și Colliers de a colabora cu alumni ai InnovX-BCR în procese de inovare de tip inside-out și outside-in.

InnovX-BCR își propune să devină în următorii cinci ani cea mai dinamică platformă de accelerare din Europa Centrală și de Est, dedicată identificării și sprijinirii potențialului de inovare din întreaga regiune. Așa cum am demonstrat și până acum, ne dorim să devenim cel mai relevant spațiu de întâlnire între startup-uri, corporații deschise inovării și viitoarele fonduri de investiții din România.

O nouă paradigmă de investiții în potențialul de inovare românesc

_________________

Dr. Daniel Dumitrescu
Chief Innovation Officer InnovX
Partener European Center for Services Investments and Financing

Cei 30 de ani de democrație au permis României să devină a doua piață ca mărime din Europa Centrală și de Est, cunoscând o creștere constantă a PIB-ului de la 39 miliarde USD în 1990 la 218 miliarde EUR în 2020. Marile proiecte politice de țară, precum aderarea la NATO în 2004 și integrarea în Uniunea Europeană în 2007, creșterea susținută a ritmului de dezvoltare economică, obținerea statutului de piață emergentă în 2020 și beneficiile oferite de noul Cadru Financiar Multianual European 2021-2027,
poziționează România anului 2022 într-o fereastră de oportunitate unică în istoria ei modernă, pentru a deveni un important, dacă nu cel mai important centru de inovare și de capital de risc din Europa Centrală și de Est.

Pe lângă fondurile de fonduri finanțate din PNRR și programele operaționale aferente României, din care menționăm cu titlu de exemplu fondul de capital de risc pentru redresare în valoare de 400 mil. EUR administrat de fondul European de Investiții (FEI) și fondul de fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes în valoare de 300 mil. EUR administrat de Banca Europeană de Investiții, observăm că întreaga regiune ECE beneficiază de atenția instituțiilor financiare europene și globale, publice și private, interesate să investească direct sau indirect prin selectarea de intermediari financiari regionali și locali, în companii locale inovatoare cu potențial de scalare internațională. Banca Mondială, prin International Finance Corporation, Grupul Băncii Europene de Investiții, prin Fondul European de Investiții, dar și instituții private precum Molten Ventures, fostul Draper Esprit listat pe London Stock Exchange, sunt doar câteva exemple de instituții financiare ce au asociate fonduri de fonduri la care pot aplica fonduri de investiții regionale și locale.

Această efervescență pe piața finanțărilor dedicate inovării, dar și îmbunătățirea semnificativă a legislației în domeniu datorată efortului susținut al Parlamentului României și al Autorității de Supraveghere Financiară ne-au determinat ca începând cu semestrul al doilea al anului 2022, InnovX-BCR să lanseze primul accelerator de fonduri de capital de risc din regiune. Noul program va ajuta la dezvoltarea unei noi generații de investitori, interesați de valorificarea potențialului de inovare local și regional în deplină concordanță cu cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030. Programul de accelerare al fondurilor de capital de risc îmbogățește o curriculă internațională consacrată cu modele adaptate specificității regionale și include metodologii și programe de software specializate pentru evaluarea, monitorizarea și administrarea portofoliilor investiționale.

Prin acest program, companii de prestigiu din România vor avea posibilitatea multiplicării capitalului propriu, prin coinvestiții în startup-uri și scaleup-uri din România, având în același timp acces direct și la prima mână la cele mai inovative soluții și produse din regiune, știind că de cele mai multe ori startup-urile și nu corporațiile sunt cele care generează „the next big thing”. Deja de la anunțarea lansării programului în România și Polonia la Wolves Summit, tot mai multe companii și-au manifestat interesul de a aplica la InnovX-BCR VC Bootcamp, ceea ce ne determină să credem că o parte tot mai importantă a capitalului românesc va fi redirecționată către înființarea fondurilor de capital de risc dedicate companiilor ultrainovative pentru atingerea statutului de unicorni regionali.

Concluzii

_________________

Autorii

Ne aflăm în momentul de grație al investițiilor în inovarea românească. Cei care vor miza pe ideile disruptive și companiile inteligente românești vor deveni liderii viitorului hub de inovare și capital de risc al Europei Centrale și de Est. Din creuzetul investițiilor în companiile inteligente se va naște capitalul de risc cu care noua generație de investitori din țara noastră se va racorda la dinamica fără precedent a ideilor, cunoașterii științifice și tehnologiilor inovative. Accesarea oportunităților de astăzi nu se va reflecta doar în factori semnificativi de multiplicare financiară, ci și în ascendentul investitorilor asupra deciziilor cu privire la viitorul celei mai dinamice regiuni din Europa și nu numai.

 

PACTUL PENTRU FISCALITATE 2022

Economistul
-
0
PACTUL PENTRU FISCALITATE 2022

Fără o legislație fiscală coerentă și previzibilă, România nu are șanse reale să prospere, iar marile proiecte de investiții nu vor deveni realitate. Motivația este foarte simplă – pe termen lung, proiectele au nevoie de stabilitate fiscală, întrucât calculul de investiții este bazat pe anumite elemente care includ un nivel dat al fiscalității care este luat în considerare atunci când proiectul este lansat, iar perioada de geneză a unui proiect este de 5-10 ani.

Dezvoltarea țării depinde, în această etapă de dezvoltare economică ce merge către convergență la nivel european, revitalizarea și eficientizarea politicilor, sistemelor și strategiilor educaționale, academice, de sănătate și demografice. În acest context, un cadru fiscal previzibil, care să nu împovăreze și să stimuleze mediul de afaceri devine esențial, vital. Codul fiscal poate deveni dintr-un element de frânare al activității economice, dintr-un element de imprevizibilitate extremă un element de avantaj competitiv pentru România, pentru a susține dezvoltarea economică pe termen lung.

Bilanțul din prezent este unul foarte nefericit: peste 300 de modificări doar în ultimii 15 ani, doar la nivelul legislației primare. Peste aceste modificări intempestive vin modificările subsecvente, cele de hotărâri de guvern și ordine ANAF.

Modificările sunt făcute fără un mecanism de consultare eficientă a contribuabililor persoane fizice și persoane juridice, uneori cu contradicții între diferitele acte normative care reglementează același subiect și fără a avea în minte ușurarea poverii de conformare și simplificarea mecanismelor de interfață între sectorul public și cel private.
Corelativ, conformarea este pe ultimele locuri din Uniunea Europeană și la recorduri negative în comparațiile internaționale, veniturile fiscale depășind rareori 30% din PIB în cei 30 de ani de la Revoluție, chiar în perioade de creștere economică. Frauda la colectarea TVA și evaziunea fiscală au creat adevărate probleme în sectoare ale economiei, aceasta devenind o problemă sistemică.

CONTEXTUL PROIECTULUI

  • Urmează o perioadă fără alegeri ordinare programate, urmată de concentrarea unor evenimente electorale la orizontul 2024, fără să excludem însă scenariul unor anticipate
  • Există consistente eforturi precedente, depuse de echipa de proiect în anii 2015 și 2016 pentru semnarea unui pact fiscal la nivel național
  • Există precedentul unui Pact Național pentru Educație, semnat de toate partidele și a unui consens semnat la Snagov, ca exemple de documente semnate de toate forțele politice
  • Pandemia de COVID-19 cauzează niște perturbări fără precedent ale activității economiei naționale
  • Oportunitatea finanțărilor europene și cadrul propice de care acestea au nevoie pentru a fi absorbite și cheltuite
  • Situația economică prezentă pune presiune pe bugetul național și mai ales pe bugetele administrațiilor locale, lucru care înseamnă, dacă istoria se va repeta, o presiune suplimentară a administrației pentru modificarea Codului fiscal
  • Țintele de deficit asumate internațional vor fi un element definitoriu pentru ratingul de țară și sunt monitorizate atent de agențiile de rating, determinând într-o bună măsura credibilitatea internațională a României.

CONTEXTUL PE CARE PROIECTUL
ÎNCEARCĂ SĂ ÎL CONTUREZE, ÎN VIITOR

  • România are nevoie acută de o cultură a echilibrului și a capacității de prognoză pe termen lung, ca ancore ale stabilității economice
  • Momentan, instabilitatea fiscală a afectat numeroase proiecte de anvergură (de ex.: exploatarea offshore în Marea Neagră), determinând chiar exitul unor investitori importanți, într-un moment în care economia României are nevoie în continuare de investiții majore
  • O cultură economică echilibrată, bazată pe o stabilitate internă se poate crea doar creând cadrul unui consens transpartinic, un consens care să se manifeste și între partenerii sociali, urmărind un interes economic și o creștere a bunăstării naționale de-a lungul următorului deceniu
  • Curentele manifestate în societate și aflate într-o evidentă ascendență – temele naționalist-extremiste, populiste sau patriotarde – trebuie combătute eficient, având în vedere perioada de intensă polarizare socială pe care o traversăm
  • Dialogul echilibrat și consultarea transparentă pot fi drastic afectate în lipsa unei platforme formale legitime care să coaguleze mai multe forțe responsabile din societate, inclusiv actori economici de anvergură cu influență socială și capacitate de reacție, fragmentarea actuală lăsând locul temelor parazitare pe agenda opiniei publice
  • Platforma creată poate avea valențe multiple, inclusiv crearea unui curent de susținere a unui trend de dezvoltare a economiei
  • Pe fondul pandemiei, există de asemenea un risc major de accelerare a  fake-news-urilor legate de marii contribuabili, mai ales pe fondul majorării unor prețuri la consumatorii finali care au trecut în piața concurențială (de exemplu, prețul la electricitate și gaz).

PROPUNEREA DE PROIECT

Dat fiind contextul descris anterior, devine evident că PACTUL PENTRU FISCALITATE 2022 – #PPF2022 – devine un preludiu obligatoriu al Pactului pentru România Stabilității și Bunăstării și că va contribui la crearea unei noi culturi economice și socio-organizaționale care va putea să transforme statul într-un partener și un promotor al dezvoltării economice.

Avem nevoie de crearea unei baze de dialog credibile și reale între mediul de afaceri și domeniul instituțional și decizional public, singurul capabil să îmbunătățească rapid situația. Nici creșterea impozitelor și taxelor, nici introducerea de noi taxe și nici potențiala agresivitate crescută a ANAF nu vor rezolva, în afara dialogului, problema veniturilor bugetare reduse.

România se află într-o competiție globală pentru investiții, investitori și proiecte, unele geostrategice. PPF2022 reprezintă un pas important spre un mediu stimulativ și nediscriminatoriu. Când regulile sunt transparente, predictibile și aceleași pentru toți, concurența își manifestă efectele pozitive – companiile eficiente și inovative supraviețuiesc, oferind produse și servicii de calitate societății, a cărei dezvoltare o induc și susțin.

De asemenea, digitalizarea, simplificarea sistemului fiscal, îmbunătățirea transparenței, a stabilității și a predictibilității politicii fiscale vor conduce pe de-o parte la creșterea competitivității și atractivității mediului de afaceri și, implicit, la creșterea potențialului de dezvoltare a României, iar pe de altă parte la creșterea veniturilor bugetare. În fine, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este o șansă foarte mare pentru România, astfel încât implementarea lui ar merge foarte bine la pachet cu o abordare echilibrată a politicilor economice în general și fiscale în special.

Thoughtworks România estimează că în următorii ani numărul angajaților de sex feminin și aparținând minorităților de gen va ajunge la 40% din total

Economistul
-
0
Thoughtworks România estimează că în următorii ani numărul angajaților de sex feminin și aparținând minorităților de gen va ajunge la 40% din total

Numărul de angajați de sex feminin și aparținând minorităților de gen până la 40% din total, procent care se regăsește în prezent la nivel internațional în ansamblul companiei.  

„România este una dintre țările cu cele mai multe femei în tehnologie. Potrivit informațiilor publicate de INS, în 2020 lucrau în IT&C aproximativ 90.000 de femei, reprezentând 41% din totalul angajaților din industrie,  față de 50.000 în 2008. Totuși, în prezent, doar 27% dintre angajații din tech ai Thoughtworks România sunt femei. Suntem însă pe un trend ascendent prin prioritizarea recrutării de femei și minorități de gen subreprezentate. Ne dorim să creștem cât mai mult în așa fel încât acest fapt să se reflecte și în diversitatea de gen a Thoughtworks România. În plus,  în cadrul companiei există și departamente operaționale în care sunt predominant angajate femei, cu o reprezentare globală de 33% din totalul angajaților”, a declarat Alexandra Diaconu, Head of DEI (Diversitate, Echitate și Incluziune), Thoughtworks România.

Potrivit statisticilor europene, România este însă printre țările fruntașe în ceea ce privește procentul de femei în rândul specialiștilor din industria IT&C.

Datele Eurostat pentru 2020 arată că 26,2% dintre specialiștii IT&C din România sunt femei, rezultat ce plasează țara noastră pe locul trei în UE la acest capitol. De fapt, media la nivelul UE este de 18,5%. Și Bulgaria depășește media europeană, ținând cont că 28,2% dintre specialiștii IT&C sunt femei, iar în Grecia ponderea femeilor este de 26,5%. Ungaria se află sub media UE cu un procent de doar 12,3%.

„Credem cu tărie că diversitatea, echitatea și incluziunea au puterea de a crea schimbări sociale transformatoare. Suntem mândri de munca pe care am făcut-o în scopul promovării femeilor în tehnologie”, a mai declarat Alexandra Diaconu.

Thoughtworks lucrează activ pentru a încuraja și atrage femeile către o carieră în domeniul tehnologiei. Astfel, Thoughtworks participă la evenimente dedicate femeilor și susține întreaga comunitate de femei din cadrul companiei la nivel regional.

„Anul trecut am organizat două evenimente de tip tech talks dedicate exclusiv femeilor, în care au fost implicate și ONG-uri care susțin educarea și/sau reconversia profesională a femeilor în domeniul IT&C. Și anul acesta vom participa la un eveniment din seria WomenHack în cadrul căruia, alături de alte companii, vom cunoaște candidate din domeniile tech, care caută noi provocări pe plan profesional. Suntem mereu deschiși comunității de femei și susținem puterea tehnologiei care ne arată mereu noi oportunități dincolo de orice diferență de gen. În același timp, suntem martorii unei dezvoltări mai vaste și cu rezultate mai bune a echipelor mixte în industria IT”, a mai declarat Alexandra Diaconu, Head of DEI (Diversitate, Echitate și Incluziune), Thoughtworks România.

Thoughtworks face demersuri active pentru contrabalansarea reprezentativității inegale de gen în colectivele sale din toate cele 17 țări unde este prezentă compania.

Studiu Deloitte: nouă din zece companii din România vor investi în traininguri pentru departamentele lor financiare, pe măsură ce implementează și utilizează noi tehnologii

Economistul
-
0
Studiu Deloitte: nouă din zece companii din România vor investi în traininguri pentru departamentele lor financiare, pe măsură ce implementează și utilizează noi tehnologii

Nouă din zece companii din România vor investi în recalificare și traininguri pentru angajații din departamentele financiare, pe măsură ce implementează și utilizează noi tehnologii în activitățile zilnice, arată concluziile celei mai recente ediții a studiului Deloitte CFO Survey România, efectuat în rândul a peste 100 de directori financiari din România. Ariile departamentelor financiare în care companiile vor investi cu prioritate în formare sunt planificarea și analiza financiară, contabilitatea și controlul, mai arată studiul. Ritmul lent de recalificare a angajaților reprezintă și unul dintre cele mai mari obstacole în implementarea transformării digitale în companii, după cum menționează 30% dintre participanții la studiu, la fel ca nivelul investițiilor necesare (49%) și gradul scăzut de digitalizare a instituțiilor publice (42%).

„Rolul directorului financiar s-a schimbat fundamental și este văzut acum ca o sursă de informații de business foarte valoroase și ca un partener de business strategic. Dar, pentru ca departamentul financiar să se poată concentra asupra activităților care pot adduce valoare businessului, este crucial ca acesta să se transforme. Această transformare poate include creșterea eficienței și acurateței proceselor de management financiar, reducerea numărului de ore petrecute de angajați pentru sarcini manuale, care nu au valoare adăugată pentru companie, îmbunătățirea analizelor datelor care sprijinirea procesului decisional. Astfel de obiective pot fi atinse prin implementarea de soluții tehnologice și prin schimbarea modului în care întregul departament funcționează, atât intern, cât și extern, cu restul organizației”, a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul inițiativei CFO Program în România.

Mai mult de o treime (34%) dintre directorii financiari din România care au participat la studiu consideră că posibilitatea de a se concentra pe sarcinile cu mai multă valoare adăugată reprezintă cel mai important beneficiu al implementării procesului de transformare digitală, urmată de reducerea timpului alocat activităților de raportare, închidere etc. (31%) și de creșterea fiabilității datelor (18%).

Pentru a finanța procesul de transformare digitală, majoritatea companiilor iau în considerare în primul rând surse interne (77%), apoi fonduri UE, atât din Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și din alocările din programele multi-anuale (32%). Sursele de finanțare cel mai puțin atrăgătoare sunt creditele bancare (17%) și obligațiunile „verzi” (9%).

Studiul relevă, de asemenea, că aproape jumătate dintre companii (45%) consider că transformarea digitală înseamnă automatizare, dar și soluții de planificarea a resurselor întreprinderii – ERP – (22%), alinierea și integrarea datelor (18%) și actualizarea modelelor operaționale (15%). În ceea ce privește motivele implementării proceselor de transformare digitală în departamentele financiare, peste 40% dintre companiile românești menționează strategia, urmată de scăderea procentului de erori (22%), gestionarea muncii la distanță (14%) și scăderea costurilor (13%).

Peste 80% dintre companiile din România fac deja pași în procesul de transformare digitală a departamentelor lor financiare, în timp ce 18% se află în faza de planificare, mai arată studiul. Sectoare precum servicii financiare, energie, utilități și minerit, tehnologie, mass-media și telecomunicații par să fie mai avansate în această direcție.

Asociația CFA: România și-a continuat scăderea în luna martie 2022

Economistul
-
0
Asociația CFA: România și-a continuat scăderea în luna martie 2022

Adrian Codirlasu, CFA – Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania declara: „Pe fondul aversiunii la risc declansata de invazia Rusiei in Ucraina, indicatorul de incredere macroeconomica al Asociatiei CFA Romania si-a continuat scaderea si in luna martie. O consecinta a acestei aversiuni crescute la risc este si reducerea anticipatiilor de crestere economica care s-au redus cu inca o jumate de punct procentual fata de exercitiul anterior. Totodata si anticipatiile inflationiste au continuat sa creasca. In ceea ce priveste evolutia ratelor de dobanda, participantii la sondaj anticipeaza o majorare a ratei de dobanda de catre Banca Nationala la cel putin 4,25%, in urmatoarele 12 luni”.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Romania a scazut, la valoarea de 40,9 puncte. Aceasta situatie s-a datorat evolutiei componentei de anticipatii a indicatorului. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni a continuat sa creasca, ajungand la o valoare medie de 8,03%, un nou maxim istoric consecutiv inregistrat de la initierea sondajului.

In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, toti participantii anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala), nefiind inregistrata nicio alta opinie. Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0402 lei pentru un euro in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,082 lei pentru un euro.  

Previziunile analistilor in ceea ce priveste cei mai importanti indicatori macroeconomici:

  Actual  Anticipatii1
Evolutia PIB (real)  5,9% 3,0%
Deficit Bugetar 6,7%  6,7%
Curs EUR/RON  4,9416  5,0826
Rata inflatiei 10,15% 8,03%
ROBOR 3M  4,70% 5,28% 
Randament 5Y RON  6,49% 6,20% 
Randament 10Y RON 6,71% 6,52% 
1Sursa: Sondaj Asociatia CFA Romania, final de an, 2022 (PIB, deficit bugetar), orizont de 12 luni (restul indicatorilor)

Este de remarcat reducerea ponderii respondentilor care cred ca preturile proprietatilor imobiliare rezidentiale din marile orase vor creste in urmatoarele 12 luni (13,6%, cel mai mic nivel din noiembrie 2020), concomitent cu majorarea ponderii participantilor care considera ca pretul va scadea (40,9%, cea mai mare pondere din noiembrie 2020). Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2022: valoarea medie a anticipatiilor este 6,7%. Evolutia, in termeni reali a PIB in anul 2022: 3,0%.


Sondajul este realizat lunar de Asociatia CFA Romania, de peste 10 ani, si reprezinta un indicator prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat in ultima saptamana a fiecarei luni iar participantii sunt membri ai Asociatiei CFA Romania si candidatii pentru nivelurile II si III ale examenului CFA.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica ia valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplina in economia romaneasca) si este calculat pe baza a 6 intrebari cu privire la:

  • Conditiile curente – referitoare la mediul de afaceri si piata muncii;
  • Anticipatiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piata muncii, evolutia venitului personal la nivel de economie si evolutia averii personale la nivel de economie.

Pe langa intrebarile necesare pentru calculul Indicatorului de Incredere Macroeconomica, sondajul evalueaza si anticipatiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflatiei, ratele de dobanda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET si conditiile macroeconomice globale.

Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030

László Borbély
-
0
Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030

Pandemia de coronavirus a schimbat fundamental reperele lumii în care trăim. Omenirea a intrat într-o nouă dimensiune pe care nu a mai experimentat-o. Noi considerăm că soluția pentru actuala criză, pentru reconstrucția care urmează, dar și pentru prevenirea unor situații similare în viitor, rezidă în principiile dezvoltării durabile statuate de Agenda 2030. Reziliența, solidaritatea, nevoia de a nu lăsa pe nimeni în urmă sunt mai actuale ca niciodată. Acțiunile Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din ultimii ani au avut rolul de a cultiva acest spirit.

Este aproape unanim acceptat la nivelul experților care activează în domeniul dezvoltării durabile faptul că în mod inevitabil pandemia va avea impact semnificativ asupra implementării Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă. Într-un raport publicat de Comitetul Economic și Social al ONU se face vorbire despre trei posibile scenarii: accelerarea tranziției către dezvoltare durabilă; păstrare ritmului dinaintea pandemiei sau înrăutățirea situație. Dincolo de detaliile tehnice, dezideratul care ar trebui să ne ghideze acțiunile din perioada următoare este transformarea crizei într-o oportunitate pentru o reconstrucție socio-economică solidă și durabilă.

În viziunea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, consecințele pandemiei trag un puternic semnal de alarmă pentru întreaga societate. În primul rând, instituțiile statului ar trebui să formuleze propuneri de politici și să ia acele decizii care pe lângă diminuarea efectelor să asigure și o dezvoltare sustenabilă pe termen mediu și lung. Suntem datori să avem curajul să proiectăm o societate după reconstrucție în care calitatea vieții să fie la un nivel chiar mai ridicat decât înainte de izbucnirea pandemiei. Pe lângă acțiunea autorităților publice, va fi însă nevoie și de implicarea mediului privat, a experților din societatea civilă, mediul academic, institute de cercetare, ONG-uri. Toate aceste eforturi nu vor avea impactul dorit, dacă nu reușim să formăm o masă critică de cetățeni care cred în principiile dezvoltării durabile și care le pun în practică în viața lor de zi cu zi.

Continue

Cazacu, XTB: China surprinde, dar economia mondială e văzută în încetinire. România nu evită trendul general

Economistul
-
0
Cazacu, XTB: China surprinde, dar economia mondială e văzută în încetinire. România nu evită trendul general

  • FMI și Banca Mondială au revizuit în jos estimările pentru anul în curs.
  • Europa și Asia Centrală sunt regiunile cele mai afectate de revizuirea datelor. 
  • China a solicitat industriei oțelului o încetinire a producției, deși prețurile sunt aproximativ de 3 ori media istorică. 
  • E o măsură ce ar putea accentua presiunile inflaționiste în special în afara Chinei, în plus față de consecințele invaziei Ucrainei de către Rusia.
  • Presiunile inflaționiste, un nivel mai ridicat de incertitudine și dificultățile unor economii importante pentru comerțul României, cum ar fi Germania, Italia și alte țări din UE, sporesc riscul de a vedea câteva trimestre dificile, avertizează  Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
  • În România, se estimează un avans al PIB-ului de 2,1% în 2022, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. 

Evenimentele majore ale anului determină ajustări mari ale așteptărilor. 

FMI a revizuit în jos estimările pentru anul în curs, la 3,6% anul acesta și în 2023, de la 4,4% și respectiv 3,8% anterior. 

La rândul său, Banca Mondială ajustase previziunile pentru creșterea economiei globale, fiind chiar mai rezervată: 3,2%, față de 4,1% anterior, încetinind de la 5,7% în 2021. 

Europa și Asia Centrală sunt regiunile cele mai afectate de revizuirea datelor. 

Riscurile la adresa economiei au crescut, și motivele sunt numeroase. Trendul de creștere a prețurilor se vedea în vaste regiuni ale materiilor prime deja de anul trecut. 

Astfel, „mașina” ecomomiei globale urca deja în ultimele trimestre o pantă dificilă, luptând cu perspectiva unor dobânzi mai ridicate și diminuarea impulsului anterior, pe când încerca să recupleze cilindrii opriți în pandemie. 

Cu efectele războiului din Ucraina pe lanțurile de aprovizionare, pe energie, pe fluxurile financiare și pe încrederea consumatorilor și companiilor, e ca și cum aceeași mașină ar urca panta cu un bagaj mult mai greu. 

Viteza înaintării, astfel, scade, iar în unele țări, riscul a crescut chiar ca mașina să „dea înapoi”, spre recesiune.

Țările cu venituri mici, potrivit președintelui Băncii Mondiale sunt în proporție de 60% într-o formă de incapacitate de plată, sau foarte aproape de aceasta. 

Totuși, situația pare diferită în a doua mare economie a lumii, China. Datele referitoare la PIB venite din China au arătat o creștere peste așteptări în trimestrul I, 4,8% anualizat față de 4,4%. 

Producția industrială a crescut cu 5%, peste așteptări cu 0,5 puncte. 

Dacă în oglinda retrovizoare surprizele sunt plăcute, în față drumul pare mai puțin lin.

Închiderea activității în mai multe orașe mari este de așteptat să aibă un impact asupra producției. Efectul va depinde de durata restricțiilor. 

În martie șomajul a ajuns la 5,8%, cu 0,3 puncte peste februarie. Reluarea activității, având în vedere și reziliența obținută prin adaptare, s-ar produce rapid. 

Pentru moment, totuși, riscurile sunt orientate descendent. 

În plus, autoritățile par a pregăti terenul pentru o reducere semnificativă a cererii. China a solicitat industriei oțelului o încetinire a producției, deși prețurile sunt aproximativ de 3 ori media istoric. 

E o măsură ce ar putea accentua presiunile inflaționiste în special în afara Chinei, acolo unde cererea la import ridicată întâlnește oferta limitată de consecințele războiului din Ucraina. 

Asociația Fierului și Oțelului a Chinei a spus că industria ar trebui să mențină echilibrul cerere/ofertă, în condițiile unei cereri limitate, și că ținând seama de constrângerile de resurse și de mediu, nu e înțelept să exporte produse low-end la scară largă. 

Lanțurile logistice încă pun probleme, în diferite segmente industriale sau de bunuri de larg consum. 

În industria auto, Renault a oprit producția unor modele electrice din seria Megane, iar Toyota a anunțat că va produce cu 100 000 de unități mai puțin.

 Cu o economie care a încetinit în ritm trimestrial în fiecare din ultimele 4 raportări, România ar putea înregistra o creștere economică semnificativ redusă anul acesta.

Estimările FMI sunt de 2,2%, înaintea unei reveniri spre 3,4% în 2023. Unele semne pentru o eventuală recesiune tehnică pornind de la decelerarea anterioară continuată în trimestrul I se văd, dar sunt și șanse de evitare la limită a acesteia. Pentru trimestrul al doilea, partida e în desfășurare. 

Având în vedere presiunile inflaționiste, un nivel mai ridicat de incertitudine și „vântul care bate din față” pentru economii importante în comerțul României, cum ar fi Germania, Italia și alte țări din UE, riscul de a vedea câteva trimestre dificile a crescut considerabil. 

Industria auto, deja supusă unui cost al transformărilor fundamentale, resimte în plus disponibilitatea limitată a unor componente în urma situației din regiune. 

Cu toate acestea, intrările de capital din fonduri europene și o anume reziliență dobândită în ultimii doi ani pot restrânge costurile economice ale contextului actual. 

Un avans al PIB de 2,1% este scenariul nostru de bază. 

Dinamica economiei globale, a prețurilor materiilor prime și a conflictului din Ucraina vor fi definitorii, însă, pentru felul cum va arăta, în realitate, anul economic.

FPPG salută inițiativa coaliției de guvernare de a reintroduce Legea Offshore în Parlament, o cerință esențială pentru deblocarea investiţiilor în vederea asigurării securităţii energetice a României

Economistul
-
0
FPPG salută inițiativa coaliției de guvernare de a reintroduce Legea Offshore în Parlament, o cerință esențială pentru deblocarea investiţiilor în vederea asigurării securităţii energetice a României

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), organizație care reunește principalii producători de gaze naturale, ce acoperă peste 98% din producția internă, salută reintroducerea Legii Offshore în circuitul parlamentar. Acest prim pas este esențial pentru asigurarea competitivității și stabilității regimului fiscal cu respectarea mecanismelor unei pieţe libere de gaze naturale , şi care, dacă ar fi implementate, ar permite demararea investițiilor strategice în producția resurselor din Marea Neagră. Deblocarea acestor schimbări legislative este indispensabilă nu doar pentru securitatea energetică a României, dar și pentru cea regională, mai ales în noul context de sancțiuni contra Rusiei. Membrii FPPG analizează pentru moment propunerile de amendamente, atât cele despre care s-a discutat de multă vreme în spațiul public, cât și elementele de noutate și impactul acestora asupra dezvoltărilor de gaze naturale din Marea Neagră, poziția FPPG urmând a se contura în perioada imediat următoare. 

FPPG reunește principalii titulari de acorduri petroliere de la Marea Neagră, după integrarea din acest an a companiei Black Sea Oil & Gas ca membru, întregind tabloul sectorului upstream românesc atât onshore, cât și offshore. Ne exprimăm dorința ca, în viitorul apropiat, membrii Federației să contribuie semnificativ la a asigura necesarul de consum de gaze naturale al României pentru mulți ani prin adăugarea cantităților din proiectele offshore, blocate până acum de o lege menită de fapt să le faciliteze. 

 „Industria de petrol și gaze este acum într-un moment de cotitură. În conjunctura geopolitică actuală, nevoia stringentă de creștere a producției interne este o responsabilitate pe care o poartă pe umeri deopotrivă companiile producătoare, dar și decidenții statului român, iar această responsabilitate este nu numai față de proprii cetățeni, ci și față de întregul proiect european din care România face parte. Salutăm intrarea Legii Offshore în circuitul parlamentar și ne asumăm în continuare un rol semnificativ în dialogul ce va fi esențial pentru restabilirea unui echilibru economic just, necesar dezvoltării gaziere offshore, ca o condiție indispensabilă pentru consolidarea securității energetice naționale și pentru tranziția sustenabilă în domeniul energiei”, declară Directorul Executiv al FPPG, Cătălin Niță.

Regimul fiscal necompetitiv și instabil, precum și modificările frecvente ale cadrului legislativ şi introducerea unor condiţii specifice de comercializare a gazelor naturale au afectat funcționarea pieței de gaze naturale din România şi au condus la amânarea constantă a deciziilor de investiții în resursele din Marea Neagră. În lipsa acestor modificări atât de necesare la Legea Offshore, situația de blocaj nu se putea soluționa, ceea ce a avut în ultimii ani un impact major asupra sectorului energetic din România și, implicit, asupra economiei naționale. 

Prin adăugarea cantităților suplimentare care pot fi generate pe baza proiectelor din Marea Neagră, România poate ajunge cel mai important producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, odată cu închiderea zăcământului Groningen din Olanda, gazele naturale fiind un combustibil esențial în tranziția energetică și pentru securitatea energetică a țării. Astfel, decizia politica de amendare a Legii Offshore se dovedește una de înaltă responsabilitate, iar coaliția de guvernare are meritul a pune interesul național înaintea obiectivelor individuale ale partidelor care, deși au diferențe ideologice, deschid astfel un dialog pentru adoptarea celor mai bune soluții la actualele crize pe care le traversează România. 

Reamintim că rata efectivă de impozitare specifică a veniturilor din producția offshore de gaze naturale din România a ajuns la 51% în anul 2021, mai mult decât dublu față de anul precedent și de 10 ori mai mult decât media europeană din anul 2020, așa cum relevă o analiză publicată recent de FPPG. Ne exprimăm dorința ca forma noii Legi Offshore, care va merge spre promulgare, să respecte atât interesele naționale ale României, cât și legislația Uniunii Europene din care și România face parte.

FPPG reiterează totodată deplina disponibilitate pentru o consultare permanentă cu autoritățile statului și își asumă responsabilitatea de a facilita cel mai constructiv dialog posibil între industria de petrol și gaze și reprezentanții mediului decident.

61% dintre oameni cred că boții, aplicațiile software automatizate, vor reuși acolo unde oamenii au eșuat în ceea ce privește sustenabilitatea corporativă

Economistul
-
0
61% dintre oameni cred că boții, aplicațiile software automatizate, vor reuși acolo unde oamenii au eșuat în ceea ce privește sustenabilitatea corporativă

Un studiu global arată că 94% dintre oameni consideră că societatea nu a făcut suficiente progrese în ceea ce privește sustenabilitatea și eforturile sociale. 78% dintre oameni sunt frustrați și sătui de lipsa de progres a întreprinderilor, iar 96% dintre liderii de afaceri consideră că prejudecățile și emoțiile umane afectează eforturile de sustenabilitate ale companiilor.

Oamenii din întreaga lume cer mai multe progrese în ceea ce privește sustenabilitatea și eforturile sociale și așteaptă ca întreprinderile să facă un pas înainte, potrivit unui nou studiu realizat de Oracle și Pamela Rucker, consilier CIO și instructor pentru Harvard Professional Development. Studiul „No Planet B” realizat pe un eșantion de peste 11.000 de consumatori și factori de decizie din 15 țări a constatat că oamenii sunt sătui de lipsa de progrese pe care societatea le face în ceea ce privește sustenabilitatea și inițiativele sociale, doresc ca întreprinderile să treacă de la vorbe la fapte și cred că tehnologia poate ajuta întreprinderile să reușească acolo unde oamenii au eșuat. 

Oamenii doresc ca întreprinderile să își
intensifice eforturile sociale și de sustenabilitate

Evenimentele din ultimii doi ani au atras atenția asupra sustenabilității și a eforturilor sociale, iar oamenii din întreaga lume s-au săturat de lipsa de progres și au cerut întreprinderilor să se implice: 

  • 93% dintre intervievați cred că sustenabilitatea și factorii sociali sunt mai importanți ca niciodată, iar 80% au declarat că evenimentele din ultimii doi ani i-au determinat să își schimbe acțiunile.
  • 94% consideră că societatea nu a făcut suficiente progrese. Patruzeci și doi la sută dintre ei atribuie lipsa de progres faptului că oamenii sunt prea ocupați cu alte priorități, 39 la sută cred că este rezultatul faptului că se pune mai mult accent pe profiturile pe termen scurt decât pe beneficiile pe termen lung, iar 37 la sută cred că oamenii sunt prea leneși sau egoiști pentru a ajuta la salvarea planetei. 
  • 45% dintre respondenți consideră că întreprinderile pot aduce schimbări mai semnificative în ceea ce privește sustenabilitatea și factorii sociali decât indivizii sau guvernele singure.
  • 78% dintre respondenți sunt frustrați și sătui de lipsa de progres a întreprinderilor până în prezent, iar 89% consideră că nu este suficient ca întreprinderile să spună că acordă prioritate ESG (politici de mediu, sociale și de guvernanță corporativă) – trebuie să vadă acțiuni și dovezi.
  • 84% cred că întreprinderile ar face mai multe progrese în ceea ce privește sustenabilitatea și obiectivele sociale cu ajutorul AI, iar 61% cred chiar că roboții vor reuși acolo unde oamenii au eșuat.

Prejudecățile și provocările operaționale țin întreprinderile pe loc

Liderii de afaceri știu că eforturile de sustenabilitate sunt esențiale pentru succesul corporației și chiar au încredere într-un bot, o aplicatie software ce automatizeaza actiunile, în detrimentul oamenilor pentru a conduce eforturile sociale și de sustenabilitate:

  • 92% consideră că programele de sustenabilitate și de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) sunt esențiale pentru succesul organizațiilor lor. Executivii au identificat primele trei beneficii ca fiind consolidarea imaginii brandului (40 la sută); creșterea productivității (39 la sută); și atragerea de noi clienți (38 la sută).
  • Aproape toți liderii de afaceri (91%) se confruntă cu obstacole majore în implementarea inițiativelor de sustenabilitate și ESG. Printre cele mai mari provocări se numără obținerea de măsurători despre ESG de la parteneri și terți (35 la sută); lipsa de date (33 la sută); și procesele manuale de raportare care necesită mult timp (32 la sută).
  • 96 la sută dintre liderii de afaceri recunosc că prejudecățile și emoțiile umane distrag adesea atenția de la obiectivul final, iar 89 la sută cred că organizațiile care folosesc tehnologia pentru a ajuta la dezvoltarea unor practici de afaceri durabile vor fi cele care vor avea succes pe termen lung.
  • 93% dintre liderii de afaceri ar avea încredere într-un bot în locul unui om pentru a lua decizii sociale și de sustenabilitate. Aceștia consideră că boții sunt mai buni la colectarea fără erori a diferitelor tipuri de date (43%), la luarea unor decizii raționale și nepărtinitoare (42%) și la prezicerea rezultatelor viitoare pe baza indicatorilor/performanțelor anterioare (41%).
  • Liderii de afaceri consideră că oamenii sunt în continuare esențiali pentru succesul inițiativelor sociale și de sustenabilitate și cred că oamenii sunt mai buni la implementarea schimbărilor pe baza feedback-ului din partea părților interesate (48%), la educarea celorlalți cu privire la informațiile necesare pentru a lua decizii (46%) și la luarea de decizii strategice în funcție de context (42%). 

Oamenii vor întrerupe relațiile cu întreprinderile care nu iau măsuri în ceea ce privește sustenabilitatea și inițiativele sociale  

Întreprinderile trebuie să acorde prioritate sustenabilității și aspectelor sociale și să regândească modul în care folosesc tehnologia pentru a avea un impact – sau riscă să se confrunte cu consecințe majore.

  • 94% dintre oameni doresc să facă progrese în ceea ce privește sustenabilitatea și factorii sociali pentru a stabili moduri de viață mai sănătoase (50%), pentru a salva planeta pentru generațiile viitoare (49%) și pentru a contribui la crearea unei mai mari egalități în întreaga lume (46%).
  • 70% dintre oameni ar fi dispuși să oprească colaborarea cu un brand care nu ia în serios sustenabilitatea și inițiativele sociale, iar 69% ar părăsi chiar și compania actuală pentru a lucra pentru un brand care pune mai mult accent pe aceste eforturi.
  • Dacă organizațiile pot demonstra în mod clar progresele pe care le fac în ceea ce privește problemele sociale și de mediu, oamenii ar fi mai dispuși să plătească mai mult pentru produsele și serviciile lor (87%), să investească în companiile lor (83%) și să lucreze pentru ele (83%).
  • Liderii din mediul de afaceri înțeleg importanța și urgența – 94% consideră că măsurătorile privind durabilitatea și societatea ar trebui să fie folosite pentru a informa măsurătorile tradiționale de afaceri, iar 91% doresc să își mărească investițiile în durabilitate.

„Evenimentele din ultimii doi ani au pus sustenabilitatea și inițiativele sociale sub lupă, iar oamenii cer schimbări materiale. Deși există provocări în abordarea acestor probleme, întreprinderile au o imensă oportunitate de a schimba lumea în bine”, a declarat Pamela Rucker, consilier CIO și instructor pentru dezvoltare profesională la Harvard.
„Rezultatele arată că oamenii sunt mai predispuși să facă afaceri cu și să lucreze pentru organizații care acționează responsabil față de societatea noastră și față de mediu. Acesta este un moment oportun. În timp ce gândirea a evoluat, tehnologia a evoluat și ea, iar aceasta poate juca un rol cheie în depășirea multor obstacole care au împiedicat progresul”.

„Niciodată nu a fost mai important ca întreprinderile să investească în inițiativele de sustenabilitate și ESG, deoarece oamenii nu vor doar să audă despre asta – ei caută acțiuni decisive și cer mai multă transparență și rezultate tangibile”, a declarat Juergen Lindner, vicepreședinte senior și CMO, Global Marketing SaaS, Oracle.
„Liderii de afaceri înțeleg importanța, însă au adesea presupunerea eronată că trebuie să acorde prioritate fie profiturilor, fie sustenabilității. Adevărul este că acesta nu este un joc cu sumă nulă. Tehnologia care poate elimina toate obstacolele din calea eforturilor ESG este acum disponibilă, iar organizațiile care reușesc să facă acest lucru nu numai că pot sprijini comunitățile și mediul înconjurător, dar pot realiza și câștiguri semnificative de venituri, economii de costuri și alte beneficii care au impact asupra rezultatului final.”


Rezultatele cercetării se bazează pe un sondaj realizat de Savanta, Inc. în perioada 25 februarie – 14 martie 2022 cu 11.005 respondenți la nivel global din 15 țări (Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Olanda, Franța, China, India, Australia, Japonia, Singapore, Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Brazilia și Mexic). Sondajul a explorat atitudinile și comportamentele consumatorilor și ale liderilor de afaceri față de eforturile sociale și de sustenabilitate, împreună cu rolul și așteptările inteligenței artificiale (AI) și ale roboților în eforturile de mediu, societate și guvernanță (ESG).

61% dintre antreprenori au planuri de succesiune, dar acum sunt mai puțin dispuși să renunțe la controlul companiilor decât înaintea pandemiei

Economistul
-
0
61% dintre antreprenori au planuri de succesiune, dar acum sunt mai puțin dispuși să renunțe la controlul companiilor decât înaintea pandemiei

Generația actuală de antreprenori este mai puțin dispusă să renunțe la controlul companiilor în favoarea moștenitorilor lor, pe fondul pandemiei, îngreunând astfel formarea acestora ca noi lideri, reiese din sondajul „NextGen Survey 2022” realizat de PwC la nivel global.

Continue

1...1.1441.1451.146...2.070Pagina 1.145 din 2.070