Studiu EY: 67% dintre respondenții români consideră foarte important ca organizația lor să funcționeze într-un mod integru

Economistul
-
0
Studiu EY: 67% dintre respondenții români consideră foarte important ca organizația lor să funcționeze într-un mod integru

Mai bine de jumătate (55%) dintre angajații și liderii unor companii din întreaga lume sunt de părere că standardele de integritate instituțională au rămas la fel sau s-au deteriorat în ultimele 18 luni, potrivit ediției 2022 a studiului EY Global Integrity Report (pdf).

În timp ce un procent record dintre respondenți (97%) consideră că integritatea este importantă în organizația lor, 41% au declarat că pandemia COVID-19 face mai dificilă desfășurarea activității într-un mod integru.

Studiul, care a sondat opiniile a peste 4.700 de angajați, șefi de organizații și membri ai consiliilor de administrație din 54 de țări și teritorii a constatat că liderii au dificultăți în a crea și comunica o cultură a integrității solidă și eficace în cadrul companiilor lor.

Andrew Gordon, lider EY Global Forensic & Integrity Services, a declarat: „Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra standardelor de integritate în companiile din întreaga lume. Schimbarea regimului de muncă pe durata pandemiei a dat naștere unui risc ridicat de fraudă și comportamente lipsite de etică. Modalitățile de muncă hibride fac dificilă o monitorizare eficace din perspectiva conformității, iar factorii de risc de fraudă de obicei cresc în perioadele de criză, deoarece companiile și oamenii se confruntă cu presiuni financiare mai mari”.

Crește numărul de programe de conformitate, dar nu se reușește rezolvarea problemei comportamentelor lipsite de etică

În ultimele 12 luni, au existat investiții mai mari în inițiative de integritate și conformitate: 53% dintre organizațiile respondente au un cod de conduită implementat, față de 47% în urmă cu 18 luni. Există, de asemenea, o creștere a numărului de programe de pregătire, 46% dintre companii oferind instruire periodică cu privire la cerințele legale sau profesionale de interes, față de 38% în 2020.

Cu toate acestea, studiul evidențiază că această majorare a investițiilor nu este comunicată într-un mod eficace, iar conducerea organizației supralicitează frecvent eficacitatea programelor de integritate instituțională. De exemplu, în timp ce 60% dintre respondenții membri în consilii de administrație au declarat că organizația lor a comunicat frecvent în ultimele 19 luni importanța unei conduite integre, mai puțin de o treime dintre respondenții salariați (30%) își amintesc să fi văzut comunicări pe această temă.

Există o discrepanță și între opiniile membrilor consiliilor de administrație și cele ale angajaților în privința cunoașterii politicilor de telemuncă (80% față de 51%) și cunoașterea reglementărilor de confidențialitate a datelor (52% față de 35%).

Pe lângă lipsa de cunoaștere, pare să existe și o înțelegere limitată a importanței critice a integrității, dincolo de respectarea regulilor și reglementărilor. Numai o treime dintre respondenți (33%) au declarat că o componentă importantă a integrității este conduita în conformitate cu standardele etice. 

Conduita etică, o disonanță internă

Studiul evidențiază o altă discrepanță în ceea ce privește conduita. În rândul conducerii la nivel de vârf, pare să existe o disponibilitate de a acționa în afara normelor de conformitate. Membrii consiliilor de administrație care au fost intervievați în cadrul cercetării prezentau o probabilitate de cinci ori mai mare de a falsifica evidențele financiare, decât angajații (15% față de 3%) și de șase ori mai mare să declare că ar fi dispuși să inducă în eroare părți terțe, cum ar fi auditorii (18% față de 3%).

Construirea de programe de conformitate adaptate scopului vizat

Studiul analizează, de asemenea, opiniile respondenților privind protecția și confidențialitatea datelor. Legiferarea acestui domeniu a făcut obiectul unor noi reglementări în ultimii ani și 61% dintre respondenți au fost de acord că acest lucru a fost benefic pentru activitatea lor.

Constatări pentru România

În România, 67% dintre persoanele care au participat la sondaj consideră că este foarte important să poată demonstra că organizația lor funcționează într-un mod integru, ușor peste media din Europa de Est (65%). De asemenea, 75% dintre respondenți au indicat că publicul larg din România are așteptări mai mari decât înainte cu privire la modul în care oamenii trebuie să se comporte la locul de muncă.

Clarisa Tesu, lider Forensic & Integrity Services, EY România, a punctat: „Este foarte încurajator să vedem că majoritatea respondenților (52%) au declarat că standardele de integritate s-au îmbunătățit în România în ultimele 18 luni, 45% susținând că au rămas la fel, în timp ce doar 3% cred că s-au înrăutățit. Pentru acest indicator, România se numără printre țările cu cele mai pozitive răspunsuri.”



Pe de altă parte, 23% dintre respondenți au declarat că ar fi dispuși să se angajeze în diferite forme de abatere (precum falsificarea înregistrărilor financiare, angajarea într-un comportament lipsit de etică, oferirea/acceptarea de mită sau inducerea în eroare a unor părți externe, cum ar fi auditorii sau autoritățile de reglementare), dacă acest lucru ar însemna să își îmbunătățească propria carieră sau remunerație. 

Clarisa Tesu, lider Forensic & Integrity Services, EY România, a declarat: „Mediul de business s-a schimbat radical în ultimii doi ani, timp în care cu toţii ne-am confruntat cu noi provocări atât operaţionale, cât şi de cultură organizaţională. Clienții noștri s-au confruntat, din păcate, cu o mare varietate de probleme de conformitate și integritate, de la cazuri de nerespectare a procedurilor interne, până la cazuri mai complexe de delapidare și deturnare de active. Până și cele mai bune sisteme de conformitate pot fi încălcate, dacă nu există o cultură de integritate. Oamenii, nu sistemele, sunt cei care, până la urmă, comit fraude. De aceea, construirea unei culturi a integrității solide este la fel de importantă precum implementarea unor proceduri şi controale de conformitate”.

Un domeniu de îmbunătățire clară ar fi zona de avertizare, deoarece doar 62% dintre respondenți consideră că pot raporta în siguranță fapte greșite, fără a fi supuși unor represalii. Comparativ, în țările mai dezvoltate, 69% dintre respondenți se simt în siguranță să raporteze abateri.

Cu toate acestea, 63% dintre respondenții din România declară că nu au raportat niciodată probleme de comportament necorespunzător, fie că este vorba de management sau printr-o linie telefonică dedicată (un procent sub media est-europeană, de 67%). De asemenea, 36% dintre respondenți au avut suspiciuni de abateri, dar nu au raportat acest lucru, iar 58% dintre cei care au raportat abateri s-au simțit supuși unor presiuni să nu raporteze. 

În plus, chiar dacă raportarea a avut loc în mod corespunzător, doar o minoritate dintre respondenți (49%) consideră că întreprinderile lor au luat măsuri împotriva angajaților care au încălcat standardele de integritate.

Clarisa Tesu, lider Forensic & Integrity Services, EY Romania, a declarat: „Aceste rezultate subliniază necesitatea de a îmbunătăţi structura internă de raportare a abaterilor şi de a promova o cultură de integritate şi transparenţă în cadrul organizaţiei. Odată cu transpunerea Directivei Europene 2019/1937 privind protecția avertizorilor de integritate, organizaţiile cu peste 250 angajaţi vor fi nevoite să implementeze un canal confidenţial de raportare, să adreseze abaterile raportate în maxim 3 luni şi să protejeze avertizorii împotriva oricăror represalii.”

Un procent de 56% dintre respondenții români consideră că pandemia Covid-19 a îngreunat desfășurarea activității de către organizații într-un mod integru.

CEC Bank raportează un profit net de 355 milioane de lei în 2021

Economistul
-
0
CEC Bank raportează un profit net de 355 milioane de lei în 2021

CEC Bank a încheiat 2021 cu un profit net estimat, neauditat, de 355 milioane de lei, acesta fiind al treilea an consecutiv în care banca raportează rezultate record pentru ultimii 15 ani, peste țintele din buget. În paralel, banca și-a consolidat procesul de modernizare și transformare, iar rezultatele sunt deja vizibile: activele băncii au depășit pragul de 50 de miliarde de lei (50,6 miliarde lei), în creștere cu 22,7% față de anul trecut.

„2021 a fost un an în care am fost foarte activi. Am reușit să facem pași mari în direcția transformării CEC Bank și rezultatele sunt deja vizibile: activele băncii au crescut cu 22,7% față de anul trecut, numărul de utilizatori de Mobile Banking a crescut cu 85%, iar volumul tranzacțiilor digitale s-a dublat. Și am reușit să atragem un număr record de clienți noi (peste 135.000) – care au ales CEC Bank ca bancă de casă, și folosesc cardurile, conturile și aplicațiile online CEC Bank pentru operațiunile de zi cu zi. Călătoria continuă și, în 2022, avem planuri la fel de ambițioase de transformare: vom aduce noi produse în mediul online și vom continua să ne dezvoltăm modelul de afaceri hibrid, care deservește atât România rurală, nedigitalizată, cât și clienții moderni – digitali”, a declarat Bogdan Neacșu, Președinte CEC Bank. 

Profitul net al CEC Bank s-a ridicat, în 2021, la 355 de milioane de lei (estimat, în curs de auditare), în creștere față de 337,7 milioane lei în 2020. Veniturile nete din dobânzi au însumat 1,1 miliarde de lei și au rămas stabile comparativ cu anul trecut, în condițiile în care, în primele nouă luni ale lui 2021, pe piața bancară, ratele s-au aflat la un nivel minim istoric, iar tendința de creștere a dobânzilor a început să se manifeste abia din trimestrul al patrulea. Veniturile nete din comisioane au continuat să crească susținut – cu 11,4%, până la 297,5 milioane de lei, în linie cu strategia băncii de a-și diversifica sursele de venit.

Creștere solidă a portofoliului de credite

În ciuda pandemiei și a diferitelor măsuri de restricție, activitatea economică a fost intensă în 2021 și s-a reflectat și la nivelul cererii de credite. Portofoliul total de credite acordate clientelei nebancare (sold bilanțier) a crescut cu 17% anul trecut (peste media pieței – 14,8%), până la 26,9 miliarde de lei. 

Depozitele atrase de la clienți au crescut într-un ritm solid (+20,8%), până la 41,9 miliarde de lei, cu o pondere de circa 70% a segmentului populației.

În 2021, CEC Bank s-a implicat activ în susținerea economiei prin:

  • Circa 6 700 de împrumuturi ipotecare noi, în valoare de peste 1,7 miliarde de lei, valoare în creștere cu 53% față de 2020, susținută de menținerea ofertei în topul celor mai avantajoase de pe piață 
  • Circa 850 de credite pentru investiții, în valoare de peste 3,3 miliarde de lei, valoare în creștere cu 133% față de 2020. S-a extins portofoliul de clienți și s-au finanțat afaceri românești de succes precum Scandia, Peneș Curcanul, Carmistin, grupul Iulius, Grupul AAylex, Bog’Art sau data center-ul Cluster Power.
  • A susținut peste 8 000 de companii cu finanțări pentru activitatea curentă în valoare de peste 5,7 miliarde de lei.

Transformarea CEC Bank

  • Ianuarie: CEC Bank a lansat creditele de nevoi personale online.
  • Martie: Clienții pot adăuga conturile de la alte bănci în aplicația Mobile Banking și pot vizualiza soldurile și tranzacțiile. A fost prima implementare de tip open banking din România.
  • Iulie: S-a anunțat modernizarea rețelei informatice interne prin implementarea celei mai performante tehnologii de pe piață: gestionarea software a traficului de date la nivelul întregii rețele (Software Defined Wide Area Network). CEC Bank a lansat aplicația SmartPhone POS – o soluție inovativă adresată comercianților, care permite transformarea telefonului mobil în dispozitiv POS pentru acceptarea plăților cu cardul.
  • Septembrie: CEC Bank a lansat pachetele de cont curent ce pot fi accesate 100% online de către IMM-uri și PFA-uri. Noile pachete sunt disponibile în magazinul virtual al CEC Bank – CEC_IN – și pot fi accesate de la distanță, cu semnătură electronică calificată și fără niciun drum la bancă. În plus, s-au demarat proiecte importante de tehnologizare și digitalizare, printre care înlocuirea sistemul de core banking și treasury core.

Poziție financiară solidă

Portofoliul de credite se menține sănătos, iar rata creditelor neperformante a înregistrat un nivel de 5,28%, în ușoară scădere față de nivelul de 5,52% înregistrat la sfârșitul anului 2020. Banca a menținut o abordare prudentă și a înregistrat cheltuieli nete cu provizioane/ajustări aferente creditelor acordate clientelei nebancare (inclusiv cheltuiala cu ajustările pentru creanțe depreciate) în cursul anului 2021 în valoare de 388,56 milioane de lei. 

La nivelul băncii, din totalul portofoliului de credite pentru care s-au aplicat amânări la plată, circa 92% au reluat rambursarea și nu înregistrează restanțe mai mari de 30 de zile.

În baza situațiilor financiare provizorii, rata fondurilor proprii totale se situa la un nivel de circa 22,84%, la sfârșitul lui 2021 semnificativ peste nivelul cerinței globale de capital (OCR) aplicabilă băncii. 

La sfârșitului lui 2021, rata de rentabilitate a capitalurilor (ROE) a fost de 7,95%, la un nivel similar cu cel înregistrat în anul precedent, în condițiile majorării fondurilor proprii la sfârșitul anului. CEC Bank a beneficiat, în decembrie 2021, de un împrumut subordonat de 1,4 miliarde de lei, pe o perioadă de 10 ani. Împrumutul subordonat face parte din obligațiile asumate în baza planului de afaceri care a stat la baza majorării capitalului social al CEC Bank, în condiții de piață, aprobat de Comisia Europeană la sfârșitul lui 2019.

Ecosistemul 2Performant a generat peste 1% din piața de e-commerce din România în 2021

Economistul
-
0
Ecosistemul 2Performant a generat peste 1% din piața de e-commerce din România în 2021

Compania românească de tehnologie a încheiat anul cu o cifră de afaceri de aproape 26 de milioane de lei, în creștere cu 27% față de 2020 .

Compania de tehnologie 2Performant, liderul pieței de marketing afiliat din România, listată pe piața AeRO a BVB (simbol bursier 2P), raportează pentru anul 2021 o cifră de afaceri de 25,7 milioane de lei, în creștere cu 27% față de anul 2020 și peste prognoză. Anul trecut, 2Performant a generat peste 1% din piața de e-commerce din România, intermediind pentru magazinele online din platforma sa de marketing afiliat vânzări în valoare de 73,1 milioane euro din totalul de 6,5 miliarde de euro estimat de GPeC la nivelul pieței românești de comerț electronic.

Compania își păstrează un ritm bun de creștere și raportează rezultate financiare în linie cu bugetul de venituri și cheltuieli asumat la începutul anului trecut. Astfel, veniturile operaționale, calculate prin eliminarea comisioanelor pe care 2Performant le plătește către afiliații din platformă înregistrează o creștere de 26 de procente față de 2020, ajungând la 6,9 milioane lei. 

„Am încheiat anul 2021 cu rezultate financiare care confirmă că putem crește într-un ritm mai accelerat decât piața de e-commerce din România, care are o creștere estimată la aproximativ 15% pentru anul trecut. Am reușit asta prin excelență operațională: consultanța oferită utilizatorilor de top, analiza de date, departamentul de business support creat anul trecut, susținerea financiară a proiectelor valoroase de afiliere, marketing-ul în interiorul ecosistemului de utilizatori și îmbunătățirea proceselor din organizație per total. Am realizat toate acestea în paralel cu dezvoltarea abordării de extindere pe piețe externe și cu primul nostru an ca emitent pe Bursa de Valori București. Aceasta este baza pentru o creștere și mai rapidă în 2022, alături de achiziționarea de noi utilizatori – magazine online și afiliați”, spune Dorin Boerescu, CEO 2Performant. 

Veniturile companiei din piața din România pentru produsul de marketing afiliat au crescut cu 28% față de 2020, ajungând la peste 22,6 milioane de lei, în vreme ce veniturile din piețele externe înregistrează o creștere de 33 de procente. În același timp, compania înregistrează și o creștere a veniturilor plătite în avans cu 51% față de anul anterior, ajungând la 12,2 milioane de lei. Veniturile postpaid ajung la 13,3 milioane de lei, cu 13% mai mult față de 2020. 

Ca urmare a investițiilor realizate în 2021 pentru internaționalizare prin parteneriate cu jucători internaționali, consolidare și creștere pe piața locală, dar și dezvoltarea unei noi soluții tehnice pentru atribuirea conversiilor, compania a înregistrat anul trecut o pierdere de 699 mii de lei, sub pierderea prognozată în bugetul de venituri și cheltuieli. 

Indicatorii de lichiditate, poziție de cash și grad de îndatorare înregistrează valori extrem de bune în 2021, inclusiv datorită investiției de peste 5 milioane de lei atrase de companie printr-o majorare de capital cu aport în numerar realizată pe Bursa de Valori București.

Cel de-al doilea semestru al anului 2021 a adus creșteri semnificative pentru companie, în contextul în care această perioadă este în mod tradițional una foarte bună pentru vânzările în online, atunci având loc cele mai importante campanii de reduceri ale magazinelor. Astfel, 2Performant a înregistrat în cea de-a doua jumătate a anului trecut o cifră de afaceri de peste 14,9 milioane de lei, în creștere cu 36% față de semestrul doi din 2020, și un profit de 457 mii de lei.  

Anul trecut 2Performant a intermediat pentru magazinele online din platforma sa nu mai puțin de 1,39 milioane de vânzări în valoare de 73,1 milioane de euro, cu 44,4% mai mult față de anul precedent. În 2021, platforma 2Performant.com, dezvoltată in house, prin care profesioniști în marketingul digital colaborează cu magazinele online, a intermediat 68,7 milioane de click-uri, cu 23% mai mult decât în anul precedent, ceea ce înseamnă o medie de peste 5,7 milioane de click-uri lunare trimise către magazinele online. 

Conceput ca un marketplace bazat pe tehnologie în care magazinele online colaborează cu specialiștii în marketing digital la cost pe vânzare, 2Performant și-a demonstrat relevanța ca instrument de vânzări pentru ambele categorii de utilizatori. Astfel, în 2021, 3.440 de afiliați au înregistrat comisioane în valoare de 4,65 milioane de euro, în creștere cu 36,6% față de anul anterior. Și indicele de vânzări crește cu 5,7% și ajunge la 15,71 euro, ceea ce înseamnă că pentru fiecare euro investit în afiliere un magazin online din platforma 2Performant.com a obținut aproape 16 euro. Rata de conversie este de 2%. 

Rezultatele financiare preliminare ale 2Performant pot fi consultate aici.

Supreva, primul marketplace B2B din regiunea Europei de Est care introduce soluția de plată Buy-Now-Pay-Later, dezvoltată împreună cu fintech-ul Filbo

Economistul
-
0
Supreva, primul marketplace B2B din regiunea Europei de Est care introduce soluția de plată Buy-Now-Pay-Later, dezvoltată împreună cu fintech-ul Filbo

Oceano B2B Marketplace, platformă românească lansată în anul 2021 devine Supreva.com – Market For Business, un ecosistem comercial digital, destinat în primul rând IMM-urilor, antreprenorilor și companiilor din sectoarele afectate de pandemie, dar nu numai.

Lansat de start-up-ul local Oceano Mercado SRL, Supreva este o platformă digitală care permite antreprenorilor să vândă și să cumpere EN-GROS, dintr-un singur loc. Prin introducerea, în luna ianuarie 2022 a soluției de plată Buy-Now-Pay-Later (BNPL), dezvoltată împreună cu fintech-ul românesc Filbo, cumpărătorii pot beneficia de termene de plată la 60 de zile, în timp ce furnizorii vor încasa contravaloarea facturii la 7 zile de la concretizarea livrării. Serviciul este gratuit și disponibil pentru clienții care au compania înființată de minim 12 luni și cu istoric legal și fiscal fără incidente.

„Contextul distanțării sociale din ultimii 2 ani a adus modificări radicale în funcționarea mediului de business și a afectat anumite categorii de companii, cum ar fi retailerii tradiționali, HoReCa sau producătorii locali, importatorii și distribuitorii și chiar IMM-urile în general. A accelerat un trend ireversibil de adopție a comerțului digital (studiul Gartner „Future of Sales” estimează că până în anul 2025, 80% din tranzacțiile B2B vor fi realizate online), stimulând dezvoltarea zonelor de fintech și embedded finance și favorizând preferința pentru aprovizionarea locală și regională versus Asia. Ne dorim să contribuim la susținerea segmentului IMM și dezvoltarea sustenabilă a mediului de afaceri românesc prin crearea unui ecosistem în care întreprinderile să poată opera cu ușurință, fără niciun risc, beneficiind de un sistem de suport complet, de la servicii de vânzare și cumpărare, transport gratuit, marketing, facturare pe platformă și până la suport financiar pentru a amortiza din tensiunile de cashflow ale utilizatorilor platformei. ” spune Gabriel Mărgărit, co-fondator și CEO Supreva.

Denumită inițial Oceano, platforma este activă de la începutul anul 2021 și găzduiește o comunitate online de peste 4.000 business-uri și un portofoliu de peste 85.000 de produse la preț de producător. 

„Suntem foarte mândri că împreună cu echipa Supreva am reușit să lansăm primul produs de Buy-Now-Pay-Later pentru segmentul de comert business-to-business din România. Este o inovație construită împreună cu buyeri și selleri înregistrați pe Supreva.com în urma unor sesiuni de prototipare în care am ascultat cu atenție feedback-ul clienților și problemele cu care se confruntă micii antreprenori. Dacă ne gândim la un mic comerciant sau un antreprenor din HoReCa, aceștia au de obicei 5-6 furnizori cheie, având termene de plată de 30 de zile agreate poate cu doar unul sau doi dintre ei. Experiența pe care o oferim împreună cu Supreva.com este absolut transformațională: în loc de 5-6 furnizori, ai acces la mii de furnizori, poți accesa termene de plată la absolut toți și nu de 30, ci de 60 de zile – și asta cu zero costuri! În plus, la sfârșitul celor 60 de zile, cumpărătorul are posibilitatea să își eșaloneze plata facturii în 6 rate egale. În același timp, furnizorul devine mai atractiv întrucât oferă termene de plată flexibile pentru clienții săi, fără a-și asuma niciun risc, întrucât primește banii pe loc prin intermediul Filbo. Credem că platformele online cu acoperire regională precum Supreva au un rol foarte important în digitalizarea mediului de afaceri, iar integrarea de servicii financiare în experiențe de comerț business-to-business credem că este viitorul pentru că ajută furnizorii să vândă mai mult fără să își asume riscuri extra, iar pentru cumpărători este o adevărată gură de oxigen în administrarea cash-flow-ului.”, a comentat Andrei Dogaru – Head of Product, Filbo.

În prezent, se lucrează la extinderea marketplace-ului în alte țări din regiunea Europei Centrale și de Est. Platforma va fi lansată în curând în Ungaria și Bulgaria, iar Supreva targetează deja și alte piețe mari în regiune, lucrând pentru atragerea unei runde de finanțare care să susțină și să accelereze creșterea. „Ne focusăm să construim un produs Multi country, Multi currency, inclusiv Hedging și Multi language, bazat pe Inteligența Artificială și Machine Learning.” adaugă Gabriel Mărgărit.

Cu o echipă formată din antreprenori și experți în zonele de comerț, retail și banking cu o experiență de peste 16 ani în regiunea CEE, platforma internațională Supreva oferă mai multe beneficii comunității sale în continuă creștere, precum: vizibilitate regională, reducerea costurilor de marketing și promovare, opțiuni financiare avantajoase și transport gratuit. 

Antreprenorii care doresc să vândă sau să cumpere produse EN-GROS, o pot face pe site-ul www.supreva.com, după crearea și verificarea contului de utilizator.

Inovație cu beneficiu în sens dublu pe piața vacanțelor estivale

Florin Antonescu
-
0
Inovație cu beneficiu în sens dublu pe piața vacanțelor estivale

Touroperatorul IRI Travel, cu activitate dominantă pe litoralul bulgăresc și pe cel românesc tratate unitar, cu punerea în valoare a specificului fiecăruia, lansează o inovație bazată pe oferte tip early booking pentru sezonul estival 2022: contractarea de pe acum pentru la vară permite o reducere de până la 50%, din costul rezultat se plătește un avans care poate fi de numai 10%, iar diferența se achită cu 10-15 zile înainte de check-in. Câștigul e de ambele părți, semnalează Lucian Bădîrcea, CEO al IRI Travel: turiștii, pentru că plătesc și mai puțin, și nu dintr-odată, hotelierii, pentru că primesc din timp niște bani cu care pot pregăti sezonul.

Experiența proprie și analizele asupra pieței determină touroperatorul IRI Travel să facă observația că în actualitatea preferințelor se află turismul de proximitate. Destinația de litoral România-Bulgaria a înregistrat în 2021 creșteri nu numai față de 2020, ci și față de 2019, iar pentru 2022 tendința de creștere se menține, bazată pe încrederea în siguranța și în condițiile oferite.  

În contextul lansării ofertei early booking din acest an sub genericul „Vacanță la Marea Neagră”, Lucian Bădîrcea subliniază: „De-a lungul timpului am observat că mulţi clienţi făceau comparaţii între litoralul bulgăresc şi cel românesc şi atunci am decis să oferim pachete turistice în ambele destinaţii, pentru a le da posibilitatea oamenilor de a diversifica, de a petrece într-o vară un sejur la noi în ţară, iar anul următor în Bulgaria. Cele mai bune tarife se pot obține datorită rezervărilor tip early booking. Turiștii se interesează deja de aceste oferte speciale și au început să rezerve. Până la urmă, ofertele early booking asigură un preț imbatabil și siguranța hotelului și a stațiunii preferate pentru turiști, iar pentru agențiile de turism și pentru hotelieri asigură un rulaj extrem de bine venit cu mult timp înainte de debutul sezonului estival. În cazul litoralului românesc, avem avantajul voucherelor de vacanță, care sunt acordate din nou, precum și avantajul diversificării ofertelor. Iar litoralul bulgăresc atrage prin tarifele imbatabile și prin serviciile all inclusive de calitate, căutate de către toți turiștii dar în special de către familiile cu copii. Observ un optimism destul de ridicat, cel puțin pentru sezonul estival 2022, față de cele două litoraluri dragi nouă: atât cel românesc, cât și cel bulgăresc. Sunt convins că reducerile mari, prețurile excelente și condițiile bune de pe litoralul Mării Negre vor învinge cu siguranță în acest an tulpina Omicron! Avem un litoral al Mării Negre, împărțit între două țări. Dacă reunim ambele părți, această rivieră reprezintă destinația de bază a românilor, ca număr de turiști. Există prețuri pentru toate buzunarele. Dacă Bulgaria stă excelent la capitolul hotelurilor în regim all inclusive, mă bucură că și pe litoralul românesc sunt, la ora actuală, aproape 40 de hoteluri cu astfel de servicii.”

Se adâncește prăpastia într-un an plin de incertitudini și amenințări

Daniel Apostol
-
0
Se adâncește prăpastia într-un an plin de incertitudini și amenințări

„Nu ceea ce nu știi te bagă în necazuri, ci ceea ce știi sigur că nu e așa”, subliniază un citat atribuit scriitorului american Mark Twain, iar istoria ne arată că cele mai mari riscuri pe care le avem de întâmpinat sunt ascunse la vedere, iar singura certitudine a începutului de an este că economia globală e plină de incertitudini.

Reuniți (virtual) și anul acesta la Davos, cu scopul să identifice amenințările și să convină asupra soluțiilor, la ce anume ne îndeamnă liderii lumii să fim atenți? În plan sanitar și economic, umanitatea va traversa încă un an de dezechilibre în campania de vaccinare, iar în plan economic și social lumea face eforturi de revenire, după ce COVID-19 a dat-o înapoi, adâncind dramatic nivelul de sărăcie globală. Guvernele derulează unul dintre cele mai mari programe de cheltuieli sociale văzute vreodată, dar inegalitatea alocării vaccinurilor și inflația – în special creșterea prețurilor la alimente și energie – amenință să mărească și mai mult decalajele. Dacă în ianuarie 2020 liderii încercau să ne liniștească ignorând atunci ideea unei pandemii cu puternic impact sanitar și economic, iată că doi ani mai târziu lumea întreagă este copleșită de un nou val (și deloc ultimul) de infectare cu COVID-19 (varianta Omicron). După ce a trăit pe pielea ei faptul că riscul pandemic – aparent obscur în ianuarie 2020 – a devenit realitate, lumea e forțată al treilea an la rând să suporte consecințele gestionării deficiente a percepțiilor publice asupra riscului.


Raportul Global Risk 2022 este dominat de riscurile de mediu (eșecul acțiunii climatice, evenimentele meteorologice extreme și pierderea biodiversității și colapsul ecosistemului fiind considerate primele trei dintre primele 10 riscuri globale după gravitate în următorii 10 ani), dar dincolo de preocupările de mediu, celelalte riscuri majore includ crizele mijloacelor de subzistență, erodarea coeziunii sociale și o redresare neuniformă a economiei. Raportul avertizează că riscurile de creștere a decalajelor sociale vor continua să fie exacerbate de pandemie, iar experții avertizează că redresarea economică globală va fi inegală și potențial volatilă în următorii ani. În plus, dependența tot mai mare de internet și inteligență artificială – care s-a intensificat în ultimii doi ani – a sporit riscurile prezentate de amenințările digitale sau de securitate cibernetică. Printre riscurile lui 2022, câteva sunt identificate ca fiind de impact major: trecerea de la lipsuri (blocaje în aprovizionare) la exces de consum poate fi rapidă și cu efecte negative în unele industrii și sectoare; ratele de creștere economică se dovedesc mai lente decât se aștepta; valurile de COVID nu sunt asemenea celor deja traversate; și deloc în ultimul rând, surprizele geopolitice (vezi tensiunile majore din răsăritul Europei, de exemplu).
De altfel, în raportul Global Risk 2022 interconexiunea riscurilor – de la amenințările climatice la amenințările cibernetice – este subliniată ca fiind „mai reală în lumina crizelor paralele” provocate de pandemie. O redresare economică divergentă și plină de inegalități riscă să adâncească diviziunile globale într-un moment în care comunitatea internațională trebuie să colaboreze urgent pentru a ieși din criza COVID-19, a-i vindeca cicatricile și a aborda riscurile globale agravante. În timp ce statele bogate iau viteză pe calea redresării din pandemie, multe economii slăbite sunt și mai mult împovărate pentru ani de zile de lupta de a găsi surse de recuperare și creștere economică.


„Țările în curs de dezvoltare se confruntă cu probleme grave pe termen lung legate de ratele mai scăzute de vaccinare, politicile macro globale și povara datoriei”, declara recent președintele Băncii Mondiale, David Malpass, invocând inversări îngrijorătoare ale datelor privind sărăcia, nutriția și sănătatea și impactul permanent al închiderii școlilor. Și, odată cu iterarea conceptului de „adâncire a prăpastiei” (de agravare a diferențelor dintre statele dezvoltate și cele în curs de dezvoltare), mai apare în discursul public – din nou – și conceptul de „aterizare forțată”. Dacă în urmă cu circa 4-5 ani Uniunea Europeană avertiza România că, după o creștere economică spectaculoasă (era atunci „Tigrul Europei”), ar putea „ateriza forțat” odată cu scăderea bruscă a consumului, iată că astăzi vedem cum Banca Mondială transmite același tip de avertisment către toate economiile în curs de dezvoltare, pândite de asemenea de riscul în creștere al unei „aterizări forțate”, având în vedere opțiunile limitate ale acestor țări de a oferi sprijinul fiscal necesar, la care se adaugă presiunile inflaționiste persistente și vulnerabilitățile financiare crescute.


COVID-19 a provocat peste 300 de milioane de infecții raportate în întreaga lume și peste 5,8 milioane de decese, potrivit datelor compilate de Reuters. În timp ce 59% din populația lumii a primit cel puțin o doză de vaccin COVID-19, doar 8,9% dintre persoanele din țările cu venituri mici au primit cel puțin o doză, potrivit site-ului Our World in Data. Iar felul în care țările au reacționat la COVID-19 (campanii de vaccinare, injecții financiare în redresare economică) se vede în felul în care economiile acestora se comportă în prezent: cei săraci și nevaccinați au și cel mai mult de suferit economic și financiar, iar „prăpastia” în care sunt aruncați devine pe zi ce trece mai adâncă. Banca Mondială (BM) și-a redus previziunile privind creșterea economică în Statele Unite, zona euro și China și a avertizat că nivelurile ridicate ale datoriei, creșterea inegalității veniturilor și noile variante de coronavirus amenință redresarea economiilor în curs de dezvoltare. Potrivit BM, creșterea globală va scădea „în mod semnificativ” la 4,1% în 2022, de la 5,5% anul trecut, și va scădea în continuare la 3,2% în 2023, pe măsură ce cererea se disipează și guvernele retrag sprijinul fiscal și monetar masiv oferit la începutul pandemiei.


În același timp, raportul PwC Global Economic Watch 2022 arată că economia globală va avansa cu 4,5%, în 2022, doar dacă impactul variantei Omicron va fi limitat, iar măsurile implementate vor asigura o protecție adecvată împotriva îmbolnăvirilor grave. Scenariul de bază al raportului pornește de la premisa că acest an va fi mai puțin imprevizibil decât anul trecut. Dar noua variantă de SARS-CoV-2 continuă să imprime multă incertitudine, de aceea un scenariu mai pesimist arată că, pe fondul unei suprasolicitări a sistemelor de sănătate, activitatea economică ar încetini semnificativ și chiar ar suferi o contracție în emisfera nordică, în primul trimestru. În aceste condiții, estimarea este că PIB-ul global s-ar reduce cu circa 0,5 puncte procentuale față de scenariul inițial. Previziunile avertizează că vor urma condiții financiare mai stricte, deoarece băncile centrale din economiile avansate își vor majora ratele de politică monetară și își vor reduce programele de relaxare cantitativă.


Și perspectivele economice globale pentru trimestrul I al anului 2022 elaborate de agenția de rating S&P subliniază că economia globală se află în mijlocul unei redresări neuniforme, deși ar putea fi „robustă”, cererea depășind ritmul de creștere a ofertei și inflația ridicată fiind prezentă aproape peste tot. Și analiștii companiei Euler Hermes văd că incertitudinea legată de Omicron reduce creșterea PIB-ului în economiile avansate cu 0,3 puncte procentuale în primul trimestru al acestui an și va majora perturbările în ceea ce privește forța de muncă și comerțul global. Economiile avansate vor continua să genereze mai mult de jumătate din creșterea PIB-ului global (cu +2,2 pp în 2022 și +1,6 pp în 2023), în timp ce piețele emergente vor rămâne în urmă – pentru prima dată de la criza financiară globală. Potrivit Euler Hermes, redresarea postcriză ar rămâne totuși „robustă”, dar continuă să fie inegală din cauza discrepanțelor tot mai mari între economiile avansate și cele emergente.


Pe deasupra tuturor previziunilor, inflația aruncă o problemă grea pe masa tuturor băncilor centrale și, din această cauză, incertitudinea cu privire la perspectivele economice este acum probabil cea mai mare de la începutul pandemiei. Iar dezbaterea este acum dacă inflația este tranzitorie și se va atenua treptat, sau dacă este persistentă și necesită un răspuns politic mai devreme decât era planificat. Starea confuză este acum singura certitudine a începutului de an ce va demonstra – spun unii analiști – o combinație unică de evenimente, toate guvernate de incertitudine: repornirea economiei, noile tulpini de virus, inflația și presiunea pe băncile centrale și – deloc în ultimul rând – recuperarea lanțurilor de aprovizionare.


Așadar, începem 2022 cu speranțe mari, dar încă navigând prin confuzie. Iar conducătorii trebuie să ne arate cum vor reuși să evite blocarea – dacă nu chiar inversarea – acțiunilor reunite împotriva amenințărilor comune pe care lumea nu își poate permite să le ignore.

Companiile au devenit mai reticente la risc din cauza pandemiei și pot pierde oportunități importante. Este nevoie de un cadru de identificare și asumare a riscurilor

Economistul
-
0
Companiile au devenit mai reticente la risc din cauza pandemiei și pot pierde oportunități importante. Este nevoie de un cadru de identificare și asumare a riscurilor

_________________

Georgiana Dobre, Senior Manager PwC România
Valentina Mănăsescu, Manager
(foto)

În vremuri de criză și incertitudine, apetitul pentru risc și luarea deciziilor sunt profund afectate, iar ultimii doi ani de pandemie au generat multe provocări în cadrul organizațiilor. Din acest motiv, un cadru de evaluare și măsurare a riscurilor în raport cu obiectivele strategice poate asigura o evaluare adecvată a oportunităților, evitând astfel aversiunea excesivă la risc și în asumarea deciziilor.

În acest context, conducerea oricărei companii trebuie să înțeleagă cum le-a schimbat pandemia conștientizarea riscurilor și luarea deciziilor și cât de durabile vor fi aceste schimbări pe termen lung. Înțelegând aceste lucruri, se pot asigura că organizația lor devine mai puternică și gestionează cu succes riscurile, permițându-le să ia decizii curajoase și informate.

Directorii executivi consideră necesară concentrarea atenției pe managementul riscurilor și reevaluează toleranța la diferite amenințări

Organizațiile trebuie să învețe lecțiile pandemiei și să evalueze care acțiuni au funcționat și care au eșuat. Și, acum mai mult ca niciodată, ele trebuie să gestioneze apetitul la risc, tipul și cantitatea de risc pe care sunt dispuse să o accepte în urmărirea obiectivelor strategice, de creștere, și de a deveni mai reziliente în situații de criză.

Potrivit CEO Survey 2021, directorii generali din România par să aibă o atitudine foarte precaută, fiind mai puțin dispuși să-și asume riscuri sau să adopte schimbări ca răspuns la amenințările mediului extern. Spre exemplu, pentru toate cele opt modalități potențiale de stimulare a creșterii analizate în studiu (ex. lansarea unui nou produs sau serviciu, fuziuni și achiziții, alianțe strategice sau intrarea pe o piață nouă), procentele înregistrate în țara noastră sunt mai mici decât cele la nivel global și regional – în general, executivii din țara noastră fiind mai conservatori.

Dar, deși nu-și asumă riscuri pentru o dezvoltare mai accelerată, îngrijorarea privind factorii care le pot amenința afacerea se reflectă în strategia de management al riscurilor. Astfel, impactul crizelor sanitare, volatilitatea cursului valutar, povara fiscală în creștere, modificarea comportamentelor de cumpărare și consum, lipsa angajaților talentați, schimbările tehnologice și amenințările cibernetice sunt luate în calcul de executivii din România la elaborarea strategiei de management al riscurilor. 

Directorii generali din România afirmă că se concentrează mai mult asupra a trei aspecte principale: reevaluarea toleranței la risc a organizației, digitalizarea funcției de management al riscurilor și pregătirea pentru evenimente cu probabilitate scăzută însă cu impact major. Și asta pentru că nimeni nu a prevăzut până acum că se va confrunta într-o zi cu o pandemie și o criză globală de sănătate.

De remarcat că atenția liderilor de afaceri din România pare să se îndrepte către digitalizarea funcției de management al riscurilor într-o măsură mai mare comparativ cu omologii la nivel global și regional, aproape doi din trei respondenți din țara noastră declarându-se foarte preocupați de acest aspect.

Pe măsură ce mediul de lucru digital continuă să evolueze, managerii de risc din cadrul companiilor sunt îngrijorați atât din cauza transformărilor tehnologice și schimbărilor la nivelul forței de muncă, cât și de securitatea cibernetică, degradarea procesului, controlul sau activitățile de conformitate, de frauda clienților și de confidențialitatea datelor, arată raportul PwC Pulse Survey realizat la nivel global.

În România, un studiu realizat de PwC pentru Asociaţia Business Service Leaders în România (ABSL) arată că riscurile pentru afaceri indicate de directorii generali sunt: disponibilitatea talentelor, mediul politic, social și economic, mediul fiscal și juridic, concurența, costul forței de muncă, riscuri operaționale, incertitudinea generată de Covid-19, riscurile strategice și securitatea cibernetică.

Definirea apetitului pentru risc are la bază identificarea și stabilirea unor indicatori de măsurare care să reflecte toleranța companiei în asumarea riscurilor. Acest subiect trebuie să se afle pe agenda oricărei companii, fiind considerat parte integrantă a oricărei strategii de afaceri. Această strategie de risc trebuie să ofere un cadru formal și transparent de asumare din partea conducerii și trebuie comunicată la nivelul întregii companii. Prin aceasta angajații vor ști exact cât de mult risc își poate asuma compania în încercarea de a-și atinge obiectivele. Această strategie ar trebui revizuită și actualizată permanent, pe măsură ce strategia de afaceri a companiei se schimbă și considerând totodată modul în care managementul riscului evoluează în cadrul companiei. O declarație clară a apetitului pentru risc va promova o cultură organizațională și de risc sănătoase și va ajuta la luarea deciziilor, în limitele de risc asumate, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor strategice și dezvoltarea sustenabilă a oricărei afaceri.

Mentoratul și acompanierea în parteneriat cu sectorul de afaceri – un proiect de inserție socio-profesională de succes

Economistul
-
0
Mentoratul și acompanierea în parteneriat cu sectorul de afaceri – un proiect de inserție socio-profesională de succes

Opt oameni vulnerabili au acum un loc de muncă și un viitor pe piața muncii, iar 29 au un CV cu experiență de muncă și interacțiune cu angajatorii. Acest lucru a fost posibil prin programul RE-insert derulat de Ateliere Fără Frontiere cu sprijinul mai multor companii și fundații printre care se află și Fundația Alstom.

Colaborarea dintre companii și întreprinderi sociale de inserție este vitală pentru ca piața din România să activeze persoanele care nu au un loc de muncă. Motivele sunt un cumul de multiple dificultăți – șomaj de lungă durată, adicții, dizabilități, abandon școlar, violență domestică, trafic de persoane, probațiune, pedepse privative de libertate, lipsă locuință.

„Procesul de integrare pe piața muncii a unei persoane cu multiple dificultăți este unul anevoios care necesită timp și efort susținut din partea persoanei aflate în inserție, dar și a echipei care se ocupă – asistent social, jurist, psiholog, șefi de echipă/job coach ceea ce înseamnă resurse umane și în final, financiare. La Ateliere Fără Frontiere credem că fiecare om are dreptul la a doua șansă și de aceea orice efort merită realizat. Colegii de la Alstom România au oferit ceva foarte important – contactul cu viața reală – ceea ce este important în procesul de autoevaluare, de creare a așteptărilor pentru colegii noștri aflați în inserție’’, declară Damien Thiery, directorul general al Ateliere Fără Frontiere.

În cadrul proiectului, au avut loc șase vizite la Alstom România și șase sesiuni de mentoring online, în cadrul cărora angajați, supervizori și reprezentanți din boardul companiei le-au arătat persoanelor vulnerabile ce înseamnă o zi de muncă, care sunt activitățile din cadrul locurilor de muncă, ce presupune angajarea și contractul de muncă în cadrul companiei.

„Fiind copil de mecanic, am fost impresionat de vizita la depoul Alstom și mi-am găsit un curs de calificare în acest domeniu. După admitere, vreau să  mă angajez într-o companie precum Alstom” – declară DP, 19 ani, angajat în inserție la Ateliere Fără Frontiere.

Înființată în 2007, Fundația Alstom sprijină și finanțează proiecte propuse de angajații Alstom care fac echipă cu parteneri locali de tip organizații non-profit pentru a desfășura inițiative menite să îmbunătățească condițiile de viață în comunitățile situate în proximitatea proiectelor și a locațiilor Grupului, în întreaga lume. Proiectele Fundației se concentrează pe patru axe: Mobilitate, Protecția mediului, Energie & apă și Dezvoltare socio-economică.

„Fundația Alstom a finalizat cu succes până în prezent peste 180 de proiecte, în întreaga lume. Astfel de proiecte, precum cel pe care l-am susținut în România, fac în mod real diferența în viața grupurilor defavorizate. Dezvoltat de Ateliere fără Frontiere, o organizație românească non-profit cu prezență locală pe termen lung, proiectul REinsert combate excluziunea, marginalizarea sau discriminarea, prin creșterea șanselor de integrare pe piața muncii prin programe de mentorat și job shadowing pentru a reduce riscul de sărăcie severă care amenință 31% din totalul populației românești. Fundația Alstom, precum și colegii implicați din companie au fost foarte mândri că fac parte din acest proiect” – spune Anne-Cecile Barbier, Secretar General al Fundației Alstom.

Impactul acestor acțiuni sunt noi oportunități și moduri de lucru pentru creșterea integrării pe piața muncii a persoanelor vulnerabile. Momentan, rata de inactivitate în România rămâne ridicată, de 31,6% (2019) din totalul populației și întreprinderile sociale de inserție reprezintă una dintre puținele soluții reale pentru diminuarea acesteia.


Conducând lumea către un viitor fără emisii de carbon, compania Alstom dezvoltă și comercializează soluții de mobilitate care asigură fundații sustenabile pentru transportul viitorului. Portofoliul de produse al Alstom cuprinde o gamă diversă, de la trenuri de mare viteză, metrouri, vehicule tip monorail și tramvaie, până la sisteme integrate, servicii personalizate, infrastructură, controlul traficului și soluții digitale de mobilitate. Alstom are 150,000 de vehicule în operare comercială în întreaga lume. După preluarea Bombardier Transportation la 29 ianuarie 2021, cifra de afaceri combinată a noului Grup se ridică la 14 miliarde de Euro pentru perioada de 12 luni încheiată la 31 martie 2021. Compania Alstom are sediul principal în Franța și este prezentă în 70 de țări, având peste 70.000 de angajați.

Ateliere Fără Frontiere este o organizație non-profit pentru reintegrarea socială, profesională și civică a persoanelor vulnerabile, excluse și marginalizate, parte din SOS Group – International action, o rețea globală ce lucrează pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Educlick este unul dintre cele 3 întreprinderi sociale de inserție prin activitatea economică, alături de remesh și ferma bio&co, ce oferă servicii personalizate de acompaniere socială, consiliere pentru inserție, psihoterapie și acompaniere pedagogică pentru formarea 

Raport EY: o rețea rezilientă susținută de soluții digitale va sprijini o tranziție de succes spre eMobilitate

Economistul
-
0
Raport EY: o rețea rezilientă susținută de soluții digitale va sprijini o tranziție de succes spre eMobilitate

Adoptarea eMobilității nu este doar un fenomen economic sau ecologic, ci și unul psihologic, care depinde de acceptarea la scară largă de către clienți. Ritmul actual de adoptare a vehiculelor electrice este rapid, unul din cinci autovehicule vândute în Europa în 2021 fiind electric. Cu toate acestea, accelerarea acestui ritm depinde de asigurarea unei experiențe de consum optimizate prin intermediul unei infrastructuri de alimentare solide, care să permită tuturor o încărcare rapidă și eficientă. 

Un nou raport realizat de EY și de asociația industriei europene de energie, Eurelectric, intitulat „Pot companiile de utilități să transforme vehiculele electrice în resurse de valoare pentru rețele?”, analizează creșterea masivă anticipată a numărului de vehicule electrice, de la aproximativ 5 milioane de autoturisme, vehicule comerciale ușoare și vehicule grele în prezent, la 130 de milioane de vehicule până în 2035, precum și impactul acesteia asupra rețelei. Raportul constată că operatorii sistemelor de distribuție (OSD) joacă un rol de o importanță critică în succesul eMobilității și al infrastructurii de alimentare necesară sprijinirii acesteia.

Raportul se bazează pe date puse la dispoziție de Eurelectric și de membrii asociației și cuprinde informații obținute în urma discuțiilor cu lideri din domeniile care formează întregul ecosistem al eMobilității, printre care industria auto, utilități, administrarea flotelor, planificare urbană și infrastructură de alimentare.

Mihai Drăghici, Director, Consultanţă, EY România: „130 de milioane de vehicule electrice sunt aşteptate în Europa până în 2035, susţinute de aproximativ 65 de milioane de puncte de încărcare. Creșterile rapide și imprevizibile ale cererii de încărcare pot cauza probleme rețelelor electrice, cum ar fi fluctuațiile de tensiune și chiar întreruperi în alimentarea cu energie electrică. Operatorii de distribuţie locali au mai multe soluții disponibile pentru a transforma aceste costuri suplimentare într-o investiţie cu potenţial de finanțare prin programele UE.”

De la o vulnerabilitate, la o resursă de valoare pentru rețele

Apariția preconizată pe piață a 130 de milioane de vehicule electrice reprezintă o provocare enormă pentru rețelele electrice ale Europei. Potrivit calculelor realizate în cadrul raportului, creșterea anticipată a numărului de vehicule electrice va face necesară instalarea a cel puțin 65 de milioane de puncte de încărcare, dintre care 9 milioane publice, față de cele 374.000 de stații existente în prezent. Și cererea de electricitate pentru alimentare este așteptată să se majoreze cu 30% pe an, ceea ce înseamnă o creștere de 200 TWh până în 2030. Cu toate acestea, potrivit raportului, un eventual efect destabilizator nu ar urma să fie provocat de creșterea cererii, ci mai degrabă de faptul că mii sau chiar milioane de vehicule electrice vor fi alimentate simultan.

Analiza EY relevă că rețelele, care sunt deja extrem de solicitate în numeroase zone, s-ar putea transforma în puncte de blocaj, dacă perioadele de vârf pentru alimentarea vehiculelor electrice ar coincide cu intervalele de solicitare maximă în general. Potrivit unei analize a celor șase cele mai comune scenarii de utilizare în materie de alimentare a vehiculelor electrice (rezidențial rural, rezidențial urban, la locul de muncă, autobaze, în timpul nopții și pe autostrăzi), majorarea sarcinii maxime va fi între 21% și 90%. Din acest motiv, o abordare de tipul „instalare și atât” în ceea ce privește punctele de încărcare riscă să exacerbeze congestionarea rețelelor deja suprasolicitate.

Raportul sugerează că alimentarea gestionată va fi un element crucial, care îi va ajuta pe operatorii sistemelor de distribuție (OSD) să transforme vulnerabilitatea reprezentată de alimentarea necontrolată a milioane de vehicule electrice într-o resursă de valoare. Instalarea de rețele inteligente va oferi operatorilor informații în timp real cu privire la rețelele pe care le exploatează, precum și posibilitatea de a analiza necesarul curent și viitor. Aceste date îi vor ajuta să stabilească dacă sunt necesare investiții în consolidarea rețelei sau soluții de flexibilitate pentru a susține alimentarea vehiculelor electrice. Totodată, înglobarea soluțiilor digitale le va permite OSD să controleze capacitatea disponibilă, momentul și durata alimentării și să faciliteze alimentarea vehiculelor electrice la ore la care energia din rețea este abundentă și ieftină, preîntâmpinând astfel prăbușirea rețelelor din cauza suprasolicitării.

Nevoia critică de a accelera substanțial instalarea de infrastructură de alimentare în concordanță cu adoptarea vehiculelor electrice va impune o colaborare la scară largă între autoritățile municipale, autoritățile naționale, urbaniști, operatorii punctelor de încărcare, furnizorii de servicii de eMobilitate, producătorii de autovehicule și operatorii sistemelor de distribuție. Prin această cooperare, sistemul de transport rutier conceput astăzi trebuie să îi deservească pe toți consumatorii pentru o perioadă lungă de timp în viitor. 

Cumpărarea unei locuințe, între scumpirea creditelor și cota redusă de TVA

Economistul
-
0
Cumpărarea unei locuințe, între scumpirea creditelor și cota redusă de TVA


Material de opinie de Adrian Teampău, Director, și Raluca Ciocîia, Senior Consultant, Taxe Indirecte, Deloitte România  (foto)

După intrarea în vigoare a legii care extinde aplicarea cotei reduse de TVA de 5%, față de cea standard de 19%, pentru achiziția de locuințe de până la 700.000 de lei, autoritățile au publicat recent și norme de implementare. Calificarea locuințelor pentru cota redusă de TVA a fost de-a lungul anilor un subiect de interes atât pentru dezvoltatorii imobiliari, cât și pentru persoanele fizice interesate de o casă nouă. Dar rămâne de văzut în ce măsură noua regulă va avea efectul scontat asupra prețurilor.

Piața locuințelor este influențată de numeroși factori la acest început de an. Pe de o parte, avem semnalul de scumpire a creditelor transmis de Banca Națională a României prin majorarea dobânzii de politică monetară peste așteptări, care ar putea avea ca efect temperarea cererii, și lărgirea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA pentru achiziția de locuințe, care ar trebui să conducă la scăderea prețurilor, cel puțin pe segmentul vizat de această măsură. Pe de altă parte, presiunile inflaționiste, tensiunile din piața muncii, dar și cererea ridicată pun sub semnul întrebării direcția prețurilor pe această piață în perioada următoare. 

Revenind la majorarea plafonului pentru aplicarea TVA de 5% de la 450.000 de lei la 700.000 de lei, trebuie menționat faptul că măsura este aplicabilă pentru o singură achiziție. Cu alte cuvinte, orice persoană fizică, individual sau în co-proprietate cu o altă persoană fizică, poate să cumpere o singură locuință cu TVA 5%, dacă prețul de achiziție este cuprins între 450.000 de lei și 700.000 de lei (fără TVA). Nu este relevant dacă respectiva persoană a mai cumpărat locuințe cu cotă redusă și în anii anteriori, când plafonul maxim era de 450.000 de lei.

Cum se verifică aplicarea corectă a facilității?

Pentru a ține evidența acestor tranzacții, autorii legii au prevăzut înființarea registrului achizițiilor de locuințe cu cota de TVA 5%, iar modelul acestuia a fost publicat oficial la începutul lunii februarie. 

Registrul se completează și se verifică de către notarii publici la data autentificării contractelor de vânzare-cumpărare ce au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuințe cu cotă redusă de TVA. Acesta se completează atât pentru locuințele cu o valoare mai mică de 450.000 de lei, fără TVA (caz în care nu este relevant numărul achizițiilor efectuate), cât și pentru cele cu o valoare cuprinsă între 450.000 de lei și 700.000 de lei, fără TVA (unde intervine limitarea la o singură achiziție).

Accesul la registru este permis online, în baza unui certificat digital, întrucât acesta va fi organizat în format electronic și gestionat cu ajutorul aplicației informatice puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor. 

Facilitatea fiscală oferită pe acest segment de preț are potențialul de a impulsiona achizițiile, atât ca locuință personală, cât și în scop investițional. Aici intervine, însă, și efectul scumpirii creditelor, care ar putea afecta cererea, dat fiind că, pe acest segment de preț, finanțarea prin credit ipotecar este mai prezentă. 

În concluzie, actualul context macroeconomic este dominat de inflație, cu efect inclusiv asupra prețurilor materialelor de construcție, și de deficit de forță de muncă. Dar cazul României nu este singular, situații similare se regăsesc în majoritatea economiilor lumii, în sectorul imobiliar. Pe de altă parte, în România, cererea de locuințe este pe un trend ascendent de mai mulți ani, iar oferta este subdimensionată, așa că rămâne de văzut cum va evolua piața în perioada următoare.

1...1.1551.1561.157...2.015Pagina 1.156 din 2.015