Cunoscuta platformă de investiții se implică în susținerea proiectului HartaEdu, dezvoltat de Narada
Până pe 1 martie, SeedBlink donează echivalentul a 1% din valoarea fiecărui bilet de investiție confirmat către HartaEdu
Narada, prin intermediul comunităţii şi mediului de business a investit în doar patru luni de la lansare peste 1,5 milioane de lei pentru a soluționa peste 100 de alerte de pe HartaEdu
Peste 9.300 de elevi au primit ajutor prin intermediul HartaEdu și încă 170.000 așteaptă ca urgențele din educație să fie soluționate
HartaEdu – proiectul lansat de Narada în toamna anului trecut prin care se urmărește maparea în timp real a urgențelor din educație și soluționarea lor cu ajutorul comunității și mediului de afaceri – primește sprijin de la SeedBlink, platforma de investiții specializată în găsirea, verificarea, finanțarea și scalarea start-up-urilor europene de tehnologie.
Din decembrie 2021 și până la 1 martie 2022, SeedBlink a donat și va continua să direcționeze echivalentul a 1% din valoarea fiecărui bilet de investiție confirmat către HartaEdu. Fiecare investitor cu cont SeedBlink va deveni astfel parte a soluționării unei urgențe semnalate pe HartaEdu, fie că este vorba despre refacerea infrastructurii unei școli, despre dotarea cu tehnologie modernă a unei clase sau alte tipuri de necesități semnalate de personalul din învățământ.
„Investim în HartaEdu pentru că valorile proiectului sunt similare cu cele care ne ghidează munca de zi cu zi: Încredere, Ambiție, Transparență. Educația este principalul motor al dezvoltării comunității. Dorim să sprijinim proiectul HartaEdu by Narada cu ajutorul comunității noastre, care înțelege și apreciază valoarea educației”, declară Carmen Sebe, CEO SeedBlink.
În luna octombrie a anului trecut, odată cu lansarea HartaEdu, Narada atrăgea atenția asupra cifrelor îngrijorătoare din statisticile oficiale. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială în colaborare cu Ministerul Educației, peste 1,2 milioane de elevi din România învață în școli cu infrastructură inadecvată, fără acces la grupuri sanitare, la apă curentă, fără biblioteci, săli de sport sau laboratoare. Pandemia de coronavirus a evidențiat și mai mult minusurile din sistemul de învățământ și a impus necesitatea unei „stări de urgență” în Educație. HartaEdu este concepută de Narada tocmai pentru a răspunde acestei nevoi. „Platforma-voce” a tuturor școlilor din România oferă fiecărei instituții de învățământ, profesorilor și elevilor posibilitatea să semnaleze urgențele din educație, prin simpla adăugare pe platformă. Ulterior, cazurile sunt soluționate prin mobilizarea comunității și a mediului de business.
„Situația școlilor din România este una care necesită acțiune imediată, iar o abordare centralizată nu mai poate funcționa. Așadar, parteneriatul cu SeedBlink și promovarea cauzei HartaEdu în rândul comunității de investitori ai platformei este întocmai ce aveam nevoie. Astăzi, doar oamenii cu o gândire de business extrem de bine articulată pot cu adevărat să acționeze pentru a crea un plan B dedicat școlilor din comunitățile defavorizate, care să le aducă la standarde de secol 21… și de aici, în viitor”, spune Andra Munteanu, președinte Narada.
În doar 4 luni de la lansare, au fost înscrise pe platforma creată de Narada peste 700 alerte. Valoarea investițiilor în alertele soluționate de pe HartaEdu se ridică la peste 1,5 milioane de lei. Amenajări de laboratoare, săli de sport și curți ale școlilor, reabilitarea infrastructurii instituțiilor, dotarea cu mobilier nou, refacerea instalației electrice, dotarea cu tehnologie modernă necesară învățării – table interactive, imprimante, video-proiectoare, tablete, laptopuri – și chiar un autobuz necesar deplasării elevilor se numără printre necesitățile semnalate pe HartaEdu și soluționate de Narada cu ajutorul comunității și a mediului de business din România.Însă, în acest moment, există peste 170.000 de elevi care au cerut ajutor prin intermediul HartaEdu, iar solicitările lor pot fi rezolvate rapid prin implicare socială. Orice persoană care dorește să se alăture demersului de sprijinire a educației din România inițiat de Narada o poate face prin transmiterea unui SMS la 8845 cu textul „ELEV”, în valoare de 2 euro sau prin plata cu cardul pe site-ul organizației.
România a înregistrat un nivel anual al inflației de 8.35% în ianuarie. Proiecția BNR vede un vârf de 11.2% în trimestrul al doilea. Prețurile la energie, dificil de anticipat, alături de măsurile de plafonare, vor juca un rol important în dinamica reală a inflației, dar în plus rezultatele vor depinde de tensiunile regionale, de rezolvarea dificultăților de aprovizionare, de performanța agricolă a țării, arată într-o analiză complexă Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
Suferința multă vreme uitată a inflației a revenit ca un animal de pradă înfometat, de anul trecut, și continuă anul acesta. Consumatori individuali, angajatori, distribuitori, industriași și decidenți de politică monetară, aproape toată lumea simte stres considerabil vis-a-vis de prețurile în creștere.
O confluență a unor evenimente pe partea de ofertă, limitată de restricții pandemice pentru angajați, blocaje de aprovizionare (atât pentru semiconductori cât și alte categorii de produse), scumpirea accentuată a energiei, mai ales în Europa, a întâlnit cererea susținută, într-un mediu de creștere rapidă a unor agregate monetare, și cu stimulare bugetară, în mai toate economiile majore.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, într-un articol recent din 12 februarie vorbește despre politica fiscală drept sursă de inflație, citând studii ale unor economiști cu reputație. Mesajul său încurajează echilibrarea așteptărilor, care s-ar îndrepta prea mult spre politica monetară.
Ar fi, astfel, incorect să așteptăm prea mult de la băncile centrale, când influența îndatorării bugetare și a impresiei că deficitele vor persista ar avea, de asemenea, un rol foarte important în persistența inflației. În fapt, am putea intui că mesajul aduce o dorită lărgire a sferei discuției, de la focalizarea pe crearea de lichiditate de băncile centrale înspre cheltuielile publice, finanțate din datorii.
Situația actuală este, într-adevăr generată de un cumul de factori. Pe de o parte, avem un efect al ofertei reduse. Forța de muncă operând cu restricții, întârzierea unor livrări, transmiterea pe lanț a nepotrivirilor, planificarea imperfectă – normală în astfel de vremuri imprevizibile – care a generat mari nepotriviri între cerere și ofertă, reprezintă o parte a problemei.
O altă motivație larg acceptată este crearea de masă monetară. Activele băncii centrale din SUA erau de aproximativ 4.16 trilioane de dolari în decembrie 2019. Acum ele se află la 8.91 trilioane de dolari (16 februarie). Dobânda aflată în continuare la 0 – 0.25% este așteptată a crește cel puțin până la 1.5%-1.75% în decembrie 2022, cu o șansă din 3 de a fi chiar la 1.75% – 2%.
Având în vedere inflația de 7.5% înregistrată în SUA, unii observatori consideră că avem de-a face cu o disparitate, în care accesul la creditare permite consum și generare de proiecte într-un ritm neajustat la resurse, și deci, inflaționist.
A treia motivație de adus în discuție: datoria publică. Guvernele au deschis larg finanțarea pentru a susține companiile și cetățenii în perioada deosebit de grea a pandemiei. Totuși, această susținere, necesară cel puțin în mare parte, a venit cu un preț: acumularea de datorie publică. Acolo unde nivelul datoriei era deja înalt, sau unde saltul procentual în PIB a fost foarte mare, a apărut o întrebare: cum va fi posibilă plata datoriei, fără o împovărătoare creștere de taxe? Inflația erodează valoarea reală a unor datorii mai vechi, dar vine cu o pleiadă de costuri sociale.
Combinația unui răspuns puternic pe partea de cheltuieli bugetare, dar și de stimulare monetară a ajutat economia, și în țările dezvoltate, și în România, să treacă relativ mai ușor peste o scădere indusă de pandemie care, altfel, ar fi putut fi mult mai severă.
România a înregistrat un nivel anual al inflației de 8.35% în ianuarie. Proiecția BNR vede un vârf de 11.2% în trimestrul al doilea. Prețurile la energie, dificil de anticipat, alături de măsurile de plafonare, vor juca un rol important în dinamica reală a inflației, dar în plus rezultatele vor depinde de tensiunile regionale, de rezolvarea dificultăților de aprovizionare, de performanța agricolă a țării.
Cum stă țara noastră față de alte țări din regiune? În Polonia, inflația a ajuns la 9.2% în ianuarie, în Cehia la 9.9%, în Ungaria la 7.9%, în Bulgaria, 9.1%, în Slovacia la 8.4%, în Croația la 5.5%, în Serbia la 7.9%. Pentru Cehia și Slovacia nivelul din decembrie reprezintă un salt mare, de peste 3 puncte procentuale față de decembrie, în timp ce pentru celelalte state tendința e una mai graduală.
La nivel global, nimeni nu pare să scape cu totul de ”pedeapsa” inflației. În Marea Britanie, erodarea puterii de cumpărare este cea mai adâncă din ultimii 30 de ani, cu toate că nivelul de 5.5% ar putea părea mic în raport cu cel din România și alte state din regiune. Indicele calculat în varianta inflației prețurilor de retail e pe +7.8%. În SUA, s-a ajuns de asemenea la un vârf al mai multor decenii de 7.5%.
Pentru China, datele arată mult mai bine, cu indicatorul principal în încetinire de la 1.5% la 0.9%. Totuși, și aici, la nivelul producătorilor (indicatorul PPI) a crescut cu 9.1% anualizat.
În Japonia, care a stat ani de zile sub imperiul deflației, și are o medie a inflației de doar 0.3% în ultimii 30 de ani, se întrevede acum un avans de 1.1% pentru anul în curs. Totuși, în ianuarie a coborât la 0.2%, de la 0.5% în decembrie.
În Europa, Germania, Franța și Spania au raportat în ianuarie scăderi ale inflației față de decembrie, cu 0.6, 0.1 respectiv 0.4 puncte. În Spania s-a ajuns la 6.1%, în Germania la 5.1% și în Franța la 3.3%. Producția de energie nucleară pare a fi jucat un rol important în menținerea sub control a prețurilor energiei franceze.
Chemate să susțină economia, băncile centrale au recurs la instrumentul injecției de lichiditate, utilizat anterior cu succes. Doar că, de data aceasta, amploarea intervenției și condițiile diferite au făcut ca inflația să nu se vadă doar în active financiare, ci să devină o problemă curentă, în prețul bunurilor, utilităților și serviciilor folosite zilnic.
Care ar fi soluția?
O frânare prea bruscă a activității ar aduce bulversări și poate chiar recesiune.
O frânare prea lentă ar putea consolida o spirală de ample creșteri solicitate de salarii, care ar duce la un alt puseu inflaționist, făcând ca majorările anterioare să pară insuficiente.
Limitarea așteptărilor unei inflații prea ridicate prin măsuri luate treptat, pare a fi drumul preferat de mai multe bănci centrale, între care și BNR. Spre deosebire de un șir rapid de înăspriri a condițiilor monetare, felul de răspuns ales are avantajul de a nu impune o frânare bruscă. Dezavantajul: avem de îndurat o perioadă o inflație mult peste nivelul confortabil al ultimilor ani.
Pentru prevenirea și combaterea consumului de droguri, Agenția Națională Antidrog (ANA) a implementat anul trecut cinci proiecte în unități de învățământ: „Cum să creștem sănătoși”, „ABC-ul emoțiilor”, „Mesajul meu antidrog”, „Necenzurat” şi „Fred goes Net”. Retrospectiva lor a fost prezentată la ședința de evaluare a activității desfășurate de ANA în anul 2021.
Proiectele derulate în unități de învățământ au avut ca rezultate 6.790 de cadre didactice formate şi informate, 17.530 de preşcolari și 111.265 de elevi beneficiari, 35.469 de părinţi informaţi.
Pentru familii, s-au desfășurat nouă activităţi interactive la nivel național cu părinţii în cadrul proiectului „Eu și copilul meu”, având ca rezultate participarea a 1.676 de părinţi beneficiari, 138 de cadre didactice formate, 107 cursuri susţinute.
S-a desfășurat campania naţională media de prevenire a consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive în cadrul populaţiei şcolare şi părinţilor intitulată „Fii liber!” martie 2020-iunie 2021, cu 1500 de postări și 176.000 de vizualizări ale spotului în reţelele de socializare, grupuri de whatsapp ale părinților, pe paginile de Facebook ale instituțiilor de învățământ și ale partenerilor locali; 20.000 de apariții ale spotului la diferite televiziuni; 28 sesiuni de instruire voluntari; 1.414 întâlniri; 1.378 activități adresate elevilor de liceu și studenților; 435 de activități în comunitate; 79.947 beneficiari campanie (voluntari, profesori, elevi, studenţi, populaţie generală).
ANA informează de asemenea că, „pentru marcarea Zilei mondiale fără tutun – 31 mai 2021, Agenția Națională Antidrog s-a alăturat campaniei de sănătate și prevenție Renunți și câștigi, inițiată de către Uniunea de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, desfășurată în perioada 21 mai-11 iulie 2021, şi a avut următoarele rezultate: 515 activități de prevenire în școli generale și licee, precum și 2 activități adresate studenților, care au avut beneficiari direcți un număr de 17.004 elevi, 55 de studenți, 558 de profesori; 80 de activități de informare în comunitate având ca beneficiari 11.938 membrii ai comunităților locale; 1.019 persoane înscrise la concurs și 1 câștigător, desemnat prin tragere la sorți.
Pentru marcarea Zilei naţionale fără tutun – 18 noiembrie 2021, Agenția Națională Antidrog a preluat, ca în fiecare an, mesajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru marcarea Zilei Mondiale fără Tutun, care în 2021 a constat în angajamentul de renunțare la fumat: Commit to quit (adaptat ca De azi mă las de fumat!/Beneficiile renunțării la fumat). La nivel local, s-au desfășurat activități de informare sau dezbateri online.
Campania naţională pentru marcarea Zilei Internaţionale de Luptă Împotriva Traficului şi Consumului Ilicit de Droguri – 26 iunie 2021. Mesajul Contribuie la o informare corectă! Poți salva vieți! a îndemnat atât instituțiile publice, ONG-urile cu atribuții în domeniu, cât și pe fiecare individ în parte să promoveze informarea în ceea ce privește drogurile și efectele acestora din surse oficiale și care au la bază evidențe științifice. Atât la nivelul municipiului București, cât și la nivel regional, prin intermediul platformelor online, specialiştii ANA au organizat întâlniri tehnice cu factorii decizionali ai autorităților administrației publice locale, având ca subiect proiectul planurilor locale de implementare a Strategiei naționale în domeniul drogurilor.
Campania 19 ZILE DE PREVENIRE A ABUZURILOR ȘI VIOLENȚELOR ASUPRA COPIILOR ȘI TINERILOR – 1-19 noiembrie 2021 s-a desfășurat în parteneriat cu Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative Secţiunea România (FICE România) și a presupus organizarea, în special în școli, de acțiuni pentru a schimba comportamentul social, a educa și a mobiliza copiii, școlile, diversele organizații și partenerii societății civile să se implice în prevenirea unora sau mai multora dintre temele asociate abuzului.
Anul trecut, Agenția Națională Antidrog a continuat asigurarea furnizării de servicii de asistenţă integrată pentru persoanele consumatoare de droguri, prin rețeaua teritorială formată din 47 de Centre de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CPECA) şi 3 Programe de Asistență Integrată a Adicțiilor (PAIA) din municipiul Bucureşti. Astfel, 2.596 de consumatori de droguri au beneficiat, cel puţin o dată, de serviciile de asistență ale ANA.
Agenția a implementat, şi în anul 2021, Programul de Asistență Mobilă (PAM), prin intermediul căruia s-au furnizat servicii specializate (inclusiv tratament substitutiv cu metadonă) pentru persoanele aflate în stare privativă de libertate la nivelul Centrelor de Reţinere și Arestare Preventivă din București.
Specialiștii ANA au asigurat, pe tot parcursul anului analizat, funcţionarea Programului de consiliere pentru adolescenți și părinți, ce are ca misiune sprijinirea și asistarea părinților/aparținătorilor legali pentru a face față dificultăților psihosociale care afectează relațiile familiale, pentru dezvoltarea competențelor parentale și, totodată, sprijinirea adolescenţilor atunci când apar probleme de consum. În acest sens, au fost susţinute 3 şedinţe de consiliere socială, 36 de şedinţe de consiliere cu adolescenţii consumatori de droguri şi 11 şedinţe de consiliere cu părinţii adolescenţilor consumatori de droguri.
În cadrul Programului tip Centru de zi pentru adulţi consumatori de droguri au fost furnizate servicii de consiliere psihologică – ședinţe individuale şi de grup, activităţi de dezvoltare educaţională, personală şi socială, orientare socio-profesională; activităţi de petrecere a timpului liber, consiliere medicală, reducere a riscurilor medicale asociate, planificare familială. Astfel, pe parcursul anului 2021, în cadrul acestui program au fost organizate 18 ateliere psihologice la care au participat 9 persoane.
În ceea ce privește cercetarea, evaluarea și informarea în domeniul drogurilor, în anul 2021, evidenţiem: Ancheta de supraveghere comportamentală şi serologică (BSS-Behavioural Surveillance Survey) în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti, Studiul european online privind drogurile – modele de consum şi Studiul privind consumul de droguri în rândul tinerilor care frecventează medii recreaționale”.
În 2022, Agenţia Naţională Antidrog anunță că „va continua eforturile pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România, prin convenții şi acorduri în domeniul drogurilor și precursorilor sau cele generate de legislația europeană și națională specifică domeniilor aflate în responsabilitate, şi va acorda o atenţie sporită consolidării relaţiei cu societatea civilă, care reprezintă un real partener în lupta împotriva drogurilor”.
Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu: „În urma analizelor realizate cu privire la evoluția pieței RCA și la impactul unor tendințe speculative asupra consumatorilor, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis să înainteze Ministerului de Finanțe o propunere de Hotărâre de Guvern referitoare la limitarea tarifelor RCA la nivelul tarifelor de referință. Pentru protejarea consumatorilor și pentru stabilitatea piețelor pe care le supraveghează, Autoritatea face uz de toate resursele legislative și de reglementare de care poate dispune, împreună cu Guvernul României și cu alte autorități ale statului. Credem că Guvernul va lua în calcul cât de curând propunerea înaintată, tocmai în scopul protejării populației în fața tendințelor inflaționiste sau speculative”.
Conform Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, AHK România, importurile și exporturile Germaniei cu România s-au ridicat anul trecut la 33 mld. EUR. Cu o creștere de 12,3% față de 2020, volumul schimburilor comerciale a depășit chiar și nivelul de dinaintea crizei. Astfel, importurile au ajuns la 14,8 mld. EUR (+8,7%), în timp ce exporturile către România au crescut la 18,3 mld. EUR (+15,4%). Germania rămâne pe locul 1 în clasamentul partenerilor comerciali ai României, iar România pe locul 19 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei, potrivit rezultatelor preliminare publicate de Destatis.
Din 2006, Germania este cel mai important partener comercial al României. „Să fii nr. 1 atât de mult timp înseamnă ceva. În ultimii 20 de ani s-au întâmplat multe în România – țara s-a transformat dintr-un simplu amplasament investițional de producție într-o locație pentru inovare. Astfel, valoarea adăugată a companiilor germane din România a crescut semnificativ. Acest lucru reiese clar și din dezvoltarea structurii comerțului. În timp ce îmbrăcămintea și textilele încă mai jucau un rol important în exporturile României către Germania în 2007, această grupă de produse devine din ce în ce mai puțin importantă începând cu 2017, în schimb sunt exportate mai multe bunuri din grupele de produse optică și tehnologie medicală. Dar acest lucru se poate vedea cel mai clar atunci când ne uităm la structura companiilor germane și la activitățile lor comerciale. Din ce în ce mai multe companii germane înființează centre de cercetare-dezvoltare în România. De asemenea România ca piață de desfacere a înregistrat o evoluție foarte pozitivă. Veniturile disponibile în creștere, investițiile în extinderea infrastructurii publice, inclusiv cu ajutorul fondurilor europene considerabile de care dispune țara, precum și investițiile în creștere în parcurile de echipamente și tehnologie ale companiilor naționale fac din România o piață de desfacere atractivă pentru companiile germane”, spune Sebastian Metz, Director general și membru în Consiliul Director al AHK România.
Pe măsură ce activitatea angajaților a trecut tot mai mult în mediul online, iar restricțiile impuse de autorități au limitat anumite activități, companiile s-au adaptat și au reconfigurat pachetul de beneficii oferit. Astfel, conform datelor de pe platforma de recrutare BestJobs, în prezent doar 2% dintre companii mai atrag candidați noi promovând abonamentul la sală ca beneficiu extrasalarial, în timp ce, înainte de pandemie, același beneficiu era acordat de peste 50% dintre angajatori.
Tot în contextul evoluției ofertei extrasalariale, observăm cum posibilitatea de a lucra remote s-a transformat din beneficiu în mod de lucru obișnuit pentru tot mai multe companii din România. Mai exact, doar 4% din totalul anunțurilor mai menționează remote pe lista de beneficii în timp ce oferta de astfel de joburi a înregistrat în luna ianuarie un record de 15% din totalul locurilor de muncă active pe BestJobs.
În categoria beneficiilor care au scăzut în tendințe se numără și organizarea de petreceri ale companiei, teambuilding-urile, dar și decontarea transportului. La polul opus, observăm beneficii noi, care au început să își facă apariția în oferta companiilor, cum ar fi buget de compensare pentru telemuncă, sprijin în reconversii profesionale interne, zile libere în plus și acces la serviciile profesioniștilor terapeuți sau coachi.
Ana Visian, Marketing Manager BestJobs
„Al doilea an de pandemie a fost resimțit de către angajații români ca fiind mai dificil decât primul, iar aproape jumătate dintre ei declarau la finalul anului trecut că au ajuns la burnout. Mulți dintre candidații activi pe BestJobs își doresc ca un job nou să nu mai fie o sursă de stres și să le aducă beneficii mai multe. Aceștia acordă mai multă importanță bunăstării psihice acum, drept pentru care își doresc mai mult timp liber pentru ei și mai mult confort la job, în general. Vedem cum companiile s-au adaptat rapid și încearcă să răspundă nevoilor candidaților, fiind presați și de deficitul mare de personal”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.
Tichetele de masă, bonusul de performanță, abonamentul la servicii medicale și trainingurile de specializare reprezintă beneficii care au rămas constante în oferta companiilor
Angajatorii din domeniile Vânzări, Tehnic, Inginerie, Contabilitate și IT, pe lângă faptul că împart locurile fruntașe când vine vorba de oferte de angajare și interes din partea candidaților, mai au în comun și faptul că au în ofertă beneficii care nu au fost influențate de pandemie: tichete de masă, bonus de performanță, abonament la servicii medicale și traininguri de specializare. Pachetul complet de beneficii poate să difere în funcție de companie, domeniu sau nivel de experiență.
Pachetul de beneficii extrasalariale de care se bucură inginerii, tehnicienii, contabilii și economiștii cuprinde, pe lângă tichete de masă și bonus de performanță, și prime de sărbători. Cursurile de dezvoltare personale și suportul în reconversii profesionale interne completează lista beneficiilor extrasalariale.
Inginerii de suport tehnic, analiștii, contabilii și programatorii beneficiază de un program de lucru flexibil și de posibilitatea de a lucra de oriunde. Pentru a-și putea îndeplini sarcinile de serviciu, un tehnician de mentenanță, spre exemplu, poate primi mașină de serviciu, telefon și pachet de gustări și cafea la birou. Pentru pozițiile care presupun un nivel mai mare de senioritate, pe lista de beneficii extrasalariale la angajare se numără asigurarea de viață și/sau accidente.
Piața neagră a țigaretelor crește ușor în ianuarie 2022 cu 0,4 p.p. față de noiembrie 2021, până la 7,8% din totalul consumului.
„În luna ianuarie, deși la nivel național piața neagră s-a menținut relativ constantă, în anumite regiuni fluctuațiile au fost semnificative. Cea mai mare creștere a comerțului ilegal cu țigarete s-a înregistrat în nord-est, și anume 5,8 p.p. față de noiembrie 2021, până la 25,6%, regiunea continuând să fie cea mai afectată de contrabandă. O creștere de 2,6 p.p. până la 4,2% se înregistrează și în București. Pe de altă parte, în regiunea sud-est este notată o scădere de 5,4 p.p., până la 2,5%. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, „cheap whites” continuă să dețină cea mai mare pondere, de aproape 60%, deși se află în scădere cu 4,9 p.p.. Ponderea produselor provenite din Ucraina crește ușor cu 0,2 p.p., iar Moldova și Serbia se mențin constante, cu 3,5%, respectiv 0%”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.
„În 2021, au fost capturate circa 116 milioane de țigarete de contrabandă, în creștere cu aproape 5 milioane față de 2020, potrivit StopContrabanda.ro. Deși nivelul pieței negre a țigaretelor se menține relativ constant în ultima perioadă, totuși procentul de 7,8 din totalul pieței țigaretelor se traduce printr-un impact de aproximativ 2 miliarde de lei anual la bugetul statului și în produse necontrolate și nefiscalizate, cu risc major la adresa siguranței consumatorilor, a dezvoltării economice și a afacerilor legitime din România. În cei 25 de ani de prezență pe piața locală, BAT și-a consolidat statutul de partener al economiei românești, cu peste 500 de milioane de euro investiți în fabrica sa de la Ploiești și contribuții semnificative la bugetul de stat, care au crescut de la an la an. Acest ritm de creștere va putea fi menținut în condiții de predictibilitate legislativă și dialog constructiv cu mediul de afaceri. De asemenea, credem cu tărie în nevoia de eforturi comune și vom fi alături de autoritățile cu atribuții în domeniu prin proiecte concrete de susținere în combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun”, a declarat Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice al Ariei Europa centrală și de sud în cadrul BAT.
„Anul 2022 a început într-un context geo-politic foarte tensionat. În aceste condiții, România are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate macro-economică și de venituri bugetare pe care să se poată baza. Țara noastră a devenit în 2020, un an de criză fără precedent, al doilea mare producător de țigarete din UE, alături de Germania, după Polonia. Tot în 2020, sectorul tutunului a fost cel mai solid contribuabil, cu 17,54 miliarde lei, iar în 2021 veniturile din accize au crescut cu 9,4% față de anul precedent, nivelul redus al contrabandei impulsionând decisiv acest rezultat. În primele nouă luni din 2021, exporturile produselor din tutun au fost în valoare de peste 950 milioane euro, contribuind pozitiv la balanța de plăți cu peste 700 milioane de euro. Ca să putem crește aportul la buget și în acest an, este nevoie de o politică fiscală coerentă și un cadru de reglementare care să nu sufere schimbări bruște și neplanificate”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.
„Contribuim la creșterea economiei României și prin investiții, nu doar prin taxele și impozitele virate la buget. În 2020, alături de celelalte companii din sectorul tutunului am devenit cel mai important contribuabil la buget de stat, în condițiile scăderii veniturilor provenite din sectorul energetic. Mai mult, prin PMI Impact suntem parteneri ai autorităților de aplicare a legii în încercarea de a combate traficul ilicit cu produse din tutun. PMI Impact este o inițiativă la nivel global prin care, începând din 2016, s-au alocat circa 50 milioane de dolari dintr-un total de 100 de milioane pentru proiecte anti-contrabandă derulate de instituții publice, private și organizații neguvernamentale. Cea de-a doua rundă a programului a fost extinsă până în aprilie anul curent, iar pentru cea de-a treia rundă se pot face înscrieri până în august 2022”, a declarat Dragoș Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.
„Este un semnal bun că în perioada de iarnă, pe fondul unei inflații record, care a pus presiune pe puterea de cumpărare, contrabanda a crescut cu doar 0,4 p.p. În același timp, este îngrijorătoare majorarea abruptă din regiunea de nord-est, ceea ce înseamnă că traficanții încearcă să își resusciteze rețelele, iar vigilența autorităților trebuie să rămână la cote înalte. Eforturile Vămii, ale Poliției de Frontieră și ale Poliției trebuie însă susținute și de factorii politici de decizie, pentru ca acțiunile derulate și resursele alocate să aibă efectele scontate. Circa 75% din prețul unui pachet de țigarete înseamnă accize și TVA, ca urmare pentru securizarea veniturilor bugetare este absolut necesară o politică fiscală predictibilă, care să nu presupună majorări de taxe peste noapte. În această perioadă, inflația este o provocare extraordinară pentru orice business, motiv pentru care creșterea de accize ar trebui să fie mai temperată decât în anii precedenți”, a declarat Adrian Pirau, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.
„Prevenirea și combaterea contrabandei cu produse din tutun, precum și menținerea nivelului mediei anuale a consumului de țigarete provenite din contrabandă la sub 10% din totalul consumului, reprezintă obiective importante ale autorității vamale. De remarcat că rezultatele recente arată o creștere cu peste 9% în anul 2021, comparativ cu anul 2020, a veniturilor colectate la bugetul statului provenind din accizele pentru produsele din tutun. Astfel, în cursul anului 2021, autoritatea vamală a fost activ implicată în prevenirea și combaterea fenomenului de contrabandă cu produse din tutun, atât prin acțiuni proprii, desfășurate de structurile de supraveghere și control vamal de la nivel central și teritorial, cât și prin participarea la acțiuni comune de tip Joint Customs Operation, Joint Border Control Operation sau Joint Action Days, alături de alte state membre sau de autoritățile vamale din Republica Moldova și Ucraina, acțiuni ce au fost coodonate/organizate, după caz, de Organizația Mondială a Vămilor, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM) sau Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX). În acest an, ne propunem să intensificăm eforturile noastre, inclusiv prin cooperarea strânsă cu alte autorități de aplicare a legii, cu autorități similare din alte state membre sau statele vecine, cu organizații internaționale, precum și cu mediul de afaceri onest”, a declarat Președintele Autorității Vamale Române, Bogdan Lari Mihei.
„Țigaretele sunt cele mai traficate produse la frontierele României, ca urmare vom continua eforturile susținute pentru combaterea contrabandei. În cursul anului trecut, am înregistrat rezultate remarcabile: polițiștii de frontieră au reţinut în 2021, în vederea confiscării, aproximativ 3,9 milioane pachete cu ţigări de contrabandă, cu o valoare de circa 50 milioane lei, precum şi cantităţi semnificative de tutun. Acțiunile noastre pentru combaterea acestui fenomen vor continua și în anul 2022, atât independent, cât și alături de alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne sau alte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul fiscal.
Recent, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat au descoperit, ascunse în două ansambluri rutiere, 1.750.000 de timbre de acciză pentru țigarete, specifice Ucraina, susceptibile a fi false. Este doar un exemplu menționat din seria de acțiuni derulate la început de an de Poliția de Frontieră Română”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră, chestor principal de poliţie Liviu Bute.
„În continuare, Poliția Română este angrenată în lupta pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit cu produse din tutun. Prioritizarea prevenirii și combaterii traficului ilicit cu produse din tutun la nivelul instituției este reflectată de rezultatele deosebite obținute, atât din punct de vedere al capturilor, cât și al menținerii consumului de țigarete de contrabandă la cel mai redus nivel din ultimii ani. Cu siguranță, acțiunile noastre vor continua, în cooperare cu ceilalți parteneri instituționali și cu mediul de afaceri, pentru a diminua nivelul pieței negre a țigaretelor”, a declarat directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice, chestor de poliţie Aurel Dobre.
Producătorii de țigarete consideră că, pentru menținerea pe termen lung a unui nivel de sub 10% al traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le-au solicitat fără succes în ultimii ani. Încadrarea contrabandei în categoria amenințărilor identificate în Strategia de apărare a țării ar putea constitui baza pentru aceste modificări care includ reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunii de contrabandă cu țigarete, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.
În 2020, companiile de tutun au virat la bugetul statului peste 17,54 miliarde de lei, sectorul tutunului devenind cel mai solid contribuabil pentru statul român.
România are la dispoziție 1,2 miliarde de euro pentru a rezolva problema gunoaielor, a deșeurilor, până în 2026. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile și-au asumat numai puțin de 58 de reforme care ar putea transforma România într-o țară curată. Vom scăpa de munții de gunoaie, de importurile de deșeuri, vor fi capabile autoritățile locale să implementeze platformele moderne de gestionare a deșeurilor.
România este, în prezent, codașă la capitolul gestiunea deșeurilor. Potrivit datelor Eurostat, citate de Moneycorp România, gradul de reciclare în țara noastră este în prezent de numai 11%, în condițiile în care media europeană este de 45%.
La marginea localităților, pe terenuri virane, pe râuri, lacuri, în multe locuri din țară inclusiv în zonele turistice, gunoaiele se strâng tot mai multe, de la un an la altul, iar arderea acestora a devenit un fenomen îngrijorător, care generează poluare.
Bucureștiul este poate cel mai bun exemplu privind gestionarea ineficientă a deșeurilor, cu un procent de colectare selectivă de numai 8%. Colectarea selectivă a gunoaielor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri – resturi alimentare și vegetale) este, din păcate, ineficientă. De ce? Pentru că, la fel ca în oricare serviciu public, este nevoie de un management special, de soluții concrete și de o legislație coerentă.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile și-au asumat un pachet de 53 de reforme (legi, decizii administrative) și soluții concrete (gropi de gunoi ecologice, instalații specializate, platforme de management a deșeurilor etc), cu o finanțare de 1,2 miliarde de euro.
Scopul tuturor reformelor propuse este de a implementa cele mai bune platforme ce impun practici care, dacă sunt respectate, duc la o economie circulară funcțională și eficientă.
Vom reuși să facem reformele necesare pentru a face România curată?
Potrivit unei analize realizată de Moneycorp, în cadrul proiectului Romania Economic Outlook, șansele pot deveni realitate doar în măsura în care autoritățile vor respecta calendarul prevăzut în PNRR și vor apela la expertiza companiilor specializate.
Focus pe deșeurile muncipale
Pe lista țintelor din PNRR, dincolo de adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară (Trimestrul III 2022), una dintre măsurile esențiale o reprezintă pachetul de acte normative privind gestionarea deșeurilor municipale.
„Până în toamnă ar trebui să avem un cadru concret privind modul în care primăriile, autoritățile locale să implementeze gestiunea eficientă a deșeurilor. Pe baza acestei legislații, se poate trece rapid la absorbția banilor necesari pentru implementarea platformelor de management al deșeurilor”, afirmă Ștefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company, companie specializată în dezvoltarea conceptului „Smart City” în contextul gestionării deșeurilor.
Conceptul de „smart city” cuprinde foarte multe elemente de administrare a zonelor urbane, iar managementul deșeurilor reprezintă o importanță aparte într-un „oraș inteligent”.
Conceptul înglobează circuitul complet al deșeurilor, de la colectarea separată la nivel de comunități prin sisteme inteligente și eficiente, cum sunt platformele subterane de colectare a deșeurilor, la transportul acestora cu autogunoiere „prietenoase” cu mediul, complet electrice, până la crearea de stații de transfer, stații de sortare și de tratare mecano-biologică a deșeurilor.
Într-un „smart city”, toate aceste elemente sunt interconectate, eficientizând întregul proces, favorizând dezvoltarea economiei circulare.
Prin astfel de proiecte integrate, România își poate respecta, astfel, până în 2025, atingerea țintei de 55% pentru reciclarea deșeurilor municipale.
„Timpul este foarte scurt. Aceste platforme necesită dezvoltarea unui întreg lanț de gestiune, de la simplele pubele și depozitarea deșeurilor în gropi ecologice, la sistemele complexe de prelucrare și reciclare a deșeurilor și platformele software de gestiune și suport. Este o provocare pe care autoritățile locale o pot îndeplini în condițiile în care vor apela la expertiza firmelor de profil”, spune Florin Vulpe, expertul companiei Best Tools în soluții pentru managementul deșeurilor.
În prezent, chiar dacă în multe localități au fost amplasate containere pentru colectarea selectivă (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri – resturi alimentare și vegetale), mare parte din deșeuri ajung, inevitabil, în același loc.
„Sunt, din păcate, multe exemple în care, deși populația și companiile dintr-o localitate selectează deșeurile, firmele de salubritate le colectează în aceeași mașină, colectarea selectivă fiind, din păcate, mai mult un exercițiu de imagine. Totodată, alți factori care influențează negativ colectarea separată sunt lipsa educației în managementul deșeurilor a populației, nivelul scăzut al expertizei în domeniu a unor autorități locale, legile permisive sau ambigue și lipsa sancțiunilor concrete”, a precizat expertul.
În acest context, oamenii sunt fie descurajați, fie neinformați, iar reciclarea are loc doar în proporții foarte reduse.
România, la coada clasamentului european
Potrivit datelor Eurostat, în prezent, românii depozitează 70% din gunoiul pe care-l produc (272 kg/cap de locuitor), în timp ce media europeană este de 24%. În ceea ce privește reciclarea și compostarea gunoiului, România este la coada clasamentului european, cu 14%, media UE fiind de 46%.
Lacunele legislative din domeniu
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, consultate de Frames, afacerile celor peste 3300 de firme de profil au depășit 425 milioane de euro în 2020 (2,09 mld.lei), în creștere cu 175 milioane de euro (860 milioane de lei) față de 2016 (1,23 mld.lei). Se estimează că business-ul ar depăși însă 1 miliard de euro, luând în calcul și evaziunea din domeniu.
Vorbim de un business care a profitat de lacunele legislative și care a adus în România cantități uriașe de deșeuri, sub forma de „produse second – hand’’ și „materie primă pentru reciclare’’.
„Descoperirile recente făcute de autorități în Portul Constanța, în localitățile limitrofe Bucureștiului și celorlalte mari orașe din țară vin să confirme dimensiunea acestui business care a crescut exponențial în ultimii ani”, afirmă experții Frames.
Ce își propun autoritățile?
Potrivit analizei Moneycorp, autoritățile și-au propus, în primul rând, să adapteze legislația la normele UE și să elimine portițele care au dus la importurile de gunoie.
România se află în urmă și cu transpunerea în legislația națională a trei dintre cele patru directive ale pachetului de economie circulară: deșeuri (Waste Fremework Directive – Directive (EU) 2018/851), ambalaje (Packaging and Packaging Waste Directive – Directive (EU) 2018/852) și depozitele de deșeuri (Landfill Directive – Directive (EU) 2018/850), care aveau ca termen de adoptare iulie 2020. În focus se află și transpunerea Directivei 2019/904 privind anumite produse din plastic.
Anul trecut fost adoptată o ordonanță (OG 6/2021), care prevede o eliminare treptată din consum, până în 2026, a ambalajelor și deșeurile provenite din ambalaje din plastic. Primul pas a fost făcut deja – de la 2 septembrie au fost interzise tacâmurile, bețigașele și alte recipiente pentru alimente.
„E un pas înainte, în condițiile în care doar 30% din plasticul din UE – care totalizează 25 milioane de tone anual – este colectat separat și reciclat. Prin urmare, plasticul devine un pericol tot mai mare pentru flora și fauna acvatică, el reprezentând 85% din deșeurile marine întâlnite pe plaje”, afirmă experții din domeniul managementului deșeurilor.
România are o problemă serioasă la acest capitol. Potrivit PNRR, ,„n lipsa unor fluxuri stabile de deșeuri reciclabile de calitate, România nu are în momentul de față o piață sustenabilă a materiilor prime secundare recuperate din deșeurile de la populație deși pachetul economiei circulare prevede clar o ierarhie privind gestionarea deșeurilor plecând de la prevenire, urmată de reutilizare și reparare înaintea reciclării”.
„Pentru a face trecerea la economia circulară, România trebuie să introducă în circuitul economic materialele secundare obținute prin reciclare”, se mai arată în PNRR.
Centrele vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din ușă în ușă”, respectiv a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum și a fluxurilor speciale de deșeuri (deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri provenite din activități de construcție și demolări). Alte 300 de astfel de centre ar urma să fie înființate până în 2026.
Planurile autorităților mai vizează dezvoltarea treptată, până în 2026, a 13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor.
Insulele ecologice digitalizate, cum sunt platformele subterane menționate mai sus, vor deservi zonele cu blocuri de apartamente din localități și vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere: deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de plastic, deșeuri metalice, deșeuri de sticlă, deșeuri biologice, deșeuri reziduale. Fiecare insulă ecologică va deservi cel puțin 200 de locuitori.
Un alt proiect vizează înființarea a cel puțin 15 centre integrate de colectare a deșeurilor, la nivelul marilor orașe, unde se va asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din ușă în ușă”, respectiv a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum și a fluxurilor speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri provenite din activități de construcție și demolări).
Planul se mai referă la înființarea a 26 de instalații de reciclare a deșeurilor și a cel puțin 254 de sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile.
Pe zona de control, autoritățile au de gând să efectueze peste 400 de misiuni de control prin intermediul celor 43 de comisariate ale Gărzii de Mediu, care vor fi dotate cu aparatură de ultimă generație (sisteme de scanare a camioanelor, automobile, camere video și drone).
„Proiectele sunt ambițioase și sunt extrem de importante. Ecologizarea României, adoptarea noilor tehnologii în materie de gestiune a deșeurilor vor avea un impact pozitiv în economie, în viața noastră dar vor fi și un catalizator de inovație și dezvoltare sustenabilă a economiei”, afirmă Cosmin Bucur, managerul Moneycorp România.
„În Industry 4.0, a patra revoluție industrială în care am intrat, focusul pe tehnologia verde, nepoluantă, pe soluțiile digitale, managementul resurselor și a deșeurilor sunt elemente esențiale care vor crește gradul de atractivitate a mediului de afaceri românesc, vor determina atragerea de investiții străine”, a mai spus acesta.
Moneycorp susține activ economia verde, prin instrumente financiare menite să eficientizeze din punct de vedere economic achiziția și implementarea soluțiilor tehnologice de ultimă generație.
Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituție de plăți din Europa. Compania a câștigat, recent, premiul Best Money Service Provider în cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra.
Analiza Moneycorp face parte din proiectul „Romania Economic Outlook”, prin intermediul căruia compania își propune să prezinte în spațiul public dinamica unor sectoare ale economiei românești cu potențial de dezvoltare, a unor tendințe economice în contextul transformărilor fundamentale prin care trece economia mondială.
10% dintre respondenții celui mai recent sondaj de opinie realizat de IRES pentru UNSAR spun că au fost implicați anul trecut într-un accident rutier în urma căruia au fost nevoiți să folosească polița RCA a persoanei vinovate pentru a-și acoperi prejudiciile suferite. Marea majoritate a acestora, 68%, a utilizat formularul de constatare amiabilă pentru instrumentarea daunei, în timp ce 29% dintre respondenți au apelat la Poliție.
Rezultatele cercetării sociologice reconfirmă faptul că, în România, frecvența daunelor RCA, adică raportul dintre numărul daunelor și cel al polițelor RCA emise, este una extrem de ridicată. Implicit, accidentele rutiere sunt în continuare unul dintre riscurile la care românii sunt expuși cel mai mult.
Atât frecvența producerii accidentelor, cât și alți indicatori de specialitate, precum dauna medie plătită pe fiecare dosar – aflată în continuă creștere, contribuie la formarea prețului RCA. Indiferent de modul în care alegem să încheiem polița RCA, cu plata în rate sau integral, costul unei asigurări RCA trebuie, conform legii, să fie corelat cu despăgubirile tot mai mari acordate de către companiile de asigurări – deoarece din fondul constituit din primele de asigurare se plătesc despăgubirile. De altfel, aproximativ 3 din 4 conducători auto conștientizează faptul că un număr mai mare de accidente auto, precum și valoarea despăgubirilor, influențează costul poliței RCA, conform aceluiași studiu.
Totodată, e bine de știut și că în România există și funcționează un sistem care protejează anumite categorii de asigurați RCA. Simplificat, un asigurat sau un potențial asigurat care a primit, de la companii diferite, trei oferte RCA a căror primă este cu cel puțin 36% mai mare decât tariful de referinţă ASF ajustat cu coeficientul pentru clasa de bonus-malus aplicabil vehiculului pentru care se solicită asigurarea, poate beneficia de alocarea de către BAAR – Biroul Asigurătorilor Auto din România către un asigurător RCA pe teritoriul României. În acest caz, prima de asigurare va fi egală cu tariful de referință ASF plus 36%, ajustată cu coeficientul pentru clasa de bonus-malus aplicabilă vehiculului pentru care se solicită asigurarea.
Același studiu mai arată că, deși larga majoritate a celor intervievați își autoevaluează gradul de informare cu privire la asigurările RCA drept unul ridicat (64%), mai puțin de jumătate cunosc faptul că polița RCA îi protejează și pe membrii familiei asiguratului (dacă nu ei sunt vinovați de accident) sau conducătorului vehiculului vinovat, în cazul în care aceștia suferă prejudicii în urma unui accident provocat prin intermediul vehiculului acoperit de o asigurare RCA (42%).
Forța și protecția socială a unui „simplu RCA” reiese și din acoperirile oferite. Astfel, pe lângă despăgubirile pentru vătămări corporale sau deces, care pot merge până la peste 6 milioane EUR, polița RCA acoperă daune materiale produse terților în limita a 1,2 milioane EUR. De asemenea, sunt acoperite și alte cheltuieli generate de producerea unui accident, cum ar fi: cheltuieli legate de transportul vehiculului avariat care aparține păgubitului, cheltuieli de judecată efectuate de persoana prejudiciată etc. Aceste acoperiri sunt valabile atât pentru daunele generate de accidentele produse pe teritoriul României, cât și în alte state ale Spațiului Economic European, cu precizarea că există state din Spațiul Economic European în care legislația impune obligația ca asigurarea RCA emisă inclusiv de asigurătorii din România să acopere daune și peste aceste valori, în unele state chiar nelimitat.
Studiul IRES a fost realizat în ianuarie 2022 pe un eșantion de 1.178 respondenți, cu vârsta de peste 18 ani, care conduc un autovehicul, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) și are o eroare maximă tolerată ± 3,16%.
Grupul Garanti BBVA România, care reunește banca Garanti BBVA, Garanti BBVA Credite de Consum și Garanti BBVA Leasing, a înregistrat un profit net consolidat de 166,1 milioane de lei în 2021, în creștere cu 55% față de rezultatul din 2020.
Grupul Garanti BBVA a înregistrat anul trecut venituri nete în valoare de 557,3 milioane de lei, cu 4% mai mari decât în anul precedent, și o creștere de 7% a volumului activelor, la 13 miliarde lei.
La nivel individual, banca a înregistrat, la sfârșitul lunii decembrie 2021, un profit net de 142,8 milioane de lei, în creștere cu 76% față de rezultatul din 2020. Strategia băncii, de a se concentra pe creșterea unui portofoliu sănătos și echilibrat, a condus la un volum total de credite de 7,9 miliarde lei și un volum al depozitelor de 8,8 miliarde lei. Totodată, depozitele au crescut cu 6%, în principal datorită segmentului IMM-urilor, care a înregistrat un avans semnificativ, de 19%, în 2021 față de 2020, reflectând astfel încrederea companiilor în bancă.
Direcția strategică a Grupului Garanti BBVA, de a pune clienții în centrul activităților sale, a condus la menținerea constantă a numărului de clienți pe parcursul anului 2021.
Indicatorii de risc ai băncii s-au situat la un nivel confortabil, înregistrând o serie de îmbunătățiri în 2021. Garanti BBVA continuă să fie bine capitalizată, cu o poziție solidă de lichiditate și un cost redus al riscului, toate acestea reflectând modelul său de business sustenabil.
„2021 a început cu multă incertitudine și multe semne de întrebare, fără să știm exact cum vor evolua lucrurile, după un 2020 dificil pentru întreaga economie. Cu toate acestea, în ciuda condițiilor create de pandemie, România s-a reechilibrat și a înregistrat creștere economică pe parcursul anului, ceea ce s-a reflectat imediat în apetitul pentru investiții al românilor. Garanti BBVA rămâne un partener solid și de încredere pentru toți clienții săi, după cum reiese din rezultatele obținute. Suntem aici pentru a fi mereu alături de clienții noștri, mai ales în momentele dificile, iar accentul nostru în acest an va fi pus pe creștere, menținând în același timp un portofoliu sănătos și echilibrat”, a declarat Mustafa Tiftikcioğlu, CEO al Garanti BBVA România.
Grupul Garanti BBVA România este deținut de Garanti BBVA, a doua cea mai mare bancă privată din Turcia. În 2021, Garanti BBVA Turcia a înregistrat un venit net consolidat de 13,6 miliarde de lire turcești (916 milioane de euro) și active de 849,4 miliarde de lire turcești (57,2 miliarde de euro), în timp ce contribuția la economie prin credite cash și non-cash a totalizat 609,7 miliarde de lire turcești (41 miliarde de euro). Garanti BBVA Turcia deservește peste 20 milioane de clienți din segmentele corporate, comercial, întreprinderi mici și mijlocii, precum și retail, cărora le oferă servicii financiare integrate.
Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acționarul majoritar al Garanti BBVA Turcia. În 2021, BBVA Group a înregistrat un profit net atribuibil de 4,65 miliarde de euro.
