XTB România: Recesiunea bate la ușă – cum ne salvăm economiile și investițiile în această perioadă volatilă?

Economistul
-
0
XTB România: Recesiunea bate la ușă – cum ne salvăm economiile și investițiile în această perioadă volatilă?

 

  • Cum se pot proteja investitorii de o posibilă recesiune generată de creșterea majoră a inflației?
  • În ce investim pe termen scurt, mediu și lung în această perioadă de volatilitate financiară crescută?
  • Nouă analiști economici și investitori pe bursele de capital au răspuns acestor întrebări adresate de XTB România, casă de brokeraj pe burse internaționale. 
  • Aceștia îndeamnă la diversificarea portofoliului, orientarea spre aur și metale prețioase, companii de utilități, industria farmaceutică și producătorii bunurilor de larg consum.
  • Sondajul în rândul specialiștilor a fost realizat în contextul organizării de către XTB a conferinței despre investiții Trading Masterclass 2022, ce va fi transmisă online live pe Youtube, miercuri, 4 mai, începând cu ora 14.00.

Diversificarea, modalitatea optimă de a diminua riscurile

„În general, diversificarea este văzută drept modalitatea optimă de a diminua riscurile într-o perioadă incertă. În condițiile în care inflația depășește parametrii doriți, în timp ce dobânzile cresc și profitabilitatea unor companii tinde să scadă, inevitabil apar episoade de volatilitate”, avertizează Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

„Aceasta implică nevoia de a proteja portofoliul diversificat, printr-o acoperire, fie și parțială, cu poziții de tip vânzare în lipsă sau cu așa-numitele «inverse ETFs» care fluctuează invers față de un anumit indice. Companiile mici și dinamice, orientate pe creștere, tind să aibă de suferit pe termen scurt, dar pot rămâne în atenția celor cu perspective îndelungate”, este de părere Claudiu Cazacu.  

„Invazia Ucrainei de către Rusia a generat, pe de o parte, un șoc asupra prețurilor hidrocarburilor, iar pe de altă parte, o aversiune puternică la risc, evoluții care indică scăderea cererii și un mediu cu inflație ridicată. În aceste condiții o abordare prudentă este diversificarea. Pe țări, valute și active”, susține și Adrian Codîrlașu, Vicepreședinte CFA România.

„Țările sunt expuse diferit la această situație. De exemplu Statele Unite, Canada, Australia, Japonia sunt mai puțin expuse decât țările Uniunii Europene. Activele, de asemenea, reacționează diferit. Companiile pot transfera mai departe creșterea prețurilor materiilor prime, înregistrând venituri substanțiale, ceea ce favorizează acțiunile, în timp ce obligațiunile pierd din valoare, în contextul creșterii ratelor de dobândă. Valutele au performanțe diferite, în contextul atât al ratelor de dobândă care evoluează diferit, cât și a ratelor diferite de inflație. De exemplu, dolarul american este pe un trend de apreciere, cauzat atât de majorarea diferențialului dintre ratele de dobândă în favoarea dolarului, cât și de ratele superioare de creștere a economiei americane”, consideră Adrian Codîrlașu, Vicepreședinte CFA România.

Laurențiu Mihai, antreprenor, subliniază că „este destul de greu să te protejezi de inflație atunci când ea trece de  două cifre, însă nu este imposibil. Prioritar este să nu rămâi prea mult cu cash în bancă pentru că acesta se devalorizează pe zi ce trece. Fiecare instrument de investiție pe care dorești să-l alegi trebuie analizat cu multă atenție, trecut prin filtrul tipologiei de investitor și ulterior investit.”

„Eu sunt adeptul investițiilor pe termen lung și pentru acest lucru aleg mereu investițiile cât mai diversificate într-un portofoliu care să conțină atât acțiuni, în special în sectoare de interes crescut precum energie sau tehnologie, cât și titluri de stat și aur,  care mereu au avut creșteri pe perioada inflaționistă. Pe lângă aceste metode, aleg să direcționez un procent de 3-5% din portofoliul total către metode mai riscante, dar cu potențial, precum monedele digitale”, arată Laurențiu Mihai, fondatorul Laurentiumihai.ro.

Aurul, utilitățile, farma și bunurile de consum 

Dr. Cristiana Tudor, CFA, precizează că „aurul a fost perceput de-a lungul timpului a fi un depozit de valoare  în perioadele economice dificile, deoarece performanța sa nu este legată de cea a piețelor bursiere. Astfel, metalele prețioase în general și aurul în particular sunt considerate active refugiu, deoarece valoarea lor tinde să se aprecieze atunci când prețurile acțiunilor scad. Nu în ultimul rând, în principal investiția în aur este considerată și o acoperire eficientă împotriva inflației. în plus, experiența empirică a arătat că investițiile în metale prețioase reduc volatilitatea portofoliului pe termen lung. Și în perioada recesionară cauzată de pandemia de Covid-19, aurul și-a îndeplinit rolul tradițional de acoperire  împotriva incertitudinii. ”

„Perioadele de recesiune îi determină pe investitori să se orienteze către active fizice, iar metalele prețioase, cum ar fi aurul sau argintul, tind să aibă rezultate bune”, consideră și Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Dr. Cristiana Tudor, CFA, sugerează că „alte posibile investiții indicate în perioadele de recesiune economică sunt acțiunile companiilor din industrii ce beneficiază de o cerere relativ constantă, care le face rezistente la scăderea economică, așa-numitele industrii defensive, cum ar fi companiile de utilități, farmaceutice și cele producătoare de produse esențiale pentru consum. 

Dr. Cristiana Tudor, CFA, avertizează că „investitorii ar trebui să păstreze întotdeauna numerar în conturile de economii. Numerarul va genera în continuare un randament mic pe măsură ce dobânda compusă se acumulează. De asemenea, va reduce volatilitatea portofoliului și, cel mai important, dacă există numerar disponibil, va permite achiziționarea de active financiare la prețuri mici atunci când corecția piețelor încetinește.”

Analistul financiar Radu Puiu sugerează adopția unei abordări investiționale pe termen lung, care poate elimina „zgomotul de fond” și momentele de panică și corecție ale pieței care aduc niveluri suplimentare de stres.

„În acest sens, o alegere inspirată, care a evoluat bine în perioade de recesiune, pot fi companiile mari, care prezintă fluxuri de numerar solide și oferă dividende semnificative și constante. Această categorie tinde să evolueze superior firmelor care prezintă niveluri ridicate de datorie sau care se confruntă cu scăderi puternice ale cererii pentru bunurile sau serviciile oferite. Un exemplu ar putea fi «aristocrații dividendelor», o categorie de companii care și-au majorat dividendele pentru cel puțin 25 de ani consecutivi”, mai notează Radu Puiu.

„Un alt sector care, din punct de vedere istoric, s-a remarcat pozitiv este cel al bunurilor de consum de bază, deoarece furnizează produse la care consumatorii nu renunță atât de ușor chiar și într-un context economic nefavorabil. De asemenea, investițiile în sectoarele de sănătate și utilități pot fi avute în vedere, întrucât sunt servicii pe care consumatorii nu le pot amâna, fiind necesități de moment”, adaugă Radu Puiu.

Strategii de investiții utile în perioadele de volatilitate sporită

„Vânzările scurte rămân una dintre cele mai populare modalități de a face profit în timpul unei recesiuni. Această strategie simplă le permite investitorilor să profite de piețele în declin vânzând o gamă largă de active și poate fi ușor implementată prin tranzacționarea de CFD-uri”, susține Dr. Cristiana Tudor, CFA.

Pe de altă parte, Valentin Nedelcu, investitor și fondator StiintaBanilor.ro, precizează: „în primul rând, ai putea să te aperi de o recesiune trăgându-te total în defensivă: toți banii în depozite bancare garantate, titluri de stat și eventual aur. Problema este că nu știi când va veni această recesiune, cât de severă va fi și cât va dura. Astfel, ai putea să sacrifici profitul aproape total și să aștepți ani de zile o eventuală criză severă, care ar putea să apară sau nu în următorii ani. Sunt investitori care așteaptă cu banii la bancă o nouă «criză» încă din 2009-2010 sau așteaptă o nouă cădere a pieței imobiliare încă din 2015-2016.”

„O abordare mult mai eficientă ar fi crearea unui coș de investiții diversificate, care să cuprindă un mix de acțiuni, obligațiuni și metale prețioase. Dacă ar fi să aleg un mix de 5 instrumente pe care să le am în acest moment în portofoliu, acestea ar fi: un ETF pe acțiuni pe piețele dezvoltate (de exemplu pe MSCI World), un ETF pe obligațiuni de stat din țările dezvoltate, acțiunile din indicele BET de la BVB, aur și cash”,  concluzionează Valentin Nedelcu, investitor și fondator StiintaBanilor.ro

Bogdan Andrei, trader și fondator IQtrading.ro, este de părere că „recomandările de cumpărare/poziționare nu sunt de dorit, întrucât nici o recesiune nu seamănă cu alta, iar modul cum se va face rotația capitalului rămas în piață este absolut imposibil de estimat. Inflația este un fenomen monetar și psihologic. Combaterea inflației prin metode monetare, să nu își facă nimeni iluzii, se face prin crearea/generarea unei recesiuni.” 

„Predictiv la creșterile de dobânzi, dolarul a fost și este o alocare defensivă corectă, însă nu va «ține» tot ciclul de politică monetară. La un moment dat, va scădea”, avertizează Bogdan Andrei. Alocările de protecție (hedging), pe instrumente cu levier (Opțiuni, Futures, CFD), sunt o modalitate profesionistă de a trece printr-o recesiune, dar nu toți investitorii au cunoștințele necesare sau accesul la astfel de instrumente. 

„În general, o abordare mai «activă» ar ajuta investitorii, întrucât micile balansări și rebalansări, și intervențiile pe portofoliu, pot salva destul de mult într-un bear market. La un moment dat, vom avea niște minime în piață. De ce să le așteptăm alocați și să marcăm toate pierderile, când putem să fim puțin mai flexibili și chiar să beneficiem de fluctuațiile pieței”, este de părere Bogdan Andrei.

Vlad Caluș, fondator Minimalistu.eu și Planable, numește câteva instrumente relevante pentru această perioadă: investițiile în ETF-uri diversificate global, acțiunile care oferă dividende în creștere, Real Estate Investment Trusts (REIT) pentru diversificare pe partea de imobiliare, investițiile în Bitcoin și Ethereum și dezvoltarea unei afaceri proprii într-o industrie cu potențial de creștere ridicat. 

„Acum, e mai important ca niciodată ca fiecare din noi să aibă un fond de urgență care să-i  acopere 3-6 luni din cheltuielile proprii, să avem grijă la modul în care cheltuim banii, să fim mai diligenți și responsabili față de ei. Să nu ne aventurăm în credite sau responsabilități noi”, atrage atenția Vlad Caluș.

Mihai Tiepac, consultant de investiții și fondator Itrade-hub.com, recomandă „instrumentele care pot face profit pe depreciere/ tranzacționare algoritmică, schimbarea structurii portofoliului, investițiile în mărfuri sau transferurile în valută cu inflație scăzută, de exemplu CFH”. Mai mult, el militează pentru educația financiară continuă și „conectarea la realitate” – investitorul de succes fiind mereu la curent cu știrile din piață.

Eveniment muzical cu susținere din mediul economic

Florin Antonescu
-
0
Eveniment muzical cu susținere din mediul economic

Compania Vestra, primul cluster specializat în industria utilităților și a echipamentelor de automatizare din România, este susținător al primului festival de violoncele din România, CellEAST, București, 3-11 mai, la Ateneul Român și la Sala Radio. Evenimentul cuprinde și două masterclass-uri, CellEAST și MiniCellos, pe toată perioada festivalului, la Universitatea Națională de Muzică din București.

Vlad Iftime, Managing Partner Vestra: „CellEAST vine în piața evenimentelor din România cu un concept nou, curat, care așază frumos muzica clasică și propune publicului nouă zile de spectacol elegant. Prin asta, evenimentul valorifică cultura națională pe care, totodată, o îmbină cu cea internațională și-i deschide orizonturile. Credem că e de datoria noastră să ne implicăm și să susținem astfel de proiecte, prin urmare nici nu am stat pe gânduri când am primit propunerea de a ne alătura festivalului CellEAST în calitate de sponsor principal.”

Vestra subliniază că „desfășoară anual un program consistent de acțiuni și proiecte de CSR prin care oferă ceva în schimb societății în care s-a format și a crescut”, exemple fiind proiectele culturale „Borcanul cu Ficțiune”, „Moldova Film Festival” etc.

Primul festival de violoncele din România include recitaluri susținute de doisprezece violonceliști de renume internațional, alături de Orchestra Filarmonicii George Enescu, Orchestra Română de Tineret și Orchestra de Cameră Radio. Mai multe detalii despre eveniment, program și participare puteți găsi www.celleast.com.

Concertele CellEAST Festival 2022

  • 5 și 6 mai 2022, ora 19.00 – Concerte în cadrul stagiunii Filarmonicii George Enescu la Ateneul Român
  • Soliști – Andrei Ioniță, Denis Severin și Valentin Răduțiu
  • Dirijor – Cristian Oroșanu

În program:

D. Kabalevski, Concertul nr. 1 în sol minor, op. 49, pentru violoncel și orchestră

O. Respighi, Adagio cu variațiuni pentru violoncel și orchestră 

B. Lyatoshinsky, Melodie, aranjament de M. Ulikhanyan

A. Dvořák, Concertul în si minor, op. 104, pentru violoncel și orchestră

  • 8 mai 2022, ora 19.00 – Maestros Concert, la Ateneul Român cu profesorii invitați în cadrul CellEAST Festival și la masterclassurile Future CellEAST și MiniCellos
  • Soliști – Andrei Ioniță, Denis Severin, Valentin Răduțiu, Răzvan Suma, Ștefan Cazacu, Mircea Marian, Marin Cazacu, Atanas Krastev, Dragan Djordjević, Teodora Atanasova, Ani Marie Paladi și Ella Bokor

În program:

J. Offenbach  – Bolero, G. Faure – Cantique de Jean Racine, G. Rossini – Bărbierul din Sevilla, G. Bizet – Carmen, W. Lindemann – Mambo for Six, G. Goltermann – Nocturne, J. Klengel – Hymnus,  V. Lobos – Bachianas Brasileiras – Andante, G. Sollima – Violoncelles, vibrez! G. Sollima – Marsh și J. Strauss II – Trisch-Trasch Polka for Cello Orchestra

  • 9 mai 2022, ora 19.00 – Concert la Ateneul Român cu Orchestra Română de Tineret
  • Soliști – Răzvan Suma, Mircea Marian și Ștefan Cazacu
  • Dirijor – Noam Zur

În program:

R. Schumann, Concertul în la minor, op. 129, pentru violoncel și orchestră

D. Dediu, Concertul pentru violoncel și orchestră op. 167

F. Gulda, Concertul pentru violoncel și orchestră de suflători

  • 10 mai 2022, ora 18.00 – Masterclass Concert – Future CellEAST și MiniCellos, desfășurat la Universitatea Națională de Muzică din București, sala George Enescu, în cadrul stagiunii Noi dăm tonul!

Program surpriză! Intrarea liberă în limita locurilor disponibile

  • 11 mai 2022, ora 19.00 – Concert la Sala Radio alături de Orchestra de Cameră Radio
  • Soliști – Marin Cazacu, Dragan Djordjević și Atanas Krastev
  • Dirijor – Martjin Dendievel

În program:

G. Fauré, Masques et Bergamasques, op. 112

P. I. Ceaikovski, Aria Lenski din opera Evgheni Oneghin, transcripție pentru violoncel și orchestră

C. Saint-Saëns, Concertul nr. 1 în la minor, op. 33, pentru pentru violoncel și orchestră

P. I. Ceaikovski, Variațiunile pe o temă rococo, op. 33, pentru violoncel și orchestră

Violonceliștii de la CellEAST Festival 2022

Andrei Ioniță este câștigătorul Concursului Internațional Ceaikovski în anul 2015 și a altor competiții internaționale precum: Premiul II la Concursul Internațional ARD München, Premiul II la Grand Prix Emanuel Feuermann, Premiul I la Concursul Internațional Aram Haciaturian şi Premiul I la Concursul Internațional de violoncel David Popper. A susţinut concerte în calitate de Solist alături de Orchestra Hallé, Orchestra Simfonică din San Diego, Filarmonica BBC, Orchestra Națională Regală a Scoției, Filarmonica din Rochester, Orchestra Simfonică din Hamburg, Orchestra Simfonică Radio MDR din Leipzig şi Orchestra Națională Simfonică a României. Andrei a absolvit Universitatea de Arte din Berlin la clasa profesorului Jens Peter Maintz, iar în România a studiat violoncelul alături de Ani Marie Paladi. În prezent este beneficiarul unei burse a Deutsche Stiftung Musikleben și interpretează pe violoncelul făurit de Giovanni Battista Rogeri din Brescia în anul 1671.

Denis Severin este profesor de violoncel la Universitatea de Muzică Geneva-Neuchâtel și Universitatea de Arte din Berna, director artistic al ArtCello Festival și Schlosskonzerte Beuggen din Germania, şi președinte al Asociației „Art Without Borders Basel”. Câștigător al Premiului Internațional Classical Music Awards în 2018, Echo Klassik în 2015 şi GRAMMY AWARDS în 2007, susține concerte în calitate de Solist și este membru invitat în diverse ansambluri camerale, fiind prezent pe cele mai prestigioase scene din lume.Denis Severin a absolvit Conservatorul de Stat Ceaikovski la clasa profesorului D. Miller, după care a continuat să studieze la Universitatea de Muzică din Geneva, Academia de Muzică din Basel, Ecole Normale de Musique de Paris şi Schola Cantorum Basiliensis. 

Valentin Răduţiu este Violoncelist Principal al Deutsches Symphonie-Orchester Berlin şi deține postul de profesor la clasa de violoncel din cadrul Universității de Muzică din Dresda. Premiat la numeroase concursuri internaționale precum Friedrich Dotzauer la Dresda, Karl Davidov la Riga şi Concursul Internațional George Enescu la București, Valentin Răduţiu a susținut concerte în postură de Solist alături de numeroase orchestre printre care: Deutsches Symphonie-Orchester Berlin, Orchestra Simfonică Radio MDR Leipzig, SWR Stuttgart, Camerata Salzburg, L’Orchestre Philharmonique de Marseille, Hong Kong Sinfonietta, Deutsche Kammerphilharmonie Bremen, Prague Philharmonia și Orchestra Română de Tineret. Valentin a primit primele lecții de violoncel de la tatăl său, iar mai târziu a studiat la Salzburg, Viena și Berlin alături de Clemens Hagen, Heinrich Schiff și David Geringas.

Răzvan Suma este Solist Concertist al Orchestrelor Radio, Conf. Univ. Dr. la Universitatea Națională de Muzică București, director artistic al CellEAST Festival și al proiectului ICon Arts Transilvania. Este câștigător al concursurilor internaționale „Markneukirchen” din Germania și „Viotti” din Italia, iar pe lângă calitățile profesionale de care dă dovadă ca muzician, Răzvan este organizator al multor proiecte culturale care se desfășoară în România, cel mai recent fiind proiectul Uvertura al Ansamblului PlaCello. De-a lungul carierei artistice a fost invitat la renumite festivaluri precum MDR Festival în Germania, Murten Classics în Elveția, Cellissimo în Bulgaria, Belgrade Cello Fest în Serbia, Klaipėda în Lituania, Cello Fundamento în Vietnam, SoNoRo, IConArts, Festivalul Internațional George Enescu și RadiRo în România. Reprezentat de cele 13 CD-uri ale sale, Răzvan este considerat unul dintre cei mai prolifici violonceliști români ai momentului.

Mircea Marian este Solist Instrumentist al Orchestrei de Cameră Radio, profesor de muzică de cameră la Universitatea Națională de Muzică București, profesor de violoncel la Facultatea de Muzică și Teatru Timișoara și Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti, membru al Ansamblului PlaCello, Duo Cello Jaya, Larson Trio, Violoncellissimo și Cvartetului Profil. Mircea a participat la festivaluri și programe educaționale precum: Festivalul Internațional George Enescu, ICon Arts, Festivalul Internațional SoNoRo, SoNoRo Interferențe, Nocturne Baroce, Festivalul Meridian, Festivalul IS Potsdamer Innenstadt, SIMN Festival, Festivalul Enescu și muzica lumii, Festivalul Internațional Intrada, Festivalul Chei, Festivalul Mozartissimo, European Music Open Festival. De asemenea, a realizat înregistrări în cadrul Societății Române de Radiodifuziune, atât în calitate de Solist cât și alături de Duo Cello Jaya şi Ansamblul PlaCello.

Ștefan Cazacu a obținut premii la concursuri internaționale precum: Premiul al III-lea la Concursul Internațional George Enescu, Premiul I la Concursul Internaţional de la Liezen din Austria și Marele Premiu la Concursului Eurovision Young Musicians România. Ștefan este membru al Ansamblului Violoncellissimo și Ansamblului PlaCello, Violoncelist Principal al Orchestrei Române de Tineret și al Orchestrei Naționale Simfonice a României, profesor asociat la clasa de violoncel a Universității Naționale de Muzică București și profesor în cadrul Colegiului Național de Arte Dinu Lipatti. A susţinut recitaluri în România, Olanda, Israel, Austria, Ungaria, Germania şi a colaborat în calitate de Solist cu toate orchestrele simfonice din România, dar și cu Orchestra Filarmonicii din Chișinău, Orchestra simfonică din Valencia și Orchestra simfonică din Alicante.

Marin Cazacu este manager al Filarmonicii George Enescu, fondator al Ansamblului Violoncellissimo şi a Orchestrelor Române de Tineret. În anul 1999 a înființat Festivalul Internațional „Enescu şi muzica lumii” din Sinaia, iar în perioada 2015-2022 a fost manager al Centrului Naţional de Artă Tinerimea Română. De asemenea, este Profesor de violoncel în cadrul Universității Naționale de Muzică din București din anul 1992. În perioada 1983-2014 a fost solist concertist al Filarmonicii George Enescu și a desfășurat o activitate intensă atât în România, cât și în toată Europa, Asia și cele două Americi, sub bagheta unor mari dirijori precum: Ghennadyi Rojdestvenski, Sergiu Comissiona, Cristian Mandeal, Lu Jia, Nanse Gum, Horia Andreescu, Antoni Ros Marba, Mendi Rodan, Misha Katz și Jean Périsson. Marin Cazacu este laureat al concursurilor internaționale de la Geneva, Markneukirchen, Leipzig, Bologna şi Belgrad, și a realizat înregistrări discografice pentru Electrecord, Olympia, BMG şi AIX Records.

Atanas Krastev este profesor de violoncel la Academia Națională de Muzică Pancho Vladigerov și la Școala Națională de Muzică Lyubomir Pipkov din Sofia, totodată fiind director artistic al Festivalului și Academiei Internaționale de Violoncel Cellissimo din Bulgaria. Este laureat al multor concursuri, printre care Jeunesses Musicales (Serbia, 2015) și Concursul Internațional Liezen (Austria, 2014). De asemenea, a fost distins cu Premiul pentru muzică de cameră Reina Sofia (acordat de însăși Regina Sofia), Titlul Academiei Tinerelor Talente, Golden Muse Award, Crystal Lyre a UBMD și The Golden Century Award al Ministerului Culturii din Bulgaria. Atanas Krastev a concertat în Austria, Brazilia, Franța, Spania, Italia, Țările de Jos, Cehia, Grecia, Serbia, Slovacia și la toate festivalurile importante din Bulgaria. De asemenea, a fost profesor invitat la Masterclassuri de violoncel din Bulgaria, România, Serbia și Ucraina.

Dragan Djordjević este Profesor de violoncel la Universitatea de Arte, Facultatea de Muzică din Belgrad. A studiat la Londra cu Ștefan Popov și în Germania cu profesorul Young Chang Cho. Laureat al concursurilor internaționale Antonio Janigro, Markneukirchen și al Concursului Jeunesses Musicales din Belgrad, Dragan a susținut concerte la festivalurile de muzică BBC Proms, City of London Festival, Ohrid Summer, Festival Cellissimo, Sion Valais, Cello Fest din Belgrad. De asemenea, a concertat în calitate de Solist cu orchestrele Bergische Symphoniker, Belgrad Philharmonic, Kammerphilharmonie Amadé și RTV Slovenia. A colaborat cu artiști precum Itamar Golan, Julian Rachlin, Emil Tabakov, Clemens Schuldt, Denis Shapovalov și Mincho Minchev. În 2011 a fost onorat de invitația maestrului Valery Gergiev să cânte în calitate de prim violoncelist alături de Orchestra Simfonică a Teatrului Mariinsky, iar în anul 2019 devine director artistic al Festivalului de Muzică Ravanelius.

Ani Marie Paladi este profesoară de violoncel la Şcoala de Arte Iosif Sava din Bucureşti, instituţie în cadrul căreia a activat în funcţia de director în perioada 2003-2017 şi a iniţiat proiecte artistice, concerte și festivaluri. În paralel este profesor asociat la cele două Colegii de Arte din București. A îndrumat generaţii de violoncelişti care au studiat ulterior la instituţii muzicale dintre care: Yehudi Menuhin School, London, Guildhall of Music London, UDK Berlin, Hochschule Detmold și Hochschule für Musik Hannover. În anul 2015, an în care violoncelistul Andrei Ioniță pe care l-a îndrumat este distins cu medalia de aur la Concursul International Ceaikovski, Ani a primit pentru activitatea sa didactică Premiul Mentor al Fundaţiei pentru Comunitate Mol România.

Teodora Atanasova este profesoară la clasa de violoncel în cadrul Școlii Naționale de Muzică Lyubomir Pipkov și doctorand la Academia Națională de Muzică Prof. Pancho Vladigerov din Sofia. De asemenea, a participat la Masterclass-uri susținute de violonceliștii Claudio Bohórquez, Romain Garioud, Xenia Yankovich, Vladimir Perlin, Denis Severin, Răzvan Suma și Alvaro Huertas. Laureată la numeroase concursuri naționale și internaționale, Teodora a fost distinsă cu premii și diplome de către Ministerul Culturii al Bulgariei pentru realizările sale artistice. Teodora Atanasova este violoncelist principal al New Symphony Orchestra și a concertat în calitate de Solistă cu majoritatea orchestrelor simfonice din Bulgaria, fiind totodată membră a Underground Cello Quartet și Frosch Quartet.

Ella Bokor este fondatoarea proiectului MiniCellos, profesor asociat la catedra de muzică de cameră a Universității Naționale de Muzică București, președinte al Asociației Culturale PlaCello, secretar muzical al CNATR şi profesoară la clasa de violoncel în cadrul Colegiului Național de Arte Dinu Lipatti. Ella este membră a ansamblurilor PlaCello, Duo Cello Jaya, Ludens Piano Trio și Violoncellissimo, alături de care a realizat proiecte culturale și turnee naționale începând cu anul 2016 și turnee internaționale desfășurate în Irlanda, Vietnam și Moldova. Dintre cele mai importante programe culturale, educaționale și festivaluri la care fost invitată sunt: Festivalul SoNoRo, ICon Arts, SoNoRo Conac, Isa16, Villa Musica, Plovdiv Chamber Music International Festival, Festivalul Internațional George Enescu, Festivalul de Muzică din Salonic, Festivalul Meridian, SIMN, Cello Fundamento Vietnam, ConnectArts şi SoNoRo Interferenţe.

Dirijori invitați

Cristian Oroșanu Reputația profesională a dirijorului Cristian Oroșanu a determinat prezența sa încă din fragedă tinerețe pe marile scene, îmbinând armonios cariera internațională, alături de orchestre de top cum ar fi Tonhalle Zurich, BBC Scottish Orchestra, Orchestre de Paris sau Deutsche Symphonie Orchester Berlin, cu o activitate susținută în țară, la pupitrul majorității instituțiilor de concerte românești. Cristian s-a implicat în lansarea unei tinere orchestre în Japonia (Hyogo PAC Orchestra) și a fondat o nouă orchestră în România: Kamerata Kronstadt. Îi plac proiectele care ies din modelele clasice: în 2022 crează Orchestra’s Conductor Competition, un proiect original în care câștigătoriicîștigătorii concursului de dirijat sunt aleși de către membrii orchestrei și nu de către un juriu extern. În prezent este dirijorul permanent al Filarmonicii din Brașov.

Noam Zur este dirijor principal invitat al Dubrovnik Symphony Orchestra – Croația din 2016, a fost director artistic și dirijor principal al Salta State Symphony Orchestra din Argentina (1917-1920), precum și director artistic și dirijor principal al Tino Pattiera International Opera Arias Festival din Dubrovnik, Croația din 2015 până în 2018. A fost asistent al maestrului Pierre Boulez la LucerneLucerna Festival Academy (2006-2008), precum și dirijor principal și asociat artistic la Kammerphilharmonie Frankfurt, dirijor rezident principal la Aalto Theater Essen și dirijor rezident principal și director muzical adjunct al Operei și Filarmonicii din Heidelberg, Germania.

Martijn Dendievel, în prezent este dirijor asistent al Orchestrei Simfonice din Flandra și este susținut de Dirigentenforum al Consiliului Muzical German. În decembrie 2018, a câștigat premiul I la concursul de dirijat al Orchestrei Simfonice MDR. Acesta a fost urmat de premiul I și premiul publicului la Concursul de dirijat Louis Spohr din Kassel în Septembrie 2019. Recent a câștigat Conductor’s Academy al Tonhalle-Orchester din Zürich, a fost finalist la Concursul Donatella Flick din Londra și va concura la Concursul Internațional de dirijat Rotterdam în calitate de „câștigător desemnat” în mai 2022. În sezonul 2021/2022 își va face debutul cu Orchestra Simfonică din Nürnberg și Orchestra Filarmonică Regală de Liège. În plus, va interpreta „Das Lied von der Erde” cu HERMESensemble și va dirija un program Berio/Neuwirth cu I Solisti.

 

 

Lansarea sesiunii anuale de finanțare a programului ACCES 2022

Economistul
-
0
Lansarea sesiunii anuale de finanțare a programului ACCES 2022

Ministerul Culturii anunță lansarea sesiunii anuale de finanțare prin Programul ACCES, dedicate și anul acesta operatorilor culturali din zona independent, cu precizarea că „domeniile pentru care se pot transmite oferte culturale sunt: teatru, muzică, dans, arte vizuale, cultură scrisă”. În context, Ministerul Culturii oferă următoarele informații:

Suma alocată pentru finanţarea sesiunii de selecție în cadrul Programului ACCES 2022 este de 1.000.000 lei. Suma maximă care poate fi solicitată pentru un proiect/o acțiune culturală este de 50.000 lei.

Pentru a fi eligibile, ofertele culturale depuse în cadrul Programului ACCES 2022 trebuie să se desfășoare în intervalul  9 iulie-9 octombrie 2022.

Dosarul de participare va fi transmis în format fizic, pe adresa Ministerului Culturii, Bulevardul Unirii nr. 22, sector 3, București – pentru Direcția Cultură Scrisă și Creație Contemporană, cu mențiunea pe plic „Proiect Program ACCES 2022”.

Data limită pentru transmiterea dosarului de participare este 31 mai 2022, data poștei.

Dosarul de participare depus trebuie să cuprindă următoarele documente:

a. Cererea de finanţare nerambursabilă tipizată, completată şi semnată de către reprezentantul legal al solicitantului (Anexa nr. 2). Cererea de finanţare nerambursabilă se completează prin descărcarea formularului tipizat, de pe website-ul oficial al Ministerului Culturii – www.cultura.ro.

b. Copia, certificată „conform cu originalul” şi semnată pe fiecare pagină, a hotărârii judecătoreşti de înfiinţare, definitivă şi irevocabilă, care să ateste personalitatea juridică, unde este cazul.

c. Copia, certificată „conform cu originalul” şi semnată pe fiecare pagină, a actului constitutiv, a statutului şi a actelor doveditoare ale sediului (contract de comodat/de închiriere etc, după caz, aflate în termenul de valabilitate) şi patrimoniului ale solicitantului, precum şi actele adiţionale, după caz.

d.Copia certificată „conform cu originalul” a certificatului de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, actualizat (unde este cazul, în conformitate cu legislaţia în vigoare) și copie a certificatului de înmatriculare la Oficiul Național al Registrului Comerțului (unde este cazul, în conformitate cu legislaţia în vigoare).

e. Certificatul de atestare fiscală eliberat de ANAF, în original, aflat în termenul de valabilitate.

f. Certificatul de atestare fiscală eliberat de administrația publică locală, în original, aflat în termenul de valabilitate.

g. Copia, certificată „conform cu originalul”, a Certificatului de înregistrare fiscală.

h. Declarația privind calificarea sprijinului financiar nerambursabil acordat conform Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, cu modificările și completările ulterioare, raportată la prevederile ajutorului de minimis. (Anexa nr. 3)

i. Dovada existenței altor surse de finanțare proprii sau atrase: Declarații pe propria răspundere ale solicitantului privind contribuția proprie sau atrasă,  însoțite de extrase de cont bancar, după caz; Contracte de sponsorizare, după caz; Scrisori de intenție, după caz; alte forme de sprijin financiar din partera unor terți.

j. CV-urile membrilor echipei.

k. OPIS al dosarului semnat de către solicitant. Dosarul va avea numerotată fiecare pagină din conținutul dosarului. În OPIS va fi indicat numărul paginii la care se găsește documentul și specificat numărul de pagini pe care îl are fiecare document în parte.

Documente anexate:

Norme ACCES 2022, Cerere de finanțare (Anexa 2), Declarație de ajutor de minimis (Anexa 3), Grilă evaluare ACCES 2022, Contract o tranșă ACCES 2022, Contract două tranșe ACCES 2022

Toate informaţiile legate de modul de aplicare pentru această sesiune de finanţare nerambursabilă, procedura de selecţie a ofertelor culturale din cadrul Programului ACCES 2022, organizarea şi funcţionarea comisiilor, precum şi procedura de soluţionare a contestaţiilor, se regăsesc în documentele de mai sus.

Calendarul sesiunii de finanțare a programului Acces 2022  

Perioada de depunere a ofertelor culturale2– 31 mai 2022
Perioada de selecție administrativă a ofertelor depuse 2-6 iunie 2022
Perioada de evaluare a ofertelor culturale 7-14 iunie 2022
Afișarea pe website-ul Ministerului Culturii, www.cultura.ro, a rezultatelor preliminare a selecției dosarelor 15 iunie 2022
Perioada de depunere a contestațiilor*16-20 iunie 2022
Perioada de soluționare a contestațiilor21-22 iunie 2022
Afișarea pe website-ul Ministerului Culturii, www.cultura.ro, a rezultatelor finale a selecției dosarelor 23 iunie 2022
Semnarea contractelor 24  iunie-8 iulie 2022

 *Se vor lua în considerare numai contestațiile depuse în zilele lucrătoare, respectiv zilele de 16,17 și 20 iunie 2022

Campanie de susținere a participării românești la competiția caselor sustenabile

Florin Antonescu
-
0
Campanie de susținere a participării românești la competiția caselor sustenabile

România participă la cea mai mare competiție internațională dedicată caselor sustenabile, arhitecturii și tehnologiilor integrate, Solar Decathlon Europe, Wuppertal, Germania, 20 mai-3 iulie 2022, reprezentată de echipa EFdeN, formată din 44 de studenți de la Universitatea Tehnică de Construcții din București și de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București. Ei se prezintă în concurs cu prototipul EFdeN Vatra, caracterizat ca „un nou model de locuință sustenabilă care facilitează formarea de comunități, inspirat chiar de vatra românească. Proiectul răspunde temei competiției de regenerare urbană și propune 3 module de unități de locuit, adaptate stilului de viață modern, și un modul de seră. Acestea pot fi aranjate în jurul unor spații comune și prefabricate pentru a răspunde oricărui context urban. EFdeN Vatra integrează materiale prietenoase cu mediul, tehnologii noi – de la energie regenerabilă, la sistem de automatizare pentru controlul inteligent al casei – și soluții de economie circulară pentru a reduce cât mai mult amprenta de mediu a locuinței”.

Conform regulamentului competiției, prototipul pornește de la o situație reală din localitatea gazdă a finalei, o construcție industrială dezafectată. Cunoașterea situației la fața locului și începerea proiectării de către studenți a început acum doi ani. A fost conceput un algoritm prin care se poate realiza câte un spațiu de locuit individual, de pus în legătură cu un spațiu comun al construcției, utilizabil pentru activități curente, de felul gătit în bucătărie, socializare etc. Conceptul poate fi reprodus, adaptat, în diverse alte locuri, în spații urbane regenerabile.

După faza de proiectare, competiția a impus o etapă de construire a prototipului acasă, pentru testare. S-a realizat aceasta la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban-Incerc. Cu ocazia prezentării acolo a prototipului construit, practic, așa cum va fi construit la locul competiției, echipa EFdeN a lansat campania „Ready, Steady, Go” pentru strângere de fonduri în valoare totală de 300.000 euro, adresată „tuturor companiilor, instituțiilor și persoanelor fizice care vor să susțină echipa”. Donațiile pot fi efectuate pe site-ul asociației. 

Suma totală necesară este de 300.000 euro, „reprezentând fondurile necesare transportului prototipului EFdeN Vatra până în Germania și nevoilor logistice din cadrul competiției”.

Echipa EFdeN explică: „Pentru a ajunge la competiție, echipa are de parcurs 2000 de kilometri cu un cost de 150 de euro pentru fiecare kilometru, care îi aduce mai aproape de destinația finală, competiția Solar Decathlon Europe.

În total, echipa va fi plecată timp de 43 de zile, timp în care studenții vor trece prin mai multe faze și probe ale competiției: faza de asamblare a casei de 15 zile, o perioadă de monitorizare de 7 zile, o perioadă de prezentări către publicul larg, jurii și specialiști de 14 zile unde sunt așteptați 200.000 de vizitatori, dezasamblarea în 7 zile.”

Prototipul EFdeN Vatra și participarea actuală la competiția Solar Decathlon Europe succedă participărilor echipei edițiile din 2014, de la Versailles și din 2018, de la Dubai.

Actualul prototip este descris astfel de realizatorii lui: „EFdeN Vatra reprezintă o parte dintr-un ansamblu rezidențial construit în funcție de natură și adaptat noilor tendințe de locuire. Zona privată constă într-un modul de apartament pentru a testa o locuință minimală eficientă pentru persoanele care locuiesc singure, un trend tot mai vizibil în ziua de astăzi, și o seră pentru integrarea vegetației. În cadrul prototipului, se adaugă un spațiu comun pentru a testa modul în care oamenii interacționează și o terasă pentru a promova mobilitatea verde.

Proiectat pentru prefabricare și asamblare rapidă, Vatra reduce costurile de producție, transport, întreținere și utilități. Pentru a fi construit, au fost folosite materiale naturale și reciclate. Prototipul este realizat din pereți prefabricați, modulari, din cadre de lemn și izolație termică din paie și celuloză suflată, fiind nevoie de trei zile pentru asamblare.

Prototipul Vatra este echipat cu 8 panouri fotovoltaice bifaciale. Acestea produc energie folosind ambele fețe. Energia produsă este stocată în baterii reciclate ce provin de la mașinile electrice. Bateriile vehiculelor electrice care nu mai pot fi folosite în scopul lor inițial sunt reconfigurate și reutilizate pentru a crea un sistem de stocare durabil, parte a conceptului de circularitate EFdeN Vatra. Energia necesară pentru a menține un mediu interior confortabil este mult redusă prin integrarea inteligentă a materialelor cu schimbare de fază. La fel ca o baterie termică, ele stochează frigul pe timpul nopții și îl folosesc pentru a răci aerul cald exterior care intră în casă în timpul zilei, reducând nevoia de aer condiționat. La acesta se adaugă și alte tehnologii cum ar fi introducerea luminii naturale prin fibra optică sau controlul inteligent al casei.” 

Cu ocazia lansării prototipului, aprecierile din mediul de afaceri, ca și din mediul instituțional, au fost încurajatoare. Mihai Alexandru Voicilă, Bosch România: „Îi susținem pentru că sunt oameni tineri, care vor să se dezvolte”.

Ghiocel Popescu, director regional Foerch România: „Îi susținem pentru că sunt foarte inovativi și inventivi.”  

Gabriela Tudorache, HR & Communication Director TIAB: „Conceptul casei poate fi descris în trei cuvinte – inovație, sustenabilitate, creativitate. Proiectul răspunde la două probleme majore – tranziția energetică și transformarea digitală.”

Iulian Popescu, secretar de stat în Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării: „Îi felicit pe cei din EFdeN pentru că au reușit să devină un stindard al sustenabilității. Să ducem aceste proiecte în realitate!” 

Andrei Iorgulescu, director general de proiecte la Administrația Fondului de Mediu: „AFM încearcă să contribuie la dezvoltarea acestui domeniu de eficientă energetică, de promovare a surselor de energie regenerabile și de creștere nu a awareness-ului nu doar în domeniul mediului sau în protecția mediului, dar și în domeniul social, pentru că astfel de inițiative de proiecte vin și promovează soluții de reducere a costului la nivelul gospodăriilor.” 

Horia Petran, șeful Centrului de Performanţă Energetică a Clădirilor, INCD Urban-Incerc: „EFdeN este un proces de învățare și o dorință foarte mare de învățare din partea lor. Este vorba despre niște cunoștințe pe care acești tineri le au și depășesc cunoștințele constructorilor din piață.”

Foto: EFdeN

Declarația Unică 2022. Ce ar trebui să știe contribuabilii, mai ales cei care găzduiesc refugiați

Economistul
-
0
Declarația Unică 2022. Ce ar trebui să știe contribuabilii, mai ales cei care găzduiesc refugiați

_________________

Autori: Claudia Sofianu, Partener,
departamentul de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România
Corina Mîndoiu, Partener Asociat,
departamentul de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România

Pe 25 mai, Declarația Unică va trebui depusă atât de persoanele fizice care au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri sau pierderi în România sau în străinătate, cât și de noi categorii: pensionarii, persoanele fizice care au primit indemnizații de ajutor în pandemie și de către persoanele fizice care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală. De asemenea, de anul viitor, anticipăm alte două modificări. Astfel, persoanele fizice care obțin câștiguri din vânzarea de acțiuni nu vor mai depune Declarația Unică și vor datora un impozit mai mic. În plus, pentru sumele decontate persoanelor fizice care găzduiesc refugiați ucraineni nu este prevăzută, până la acest moment, obligația de raportare prin Declarația Unică. 

Puțin peste o lună a mai rămas până la împlinirea termenului de depunere a Declarației 212 – Declarația Unică. De reținut că Declarația a fost modificată, la începutul anului, astfel încât să includă modificările fiscale apărute pe finalul anului 2020 sau în 2021. 

Noi rubrici

Prin Ordinul ANAF, a fost introdusă o nouă subsecțiune, ce va trebui completată de persoanele fizice ce realizează, în cursul anului de raportare, venituri impuse pe baza normelor de venit din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințele proprietate personală. De asemenea, Declarația a fost modificată, astfel încât să cuprindă o subsecțiune distinctă: pentru declararea, în anumite situații, a contribuțiilor sociale datorate de către contribuabili, pentru veniturile reprezentând remuneraţii, indemnizaţii şi alte venituri similare, precum şi orice alte avantaje, în bani sau în natură, obţinute din străinătate. 

Declarația Unică din 2022 va cuprinde, de asemenea, și o secțiune distinctă pentru ca persoanele care au primit în timpul pandemiei indemnizații de sprijin pentru activitate întreruptă –  cele acordate în perioada octombrie – decembrie 2021 în baza OUG 111/2021, să poată declara veniturile. 

În plus, Declarația 212 va avea și câmpurile necesare pentru definitivarea impozitului anual datorat cu plățile anticipate reținute la sursă –  în cazul veniturilor realizate de către contribuabili, ca urmare a valorificării dreptului de creanţă dobândit în legătură cu măsurile pentru finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist (Legea 165/2013), precum și câmpurile privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG 111/2021.

Și pensionarii trebuie să depună Declarația în anumite condiții. Astfel, aceștia nu sunt scutiți de depunerea declarației unice și plata dărilor fiscale pentru veniturile pe care le obțin, pe lângă pensie, din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală (cu excepția celor pentru care impozitul se reține la sursă), cedarea folosinței bunurilor (chirii), din activități agricole, silvicultură și piscicultură pentru care venitul net se stabilește în sistem real, transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare sau venituri din alte surse pentru care există obligația depunerii acestei declarații. Dacă au obținut astfel de venituri anul trecut, pensionarii trebuie să depună Declarația Unică și să plătească dările aferente până la 25 mai. Potrivit Codului fiscal, impozitul datorat pentru veniturile enumerate mai sus este de 10%. 

Tot pensionarii mai datorează contribuții la sănătate, dacă veniturile obținute pe lângă pensie depășesc într-un an 12 salarii minime brute. Pentru veniturile din proprietate intelectuală nu se datorează CASS. 

Declarația se completează și se depune și de către persoanele fizice care nu realizează venituri, dar care optează pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate. 

Ce ar putea urma

De anul viitor, persoanele fizice care obțin câștiguri din vânzarea de acțiuni vor datora un impozit mai mic și nici nu vor mai trebui să depună Declarația Unică.

Cele două măsuri sunt cuprinse într-o nouă inițiativă legislativă care tocmai a trecut de Camera Deputaților și merge la promulgare. Practic, acestea sunt concepute în așa fel încât să stimuleze investițiile individuale pe piața de capital. Astfel, persoanele fizice se vor bucura de scăderea impozitului datorat la stat pentru câștigurile obținute din vânzarea titlurilor de valoare, atunci când tranzacțiile sunt făcute prin intermediari sau prin firme de administrare a investițiilor/ administratori de fonduri de investiții alternative rezidente în România. Impozitul va fi de 1%, pentru titlurile deținute de peste 365 de zile sau de 3%, pentru titlurile deținute de mai puțin de 365 de zile, acesta fiind astăzi de 10%.

Cea de-a doua măsură se referă la transferul obligațiilor fiscale de la persoana care investește la intermediar sau la firma de investiții/ fondul de investiții. Cu alte cuvinte, persoanele fizice care investesc la bursă vor scăpa de grija declarării, prin Declarația Unică (formularul 212), și a plății impozitului.

Prin stabilirea acestui regim fiscal simplificat, inițiatorii urmăresc, practic, creșterea semnificativă a numărului de persoane fizice care investesc pe piața de capital. Ceea ce ar însemna, evident, și sume mai mari colectate de stat din impozitul aferent câștigurilor.

„Mecanismul actual de calcul, declarare și plată a taxelor din câștigurile de capital este greoi și descurajează investitorii persoane fizice. Deși suntem a doua cea mai mare țară din regiune după Polonia, ca populație, România are între 15.000 și 20.000 de investitori activi în mod direct pe bursă, față de 250.000, câți are Polonia. (…) Deși există multiple oportunități de diversificare a plasamentelor, majoritatea micilor deponenți preferă confortul impozitării la sursă a depozitelor bancare în detrimentul investițiilor directe sau indirecte în piața de capital și din considerente de birocrație fiscală”, se arată în nota inițiatorilor actului aflat în Camera Deputaților.

Un prim efect important pentru Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală ar fi reducerea numărului de persoane obligate să completeze și să depună Declarația Unică, ca urmare a reținerii impozitului la sursă de către un număr de 18 societăți de administrare a investițiilor și 23 de societăți de servicii de investiții financiare. ”În acest context, interacțiunea Fiscului s-ar realiza doar cu un număr de 41 de societăți comerciale, care astfel ar reține la sursă și ar plăti impozitul pe câștig în fiecare lună, spre deosebire de situația curentă, în care sunt implicați mii de contribuabili, fiecare cu declarații anuale proprii”, se mai arată în nota inițiatorilor proiectului.

În ceea ce le privește pe persoanele fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situații deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, acestea trebuie să știe că, în principiu, sumele primite drept decont din partea statului pentru cheltuielile realizate ar trebui să fie neimpozabile. În opinia noastră, putem înțelege că, atâta timp cât sunt numite „cheltuieli” și, mai mult, sunt decontate doar pe baza unor documente justificative, acestea nu ar trebui să fie asimilate unor venituri (de orice natură). Ar fi binevenită, însă, o confirmare din partea autorităților. 

În concluzie, vă recomandăm să nu lăsați pe ultima sută de metri depunerea Declarației. Pentru că a rămas puțin timp până la data oficială de depunere, ar fi momentul să verificați sursele de venit și să completați Declarația Unică, dar și să faceți plata. 

BestJobs: Angajații români nu se tem de integrarea refugiaților ucraineni pe piața muncii din România. Aproape jumătate dintre ei ar fi deschiși să îi aibă colegi

Economistul
-
0
BestJobs: Angajații români nu se tem de integrarea refugiaților ucraineni pe piața muncii din România. Aproape jumătate dintre ei ar fi deschiși să îi aibă colegi

 

În contextul războiului din Ucraina, mulți locuitori ai țării au fost nevoiți să migreze și să se stabilească în țările vecine, cel puțin temporar, așa cum este și cazul refugiaților care au ajuns pe teritoriul României. Pe măsură ce perioada de ședere se prelungește, apare și nevoia de a-și găsi o sursă de venit stabil, iar principala provocare este dată de bariera lingvistică pentru cei mai mulți, dar și de prejudecățile și stereotipurile culturale negative. Chiar și așa, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, 47% dintre respondenți au declarat că nu văd o problemă în a lucra alături de refugiații ucraineni, în timp ce 36% au spus că nu și-ar dori să aibă în echipă cetățeni ucraineni, iar 17% nu au răspuns. 

Piața muncii a fost marcată în ultimii ani de un deficit mare al forței de muncă, accentuat și mai mult de situația pandemică. Chiar și așa, 45% dintre respondenți spun că angajarea refugiaților ucraineni nu reprezintă o soluție pentru această problemă, în timp ce doar 16% cred contrariul. Alți 31% spun că ucrainenii pot rezolva doar parțial problema deficitului forței de muncă.  

În ultimii doi ani, siguranța locului de muncă a ajuns să fie tot mai importantă pentru angajații români. Chiar și așa, doar 25% dintre respondenți au spus că se simt amenințați de faptul că ucrainenii ar putea sa le ia locul de muncă, în timp ce mai mult de 70% nu iau în calcul această posibilitate. 36% dintre participanții la sondajul BestJobs spun că angajarea unor candidați ucraineni nu ar funcționa pentru compania la care lucrează, în timp ce 47% consideră că ar fi o opțiune bună. Dintre aceștia, 14% au spus că este în regulă atât timp cât nu sunt concediați actualii angajați și 31% au spus că procesul de recrutare ar trebui să fie egal pentru toți candidații și să nu se facă discriminare. 

Când vine vorba despre nevoile pe care ucrainenii le-ar avea dacă ar lucra în România, angajații români au menționat, în proporție de 47%, suportul în înțelegerea limbii, în timp ce 41% sunt de părere că ar fi util să urmeze cursuri de limba română și/sau engleză. Alte beneficii necesare pentru angajații ucraineni ar putea fi suportul în înțelegerea sarcinilor de lucru (28%) și o mai mare flexibilitate în timpul zilei de lucru, astfel încât să poată gestiona în paralel și nevoile familiei (25%). Peste 22% sunt de părere că ar avea nevoie de consiliere psihologică.  

Dintre angajatorii care răspuns la sondajul BestJobs, 40% au spus că principalul avantaj al unei echipe multiculturale, care are în componență ucraineni, este creșterea productivității, iar alți 20% dintre ei văd un avantaj în diversitate, care poate conduce la inovare și perspective diferite. 

În ciuda acestui lucru, o echipă care are în componență persoane ce provin dintr-o altă cultură și dintr-un alt spațiu geografic, în cazul acesta ucraineni, vine și cu multe provocări. Spre exemplu, pentru 6 din 10 angajatori, bariera lingvistică este cea mai mare provocare atunci când coechipierii nu cunosc o limbă de circulație internațională sau nu își cunosc reciproc limba. Stilurile diferite de colaborare, diferențele privind modul de lucru și integrarea într-o echipă multiculturală, care poate fi dificilă din cauza prejudecăților sau a stereotipurilor culturale negative completează lista provocărilor unei echipe care are în componență ucraineni.

60% dintre reprezentanții HR care au participat la sondaj au spus că firma pentru care lucrează are în prezent poziții deschise pentru refugiații ucraineni și tot atâția că angajații lor sunt deschiși la a colabora cu ucraineni în cadrul aceleiași echipe. 

Sondajul a fost efectuat în perioada 11 – 27 aprilie pe un eșantion de 934 utilizatori de internet din România.

 

Impactul tehnologiilor emergente asupra datelor cu caracter personal și posibile soluții de reducere a riscurilor

Economistul
-
0
Impactul tehnologiilor emergente asupra datelor cu caracter personal și posibile soluții de reducere a riscurilor

_________________

de Daniel Vinerean,
avocat senior Coordonator D&B David și Baias
Andrei Niculescu,
avocat colaborator  D&B David și Baias

Evoluția tehnologiei a adus la lumină noi tehnici de prelucrare, partajare și stocare a datelor cu caracter personal, dar și noi amenințări sau dificultăți pentru utilizatorul final, inclusiv asupra abilității acestuia de a înțelege și controla felul în care datele sale sunt prelucrate.

Având în vedere utilitatea pe care o aduce orice astfel de evoluție tehnologică (e.g. aplicații pentru cumpărături online sau aplicații pentru întâlniri personale ori profesionale), nu este o surpriză faptul că prezența online, reprezentată de numărul de utilizatori care își partajează datele, este în continuă creștere. Ca efect direct al acestei creșteri, întregul ciclu de viață al datelor a fost extins, împreună cu numărul entităților care au acces la ele,  în calitate de operatori de date cu caracter personal. 

Conform prevederilor art. 25 din Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date („GDPR”), operatorul de date cu caracter personal trebuie să pună în aplicare măsuri tehnice și organizatorice adecvate, atât în momentul stabilirii mijloacelor de prelucrare, cât și în cel al prelucrării în sine, în scopul respectării principiilor de protecție a datelor și integrării garanțiilor necesare în cadrul prelucrării, dar și pentru a îndeplini cerințele GDPR și a proteja drepturile utilizatorilor finali, în calitate de persoane vizate. 

Importanța respectării GDPR în
implementarea tehnologiilor emergente

Din nefericire, adesea, aceste noi tehnologii sunt introduse fără o evaluare prealabilă a impactului asupra vieții private și asupra protecției datelor. În acest context, prelucrarea datelor cu caracter personal este de cele mai multe ori caracterizată prin absența unui scop prestabilit și prin descoperirea tardivă de noi informații privind modul în care aceste tehnologii prelucrează, în fapt, astfel de date. Aceste “probleme” se regăsesc de regula în cadrul tehnologiilor emergente care implică: 

  • „big data” – seturi mai mari și mai complexe de date, provenite în special din surse noi de date. Aceste seturi de date sunt atât de voluminoase, încât software-ul tradițional de procesare a datelor pur și simplu nu le poate gestiona. Dar aceste volume masive de date pot fi utilizate pentru a rezolva problemele de afaceri, altfel de neabordat; sau 
  • „machine learning” – un subset al inteligenței artificiale, care se axează pe construcția sistemelor care pot învăța sau își pot îmbunătăți performanțele, în funcție de datele pe care le procesează.

Cu titlu exemplificativ, problemele asociate tehnologiilor emergente, din perspectiva protecției datelor cu caracter personal, pot include:

  • lipsa de control și transparență pentru utilizator în ceea ce privește modul de utilizare al datelor sale;
  • posibila reutilizare a datelor utilizatorului, fără știința acestuia și fără ca acesta să se aștepte în mod rezonabil la acest lucru;
  • reidentificarea utilizatorilor ale căror date au fost, în aparență, pseudonimizate sau anonimizate, pe baza volumului foarte mare de date disponibile și posibilitățile extinse de corelare sau conexare a acestor date;
  • crearea de profiluri și luarea automată a deciziilor, fără informarea prealabilă și consimțământul valabil exprimat de utilizator.

Acest modus operandi intră în conflict direct cu principiile privind limitările legate de scop (purpose limitation principle) și reducerea la minim a datelor (data minimisation principle) din GDPR. 

Printre tehnologii emergente cel mai des întâlnire, menționăm:

  • blockchain și tehnologia registrului distribuit (DLT – distributed ledger technology), care oferă oportunitatea înlocuirii tranzacțiilor bazate pe intermediere în detrimentul unei pierderi substanțiale a controlului utilizatorilor asupra datelor lor, acestea rămânând vizibile în blockchain pentru toți participanții, atâta timp cât acest registru distribuit este activ sau poate chiar dincolo de acel moment. În funcție de cazul concret de utilizare, o astfel de situație contravine principiului GDPR al minimizării datelor și constituie un obstacol sever în calea exercitării dreptului de ștergere pe care îl are utilizatorul în calitate de persoană vizată;
  • sistemele de inteligență artificială (AI – artificial intelligence), care ar putea fi împuternicite să ia decizii cu un anumit grad de autonomie pentru a atinge obiective specifice (de exemplu, în evaluarea scorului de credit în domeniul financiar). O astfel de autonomie ar putea, cu ușurință, să intre în conflict cu cerințele GDPR referitoare la crearea de profiluri și luarea de decizii automate și care implică niște condiții foarte stricte.

După cum a demonstrat practica, implementarea principiilor din GDPR în astfel de contexte este o provocare, acestea neputând fi implementate într-un mod tradițional și „intuitiv” când vine vorba de tehnologii emergente. 

Întrucât principiul asigurării protecției datelor începând cu momentul conceperii (data privacy by design principle) este adesea trecut cu vederea în procesul de creație și de cele mai multe ori chiar în timpul procedurilor de conformare cu prevederile GDPR, operațiunile de prelucrare trebuie regândite și / sau reproiectate, uneori radical, eventual cu definirea de noi entități participante și răspunderi în ceea ce privește procesul de prelucrare al datelor. 

Cum poate fi îmbunătățită confidențialitatea
informațiilor cu ajutorul tehnologiei 

În ciuda tuturor acestor „piedici”, tehnologia joacă totuși un rol esențial în procesul de conformare cu prevederile GDPR. În acest sens au apărut tehnologiile de îmbunătățire a confidențialității (Privacy Enhancing Technologies). 

În concret, aceste includ o gamă largă de soluții, descrise în cele ce urmează și care sunt concepute ca elemente de bază pentru respectarea principiilor de protecție a datelor. 

Anonimizarea este o tehnică foarte cunoscută, fiind utilizată pe scară largă pentru a implementa principiile de protecție a datelor, cum ar fi cel al minimizării datelor.

Anonimizarea datelor este o problemă de optimizare între doi parametri conflictuali: utilitatea datelor și protecția împotriva reidentificării. Acest lucru implică modificarea datelor, fie prin adăugarea unor informații suplimentare irelevante (noising), fie prin generalizarea informațiilor. 

Asigurarea unei protecții puternice împotriva reidentificării necesită, de obicei, modificarea puternică a setului de date și, prin urmare, acest lucru are un impact negativ asupra utilității setului de date respectiv. Prin urmare, anonimizarea datelor implică găsirea celui mai bun compromis între acești doi parametri, iar acest compromis depinde adesea de scop și de context. 

Fără a intra în mai multe detalii, două dintre cele mai populare abordări de anonimizare se numesc k-anonimitate (k-anonymity) și confidențialitate e-diferențială (e-differential privacy).

Mascarea datelor și calculele de păstrare a confidențialității
(Data Masking and Privacy-Preserving Computations)

Acest tip de tehnologii emergente, odată aplicate datelor, ascund informațiile pe care acestea le transmit. Cele mai cunoscute exemple sunt criptarea (encryption) și hashingul (hashing).Soluțiile propuse includ tehnici suplimentare (detaliate în cele ce urmează) și facilitează respectarea principiului integrității și confidențialității din GDPR, iar și în funcție de tehnica sau contextul operațiunii de prelucrare pot acoperi și principiile responsabilității și limitării legate de scop.

  • Homomorphic Encryption – stă la baza multor tehnologii menite să asigure protecția datelor cu caracter personal. Aceasta tehnologie permite efectuarea de calcule pe date criptate, fără a fi nevoie ca acestea să fie decriptate mai întâi. Cazul de utilizare tipic este atunci când prelucrarea este efectuată de o terță parte, cum ar fi un furnizor de servicii cloud, iar utilizatorul nu dorește dezvăluirea acestor date către terța parte.
  • Secure Multiparty Computation – se referă la o familie de protocoale criptografice, care încearcă să rezolve problema de încredere reciprocă între un două părți prin aplicarea unor funcții peste datele celor două părți, obținând astfel un rezultat fără ca datele analizate să fie dezvăluite. Aceasta tehnologie este folosită preponderent în tehnologia blockchain.
  • Trusted Execution Environments – criptarea este un instrument puternic de protejare a datelor; cu toate acestea, devine inutilizabil dacă dispozitivul care este utilizat pentru stocarea, criptarea sau decriptarea datelor este compromis. Acesta se află, de obicei, pe procesorul principal al unui dispozitiv, funcționând în paralel cu sistemul de operare și utilizând atât componente hardware, cât și software, fiind destinat să fie mai sigur decât mediul tradițional de procesare al dispozitivului. Mediul de execuție de încredere este utilizat pe scară largă în diverse dispozitive, cum ar fi smartphone-uri, tablete și alte dispozitive smart.
  • Private Information Retrieval – recuperarea informațiilor private este o tehnică criptografică care permite unui utilizator să recupereze o intrare dintr-o bază de date fără a dezvălui custodelui de date care element a fost interogat. Suplimentar, această tehnologie poate fi folosită în respectarea principiului minimizării datelor.
  • Synthetic Data – Datele sintetice reprezintă o nouă zonă de prelucrare a datelor în care datele sunt elaborate într-un mod care să semene în mod realist cu datele reale (atât cu caracter personal, cât și nepersonal), fără a se referi la persoană specifică identificată sau identificabilă sau la o persoană reală. Prin utilizarea datelor sintetice, un operator va respecta confidențialitatea persoanelor, întrucât acestea diferă de datele reale, iar generarea și prelucrarea datelor sintetice nu va invada sfera personală a utilizatorilor (de exemplu, atunci când datele reale se referă la caracteristicile sensibile ale persoanelor fizice precum datele de sănătate).

În concluzie, aceste tehnologii de îmbunătățire a confidențialității (Privacy Enhancing Technologies), în principiu benefice în procesul de conformare cu prevederile din GDPR, ar trebui totuși implementate după o analiză detaliată a beneficiilor și riscurilor pe care le implică pentru modelul de business practicat de operatorul de date cu caracter personal. 

Necesitatea unei analize prealabile pleacă de la numărul ridicat de variabile pe care trebuie să le ia în calcul un operator de date cu caracter personal sau un împuternicit în momentul alegerii unei astfel de tehnologii. Printre aceste variabile se află: (i) numeroasele tipuri de tehnologii de îmbunătățire a confidențialității disponibile pe piață; (ii) lipsa unor informații clare privind eficiența acestora în timp; (iii) aplicabilitatea acestora în funcție de tipul de date cu caracter personal prelucrate și (iv) compatibilitatea acestora cu modelul de business în care sunt implementate. 

Toate aceste variabile pot afecta negativ atât implementarea tehnologiilor de îmbunătățire a confidențialității, cât și respectarea obligațiilor în materia protecției datelor cu caracter personal, așadar efectuarea unei analize prealabile implementării reprezintă o practică proactivă și recomandabilă.

 

BCR a înregistrat un profit net de 477.5 milioane de lei (96.5 milioane de euro) în T1 2022

Economistul
-
0
BCR a înregistrat un profit net de 477.5 milioane de lei (96.5 milioane de euro) în T1 2022

BCR a înregistrat un profit net de 477.5 milioane de lei (96.5 milioane de euro) în T1 2022. Portofoliul total de credite nete acordate clienților de Banca Comercială Română (BCR) a crescut cu 13,9% an pe an la 31 martie 2022. Credite nou acordate în valoare de 2.4 miliarde de lei în T1 2022 către persoane fizice (credite ipotecare și de consum) și microîntreprinderi. În același timp, BCR a aprobat credite noi corporate în valoare de 2.8 miliarde de lei în T1 2022, dintre care un sfert sunt destinate investițiilor. Peste 1.500 de companii care creează peste 190.000 de locuri de muncă au fost finanțate astfel.

2 milioane de utilizatori de internet banking și mobile banking, dintre care aproape 1,45 milioane de utilizatori activi de George, în creștere cu 31% an pe an.

Sprijin pentru antreprenori: stocul de finanțări acordate sectorului IMM în creștere cu 12,1% an pe an la 31 martie 2022 

Peste 120.000 de companii înrolate în George pentru afaceri, la 6 luni de la lansare. 

La 3 săptămâni de la lansare, chatbot-ul ADA, asistentul virtual BCR, a răspuns la peste 30.000 de conversații și în aproximativ 5.500 dintre acestea a oferit informații personalizate (self service).

Creditul ipotecar verde Casa Mea NaturA a ajuns să reprezinte 40% din volumul de credite ipotecare nou acordate de BCR in luna martie 2022 

 

„În vremuri incerte, oamenii au nevoie de sprijin real, în timp real. Sunt mândru de modul în care colegii mei din BCR s-au mobilizat în această perioadă și au arătat că împreună, prin implicare, ne dovedim umanitatea. O facem prin contribuția pe care o avem la educația și sănătatea financiară a românilor, chiar și în momentele în care se simt constrânși de incertitudini, prin facilitarea informațiilor necesare alegerilor financiare inteligente. Vom continua să avem un rol activ împreună cu clienții noștri, să-i ascultăm și să îi susținem, iar împreună să învățăm să clădim reziliența.  

Vorbim de Educație Financiară și important e să înțelegem nevoile concrete, să fim alături de oameni, să le oferim instrumentele de acțiune pentru decizii responsabile. Rămânem dedicați misiunii noastre, de a accelera un nou mod de a ne dezvolta, prin care aducem valoare pe termen lung și construim prosperitate pentru România.

Vorbim despre relevanță, reziliență și reciprocitate. Pentru că banking-ul este despre clienții care cred în ei și în investiții pentru viitor, este despre oameni”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

Măsuri luate în contextul războiului din Ucraina

  • Peste 10.000 de cetățeni ucraineni au beneficiat până acum de schimbul valutar cash UAH-RON (hrivne – lei), la cursul BNR, oferit de bancă. Acesta este valabil în limita a 1.000 de lei de persoană/pașaport ucrainean doar pentru persoanele cu pașapoarte ucrainene, ca ajutor umanitar.
  • Dezvoltarea biroului mobil BCR de la punctul de frontieră Isaccea și suport oferit asistenței umanitare a refugiaților din Ucraina cu ajutorul caravanei #StandwithUkraine. Caravana, susținută cu voluntari BCR și parteneri logistici, a oferit refugiaților o parte dintre cele mai importante servicii de primă necesitate. Peste 100 de voluntari BCR au participat prin rotație la activitățile de la Isaccea.
  • Zero costuri pentru cetățenii ucraineni – 0 lei costuri BCR la tranzacțiile efectuate la POS și ATM cu cardurile emise în Ucraina, 0 lei comision de deschidere și administrare cont curent, 0 lei comisioane pentru plăți inter și intra bancare. Peste 1.500 de conturi au fost deschise pentru cetățenii ucrainieni. 
  • Start-up-ul românesc de tehnologie Jobful și acceleratorul de inovație InnovX-BCR au dezvoltat în timp record platforma de recrutare Jobs for Ukraine – www.jobs4ukr.com, dedicată cetățenilor ucrainieni refugiați pe teritoriul României, care sunt în căutarea unui loc de muncă. Peste 3.000 de candidați și-au creat cont și 1.500 de angajatori au oferit aproximativ 2.000 de locuri de muncă cetățenilor ucrainieni. 
  • Implementarea mai multor măsuri de asistență, atât la nivel operațional, cât și prin donații și sprijin pentru ONG-urile care au demarat acțiuni umanitare pentru refugiați: Salvați Copiii, Crucea Roșie Română și Asociația Tinerilor Ucraineni din România. 
  • Secțiune specială de donații online în George pentru sprijinul copiilor și tinerilor din Ucraina.

Grijă pentru oameni

  • 22 de familii afectate de incendiul blocului din Constanța din decembrie 2021, clienți ai băncii, au fost sprijinite de BCR, în colaborare cu CSALB, prin acoperirea ratelor la credit timp de trei luni.

Digitalizare accelerată și transformarea interacțiunilor cu clienții

  • 71% din creditele noi de nevoi personale în T1 2022 au fost acordate pe flux 100% digital
  • Lansate în ecosistemul George în 2020 ca produse unice pe piața bancară, 71% din totalul cardurilor de credit și 78% din totalul produselor de tipul descoperit de cont sunt acordate acum prin George.
  • Vânzări digitale record prin George: 97% din conturile de economii și peste 50% din depozite sunt deschise prin George, iar peste 55% din sumele de credit rambursate anticipat (total sau parțial) sunt operate prin intermediul aplicației.
  • Peste 120.000 de companii înrolate în George pentru afaceri, la 6 luni de la lansare, platformă ce include un pachet complet: Digital Onboarding, Digital Overdraft și autentificare unică pentru operațiuni de business și personale 
  • Peste 53 milioane de tranzacții cu plăți digitale în transportul public s-au înregistrat, în ultimii trei ani, dintre care aproximativ 8 milioane numai în T1 2022, în creștere cu 60% față de aceeași perioadă a anului trecut. BCR a implementat soluția de plată contactless în 16 orașe din România.

Impactul BCR în economie și societate

În activitatea de creditare retail, BCR a acordat credite noi pentru persoane fizice și microîntreprinderi de 2,4 miliarde de lei în T1 2022, în creștere cu 23% an pe an, pe fondul unor vânzări de credite ipotecare mai mari cu 39% și de credite de nevoi personale mai ridicate cu 35% an pe an. Stocul de credite ipotecare acordate în moneda locală s-a majorat cu 17,5% an pe an, în timp ce stocul de credite de consum (inclusiv carduri de credit și descoperit de cont) a crescut cu 11,1% an pe an la data de 31 martie 2022. 

Acordarea creditelor ipotecare Casa Mea a crescut în volum cu 60% în T1 2022 față de T1 2021, cu o creștere valorică de 97% în T1 2022 față de T1 2021.   

În activitatea de creditare corporate, BCR (doar banca) a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 2.8 miliarde de lei în T1 2022, în creștere cu 166% an pe an, dintre care un sfert sunt destinate investițiilor. A fost înregistrat un avans record de 20.9% an pe an al stocului de finanțări corporate, datorită creșterilor semnificative pe segmentele companii mari, IMM și sector public. În ultimii doi ani, în cadrul programului IMM Invest, au fost aprobate peste 4.500 de credite în valoare totală de peste 3 miliarde de lei. 

Portofoliul total de finanțări acordate clienților BCR Leasing  a crescut cu 15% in T1 2022, comparativ cu T1 2021, până la 2,9 miliarde de lei.

Școala de Bani a organizat în prima parte a anului 2022 sesiuni online și offline de educație financiară pentru aproape 30.000 de adulți și copii. Platforma de educație antreprenorială BCR Școala de Business a atins nivelul de 18.000 de utilizatori (antreprenori, manageri, liberi profesioniști, profesori și studenți) care au cont pe platformă.. Platforma cuprinde în prezent 8 cursuri, ce au în total 73 de module, peste 100 de materiale video și 95 de teste, și a lansat un curs pentru antreprenorii aflați la început de drum: 10 sfaturi pentru startup-uri de succes, realizat împreună cu Iancu Guda. INNOVX-BCR, programul dedicat afacerilor din tehnologie, a ajuns la 120 start-up-uri accelerate, odată cu companiile care au devenit alumni în prima grupă Startups din 2022. 

Performanța financiară a BCR în Trimestrul 1 2022 

BCR a înregistrat un profit net de 477,5 milioane de lei (96,5 milioane de euro) în T1 2022, în creștere cu 12,5% față de 424,6 milioane de lei (87,0 milioane de euro) în T1 2021, datorită unei performanțe operative îmbunătățite susținute de continuarea creșterii puternice a creditării.

Rezultatul operațional s-a îmbunătățit cu 20,8% până la 588,5 milioane de lei (119,0 milioane de euro) în T1 2022, de la 487,1 milioane de lei (99,8 milioane de euro) în T1 2021, pe fondul unor venituri operaționale mai mari, parțial compensate de cheltuieli operaționale mai ridicate.

Venitul net din dobânzi a crescut cu 11,0% până la 659,2 milioane de lei (133,3 milioane de euro) în T1 2022, de la 593,8 milioane de lei (121,7 milioane de euro) în T1 2021, determinat de un volum mai mare de business atât pe segmentul de clienți retail, cât și pe cel de corporate, împreună cu dobânzi mai mari pe piața monetară.

Venitul net din comisioane a crescut cu 23,9% până la 226,2 milioane de lei (45,7 milioane de euro) în T1 2022, de la 182,6 milioane de lei (37,4 milioane de euro) în T1 2021, determinat de un venit din comisioane mai mare pe toate categoriile de comisioane.

Rezultatul net din tranzacționare a crescut cu 86,5% până la 149,0 milioane de lei (30,1 milioane de euro) în T1 2022, de la 79,9 milioane de lei (16,4 milioane de euro) în T1 2021, datorită unei activități de tranzacționare mai crescute și, de asemenea, amplificat de un număr mai mare de tranzacții de schimb valutar determinate de contextul geopolitic actual.

Venitul operațional a crescut cu 20,1% până la 1.060,3 milioane de lei (214,4 milioane de euro) în T1 2022, de la 882,9 milioane de lei (180,9 milioane de euro) în T1 2021, determinat de toate componentele principale de venituri.

Cheltuielile administrative generale au înregistrat valoarea de 471,8 milioane de lei (95,4 milioane de euro) în T1 2022, în creștere cu 19,2% în comparație cu 395,8 milioane de lei (81,1 milioane de euro) în T1 2021, determinat în principal de contribuția anuală mai mare la fondul de garantare a depozitelor în 2022, de costurile legate de IT, utilități, cât și de costurile sezoniere de marketing mai mari.  

Astfel, raportul cost-venituri a rămas stabil la 44,5% în T1 2022, față de 44,8% în T1 2021.

Costurile de risc și calitatea activelor

Rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare a înregistrat o alocare de provizion de 47,3 milioane lei (9,6 milioane euro) în T1 2022, comparativ cu o eliberare de provizion de 34,7 milioane de lei (7,1 milioane de euro) în T1 2021. Acest rezultat a constat în principal din provizioane colective înregistrate pentru portofoliul de credite performante, în timp ce eliberările de provizioane determinate de recuperări pe ambele segmente, retail și corporate, au compensat în totalitate alocările pentru noi credite neperformante.

Rata creditelor neperformante s-a situat la 3,7% în martie 2022, în scădere față de 3,9% în decembrie 2021. Această evoluție reflectă o acumulare scăzută de noi credite neperformante, un trend pozitiv al recuperărilor și al creditelor redevenite performante pe ambele segmente retail și corporate, precum și creșterea  soldului de credite acordate clienților. În același timp, gradul de acoperire cu provizioane al creditelor neperformante s-a situat la nivelul de 143,0% în martie 2022.

Capitalizare și finanțare

Rata de solvabilitate a BCR (doar banca) în conformitate cu reglementările privind cerințele de capital (CRR), s-a situat la nivelul de 19,8% în februarie 2022, semnificativ peste cerinţele Băncii Naţionale a României. De asemenea, Rata capitalului de Rang 1+2 de 19,93% (Grup BCR) în decembrie 2021 reflectă clar puternicele poziţii de capital şi finanţare ale BCR.

Creditele și avansurile nete acordate clienților au crescut cu 4,8% până la 50.168,0 milioane de lei (10.142,5 milioane de euro) la data de 31 martie 2022 de la 47.868,5 milioane de lei (9.672,4 milioane de euro) la data de 31 decembrie 2021, susținute de creșteri atât în creditarea retail (+2.2% față de decembrie 2021, până la 27.548,2 milioane lei), cât și în cea corporate (+7,5% față de decembrie 2021, până la 22.307,6 milioane lei).

Depozitele de la clienți au scăzut ușor cu 2,4% până la 70.714,5 milioane de lei (14.296,4 milioane de euro) la data de 31 martie 2022 de la 72.458,4 milioane de lei (14.641,0 milioane de euro) la data de 31 decembrie 2021, determinat de ușoare reduceri atât pe depozitele retail (-2,5% față de 31 decembrie 2021, până la 45.019,8 milioane lei), pe fondul unor retrageri de numerar determinate de contextul geopolitic actual, cât și pe depozitele corporate (-1,2% față de 31 decembrie 2021, până la 23.720,5 milioane lei).

Profit sau pierdere

În milioane RON 31 MAR 2022 31 MAR 2021
Venituri nete din dobânzi  659.2 593.8
Venituri nete din taxe și comisioane 226.2 182.6
Venituri nete din tranzacționare și câștiguri/pierderi evaluate la valoare justă prin profit sau pierdere 149.0 79.9
Venit operațional 1,060.3 882.9
Cheltuială operațională (471.8) (395.8)
Rezultatul operațional 588.5 487.1
Rezultat net din deprecierea instrumentelor financiare (47.3) 34.7
Alte rezultate operaționale                             31.7                             (11.2)
Rezultat înainte de impozitare din activități continue 572.9 510.6
Rezultat net atribuibil acționarilor societății mamă 477.5 424.6

Situația poziției financiare

În milioane RON 31 MAR 2022 31 DEC 2021
Numerar și echivalente de numerar 11,430.9                13,317.4 
Active financiare deținute pentru tranzacționare               23,685.6  25,175.7 
Credite și avansuri acordate băncilor                   1,840.4                    1,362.3 
Credite și avansuri acordate clienților               50,168.0                47,868.5 
Imobilizări necorporale 353.4  361.7 
Active diverse 2,270.2                  2,169.4 
Total active  89,748.5 90,255.1
Datorii financiare deținute în vederea tranzacționării                     47.9                      22.3 
Depozite de la instituții bancare                 1,915.9                  1,783.5 
Depozite de la clienți 70,714.5                72,458.4 
Titluri de datorie emise                   3,117.2                    2,733.1 
Diverse datorii                 3,863.0                  3,537.3 
Total capitaluri proprii                 10,090.0                  9,720.4 
Total datorii și capitaluri proprii  89,748.5 90,255.1

Noaptea Muzeelor pe 14 mai, ca pe vremuri

Economistul
-
0
Noaptea Muzeelor pe 14 mai, ca pe vremuri

Cea de a 18-a ediție a Nopții Muzeelor va avea loc sâmbătă, 14 mai, la nivel național și propune publicului expoziții, intervenții și experimente artistice, proiecții, spectacole, ateliere, concerte, tururi interactive, toate desfășurate în format fizic, după două ediții de pandemie. 

Anul acesta, evenimentele din Noaptea Muzeelor vor fi oferite iubitorilor de cultură, mici și mari, de peste 170 de muzee și case memoriale, galerii și grădini de artă, institute și centre culturale, rezidențe, saloane și studiouri creative, spații ale memoriei, castele, palate, cetăți, mori, teatre, universități, cinematografe, biblioteci, primării sau case ale experimentelor din toată țara. 

Noaptea Muzeelor este una dintre cele mai apreciate mărci culturale și este organizată anual de Rețeaua Națională de Muzeelor din România (RNMR), fiind așteptată de public cu mare interes, în fiecare an. 

După cele două ediții online sau hibrid (fizic și online) din pandemie, evenimentele găzduite de muzee și organizații culturale vor fi deschise vizitatorilor în a doua sâmbătă a lunii mai, până noaptea târziu, în buna tradiție a Nopții Muzeelor europene, cu peste 120 activări speciale, în acest moment, puse la cale în aproximativ 80 de localități din 38 de județe în toată țară, fie ele mari centre culturale, orașe, comune sau chiar sate. În București, circuitul Nopții Muzeelor include până acum recomandări pentru peste 50 de de muzee și entități culturale prietene, care s-au pregătit cu nenumărate intervenții artistice, proaspete și interactive. La această ediție, Cluj-Napoca oferă în Noaptea Muzeelor 13 spații de întâlnire cu vizitatorii, iar în Iași publicul poate alege din 6 oferte culturale înregistrate pâna la transmiterea acestei știri.

Detalii complete și actualizate despre organizarea generală și programul evenimentelor din 14 mai vor fi disponibile pe canalele Noaptea Muzeelor – https://noapteamuzeelor.org/, precum și pe rețelele de comunicare ale instituțiilor culturale implicate. 

Inițiată în urmă cu 18 ani de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este organizată anual pe plan european, iar în România de către Rețeaua Națională de Muzeelor (RNMR).

În anul 2021, în cadrul Nopții Muzeelor, în contextul pandemiei COVID-19, 190 spații culturale din 73 localități din toată România au primit sute de mii de vizitatori, fizic sau online.


 

Promotori: Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Noaptea Muzeelor

Eveniment organizat în București, în parteneriat cu Primăria Capitalei prin ARCUB

Parteneri: Phoenix Media, Societatea de Transport București, Braga Boierească, Connect Media, The Institute cu RDW

Susținut de: Digi24, PROFM, Digi FM

Parteneri media: AGERPRES, Agenția de Carte, Bookhub, B365, București FM, Catchy.ro, Ediția de dimineață, E-Zeppelin, Itsy Bitsy, IQool, Modernism.ro, MovieNews.ro, Observator Cultural, playU.ro, PropagArta, Radar de media, Radio România Cultural, RADOR, Revista Psychologies, Spotmedia.ro, Zile și nopți

Manager proiect: Dragoș Neamu

Grafică: Andrei Tache

Dividende de 62,3 milioane de lei, aprobate de acționarii Evergent Investments

Florin Antonescu
-
0
Dividende de 62,3 milioane de lei, aprobate de acționarii Evergent Investments

Acționarii companiei Evergent Investments,  listată la Bursa de Valori București sub simbolul EVER, au aprobat cu o larga majoritate toate propunerile de pe ordinea de zi a adunărilor generale extraordinare și ordinare: „Principalele decizii au fost aprobarea unui dividend cu un randament de 5,39%, în valoare brută de 0,065 lei/acțiune, a celui de-al șaptelea lea program de răscumpărare de acțiuni și a situațiilor financiare aferente anului 2021, în care compania a înregistrat o creștere de 102% a rezultatului net față de bugetul estimat. 

Valoarea de 62.263.501 lei alocată dividendelor reprezintă 41,7% payout ratio din rezultatul net al anului 2021. Data de înregistrare va fi 18 mai 2022 (ex-date 17 mai 2022), iar 10 iunie 2022 va fi data plății dividendului. 

Propunerile Consiliului de Administrație au drept scop remunerarea acționarilor, atât prin acordarea unui dividend în numerar, cât și prin programe de răscumpărare din piață.

Astfel, Evergent Investments va desfășura un nou nou program de răscumpăre de acțiuni, Programul 7, care va viza 2,865% din capitalul social înregistrat, cel mult 28.025.000 de acțiuni, dintre care acțiuni reprezentând 2% din capitalul social vor fi anulate, iar 0,865% vor fi folosite în programe de tip Stock Option Plan pentru a recompensa și fideliza angajații, administratorii și directorii companiei.

Prețul minim al acțiunilor răscumpărate va fi cel al pieței, iar cel maxim a fost stabilit la 2,2 lei. Programul 7 se va derula pe parcursul a cel mult 18 luni și a fost propus ca urmare a succesului înregistrat de programele anterioare, care au contribuit la susținerea lichidității acțiunilor EVER și au generat o creștere cu 21,9% a valorii unitare a activului net (VUAN) și a ponderii deținerii în capitalul social pentru acționarii existenți.

Claudiu Doroș, președinte al Consiliului de Administrație și director general al Evergent Investments: „Mulțumim acționarilor noștri pentru voturi și încrederea pe care ne-o acordă. În pofida climatului politic și economic plin de incertitudini, continuăm să construim o companie solidă. În 2021 am depășit pragul de semnificație de 500 milioane de euro a activelor administrate, cu o strategie investițională bine articulată care a generat o creștere cu 19,4% a averii acționarilor noștri. Prin mixul optim între politica predictibilă de dividend și programele de răscumpărare returnăm valoare acționarilor noștri, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt. Acest aspect este susținut de ratele de distribuire ale dividendelor din ultimii ani care demonstrează, atât predictibilitatea acordării de dividende acționarilor pe o bază consistentă, cât și stabilitatea fluxurilor de numerar ale companiei, implicit o poziție puternică financiară pe piață. În 2022, vom continua să demonstrăm nivelul de expertiză al echipei noastre, identificând oportunități de creștere și investiții, pentru care am alocat un buget de 169,9 milioane de lei.” 

Pentru anul financiar 2022, acționarii Evergent Investments au aprobat un buget de venituri și cheltuieli care prevede venituri 99,4 milioane lei, un profit net de 6,2 milioane lei, un câștig net din vânzarea activelor proprii de 58,3 milioane lei, respectiv un program de investiții în valoare de 169,9 milioane lei.

Evergent Investments SA are peste 30 de ani de experiență pe piața de capital și este caracterizat ca „un administrator de Fonduri de Investiții Alternative (AFIA), autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la 23.01.2018, și o companie listata la Bursa de Valori București (sub simbolul EVER), situată în topul fondurilor investiții din România. Prin politica de dividend predictibilă și programele de răscumpărare, compania le oferă acționarilor atât profituri pe termen scurt, cât și perspectiva creșterii valorii activelor deținute pe termen lung. De lungul ultimilor 11 ani, compania a distribuit dividende care depasesc valoarea de 675 milioane lei, iar valoarea activelor administrate a urcat la 2,553 miliarde lei la finele anului 2021”.

1...1.1551.1561.157...2.088Pagina 1.156 din 2.088