PACTUL PENTRU FISCALITATE 2022

Date:

Fără o legislație fiscală coerentă și previzibilă, România nu are șanse reale să prospere, iar marile proiecte de investiții nu vor deveni realitate. Motivația este foarte simplă – pe termen lung, proiectele au nevoie de stabilitate fiscală, întrucât calculul de investiții este bazat pe anumite elemente care includ un nivel dat al fiscalității care este luat în considerare atunci când proiectul este lansat, iar perioada de geneză a unui proiect este de 5-10 ani.

Dezvoltarea țării depinde, în această etapă de dezvoltare economică ce merge către convergență la nivel european, revitalizarea și eficientizarea politicilor, sistemelor și strategiilor educaționale, academice, de sănătate și demografice. În acest context, un cadru fiscal previzibil, care să nu împovăreze și să stimuleze mediul de afaceri devine esențial, vital. Codul fiscal poate deveni dintr-un element de frânare al activității economice, dintr-un element de imprevizibilitate extremă un element de avantaj competitiv pentru România, pentru a susține dezvoltarea economică pe termen lung.

Bilanțul din prezent este unul foarte nefericit: peste 300 de modificări doar în ultimii 15 ani, doar la nivelul legislației primare. Peste aceste modificări intempestive vin modificările subsecvente, cele de hotărâri de guvern și ordine ANAF.

Modificările sunt făcute fără un mecanism de consultare eficientă a contribuabililor persoane fizice și persoane juridice, uneori cu contradicții între diferitele acte normative care reglementează același subiect și fără a avea în minte ușurarea poverii de conformare și simplificarea mecanismelor de interfață între sectorul public și cel private.
Corelativ, conformarea este pe ultimele locuri din Uniunea Europeană și la recorduri negative în comparațiile internaționale, veniturile fiscale depășind rareori 30% din PIB în cei 30 de ani de la Revoluție, chiar în perioade de creștere economică. Frauda la colectarea TVA și evaziunea fiscală au creat adevărate probleme în sectoare ale economiei, aceasta devenind o problemă sistemică.

CONTEXTUL PROIECTULUI

  • Urmează o perioadă fără alegeri ordinare programate, urmată de concentrarea unor evenimente electorale la orizontul 2024, fără să excludem însă scenariul unor anticipate
  • Există consistente eforturi precedente, depuse de echipa de proiect în anii 2015 și 2016 pentru semnarea unui pact fiscal la nivel național
  • Există precedentul unui Pact Național pentru Educație, semnat de toate partidele și a unui consens semnat la Snagov, ca exemple de documente semnate de toate forțele politice
  • Pandemia de COVID-19 cauzează niște perturbări fără precedent ale activității economiei naționale
  • Oportunitatea finanțărilor europene și cadrul propice de care acestea au nevoie pentru a fi absorbite și cheltuite
  • Situația economică prezentă pune presiune pe bugetul național și mai ales pe bugetele administrațiilor locale, lucru care înseamnă, dacă istoria se va repeta, o presiune suplimentară a administrației pentru modificarea Codului fiscal
  • Țintele de deficit asumate internațional vor fi un element definitoriu pentru ratingul de țară și sunt monitorizate atent de agențiile de rating, determinând într-o bună măsura credibilitatea internațională a României.

CONTEXTUL PE CARE PROIECTUL
ÎNCEARCĂ SĂ ÎL CONTUREZE, ÎN VIITOR

  • România are nevoie acută de o cultură a echilibrului și a capacității de prognoză pe termen lung, ca ancore ale stabilității economice
  • Momentan, instabilitatea fiscală a afectat numeroase proiecte de anvergură (de ex.: exploatarea offshore în Marea Neagră), determinând chiar exitul unor investitori importanți, într-un moment în care economia României are nevoie în continuare de investiții majore
  • O cultură economică echilibrată, bazată pe o stabilitate internă se poate crea doar creând cadrul unui consens transpartinic, un consens care să se manifeste și între partenerii sociali, urmărind un interes economic și o creștere a bunăstării naționale de-a lungul următorului deceniu
  • Curentele manifestate în societate și aflate într-o evidentă ascendență – temele naționalist-extremiste, populiste sau patriotarde – trebuie combătute eficient, având în vedere perioada de intensă polarizare socială pe care o traversăm
  • Dialogul echilibrat și consultarea transparentă pot fi drastic afectate în lipsa unei platforme formale legitime care să coaguleze mai multe forțe responsabile din societate, inclusiv actori economici de anvergură cu influență socială și capacitate de reacție, fragmentarea actuală lăsând locul temelor parazitare pe agenda opiniei publice
  • Platforma creată poate avea valențe multiple, inclusiv crearea unui curent de susținere a unui trend de dezvoltare a economiei
  • Pe fondul pandemiei, există de asemenea un risc major de accelerare a  fake-news-urilor legate de marii contribuabili, mai ales pe fondul majorării unor prețuri la consumatorii finali care au trecut în piața concurențială (de exemplu, prețul la electricitate și gaz).

PROPUNEREA DE PROIECT

Dat fiind contextul descris anterior, devine evident că PACTUL PENTRU FISCALITATE 2022 – #PPF2022 – devine un preludiu obligatoriu al Pactului pentru România Stabilității și Bunăstării și că va contribui la crearea unei noi culturi economice și socio-organizaționale care va putea să transforme statul într-un partener și un promotor al dezvoltării economice.

Avem nevoie de crearea unei baze de dialog credibile și reale între mediul de afaceri și domeniul instituțional și decizional public, singurul capabil să îmbunătățească rapid situația. Nici creșterea impozitelor și taxelor, nici introducerea de noi taxe și nici potențiala agresivitate crescută a ANAF nu vor rezolva, în afara dialogului, problema veniturilor bugetare reduse.

România se află într-o competiție globală pentru investiții, investitori și proiecte, unele geostrategice. PPF2022 reprezintă un pas important spre un mediu stimulativ și nediscriminatoriu. Când regulile sunt transparente, predictibile și aceleași pentru toți, concurența își manifestă efectele pozitive – companiile eficiente și inovative supraviețuiesc, oferind produse și servicii de calitate societății, a cărei dezvoltare o induc și susțin.

De asemenea, digitalizarea, simplificarea sistemului fiscal, îmbunătățirea transparenței, a stabilității și a predictibilității politicii fiscale vor conduce pe de-o parte la creșterea competitivității și atractivității mediului de afaceri și, implicit, la creșterea potențialului de dezvoltare a României, iar pe de altă parte la creșterea veniturilor bugetare. În fine, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este o șansă foarte mare pentru România, astfel încât implementarea lui ar merge foarte bine la pachet cu o abordare echilibrată a politicilor economice în general și fiscale în special.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate