34 mii pomi de Crăciun, puși în vânzare de Romsilva

Florin Antonescu
-
0
34 mii pomi de Crăciun, puși în vânzare de Romsilva

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că „oferă spre vânzare 33.996 pomi de Crăciun, cea mai mare parte fiind recoltați din culturi specializate din pepinierele silvice proprii.

Din totalul pomilor de Crăciun oferiți la vânzare în acest an, 22.551 sunt din specia brad și 11.445 fiind din specia molid sau alte specii de rășinoase. 70% din pomii de Crăciun, respectiv 23.926 bucăți, provin din culturile specializate din pepinierele silvice ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în timp ce 10.070 provin din lucrări silvice autorizate, în urma cărora se extrag exemplarele din regenerările naturale unde există o densitate excesivă.

Și în acest an, prețurile pornesc de la 15 lei pentru un pom de Crăciun specia molid de până la 1,3 metri și ajung la 35 lei pentru cei din specia brad cu înălțimea între 2 și 3 metri.

Solicitările pentru exemplare de peste 3 metri înalțime sunt considerate comenzi speciale.

Pomii de Crăciun sunt vânduți de către ocoalele silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, iar persoanele fizice au prioritate la achiziționarea acestora. Dacă pomii de Crăciun sunt vânduți de unitățile din subordinea Romsilva în piețe sau alte locuri amenajate, la aceste prețuri se adaugă și costurile de transport, manipulare și depozitare”. 

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva subliniază că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard international”.

Foto: Romsilva

Instrument online de verificare a condițiilor de certificare a clădirilor verzi

Florin Antonescu
-
0
Instrument online de verificare a condițiilor de certificare a clădirilor verzi

Romania Green Building Council în parteneriat cu Blue Auditor Austria anunță lansarea singurului instrument online de verificare a gradului de împlinire a condițiilor privind certificarea Clădirilor Verzi, impuse de taxonomia europeană, cu ajutorul a 15 indicatori-cheie de performanță.

Andrei Botiş, președintele Romania Green Building Council: „Cerințele impuse de taxonomia europeană sunt într-o permanentă actualizare, ceea ce creează confuzie în rândul dezvoltatorilor imobiliari sau a proprietarilor și duce la îngreunarea situației privind raportarea periodică obligatorie. De aceea, în cadrul platformei blueauditor.com, rezolvăm această spinoasă problemă de birocrație cu ajutorul unui instrument online, ușor de folosit, care facilitează accesul la informații actualizate, evaluează clădirile și permite raportarea obligatorie în timp real, fără efort. Blue Auditor este un nume de referință în audit și evaluarea Clădirilor Verzi nu numai în Austria, ci în întreaga Uniunea Europeană, având în portofoliu nu mai puțin de 488 de clădiri și ansambluri rezidențiale din 18 țări diferite. Mediul construit contribuie cu circa 36% la emisiile globale de CO2, iar parteneriatul ROGBC – Blue Auditor va oferi industriei românești de construcții și financiare cele mai performante instrumente de monitorizare și îmbunătățire considerabilă a gradului de sustenabilitate”. 

Wolfgang Lukaschek, fondator și CEO al Blue Auditor: „Clasificările și verificările taxonomiei sunt instrumentul de conectare a piețelor financiare cu sectoarele noastre economice, identificând în mod clar care activități economice sunt sustenabile. Credem că soluția noastră va permite industriei imobiliare și financiare să-și livreze raportarea obligatorie de conformitate în cel mai eficient mod, folosind soluții tehnologice moderne”.

Inițiatorii subliniază că „programul de audit și evaluare privind conformarea cu taxonomia europeană completează inițiativa Green Homes & Green Mortgage, fiind un model inovator de finanțare sustenabilă. Lansat de ROGBC în 2014, în scopul dezvoltării accelerate a finanțărilor verzi și a sectorului de locuințe sustenabile, Green Homes & Green Mortgage oferă accesul la dobânzi bancare semnificativ mai reduse la achiziția locuințelor verzi, costuri de întreținere mai mici și un trai cu adevărat sănătos”.

Romania Green Building Council (RoGBC) constituie „o asociație non-profit, apolitică, formată din organizații active din întreaga țară. Este cea mai importantă organizație care promovează responsabilitatea față de mediu și eficiența energetică în proiectarea, construcția, exploatarea și deconstrucția clădirilor din România. Organizația susține îmbunătățirea legislației în domeniul construcțiilor ecologice, oferind sesiuni de educație pentru profesioniști”.

Reduceri de impozite pentru companiile bine capitalizate în 2021 – ce condiții trebuie îndeplinite până la 31 decembrie?

Economistul
-
0
Reduceri de impozite pentru companiile bine capitalizate în 2021 – ce condiții trebuie îndeplinite până la 31 decembrie?

Material de opinie de Elena Geageac, Senior Manager, și Gabriel Pătru, Senior Consultant, Impozitare Directă, Deloitte România (foto)

În perspectiva încurajării capitalizării societăților, în urmă cu un an au fost introduseo serie de reduceri la plata impozitelor pentru societățile care își majorează și/sau își îmbunătățesc capitalurile proprii. Facilitatea presupunediminuarea impozitului pe profit, pe venit, în cazul microîntreprinderilor, ori a impozitului specific, pentru companiile din industria ospitalității, și se acordă societăților care își mențin capitalurile proprii pozitive,dar șiîn funcție de creșterea acestora față de anul precedent.

Reducerile, prevăzute în Ordonanța de Urgență nr. 153/2020, se acordă începând din 2022, pe baza situației capitalurilor proprii de la 31 decembrie 2021. Prin urmare, nu mai este mult timp pentru a implementa acele operațiuni menite să crească gradul de capitalizare a societății, mai ales că unele operațiuni au și termene date de Registrul Comerțului.

De ce reduceri pot beneficia companiile?

Concret, societățile care își vor menține capitalul propriu pozitiv și la un nivel de cel puțin jumătate din capitalul social vor putea primi o reducere a impozitului de 2% anual. În plus, companiile vor putea beneficia de o bonificațiemai mare din impozitul datorat dacă își majorează capitalul propriufață de anul precedent.Reducerea poate ajunge la maximum 15% dacă toate condițiile sunt îndeplinite.

Pentru a beneficiaeficient de facilitate pe întreaga perioadă de aplicare (2021-2025), companiile trebuie să țină cont de o serie de aspecte, precum implicațiile fiscale și juridice ale operațiunilor de capitalizare, raportul cost-beneficiu sau potențialele consecințe ce pot apărea în viitor dacă decid sădiminueze capitalurile majorate anterior.

În plus, contribuabilii trebuie săia în calcul faptul că legislația prevedeun mod specific de calcul al capitalurilor proprii, diferit de cel din definițiacontabilă. Spre exemplu, rezervele din reevaluare aferente activelor imobilizate nu intră în calculul capitalului propriu ajustat folosit în aplicarea bonificațiilor fiscale, ceea ce înseamnă că o simplă reevaluare a activelor nu creează condiția necesară aplicării facilității.

Sunt excluse de la acordarea bonificațiilorinstituțiile din domeniulfinanciar-bancar, al pieței de capital, asigurări și reasigurări, întrucât acestea au cerințe specifice legate de capital, stabilite în mod distinct potrivit reglementărilor naționale și europene.

Termene noi de raportare și plată

Pentru plătitorii de impozit de profit, reducerea se va stabili în baza declarațieicare se va depune la 25 iunie 2022 (față de 25 martie, cum este în prezent). De termene noi de raportare și platăvor beneficia și microîntreprinderile, respectiv pentru impozitul datorat pe ultimul trimestru al anului.

Decalarea termenelor de depunere a declarațiilor are în vedere faptul că gradul de capitalizare se calculează în baza situațiilor financiare anuale, acestea având, în general, termen de întocmire și depunere la finalul lunii mai a anului următor celui pentru care sunt întocmite.

În concluzie, mai sunt câteva săptămâni pentru a implementa operațiuni de capitalizare a societăților, care să aibă efect la 31 decembrie 2021, pentru a beneficia de reduceri la impozitele datorate. Societățile trebuie să aibă în vedere operațiunile optime în funcție de specificul activității, precum și consecințele contabile și juridice ale acestora.

UE își consolidează apărarea împotriva măsurilor economice coercitive

Economistul
-
0

Comisia Europeană a propus astăzi un nou instrument pentru a contracara utilizarea măsurilor economice coercitive de către țări terțe. Acest instrument juridic reprezintă un răspuns la faptul că, în ultimii ani, UE și statele sale membre devin ținta unor presiuni economice deliberate. El consolidează setul de instrumente al UE și va permite UE să se apere mai bine pe scena mondială.

Scopul este de a descuraja țările terțe să restricționeze sau să amenințe să restricționeze comerțul sau investițiile pentru a determina o schimbare a politicii UE în domenii precum schimbările climatice, fiscalitatea sau siguranța alimentară. Instrumentul anti-coerciții este conceput să detensioneze relațiile economice și să determine stoparea unor măsuri coercitive specifice prin intermediul dialogului, ca prim pas. Orice contramăsuri luate de UE ar fi aplicate numai în ultimă instanță, atunci când nu există nicio altă modalitate de a contracara intimidarea prin măsuri economice, care poate lua multe forme. Acestea variază de la instrumente explicite de coerciție și de apărare comercială îndreptate împotriva UE utilizate de unele țări, la controale selective la frontieră sau controale în sfera siguranței alimentare vizând produsele dintr-o anumită țară a UE, până la boicotarea unor produse cu o anumită origine. Scopul contramăsurilor este de a menține dreptul legitim al UE și al statelor membre de a face alegeri și de a lua decizii în materie de politici în mod suveran, precum și de a preveni interferențele grave în suveranitatea UE sau a statelor sale membre.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv și comisar pentru comerț, a declarat: „Într-o perioadă de tensiuni geopolitice tot mai accentuate, comerțul este din ce în ce mai mult utilizat ca armă, iar UE și statele sale membre devin ținte ale intimidării economice. Avem nevoie de instrumente adecvate pentru a răspunde în mod corespunzător. Prin această propunere, transmitem mesajul clar că UE își va apăra cu fermitate interesele. Principalul obiectiv al instrumentului anti-coerciții este de a acționa ca un factor de descurajare. Dar de acum dispunem de mai multe instrumente atunci când suntem nevoiți să acționăm. Acest instrument ne va permite să răspundem provocărilor geopolitice din următoarele decenii, menținând Europa puternică și flexibilă.”

Cu acest nou instrument, UE va fi în măsură să răspundă măsurilor economice coercitive într-un mod structurat și uniform. Un cadru legislativ dedicat asigură previzibilitate și transparență; el evidențiază aderarea UE la o abordare bazată pe norme, inclusiv la nivel internațional.

UE va colabora direct cu o țară în cauză pentru a pune capăt intimidării economice. Dacă intimidarea economică nu se oprește imediat, noul instrument va permite UE să reacționeze rapid și eficient, oferind un răspuns personalizat și proporțional pentru fiecare situație, de la impunerea de tarife și restricționarea importurilor din țara în cauză, la restricții vizând serviciile sau investițiile sau la măsuri de limitare a accesului la piața internă a UE.

Propunerea Comisiei vine în urma solicitărilor inițiate de Parlamentul European și de mai multe state membre. Ea a fost făcută cunoscută într-o Declarație comună a Comisiei, a Consiliului și a Parlamentului European privind un instrument pentru descurajarea și contracararea acțiunilor coercitive desfășurate de țări terțe, emisă în 2 februarie. Propunerea a fost elaborată în urma unei consultări publice laborioase desfășurate la nivelul UE (inclusiv a unei evaluări a impactului), în cadrul căreia multe dintre părțile interesate – în special întreprinderile, asociațiile industriale și grupurile de reflecție – au semnalat problema intimidării economice și a măsurilor coercitive îndreptate împotriva intereselor UE și au sprijinit elaborarea la nivelul UE a unui instrument disuasiv.

În prezent, propunerea trebuie discutată și aprobată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Ea va fi luată în considerare în cadrul procedurii legislative ordinare, prin care Parlamentul și Consiliul își vor elabora pozițiile la nivel intern înainte de a negocia între ele în cadrul discuțiilor din cadrul trilogului, cu participarea Comisiei. În următoarele două luni, părțile interesate și cetățenii pot oferi puncte de vedere suplimentare cu privire la care Comisia va prezenta un raport Consiliului și Parlamentului.

Interes pentru dezvoltarea cooperării între CCIB şi BRM

Economistul
-
0
Interes pentru dezvoltarea cooperării între CCIB şi BRM

Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), a avut o întrevedere cu Gabriel Purice, preşedinte – director general al Bursei Române de Mărfuri (BRM). Principalul scop al întâlnirii a vizat identificarea unor modalităţi concrete de colaborare, având în vedere preocupările comune ale CCIB şi BRM în ceea ce priveşte promovarea intereselor companiilor membre, în special ale întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi oportunităţile oferite de piaţa internă şi de anumite pieţe externe.

În cursul întâlnirii au fost reliefate câteva axe de colaborare. Astfel, potrivit preşedintelui CCIB, utilizând instrumentele oferite de BRM există posibilitatea ca diverse produse agricole şi alimentare din regiunea magrebiană, în special din Maroc, dar şi din America de Sud să ajungă în România mai rapid şi la preţuri mult mai avantajoase decât în prezent. În acest context, Iuliu Stocklosa a punctat excelentele relaţii de colaborare ale CCIB atât cu membrii corpului diplomatic român şi străin, cât şi cu organizaţii similare de pe toate continentele, precum şi disponibilitatea de a se implica în promovarea şi operaţionalizarea acestui proiect.

Gabriel Purice şi-a exprimat deschiderea pentru proiectul propus de preşedintele CCIB şi, în plus, a subliniat interesul pentru dezvoltarea unor colaborări, îndeosebi pe segmentul energetic, în Macedonia de Nord şi alte ţări din Balcani. În context, a apreciat disponibilitatea Camerei bucureştene de a contribui la punerea în contact a conducerii BRM cu parteneri din ţările-ţintă. Totodată, Gabriel Purice a apreciat că ar fi benefică promovarea oportunităţilor oferite de BRM la nivelul firmelor membre ale Camerei bucureştene, în special al IMM-urilor, acestea având posibilitatea să obţină astfel preţuri avantajoase la energie, gaze, produse petroliere comparativ cu piaţa liberă. De asemenea, a exprimat interesul pentru iniţierea unei colaborări pe linie de arbitraj, pe segmentul mărfurilor fungibile.

Cu acest prilej, preşedintele BRM a vizitat Centrul de Conferinţe al CCIB şi a apreciat spaţiile generoase, încărcate de istorie, dar dotate pentru a răspunde celor mai exigente solicitări în domeniu, punctând faptul că ia în considerare sălile noastre pentru organizarea unor evenimente în primăvara anului 2022.

În finalul întrevederii, părţile au convenit să continue dialogul, cu scopul de a valorifica oportunităţile de colaborare identificate în cursul acestei prime runde de discuţii.

Înființarea Consiliului pentru Standarde Internaționale de Sustenabilitate, un pas înainte în definirea indicilor ESG

Economistul
-
0
Înființarea Consiliului pentru Standarde Internaționale de Sustenabilitate, un pas înainte în definirea indicilor ESG

_________________

Autor: Laura Ciobanu, Manager,
Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România (foto)

Fundația pentru standarde internaționale de raportare financiară (Fundația IFRS) a anunțat oficial înființarea Consiliului pentru Standarde Internaționale de Sustenabilitate (ISSB), cu ocazia Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), care a avut loc în 2021 la Glasgow. Acest eveniment marchează una dintre cele mai importante evoluții din ultimele decenii în domeniul contabilității și raportării financiare. Misiunea ISSB va fi să acționeze rapid în stabilirea unui set cuprinzător de standarde de sustenabilitate, să recunoască caracterul dinamic al materialității și necesitatea adaptării locale a unor standarde suplimentare.

Având în vedere că, în prezent, există aproximativ 600 de standarde de raportare de mediu, socială și de guvernanță corporativă (ESG), ISSB intenționează să confere standardelor de raportare ESG un caracter de coerență și comparabilitate, prin elaborarea cerințelor de bază, de la nivel global, pentru standardele de raportare privind sustenabilitatea. 

Noul consiliu va funcționa în paralel cu Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) al Fundației IFRS, organismul care stabilește standardele de contabilitate obligatorii pentru majoritatea companiilor listate din peste 140 de jurisdicții.

În acest moment, două standarde prototip pentru raportare oferă ISSB un bun punct de plecare:

Standardul prototip pentru raportările legate de climă, construit pe baza recomandărilor Grupului operativ pentru publicarea informațiilor financiare referitoare la climă (TCFD), ar impune organizațiilor să furnizeze informații care să permită utilizatorilor evaluarea riscurilor și oportunităților asociate cu clima în raport cu guvernanța, strategia și managementul riscurilor unei companii, precum și să prezinte indicatori și ținte legate de riscurile și oportunitățile asociate cu clima, care să asigure coerență și comparabilitate la nivelul tuturor piețelor.

Standardul prototip privind cerințele generale oferă orientări pentru raportarea altor aspecte ESG importante care afectează valoarea companiei.

Potrivit unui studiu recent efectuat în rândul administratorilor de active de către Fondul Monetar Internațional (FMI), lipsa datelor referitoare climă, în special a celor cu caracter prospectiv, este considerată cea mai presantă problemă care trebuie soluționată pentru a facilita investițiile asociate cu 

tranziția către o economie verde. În acest context, FMI face apel la factorii de decizie politică să „consolideze urgent arhitectura informațiilor legate de climă, atât în cazul companiilor, cât și al fondurilor de investiții”, pentru a armoniza fluxurile investițiilor cu obiectivele climatice. ISSB are potențialul de a deveni un pilon cheie al acestei arhitecturi și în furnizarea de informații ESG relevante și utile în luarea deciziilor.

În condițiile în care procesul de standardizare globală în domeniul sustenabilității se pune în mișcare, este esențial să fie păstrate pe agenda publică trei aspecte:

1. Standarde specifice de guvernanță corporativă și socială 

Într-o primă etapă, standardul prototip privind cerințele generale va oferi companiilor, pentru o perioadă interimară, îndrumări legate de publicarea informațiilor referitoare la alte aspecte ESG. Însă, pe termen mediu, același grad de stringență este necesar și în cazul unei serii mai largi de aspecte legate de sustenabilitate, printre care cele asociate cu lucrătorii și cu drepturile omului. Necesitatea de a acționa în privința acestor aspecte a devenit dureros de clară în contextul pandemiei, iar cercetările Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) au ilustrat modul în care pandemia a anulat ani de progrese către atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

În același timp, în întreaga lume au apărut obligații de raportare a factorilor sociali și de guvernanță. Printre acestea se numără Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind sustenabilitatea (CSRD), care va impune companiilor din UE (și unor companii care nu își au sediul în UE) să facă raportări privind drepturile omului, printre alte informații referitoare la forța de muncă.

În SUA, Comisia pentru burse și valori mobiliare (SEC) a aprobat recent noi reguli de listare legate de raportări și diversitatea consiliilor de administrație în cazul companiilor listate pe piața NASDAQ și elaborează un set de reguli de raportare obligatorii privind capitalul uman, care ar putea cuprinde o serie de indicatori, printre care fluctuația de personal, abilități și perfecționare, remunerare, avantaje, date demografice, inclusiv diversitatea forței de muncă, și sănătate și siguranță.

În India, cele mai mari 1.000 de companii listate vor avea în curând obligația de a depune un raport privind sustenabilitatea și responsabilitatea activității, care va conține informații referitoare la o gamă largă de factori ESG, printre care prestațiile de asigurări sociale și salariile medii, diversitatea de gen și consumul de resurse.

Deși această evoluție oglindește dorința actorilor interesați de a avea mai multe informații privind riscurile ESG, ea crește în același timp riscul de fragmentare și necesitatea unui grad mai mare de coerență și comparabilitate.

2. Distincția dintre abordarea bazată pe valoarea întreprinderii și cea bazată pe valoarea socială se va estompa în timp

ISSB a anunțat că va elabora standarde de raportare privind sustenabilitatea care să vizeze impactul companiilor asupra aspectelor legate de sustenabilitate care sunt relevante în estimarea valorii întreprinderii (așa cum este aceasta stabilită de actorii de pe piață) și în luarea deciziilor de 

investiții. Această abordare este strâns corelată cu statutul Fundației IFRS și cu interpretarea „tradițională” a conceptului de materialitate.

Conceptul de materialitate a stat la baza diferitelor abordări privind raportarea ESG. În timp ce multe jurisdicții au adoptat o abordare bazată pe valoarea întreprinderii, altele, dintre care cea mai notabilă este Uniunea Europeană, au preferat o abordare mai largă, bazată pe valoarea socială (incluzând impactul pe care companiile îl au asupra oamenilor și mediului). Cu toate acestea, aspectul adeseori pierdut din vedere în dezbaterile legate de materialitate este că există o distincție dinamică între abordarea bazată pe valoarea întreprinderii și cea bazată pe valoarea socială, care va evolua inevitabil în timp, estompându-se pe măsură ce devin mai clare legăturile dintre factorii externi și efectele directe sau indirecte asupra fluxurilor viitoare de numerar.

Investitorii conștientizează faptul că, pe măsură ce valorile sociale și cele financiare converg, efectul unei organizații asupra mediului său (și viceversa) ar putea să nu aibă consecințe directe asupra fluxului de numerar în prezent, dar să afecteze semnificativ valoarea și viabilitatea entității pe termen lung. Va fi tot mai dificilă realizarea unei distincții între ceea ce este relevant exclusiv pentru investitori și ceea ce este relevant exclusiv pentru alți factori de decizie. În contextul în care standardele încep să prindă contur, companiile ar trebui să monitorizeze evoluțiile aflate în derulare atât la nivelul ISSB, cât și la nivelul jurisdicției lor.

3. Echilibrul dintre cerințele de bază, globale,
și necesitatea adaptării la nivel local

După recentul summit de la Roma, liderii G20 au salutat demersurile Fundației IFRS de a elabora cerințele de bază, globale, pentru standardele de raportare privind sustenabilitatea. În același timp, multe state membre ale G20 au luat măsuri de punere în aplicare a obligațiilor de raportare privind sustenabilitatea, unele dintre acestea urmând să se alinieze cu procesul ISSB, iar altele fiind specifice jurisdicției respective.

În Uniunea Europeană, o jurisdicție care și-a exprimat angajamentul de a susține și a contribui la eforturile globale din acest domeniu, inclusiv demersurile Fundației IFRS, decidenții politici consideră raportarea un mecanism pentru modificarea comportamentelor. Directiva CSRD este un element cheie al Pactului Ecologic European, iar seria de inițiative de politici ale Comisiei Europene sunt menite să facă Europa neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

În concluzie, raportarea de sustenabilitate nu este doar despre transparență, ci și despre transformare. Lansarea ISSB reprezintă încă o dovadă a necesității unor standarde globale privind problemele de sustenabilitate, inclusiv cele legate de riscurile climatice. Totodată, constituie un pas major către obținerea de informații relevante, utile pentru luarea deciziilor privind sustenabilitatea de către actorii de pe piață, care să fie comparabile între industrii și jurisdicții. Aceste demersuri vor avea un impact semnificativ asupra unei companii, atât din punct de vedere strategic, cât si operațional, aducând noi provocări și chiar mai multe oportunități. Directorii companiilor și membrii comitetului de audit trebuie să acționeze acum, dacă vor să beneficieze pe deplin de pe urma acestei călătorii.

E-Distribuţie muntenia extinde cu circa 20 de kilometri rețeaua electrică în județele Ilfov și Giurgiu, în beneficiul a peste 600 de familii, inclusiv din medii defavorizate

Economistul
-
0
E-Distribuţie muntenia extinde cu circa 20 de kilometri rețeaua electrică în județele Ilfov și Giurgiu, în beneficiul a peste 600 de familii, inclusiv din medii defavorizate

  • Investiția se ridică la aproximativ 5,7 milioane de lei (1,2 milioane de euro) și asigură accesul la energie pentru 614 familii din comunele Tunari și Vidra, județul Ilfov, și din orașul Bolintin Vale, județul Giurgiu
  • În cele trei localități, E-Distribuție Muntenia extinde cu 5 kilometri rețeaua de medie tensiune și cu 15 kilometri rețeaua de joasă tensiune, și montează contoare inteligente noilor utilizatori

E-Distribuţie Muntenia, operatorul de distribuție a energiei electrice parte a grupului Enel, realizează lucrări de extindere cu aproximativ 20 de kilometri a rețelei electrice de distribuție în județele Ilfov și Giurgiu. Investiția se ridică la aproximativ 5,7 milioane de lei din care 2,9 milioane de lei este asigurată de operatorul de distribuție, diferența fiind acoperită de autoritățile locale. 

În urma lucrărilor, locuințele a 614 familii, majoritatea provenind din medii defavorizate, sunt racordate la rețeaua de energie electrică. În plus, fiecare loc de consum beneficiază de un contor inteligent, cu ajutorul căruia clienții pot avea un control mai bun al consumului de electricitate și, implicit, posibilitatea de a economisi energie electrică. 

„O societate deschisă, bazată pe electricitate, așa cum ne-o dorim prin tranziția energetică, are nevoie de rețele inteligente care să distribuie eficient electricitatea către toți consumatorii, indiferent de mediul din care provin. Prin aceste investiții, E-Distribuție Muntenia asigură nu doar accesul la electricitate pentru 614 familii din trei localități aflate în județele Ilfov și Giurgiu, ci și un sprijin real în parcursul educațional al unor copii și tineri din medii defavorizate, deschizându-le calea către un viitor mai bun”, a declarat Alin Crăciunescu, director regiune E-Distribuție Muntenia.

În comuna Tunari, județul Ilfov, E-Distribuție Muntenia extinde rețeaua electrică de distribuție pe străzile Petuniei, Anemonelor, Garoafei, Zambilei, Trandafirilor, Lalelelor, Tuberozelor, Irișilor, Bujorului, Brândușei în beneficiul a 445 de familii. Investiția totală este de aproximativ 3,2 milioane de lei și presupune montarea unui post de transformare în anvelopă de beton, a unui cablu de medie tensiune pe o lungime de aproximativ 0,6 kilometri și a unui cablu de joasă tensiune pe o lungime de aproximativ 8,2 kilometri.

În localitatea Vidra, județul Ilfov, E-Distribuție Muntenia extinde rețeaua electrică de distribuție pe strada Mănăstirii, în beneficiul a 156 de familii. Investiția totală este de aproximativ 2,1 milioane de lei și presupune montarea a trei posturi de transformare în anvelopă de beton, a unui cablu de medie tensiune pe o lungime de aproximativ 3,6 kilometri și a unui cablu de joasă tensiune pe o lungime de 5,2 kilometri. 

Toate cele patru posturi de transformare instalate în cele două localități sunt dotate cu echipamente de telecomunicații ce asigură includerea lor în sistemul de telecontrol. Prin intermediul acestuia, operatorul de distribuție a energiei electrice intervine rapid, de la distanță, în cazul în care în rețea se înregistrează avarii.

În județul Giurgiu, E-Distribuție Muntenia extinde rețeaua electrică de distribuție din orașul Bolintin Vale, pe străzile Trandafirilor și Măceșului, în beneficiul a 13 familii. Investiția totală a fost de aproximativ 500 de mii de lei. Proiectul presupune montarea unui post de transformare în anvelopă de beton, a 34 de stâlpi de joasă tensiune, a unui cablu de medie tensiune pe o lungime de aproximativ 0,750 kilometri și a unui cablu torsadat de joasă tensiune pe o lungime de aproximativ 1,3 kilometri.

Anul acesta, sumele prevăzute de companiile E-Distribuție pentru racordări utilizatori noi, inclusiv cele impuse de legislația primară ajung la aproximativ 360 milioane de lei (73 milioane de euro). În total, companiile E-Distribuție din România investesc în 2021 aproximativ 940 de milioane de lei, echivalentul a 191 milioane de euro, în modernizarea, digitalizarea și extinderea rețelei electrice din București și din cele zece județe din țară în care își desfășoară activitatea. 

Rețelele electrice operate de cele trei companii E-Distribuție numără peste 131.000 de kilometri, 286 stații de transformare și 23.575 posturi de transformare. În 2020, acestea au distribuit peste 15,3 TWh de energie electrică, prin linii electrice de înaltă, medie și joasă tensiune.

FIC exprimă îngrijorarea membrilor săi cu privire la lipsa de transparență și de dialog în elaborarea unor posibile schimbări importante în legislația fiscală

Economistul
-
0
FIC exprimă îngrijorarea membrilor săi cu privire la lipsa de transparență și de dialog în elaborarea unor posibile schimbări importante în legislația fiscală

La începutul toamnei companiile membre ale Consiliului Investitorilor Străini (FIC) erau încrezătoare în  evoluția pozitivă a economiei și în gestionarea situației pandemice, dar în ultimele 2 luni încrederea s-a  deteriorat rapid, iar elementele de stabilitate se dovedesc erodate de decizii luate fără o perspectivă  economică sustenabilă. 

FIC a sesizat posibilele viitoare presiuni asupra bugetului și a sugerat unele măsuri de redresare și  stimulare a economiei, cum ar fi încurajarea investițiilor străine prin crearea și implementarea unei viziuni  prin care România să atragă investiții cu valoare adăugată ridicată și atragerea fondurilor europene  disponibile pentru România atât prin PNRR, cât și prin cadrul financiar multianual.  

FIC își exprimă îngrijorarea față de posibila introducere a unor noi taxe, precum cea de solidaritate, fiind o  axioma că în perioade de criză nu trebuie aplicate taxe mai mari pentru că ar frâna creșterea economiei  care se află într-o perioadă de recuperare a pierderilor cauzate de pandemie. 

Ca în fiecare an elaborarea bugetului ne găsește nepregătiți fără reforme implementate și în fața aceleași  dileme, veniturile sunt prea mici pentru cheltuielile care cresc constant în ciuda faptului că nicio investiție  notabilă nu a fost planificată sau realizată. Considerăm că provocările bugetare pot fi rezolvate printr-o  serie de măsuri care nu presupun un efort financiar suplimentar de la companiile mari care contribuie  deja cel mai mult la bugetul de stat și pentru care colectarea TVA este cea mai ridicată, dintre care amintim  posibilitatea creșterii veniturilor bugetare prin intermediul mecanismelor de creștere a conformării  voluntare precum și îmbunătățirea colectării prin intermediul digitalizării ANAF.  

Introducerea unor taxe în mod intempestiv, deși nu este un caz singular, fără o analiză atât a impactului  direct, dar și comparativ cu compatibilitatea legislației europene și a posibilelor reacții subsecvente, în loc  să stimuleze economia astfel încât să genereze venituri în plus la buget, penalizează exact acele  segmente de companii care se conformează și au reușit să performeze în condițiile sanitare restrictive. De  cele mai multe ori luarea unor astfel de decizii fără o consultare reală cu mediul de afaceri, fără un dialog  transparent și o perioadă rezonabilă de ajustare nu va avea efectul scontat, iar impactul negativ în  imaginea României sunt foarte greu de recâștigat.

Sentimentul de încredere al membrilor noștri în ultimul an a avut un trend pozitiv, în ciuda contextului  sanitar și restricțiilor în vigoare, tocmai pentru că a existat transparență și predictibilitate asupra  reglementărilor fiscale. De aceea, FIC consideră că stabilitatea sistemului fiscal, predictibilitatea, dar mai  ales consultarea publică și o analiză atentă a impactului deciziilor ce urmează a fi luate în acest domeniu, vor putea crea un mediu economic care să stimuleze creșterea în mod sustenabil. 

3 ani de Financial Intelligence sărbătoriți în cadrul GALEI FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS

Economistul
-
0
3 ani de Financial Intelligence sărbătoriți în cadrul GALEI FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS

Mâine, de la ora 18:00, are loc cea de-a patra ediție a patra ediție a GALEI FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS, miercuri, 8 decembrie 2021, de la ora 18:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. 

Evenimentul se va desfășura hibrid și va fi transmis LIVE pe platforma de știri economice www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de Youtube Financial Intelligence.

În cadrul Galei va avea loc Ceremonia de Decernare a Premiilor anuale FINANCIAL INTELLIGENCE, iar cele mai bune performanțe ale oamenilor de business și companiilor din România vor fi recunoscute în continuare pentru realizările lor fenomenale, în cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Financial Intelligence.

În deschiderea evenimentului vor vorbi fondatoarele platformei de știri economice și analize financiare Financial Intelligence: Ancuța Stanciu, Adina Ardeleanu, Anca Iovan și Geanina Vodă.

GALA FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS, ajunsă anul acesta la a patra ediție, este cel mai aşteptat eveniment emblematic al Financial Intelligence din an, o ocazie de recunoaștere a meritelor și realizărilor deosebite ale unor importanți oameni de business și companii din România, în anul care a trecut. 

Invitații speciali ai evenimentului sunt:
Cosmin MARINESCU – Consilier Prezidențial, Departamentul Politici Economice și Sociale,
Virgil POPESCU– Ministrul Energiei,
Adrian CÂCIU- Ministrul Finanțelor,
Marius BUDĂI– Ministrul Muncii și Solidarității Sociale,
Adrian VASILESCU– consultant strategie, Banca Națională a României (mesaj),
Radu HANGA – Președinte, Bursa de Valori București,
Bogdan NEACȘU– Președinte ARB și CEO CEC Bank,
Zoltan NAGY-BEGE– Vicepreședinte, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei,
Siegfried MUREȘAN- Raportor al Parlamentului European privind finanțarea Green Deal,
Dragoș PÎSLARU– Europarlamentar, Renew Europe Group (mesaj),
Cristin POPA- Director executiv, Directia Executiva Monitorizare si Control, ANCOM,
Mihai ROTARIU– Purtător de cuvânt, Directoratul Național de Securitate Cibernetică,
Andreea NEGRU– Președinte Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton,
Dumitru NANCU– Director General, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii,
Daniela ȘERBAN – Președinte ARIR,
Alin VĂLEANU – Președinte Directorat, FRC.

Master of Ceremony al evenimentului este Master of Ceremony: Mihai RĂDULESCU, Realizator TVR.

La finalul evenimentului va avea loc „TOMBOLA PARTENERILOR” – un concurs cu premii consistente oferite prin tragere la sorți. Premiile constau în bijuterii de la FREYWILLE și CELLINI și două burse de studii de la Envisia Boards of Elite. 

Le mulțumim partenerilor care au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

Parteneri: ALRO, Hidroelectrica, CEC Bank, Superbet, CNCIR – Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor De Ridicat şi Recipientelor Sub Presiune, Hidroconstrucția, Transgaz, Bursa de Valori București, Evergent Investments, Biofarm, BRK Financial Group, Federația Patronală Petrol și Gaze, Fondul Român de Contragarantare SA, SIF Banat Crișana, XTB, Impact Developer & Contractor, Romgaz, Euro Insol, S&T România, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM, Rombet, bmm testlabs, Impetum Group, SIF Transilvania, JTI, EximBank, Institutul de Studii Financiare – ISF, Garanti BBVA, Alpha Bank, Antibiotice Iași, BRD Groupe Societe Generale, Tinmar, SIF Muntenia, Transelectrica, Purcari Wines, Depozitarul Central, SIF Oltenia, Nuclearelectrica, Innova Project Consulting, ATP Group, Onix Asigurări, TBI Bank România, Țucă Zbârcea & Asociații, Wizrom Software,  Asociația Administratorilor de Fonduri – AAF, Premier Energy, Bursa Româna de Mărfuri, Bucharest Real Estate Club, Admiral.ro, Veridio, Trans Sped, SSIF Goldring,  FREYWILLE, Cellini, Tissot, Slim Fit For Life by Ilona Grigore.

Partener CSR: Federația Română de Șah

Partener educațional: Envisia – Boards of Elite

Parteneri instituționali: Consiliul National al IMM-urilor din Romania, ARIR, British Romanian Chamber of Commerce (BRCC), ICSS Ltd.

Parteneri media: AGERPRES, România Durabilă, Economistul, Club Economic, InvesTenergy, Focus Energetic, The Diplomat-Bucharest, FinZoom.ro, Revista CARIERE, NewMoney, LeadersTalk, BiziLive TV.

Producție video: Boof Media

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.

Pierderile din cauza criminalității cibernetice depășesc cu mult investițiile în soluții de securitate. Companiile au înțeles riscurile și cresc fondurile alocate

Economistul
-
0
Pierderile din cauza criminalității cibernetice depășesc cu mult investițiile în soluții de securitate. Companiile au înțeles riscurile și cresc fondurile alocate

Mircea Bozga, Partener Risk Assurance, PwC România și
Robert Girdoc, Senior Manager Risk Assurance, PwC România (foto)

După provocările aduse de accelerarea digitalizării activității din timpul pandemiei, directorii generali din România încep să înțeleagă riscurile pe care această transformare le implică și au în plan creșterea investițiilor în securitatea cibernetică. Iar îngrijorările liderilor sunt cu siguranță legitime, ca răspuns la intensificarea atacurilor cibernetice din ultimii doi ani și în condițiile în care costul global al criminalității cibernetice aproape s-a dublat în 2020, comparativ cu 2018, situându-se la peste un trilion de dolari, potrivit unui raport realizat de compania americană de software antivirus McAfee. 

Conștientizarea riscurilor și importanței unei strategii de securitate cibernetică a făcut un salt uriaș în timpul pandemiei, comparativ cu anii anteriori când companiile din România declarau  că sunt la început de drum și când investiţiile în securitatea informatică erau impulsionate în principal de cerinţele de reglementare, după cum arăta un studiu realizat de PwC România și Microsoft în 2017. La vremea respectivă, 40% dintre companiile româneşti intervievate arătau că nu au o strategie de securitate informatică formal adoptată.

Reglementările rămân însă la fel de importante, mai ales în contextul obligativității de implementare a Legii 362/2018 (care transpune Directiva NIS – UE 2016/1148), prin care companiile care prestează servicii esențiale pentru populație trebuie să elaboreze și să implementeze soluții avansate care să le asigure securitatea informatică și protejarea infrastructurilor critice și să colaboreze cu statul pentru a garanta un răspuns coordonat la atacuri informatice. Sectoarele de activitate vizate sunt: energie (electricitate, petrol, gaze naturale), transport (aerian, feroviar, pe apă, rutier), sectorul bancar, infrastructuri ale pieței financiare, sectorul sănătății, furnizarea și distribuirea de apă potabilă și infrastructură digitală, dar și administrația publică.

Directiva NIS, investiții necesare și rezultate

Potrivit unui sondaj efectuat de ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) în noiembrie 2021, din aproape 1.000 de respondenți, 82% au implementat Directiva NIS, în timp ce 67% necesită buget suplimentar pentru a implementa toate cerințele acesteia. 

Bugetul mediu alocat la nivelul statelor membre pentru implementarea directivei NIS a fost de 98.000 euro, România situându-se în a doua parte a clasamentului cu o sumă medie de 60.000 euro. Cele mai mari sume, între 100.000 și 140.000 euro, au fost alocate în Italia, Franța, Austria și Polonia, iar cele mai mici, de 20.000 euro, în Grecia, Malta și Letonia. Pe sectoare, cele mai multe fonduri au fost în sectorul energetic și cel bancar, iar cele mai mici în furnizarea și distribuția apei potabile, infrastructurile pieței financiare și infrastructura digitală.

De remarcat este faptul că sumele alocate pentru investiții sunt mult mai mici decât costurile directe ale unui incident major de securitate cibernetică estimate în medie la 169.000 euro, arată raportul ENISA -NIS Investments Report 2021. Iar rezultatele investițiilor deja se văd, aproape jumătate dintre respondenți, considerând că punerea în aplicare a directivei NIS le-a consolidat direct capacitățile de detectare a amenințărilor, iar 26% au raportat consolidarea capacităților de recuperare a datelor. 

Nerespectarea implementării directivei NIS aduce după sine consecințe importante: de la sancțiuni din partea autorității competente la pierderi financiare în urma unor potențiale atacuri și chiar afectarea reputației.

Atacurile cibernetice, locul cinci în topul
amenințărilor la adresa companiilor din România

Pe măsură ce organizațiile extind parteneriatele externe pentru a introduce noi soluții digitale și a le grefa pe propriile structuri IT, sistemele rezultate tind să genereze un risc cibernetic tot mai mare. 

Iar acest lucru reiese și din cel mai recent sondaj global PwC „Digital Trust Insights 2022”, potrivit căruia peste 60% dintre directorii generali și de tehnologie anticipează o creștere a criminalității cibernetice și în 2022, în fruntea listei țintelor pentru atacuri aflându-se rețelele mobile, Internet of Things (IoT) și serviciile cloud. 

Aproape 60% dintre respondenți se așteaptă la o creștere a atacurilor asupra serviciilor lor de cloud, iar 56% prevăd mai multe breșe de securitate la nivelul furnizorilor lor de software. În același timp, respondenții estimează o creștere semnificativă a atacurilor ransomware.

În România, atacurile cibernetice se află pe locul cinci în topul amenințărilor la adresa perspectivelor de dezvoltare a companiilor, arată sondajul CEO Survey România 2021, astfel că, dacă în trecut securitatea informatică era o problemă doar a departamentului IT, în acest moment a devenit o prioritate pe agenda directorilor generali, necesitând o abordare strategică și reprezentând o responsabilitate a întregii organizații.  Dincolo de supraveghere și protecție din punct de vedere tehnic în fața pericolelor, eforturile de securitate trebuie să se concentreze și pe inițiative de digitalizare a modelelor de business, eco sistemelor și proceselor interne. 

Și, din moment ce digitalizarea va continua, marea majoritate (85%) a directorilor generali din România planificând majorări ale investițiilor în transformarea digitală, în următorii trei ani, ei vor crește și fondurile pentru securitatea cibernetică. Peste o treime (35%) au spus că investițiile lor în acest domeniu vor crește semnificativ, cu 10% sau mai mult. 

România se înscrie astfel mai degrabă în trendul global, decât cel regional. Potrivit CEO Survey, directorii generali de la nivelul Europei Centrale și de Est plasează atacurile cibernetice abia pe locul zece în topul amenințărilor și numai 27% vor crește investițiile cu peste 10% în acest domeniu. În schimb, la nivel global creșterea semnificativă a numărului incidentelor de securitate cibernetică din 2020 a propulsat amenințările cibernetice pe locul doi în topul preocupărilor, imediat după pandemii, iar 31% dintre directorii globali au în plan creșterea investițiilor cu două procente.

1...1.1491.1501.151...1.957Pagina 1.150 din 1.957