Bosch mizează pe modelul învățământului dual și crește numărul oportunităților pentru elevi

Economistul
-
0
Bosch mizează pe modelul învățământului dual și crește numărul oportunităților pentru elevi

 

  • Bosch dispune de 125 locuri în programul Școală Duală în fabricile din Cluj și Blaj pentru anul școlar 2022-2023. 
  • Nou parteneriat cu Liceul Tehnologic Ocna Mureş 
  • Peste 500 de elevi au beneficiat de pregătire pentru specializările de tehnicieni în electromecanică și electronică din 2013.
  • Școala Duală Bosch: laboratoare moderne, beneficii pentru elevi și oportunități de carieră

Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii, crește numărul locurilor disponibile în sistemul de învăţământ dual în fabricile sale din Jucu, județul Cluj și Blaj, județul Alba și își extinde parteneriatele cu unități de învățământ din regiune. Astfel, în noul an școlar 2021-2022, compania pune la dispoziția elevilor 125 de locuri în programul Școală Duală. Programul reprezintă o alternativă la învățământul profesional clasic, adresându-se absolvenților de clasa a VIII-a și derulându-se pe parcursul a trei ani. Programul presupune îmbinarea aspectelor teoretice cu abilitățile și cunoștințele practice, dobândite sub îndrumarea trainerilor specializați, elevii calificându-se ca tehnicieni în domenii precum electromecanică, electronică, electrică sau mecanică. Grupul Bosch în România este un partener de încredere al școlilor locale din 2013, dezvoltând parteneriate de succes cu licee din județele Cluj și Alba, precum:  Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu”, Liceul Teologic Reformat, Colegiul Tehnic de Comunicații „Augustin Maior”, Colegiul Tehnic Energetic în Cluj-Napoca și Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu” în Blaj și, de anul acesta, Liceul Tehnologic Ocna Mureş. De la deschiderea programului, mai mult de 500 de elevi s-au pregătit pentru carierele lor de tehnicieni în electromecanică și electronică în cadrul unităților de producție Bosch din Blaj și Cluj. 

Eforturile mediului de business în susținerea învățământului profesional de tip dual sunt apreciate și de către autoritățile locale și centrale. Astfel, ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a vizitat recent şcoala duală Bosch din Blaj, unde a aflat mai multe detalii despre programul oferit de Bosch elevilor care doresc să se pregătească pentru o carieră de tehnician. Pe lângă oferta educaţională extinsă și creșterea numărului de calificări la Blaj, prin adăgarea calificării de operator maşini cu comandă numerică, anul școlar 2022-2023 aduce un nou partener educaţional Școlii Duale din județul Alba, Liceul Tehnologic din Ocna Mureş. De asemenea, fabrica din Cluj își extinde parteneriatul alături de “Colegiul de Comunicații Augustin Maior”, integrând un nou profil de electronică. Mai mult, centrul din Cluj își propune în 2022 să obțină certificarea AHK B ce confirmă îndeplinirea a 50 de procente din curricula germană. 

Bosch asigură elevilor o pregătire practică solidă 

„Școala Duală Bosch Cluj reprezintă un mediu optim de învățare pentru dezvoltarea unui viitor profesional de succes. Comunicarea deschisă și relația strânsă dintre echipa de traineri și elevi stă la baza activității noastre, motiv pentru care adaptăm cursurile în mod constant pentru a răspunde cerințelor educaționale și, în același timp, cerințelor mediului de lucru,” a declarat Andrei Mercea, Responsabil Școala Duală Bosch Cluj. „Mă bucur să văd că, din ce în ce mai mult, se pune accentul pe această formă de învățământ preuniversitar, căci, în opinia mea, ea reprezintă cheia formării forței de muncă specializate, atât de necesară într-un mediu economic în permanentă dezvoltare. La finalul programului de școală duală, absolvenții vor deține o calificare recunoscută la nivel european și vor avea acces rapid la oportunităţi de dezvoltare în cadrul companiei,” a declarat Alina Cotoară, coordonatorul Școlii Duale în cadrul fabricii Bosch din Blaj. 

Centre de training moderne, cu aparatură de ultima oră

Educaţia duală reprezintă mediul optim pentru pregătirea tehnicienilor și adaptarea acestora la condițiile unei unităţi de producţie performante, cu echipamente tehnologice de ultimă generație. Instruirea practică a elevilor are loc în condiții similare celor reale de muncă. Centrul de training din cadrul fabricii Bosch din Cluj este prevăzut cu ateliere didactice moderne, ateliere mecanice de mentenanță, laboratoare de electronică și linii tehnologice automatizate. La Blaj, elevii au oportunitatea de se pregăti pentru carierele lor într-un centru de training modern, dotat cu laboratoare pentru lăcătușerie, prelucrare mecanică manuală, electronică, pneumatică și operare CNC (mașini de operare cu comandă numerică). În plus, tinerii beneficiază de coordonarea și mentoratul celor mai buni traineri specializați Bosch. 

 

Şcoala Duală Bosch: beneficii pentru elevi și oportunițăți de carieră

Bosch susţine programul școlii duale și prin oferirea unor beneficii pentru elevi. Compania pune la dispoziție rechizitele, echipamentul de lucru și sculele necesare, alături de îndrumarea instructorilor. De asemenea, masa elevilor este asigurată în cantina modernă a fabricii, iar transportul și accesul la servicii medicale sunt gratuite. Mai mult, bursa lunară, finanțată atât de stat, cât și de companie, îi ajută pe elevi să se integreze cu ușurință. În plus, după absolvire, elevii din program au prioritate la angajarea în cadrul companiei, iar cei care doresc să obţină diploma de bacalaureat au posibilitatea de a-şi continua studiile. 

Elevii au libertatea de a alege specializarea tehnică care li se potrivește cel mai bine și înțeleg că propriile pasiuni pot fi motivante în carieră, cum este și cazul lui Cristian: “Îmi place mult electronica, motiv pentru care am ales Școala Duală, profil electronic. Dacă îți place ceva și pui in practica, înveți mult mai ușor. Așa a fost și în cazul meu.” Cristian (Electrical Testing Technician) – absolvent al Școlii Duale Bosch Cluj, promoția 2018-2021. Valentin, absolvent al Școlii Duale din Blaj, apreciază oportunitățile de dezvoltare și performanță din cadrul programului. „Meseria mea este de electrician şi am ales să lucrez în această companie pentru că vreau să fiu performant, iar aici lucrez într-un colectiv bine pregătit, care îmi susţine dezvoltarea şi alături de care ştiu că pot să ajung acolo unde îmi doresc. Lucrul la tablourile electrice îmi place cel mai mult la locul de muncă, dar desigur şi faptul că mereu învăţ lucruri noi. În plus, atmosfera alături de colegi e una foarte plăcută, deschisă, facilitându-mi astfel învăţarea.”
Înscrierea se face la sediul şcolilor, prima sesiune de înscriere se desfășoară între 4și 8 iulie 2022, iar a doua sesiune între 26 și 28 iulie 2022. Mai multe informații despre program și despre modalitatea de înscriere pot fi consultate pe https://www.bosch.ro/cariere/dam-startul-in-cariera/elevi/.

Industria de lux navighează pe valurile inflației

Bogdan Maioreanu
-
0
Industria de lux navighează pe valurile inflației

Inflația este în creștere în întreaga lume, declanșată de problemele legate de energie, alimente și lanțurile de aprovizionare. În Uniunea Europeană, România tocmai a înregistrat a patra cea mai mare inflație din aprilie, 13,8% în ritm anual, după Estonia – 18,8%, Lituania – 16,8% și Cehia 14,2%.  

Pentru multe gospodării din întreaga lume, creșterea inflației reprezintă o provocare semnificativă. Prețurile mai mari pot eroda valoarea salariilor reale și a economiilor, lăsând familiile mai sărace. Există însă o categorie de consumatori cu venituri ridicate și cu o avere netă mare, care este mai puțin sensibilă la creșterea prețurilor și care consumă produse de lux. Într-un mediu economic dificil, mărcile de lux înregistrează vânzări semnificative  și perspective bune în ciuda creșterii prețurilor, demonstrând rezistență la inflația ridicată și la schimbările în obiceiurile de cumpărare ale clienților.  

Un studiu al Universității din Berlin a concluzionat că, în cazul unei creșteri neanticipate a inflației, distribuția bogăției va deveni mai inegală, deoarece acest lucru reduce veniturile reale ale gospodăriilor cu venituri mici și medii și crește profitul gospodăriilor cu venituri mari. Dacă ne uităm la modul în care inflația afectează cheltuielile familiilor cu venituri mici, observăm că cea mai mare parte a veniturilor se duce pe alimente și cheltuieli legate de locuință, lăsând mai puțini bani pentru cheltuieli suplimentare. În cazul gospodăriilor cu venituri ridicate, situația este inversă, venitul disponibil fiind suficient de ridicat pentru a permite investiții și cheltuieli suplimentare pentru bunuri.

Unele dintre bunurile pe care se cheltuie în plus fac parte din categoria bunurilor de lux. În 2019, piața mărcilor de lux a fost estimată la aproximativ 1,27 trilioane de euro. Dar pandemia din 2020, care a oprit economia mondială pentru câteva luni și a creat haos în lanțurile de aprovizionare, a adus și o schimbare în obiceiurile legate de cheltuieli ale celor bogați, scăzând piața totală a luxului cu 20%, până la un miliard de euro. Cele mai mari scăderi, de 60-70%, au fost înregistrate în industriile afectate de pandemie, cum ar fi industria ospitalității de lux și croaziere de lux. Vânzările de bunuri de lux personale au scăzut, de asemenea, cu aproximativ 20%. Piața și-a revenit în 2021, dar este încă sub nivelurile din 2019.  Potrivit unui raport realizat de Bain & Co, pandemia a schimbat harta globală a luxului. Pe măsură ce turismul s-a prăbușit cu până la 90 %, cheltuielile pentru bunuri personale de lux ale consumatorilor de pe piețele locale au preluat ștafeta, crescând cu până la 60% între 2019 și 2021. Asia a fost regiunea lider în 2021 și se preconizează că va rămâne astfel, urmată de America, Orientul Mijlociu și Europa. 

Dacă ne uităm la segmentele care compun industria luxului, putem observa o revenire a segmentului de bunuri de lux personale care în 2021 a depășit cu 1% rezultatul din 2019, ajungând la 283 de miliarde de euro. În general, cheltuielile s-au mutat de la experiențe intangibile la produse tangibile în 2021. Acest lucru este vizibil în traiectoriile diferite de revenire a bunurilor de lux față de experiențele de lux. Cea mai abruptă redresare în 2021 a aparținut bunurilor de lux personale, mobilierului și a articolelor de uz casnic, acum marginal peste nivelurile din 2019. Zona de experiențe nu este prea departe, dar ar trebui să fie ultima care să atingă vârful din 2019. Raportul prevede că acest lucru se va întâmpla în 2024, dar depinde în mare măsură de reluarea turismului internațional și a călătoriilor de afaceri.

Vânzările de mașini de lux, cea mai mare parte a pieței globale a luxului, au depășit recordul din 2019, ajungând la 551 de miliarde de euro, cu o creștere de până la 9 procente, mai mult decât în 2020 la cursurile de schimb actuale și cu 1% mai mult decât în 2019. Performanța superioară din Asia a ajutat vânzările să reziste la perturbările lanțurilor de aprovizionare. 

Deși nu toate segmentele și-au revenit în același ritm, raportul prognozează o creștere sănătoasă pentru piața bunurilor de lux personale pe termen mediu. Se așteaptă ca redresarea vânzărilor să continue în următorii patru ani, iar piața bunurilor de lux personale să revină la rate de creștere anuală între 6% și 8% până în 2025. 

Conflictul ucrainean și sancțiunile legate de acesta au avut un impact marginal asupra industriei de lux. Companiile și-au închis magazinele din Rusia. De exemplu, se estimează că cetățenii ruși reprezintă mai puțin de 1,5% din vânzările LVMH SE – proprietar al mărcilor Louis Vuitton și Dior, potrivit Morgan Stanley. Mai dăunătoare pentru industrie par a fi restricțiile legate de Covid din China. Compania a declarat că, în prezent, observă un impact negativ asupra cererii de produse de lux din cauza restricțiilor, dar este încrezătoare în ceea ce privește cererea pe termen mediu și lung în China, odată ce situația va reveni la normal. Kering, proprietarul unor mărci de lux precum Gucci, a înregistrat o scădere a vânzărilor din cauza acelorași probleme cu China.  

Investitorii privesc industria luxului ca pe un posibil activ de protecție împotriva riscurilor produse de inflație. Mărcile de lux înregistrează vânzări puternice, cu previziuni bune și posibilitatea de a transfera aceste creșteri de costuri către cumpărătorii bogați, care sunt mai puțin sensibili la creșterile de prețuri. eToro a lansat un portofoliu LuxuryBrands orientat către industria de lux, care include companii precum LVMH, Hermes, grupul Richemont, care deține Cartier și producătorul de ceasuri IWC, dar și Ferrari, BMW, Mercedes și companii din segmentele de experiențe de lux. 

Radu Puiu, XTB: Cum va schimba inflația calitatea vieții zilnice în România? – Comparație cu Zona Euro, SUA, Germania și Marea Britanie

Economistul
-
0

 

  • Deși produsele volatile au stat la baza inflației în trecut, creșterea prețurilor este resimțită acum la nivelul unei game extinse de bunuri și servicii, iar combaterea ei este tot mai dificilă, arată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
  • Banca centrală a SUA poate reduce inflația fără a provoca o recesiune? John Williams, președintele Fed din New York, a declarat că provocarea de a ajunge la „un soft landing” (aterizare lină) a economiei va fi dificilă, dar „nu imposibilă”.
  • În România, rata inflației a crescut cu 3,7% față de luna martie și cu 13,76% față de luna aprilie a anului trecut.
  • Gazele s-au scumpit cu 85% iar combustibilii cu aproape 36%, în țara noastră. Nici prognozele BNR nu sunt prea optimiste.
  • Banca Angliei a majorat rata cheie a dobânzii săptămâna trecută cu 0,25%, până la maximul ultimilor 13 ani de 1%.
  • Inflația din Germania a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani în aprilie.
  • În aprilie 2022, bunurile și serviciile din Germania costau în medie cu 7,4% mai mult decât cu un an în urmă.
  • În Zona Euro, o creștere a economisirii pe fondul precauției, cel puțin în teorie, poate duce la temperarea prețurilor, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB România.

Inflația a tins, până recent, să fie o noțiune destul de abstractă. 

Deși era, uneori, prezentă în articole din media sau prin jurnale de știri, era destul de dificil de înțeles cum afectează viața cotidiană. 

Această tendință s-a schimbat, iar în ultimele luni termenul inflație și-a făcut tot mai des apariția în relatările din media. 

În același timp, inflația a început să devină „palpabilă” pe măsură ce creșterea prețurilor devenea tot mai sesizabilă de la o lună la alta. 

Ce urmează pentru prețuri? Aceasta este întrebarea la care încercăm să găsim un răspuns.

Presiunile inflaționiste se resimt pe plan global, ca urmare a faptului că factorii care au dus la creșterea prețurilor au efecte pe plan extins. 

În primul rând, pandemia a dus la scăderea producției și la perturbarea fluxurilor comerciale. 

În al doilea rând criza energetică a fost accentuată de izbucnirea conflictului din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei. 

În acest context, dinamica inflaționistă nu este surprinzătoare. 

Creșterea prețurilor de consum din SUA a rămas la maximul ultimelor patru decenii în aprilie, în pofida marcării primei moderări a ritmului anual din ultimele opt luni. 

Indicele prețurilor de consum a crescut cu un ritm anual de 8,3% luna trecută, marcând o reducere de la nivelul din martie de 8,5%, dar situându-se ușor peste așteptările economiștilor de 8,1%.

Prețurile au crescut cu încă 0,3% față de luna precedentă, un ritm mai lent față de creșterea de 1,2% înregistrată în martie. Avansul a fost alimentat de creșterea costurilor energiei și a alimentelor ca urmare a războiului din Ucraina.

Cu toate acestea, eliminând produsele volatile precum alimentele și energia, creșterea lunară a indicatorului core IPC (indicele prețurilor de consum) a crescut într-un ritm mai rapid decât luna precedentă: 0,6% comparativ cu 0,3% în martie. 

În termeni anuali, a însemnat o creștere de 6,2%. 

Această tendință sugerează că deși produsele volatile au stat la baza inflației în trecut, în momentul de față creșterea prețurilor este resimțită la nivelul unei game extinse de bunuri și servicii, motiv pentru care combaterea ei este tot mai dificilă.  

Președintele american, Joe Biden, a subliniat în cadrul unui discurs că lupta împotriva inflației este „cea mai mare provocare economică” a administrației sale, în timp ce și-a exprimat sprijinul pentru eforturile Fed de a ține sub control inflația.

Întrebarea cheie pentru investitori este dacă banca centrală a SUA poate reduce inflația fără a provoca o recesiune. 

John Williams, președintele Fed din New York, a declarat săptămâna aceasta că provocarea de a ajunge la „un soft landing” (aterizare lină) a economiei va fi dificilă, dar „nu imposibilă”.

Războiul din Ucraina a pus presiune asupra prețurilor la energie și alimente. În același timp, restricțiile referitoare la pandemie din China amenință să agraveze problemele lanțurilor de aprovizionare care au fost prezente în ultimul an. 

În acest sens, este incert cât de mult poate încetini ritmul inflației până când aceste probleme nu vor fi rezolvate.

Datele despre inflație publicate miercuri au arătat că indicele prețurilor de producție (IPP) din China  a crescut, în aprilie, cu 8% în termeni anuali, mai mult decât așteptările prezentate de Reuters privind un avans de 7,7%.

De asemenea, inflația la nivelul consumatorului a crescut mai mult decât se aștepta. 

Indicele prețurilor de consum a urcat cu 2,1% față de anul trecut, depășind prognozele analiștilor Reuters privind o creștere de 1,8%.

China se va confrunta cu o mulțime de probleme economice, inclusiv cele referitoare la lanțul de aprovizionare și factorii de inflație.

În România, rata inflației a crescut cu 3,7% față de luna martie și cu 13,76% față de luna aprilie a anului trecut. 

Materiile prime energetice s-au aflat din nou în centrul atenției, conform datelor Institutului Național de Statistică, gazele s-au scumpit cu 85%, iar combustibilii cu aproape 36%.

Nici prognozele BNR nu sunt prea optimiste. Banca estimează o inflaţie de 11,2% la finalul T2 din 2022, de 10,2% la finalul T3 din acest an şi de 9,6% la sfârşitul T4 din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Astfel, Banca Națională a României a majorat dobânda cheie de la 3% la 3,75% pentru a limita inflația. Creșterea cu 0,75% este cea mai mare din februarie 2008, când rata cheie a fost majorată cu 1%.

Decizia de marți este a șasea majorare a ratei anunțată de banca centrală din octombrie 2021, când rata de dobândă era de doar 1,25%.

Această decizie vine pe fondul faptului că rata inflației a depășit 10% în martie, pentru prima dată din 2004. Pe fondul cifrelor ridicate ale inflației, analiștii au prezis o creștere și mai îndrăzneață a ratei la ședința consiliului de administrație a băncii centrale de marți.

Problemele există și în Marea Britanie, unde Banca Angliei a majorat rata cheie a dobânzii săptămâna trecută cu 0,25%, până la maximul ultimilor 13 ani de 1%. 

Această decizie vizează combaterea inflației, în ciuda avertismentului că există riscuri tot mai mari de recesiune cauzate de criza referitoare la costul vieții.

Banca a susținut că inflația ar putea depăși 10% în acest an, dar este probabil să revină către ținta de 2% în termen de trei ani, pe măsură ce șocurile economice cauzate de pandemie și războiul din Ucraina se estompează treptat.

Pe lângă problemele globale, economia britanică s-a confruntat și cu riscuri specifice. 

Lipsa de muncitori și lipsa investițiilor în afaceri au fost accentuate de ieșirea din UE, într-o perioadă în care o discrepanță între cererea și oferta de pe piața muncii îi forța pe angajatori să majoreze salariile.

Inflația din Germania a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani în aprilie, deoarece războiul din Ucraina a propulsat și mai mult prețurile la energie și, în special, la alimente. 

Potrivit unui anunț al Oficiului Federal de Statistică (Destatis), în aprilie 2022, bunurile și serviciile din Germania costau în medie cu 7,4% mai mult decât cu un an în urmă. 

Aceasta este cea mai mare rată înregistrată din toamna anului 1981, când prețurile petrolului au crescut puternic ca urmare a Primului Război din Golf.

Prognozele actuale sugerează că noi creșteri ale prețurilor urmează să vină. 

Potrivit unui sondaj al Institutului Ifo, o majoritate substanțială a companiilor locale și internaționale din Germania intenționează să-și majoreze prețurile în următoarele trei luni. 

Prin urmare, se acordă o probabilitate scăzută scenariului în care rata inflației va scădea sub 7% în următoarele luni.

Astfel, Războiul din Ucraina continuă să fie principalul motor al creșterii rapide a prețurilor, costul energiei și al materiilor prime apreciindu-se foarte puternic. 

Această tendință este vizibilă în special în Europa, unde nivelul de dependență energetică de Rusia este ridicat, dar și pe plan global, în SUA benzina atingând un nou preț record. 

Creșterea prețurilor la combustibil tinde să alimenteze și prețurile altor bunuri și servicii ca urmare a creșterii costurilor adiacente producției. 

Este greu de previzionat când ritmul de creștere a prețurilor va reveni către nivelul țintă vizat de majoritatea băncilor centrale de 2%, dar continuarea procesului de înăsprire a condițiilor monetare pare a fi o certitudine. 

Faptul că inflația pare a fi „mai încăpățânată” de cât se credea ar putea reprezenta o problemă care să îi forțeze pe decidenții politici să recurgă la o abordare mai fermă decât se anticipa.  

Situația cu inflația este dificil de gestionat. Creșterea prețurilor este inechitabilă, afectându-i mai mult pe cei cu venituri reduse. 

Acest lucru este o urmare a faptului că deja o mare parte din venituri se duce către bunurile și serviciile de bază, iar spațiul disponibil de manevră este mult mai restrâns. 

Situația de față a devenit o problemă politică majoră pentru președintele Biden, a cărui susținere a scăzut din cauza preocupărilor legate de modul de gestionare a economiei.

Dacă Fed continuă să ajusteze rapid politica în acest an, încercând să recupereze din urmă, factorii de decizie riscă să „pună frână” unei economii în viteză. 

Astfel de opriri bruște pot dăuna, ducând la creșterea șomajului și, eventual, pot duce la o recesiune. 

Oficialii preferă de obicei să aplice frânele politice treptat, crescând șansele ca economia să încetinească fără durere.

În Zona Euro, oficialii băncii centrale susțin că au existat rezultate care indică faptul că încrederea consumatorilor a scăzut destul de mult. 

Acest lucru ar putea fi asociat cu o creștere a economisirii pe fondul precauției, ceea ce ar putea însemna că nivelul de consum nu va fi atât de puternic pe cât se estima anterior, fapt care, cel puțin în teorie, poate duce la temperarea prețurilor în urma scăderii cererii.

Traficul la metrou s-a dublat în luna martie după ridicarea restricțiilor impuse de pandemie, angajații revin treptat la birou

Economistul
-
0
Traficul la metrou s-a dublat în luna martie după ridicarea restricțiilor impuse de pandemie, angajații revin treptat la birou

Numărul călătorilor cu metroul a crescut în primele trei luni ale anului cu 53% față de perioada similară a anului trecut, luna martie consemnând un record al ultimilor doi ani odată cu ridicarea restricțiilor impuse pe fondul pandemiei, fapt care indică și reluarea treptată a activității în clădirile de birouri din București, potrivit unei analize a companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox pe baza datelor furnizate de Metrorex.

Creșterea numărului de călători a început din luna februarie, când erau încă în vigoare restricțiile, fiind înregistrat un trafic de peste 9 milioane de persoane, față de aproximativ 5,4 milioane de persoane în ianuarie 2022 și 5,7 milioane de călători în februarie 2021. Numărul călătorilor cu metroul a fost în medie de 6 milioane/lună începând cu martie 2020, când a fost instituită starea de urgență, iar cei mai mulți angajați din clădirile de birouri au început să lucreze de acasă, față de o medie de peste 14 milioane înainte de pandemie.

În luna martie, în care au fost eliminate complet restricțiile COVID-19, traficul de călători cu metroul a continuat să crească, ajungând la peste 12 milioane de persoane, dublu față de aceeași lună a anului trecut.

Astfel, în primele trei luni ale anului, aproape 26,5 milioane de persoane au utilizat metroul, față de 17,3 milioane în trimestrul 1 din 2021, ceea ce reprezintă o medie de 227.800 de călători/zi vs 192.300 de călători/zi.

Pe magistralele 1 şi 3 cumulat a fost consemnată o creştere de 95% a traficului în martie 2022 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar pentru magistrala 2 (Berceni-Pipera), creşterea este de peste 91%.  Cele trei magistrale fac legatura cu principalele hub-uri de birouri din București, respectiv Floreasca-Barbu Văcărescu, Piața Victoriei, zona Politehnica-Grozavești, care găzduiesc împreună peste 150.000 de oameni (jumătate din totalul angajaților din clădirile de birouri moderne din București), creșterea traficului fiind o consecință și a reîntoarcerii treptate a acestora la birou.

Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency Cushman & Wakefield Echinox: „Este evidentă creșterea activității din clădirile de birouri de la începutul anului, iar din discuțiile pe care le avem atât cu chiriașii, cât și cu proprietarii, angajații se vor întoarce într-un procent din ce în ce mai mare în birouri, chiar dacă în sistem hybrid. Acest lucru este dovedit și prin evoluția traficului de la metrou, mijloc de transport foarte utilizat de angajații din clădirile de birouri. Există în continuare un număr mare de angajați care preferă să lucreze de acasă, însă credem că până la sfărșitul anului ponderea celor care vin la birou se va majora semnificativ și estimăm un grad efectiv de ocupare al clădirilor de birouri de 60% față de 20% la sfârșitul anului trecut.”

Piața de birouri din București a continuat să crească din punct de vedere a cererii de spații noi, astfel că suprafața tranzacționată în primul trimestru a crescut cu 69% comparativ cu aceeași perioadă din 2021 și cu 54% față de primele trei luni din 2020, cumulând 80.800 metri pătrați. 

De remarcat evoluția cererii nete (excluzând contractele de reînnoire), care a avut o cotă consistentă de piață, respectiv 72%, semnificativ mai mare decât media ultimilor doi ani, de 56%. 

Companiile din domeniul IT&C au fost cei mai activi jucători, contractând 47% din suprafața închiriată în primul trimestru, în timp ce proiectele din zona de Centru au atras cea mai mare parte din tranzacții cu 30%. Evoluția din primul trimestru arată un potential clar că piața ar putea depăși în acest an un volum de tranzacționare de 300.000 metri pătrați pentru prima dată după 2019.

În ceea ce privește activitatea de construcție, în primul trimestru au fost livrate trei proiecte de birouri în București, constând în extensia Sema Parc cu clădirile London și Oslo (31.000 metri pătrați închiriabili), prima fază a @Expo (21.000 metri pătrați) și Tandem (21.000 metri pătrați), oferta nouă totală fiind astfel de 73.000 metri pătrați. 

Stocul de spații moderne de birouri era de 3,27 milioane de metri pătrați la finalul lunii martie, iar rata de neocupare a crescut ușor la 15,3% de la 13,5% la finalul lunii martie 2021.

Creșterea ratei de neocupare este explicată în mare parte de diferența mare între spațiile disponibile din clădirile de clasa A (12,9%) și cele de clasa B (23,6%).

În prezent sunt în construcție proiecte totalizând aproape 160.000 metri pătrați, suprafață limitată mai ales de problemele birocratice de la nivelul Bucureștiului, foarte puține investiții primind autorizație de construire în ultimele 12 luni.

One Cotroceni Park II, U-Center II, AFI Tech Park II sau Equilibrium II sunt printre proiectele a căror livrare este preconizată până la finalul anului 2023.

Sursa: Metrorex

Energia României în Noua Economie

Economistul
-
0
Energia României în Noua Economie

Anul 2022 este anul marilor încercări apărute în piața energiei la nivel global și la nivel autohton. În plus, invadarea Ucrainei de către Rusia a adus noi provocări și noi constrângeri în sectorul energetic mondial. Uniunea Europeană impune sancțiuni și restricții companiilor rusești și solicită statelor membre să regândească – la unison cu Uniunea – modul de reorientare a direcțiilor de dezvoltare a pieței energiei europene. În acest context, România dispune de un atu național. Valorificarea superioară a resurselor naturale ale României trebuie să fie acum o șansă reală pentru ca economia națională să poată depăși o perioadă extrem de critică.

România Durabilă și EM360 Group organizează evenimentul online „Energia României în Noua Economie”, o discuție interactivă unde subiectele sunt atent dezbătute, sunt generate idei constructive și unde răspundem întrebărilor primite în timp real de la participanți și de la jurnaliști.

Data & oră: joi, 19 mai 2022, orele 11.00 – 12.30

Având cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală și de Est și ocupând locul al treilea în Uniunea Europeană, România are un potențial important în dezvoltarea economiei naționale și pe baza producției sale de gaze naturale. Zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră pot constitui o resursă strategică care să contribuie eficient la relansarea economiei românești. 

Profitând de potențialul din subsolul Mării Negre și din resursele onshore de mare adâncime, România poate atinge un nivel suficient de ridicat al producției interne pentru a reuși să-și satisfacă nevoia de securitate energetică. 

Investițiile în producția de gaze naturale au un impact puternic în ansamblul economiei României, prin locurile de muncă susținute, prin contribuțiile la bugetul de stat, prin crearea de oportunități de afaceri pentru alte industrii și servicii. Importanța politicilor publice coerente și adoptarea unui cadru legislativ și de reglementare stabil și predictibil rămân în continu­are decisive pentru dezvoltarea nu numai a sectorului energetic, dar și a economiei în ansamblul ei.

Tematica evenimentului va aborda subiecte precum:

  • Piața energiei: în ce lume vom trăi?
  • Impactul războiului din Ucraina: Noua economie europeană și reorientarea strategică a sectorului energetic
  • Prioritățile strategice pentru lansarea proiectelor de la Marea Neagră. Importanța strategică a Mării Negre pentru dezvoltarea României;
  • Reglementarea strategică în favoarea proiectelor de investiții.
  • Contextul geopolitic si remodelarea GreenDeal

Au fost invitați să se alăture discuțiilor:

  • Virgil Popescu – Ministrul Energiei 
  • Siegfried Mureșan – Raportor al Parlamentului European privind finanțarea Green Deal
  • Sandor Bende – Președinte, Comisia pentru industrii și servicii, Camera Deputaților
  • Lorant Antal – Președinte, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Senatul României
  • Razvan Nicolescu – Expert în Energie
  • Alina Popa – Membru al Consiliului Director, OMV-Petrom 
  • Aristotel Jude – CEO Romgaz
  • Vasile Iuga – Expert Senior Energie
  • Alexandru Maximescu – Vicepreședinte Regulatory & Corporate Public Affairs, OMV Petrom
  • Gen. Rez. Adriean PARLOG – expert geo-politica si business intelligence, fost director adj Contrainformații militare
  • Cristian Diaconescu – Fost Ministru de Externe
  • Iulian Fota –  Expert în Securitate Națională, New Strategy Center
  • Dumitru Chisăliță – Președinte, Asociația Energia Inteligentă

Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri.

Retailul alimentar din România ar putea depăși 142 miliarde de lei în 2021

Economistul
-
0
Retailul alimentar din România ar putea depăși 142 miliarde de lei în 2021

Cifra de afaceri a retailului alimentar a crescut cu aproape 10% față de 2019 și a fost cu 97% peste rezultatul din 2011, atingând nivelul estimat în analiza de anul trecut dedicată acestei piețe, de aproape 130 de miliarde de lei în 2020. Pentru 2021 analiștii KeysFin estimează depășirea pragului de 142 de miliarde de lei pe fondul avansului consumului, dar și a accentuării presiunilor inflaționiste.

Industria de retail alimentar a avut per total o forță de muncă de până la 225 mii de angajați în 2020, dintre care cei mai mulți lucrau pentru PROFI ROM FOOD SRL (companie deținută integral de MEP RETAIL LUXCO SARL din Luxemburg), respectiv aproape 18 mii de persoane (după un avans anual de 10% în 2020).

Numărul de companii a înregistrat o creștere cu 1% față de 2019, însă tendința de consolidare a pieței este evidentă, numărul companiilor care și-au raportat rezultatele financiare fiind cu 19 % sub cel din 2011, ajungând la 53,6 mii de companii în 2020.

LIDL DETRONEAZĂ KAUFLAND ÎN ANUL PANDEMIEI

LIDL DISCOUNT SRL, companie controlată direct de WE INTERNATIONAL GMBH, a devenit liderul pieței de retail alimentar după cel mai mare avans anual, nominal și procentual din top 10 (de 3,1 miliarde de lei, respectiv 32%), la 12,9 miliarde de lei în 2020.

Fostul lider, KAUFLAND ROMANIA SCS a coborât pe poziția a doua după o creștere anuală de 960 de milioane de lei, respectiv 8%, cu o cifră de afaceri de 12,8 miliarde de lei în 2020. Compania, controlată direct de KAUFLAND INTERNATIONAL ERSTE GMBH a rămas însă cel mai profitabil jucător din piață, cu un profit net de 970 milioane de lei, respectiv 19,7% din total.

Pe locul al treilea după cifra de afaceri a fost CARREFOUR ROMÂNIA SRL cu 9 miliarde de lei respectiv 7% din total, urmat de PROFI ROM FOOD SRL (cu 6,8% din total) și MEGA IMAGE SRL care și-a păstrat cota de piață de 5,6% din total în 2020.

Cele mai mari 10 companii din retailul alimentar au avut o cifră de afaceri cumulată de 73 de miliarde de lei, generând peste 56 % din cifra de afaceri totală a pieței în 2020.


Continue

CEO Survey 2022: Ponderea directorilor generali din România care se așteaptă la o încetinire a creșterii economice s-a dublat, de la izbucnirea războiului în Ucraina

Economistul
-
0
CEO Survey 2022: Ponderea directorilor generali din România care se așteaptă la o încetinire a creșterii economice s-a dublat, de la izbucnirea războiului în Ucraina

Optimismul directorilor generali din România privind evoluția economiei românești s-a redus după izbucnirea războiului din Ucraina, potrivit ediției revizuite în aprilie a sondajului CEO Survey 2022, realizat de PwC România. Astfel, procentul celor care mizează pe o accelerare a creșterii PIB național scade la 34%, de la 59% la ediția din ianuarie a raportului, în timp ce ponderea respondenților care se așteaptă la o încetinire a creșterii economice se dublează, de la 26% la 54%.

„De când explorăm opiniile directorilor generali din România în cadrul CEO survey, au fost multe șocuri, însă modul în care au apărut și s-au juxtapus în ultimii doi ani – de la criza sanitară, la criza energetică, la inflația accelerată și război, cu toate efectele lor – nu se poate compara cu nicio perioadă anterioară. Deși porneam în 2022 sub auspicii favorabile și cu mare încredere, după ce economia României recuperase căderea brutală din 2020, izbucnirea războiului din Ucraina a temperat așteptările executivilor din România și din întreaga lume”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC Romania.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit recent estimările la +2,2% pentru economia României (față de 4,8% anterior) și o inflație medie anuală de 9,3%, care în 2023 ar urma să scadă până la 4%. Ritmul de creștere anunțat de FMI este mai mare decât cel al Băncii Mondiale, care se așteaptă la un avans al PIB național de doar 1,9%.

Războiul din Ucraina și-a pus amprenta și asupra încrederii directorilor generali din România în ceea ce privește capacitatea propriilor companii de a-și spori veniturile în următoarele 12 luni. Astfel, doar 20% dintre respondenți se declară extrem sau foarte încrezători în posibilitatea de majorare a cifrei de afaceri (procent în scădere de la 54% în ianuarie 2022), în timp ce alți 49% dintre aceștia sunt oarecum încrezători în perspectiva unui an mai bun.

Așa cum era de așteptat, războiul din Ucraina a reașezat lista preocupărilor și a influențat percepția directorilor executivi. Volatilitatea macroeconomică rămâne cea mai mare amenințare în opinia liderilor de afaceri din România, 54% dintre directorii generali din țara noastră declarându-se extrem sau foarte preocupați de acest risc (în ușoară creștere, de la 51% în ianuarie). Pe locul secund, urcă însă conflictele geopolitice (incluzând disputele legate de resurse și comerț, terorism, violență interstatală), ponderea respondenților care afirmă că sunt extrem sau foarte îngrijorați de acest pericol s-a dublat, ajungând la 43%. 

Securitatea cibernetică rămâne pe poziția a treia, menționată de 31% dintre directorii de companii (în scădere de la 43% în ianuarie). Pe de altă parte, amenințarea pandemică scade din intensitate, doar 17% dintre liderii de organizații din România spunând că sunt extrem sau foarte preocupați de aceasta (în scădere de la 49% în ianuarie), în timp ce alți 40% manifestă o oarecare îngrijorare în privința acestui pericol.

În ceea ce privește oportunitățile de extindere, directorii generali din România văd oportunități atât pe piețele din apropiere, cât și pe cele îndepărtate. Astfel, comparativ cu anul trecut, importanța Statelor Unite (locul doi) și a Chinei (locul trei) a crescut pentru companiile din România, concomitent cu cea a unor piețe din Europa, nou intrate în top: Italia, Austria și Moldova. Germania se află primul loc în topul piețelor cu oportunități de creștere.

„Ce credem că au învățat liderii de afaceri în acești ani? Că există dependențe critice cărora trebuie să le găsească răspunsuri rapide, cum sunt: dependența energetică de Rusia, dependența lanțului de aprovizionare de China, dependența de semiconductori de Taiwan. Posibil ca soluțiile pentru aceste dependențe să producă mai mult protecționism și mai puțină globalizare. Mai mult, pe lângă acești factori care au influențat masiv mediul economic și social, liderii de afaceri au avut de gestionat și transformări legate de forța de muncă, tehnologie, mediu și sustenabilitate – domenii în care presiunea schimbării s-a intensificat în ultimii ani și a impus uneori luarea unor decizii disruptive. Companiile din România – evident nu din toate sectoarele, ci în general – au reacționat și au acționat surprinzător de bine în acești ultimi doi ani, arătând că sunt reziliente și mature”, a mai spus Dinu Bumbăcea.

În ceea ce privește politicile ESG, 27% dintre directorii executivi din România și-au luat angajamentul de a reduce emisiile de CO2, un procent similar cu cel înregistrat în Europa Centrală și de Est (CEE) și la nivel mondial. Deși interesul pentru ESG este în creștere, strategiile de afaceri pe termen lung continuă să fie determinate de indicatorii non-financiari privind performanța de zi cu zi a afacerilor, cum ar fi satisfacția clienților, implicarea angajaților sau digitalizarea. Astfel, 30% dintre directorii generali din România spun că organizațiile lor lucrează la strategii de reducere a emisiilor de CO2, dar 40% nu au un astfel de angajament. 

De un deceniu, PwC CEO Survey explorează percepțiile directorilor generali din România privind evoluția economiei, precum și perspectivele, provocările și oportunitățile de dezvoltare ale organizațiilor pe care le conduc. În 2022, aproape 150 de executivi au răspuns chestionarului.  Întregul raport CEO Survey România 2022 poate fi consultat aici.

Analiză sectorială EY România: Randamentele așteptate de investitori au înregistrat o tendință de creștere accelerată în prima parte a anului 2022

Economistul
-
0
Analiză sectorială EY România: Randamentele așteptate de investitori au înregistrat o tendință de creștere accelerată în prima parte a anului 2022

 

La nivelul industriilor analizate s-au remarcat valori maxime ale costului capitalului la finalul primului trimestru al anului 2022

Costul capitalului a continuat o tendință crescătoare în primul trimestru al anului curent, conturată încă din a doua parte a anului 2021, conform analizei sectoriale EY România.

Începutul anului 2022 a fost caracterizat de perspective îngrijorătoare la nivel global, determinate de contextul geopolitic și dezechilibrele provocate de pandemie, încă resimțite pe piață. Aceste aspecte s-au tradus în creșteri semnificative de prețuri ale bunurilor de consum, revizuirea și temperarea previziunilor de creștere economică, precum și în conturarea unei baze de creștere a ratelor dobânzilor de politică monetară. 

Conflictul dintre Rusia și Ucraina a încetinit progresele înregistrate anterior privind normalizarea lanțului de aprovizionare. Contextul actual este caracterizat de incertitudine, evoluția conflictului dintre cele două țări fiind un factor de influență semnificativ, atât prin impactul sancțiunilor actuale, precum și al anticipării unor posibile măsuri suplimentare. 

Sancțiunile impuse Rusiei afectează comerțul internațional și intermedierea financiară. Impactul este și va fi resimțit prin trei canale principale. În primul rând, dinamica accelerată a prețurilor privind mărfurile precum alimentele și energia vor împinge și mai mult inflația, erodând, la rândul său, valoarea veniturilor. În al doilea rând, economiile vecine, în special, se vor confrunta cu perturbarea activității comerciale, a lanțurilor de aprovizionare, precum și cu o creștere istorică a fluxurilor de refugiați. În cele din urmă, încrederea redusă a investitorilor va afecta prețurile activelor, va determina înăsprirea condițiilor financiare și va stimula potențiale ieșiri de capital de pe piețele emergente.

Investițiile sunt în continuare susținute prin pachete de instrumente de finanțare nerambursabilă promovate atât de Uniunea Europeană, cât și prin scheme de ajutor de stat la nivel național. De exemplu, finanțarea oferită prin Mecanismul de redresare și reziliență va sprijini implementarea unor reforme și investiții cruciale în domenii cheie (cum ar fi energie verde, infrastructură, sănătate, administrație publică), propuse pentru a combate efectele pe termen lung ale pandemiei de COVID-19. Suplimentar, pentru a atenua impactul economic generat de conflictul Rusia-Ucraina, Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar de criză, pentru a permite statelor membre să folosească flexibilitatea prevăzută de normele de ajutoare de stat pentru a sprijini economia, îndeosebi companiile și sectoarele puternic afectate. Ajutorul poate fi acordat sub formă de subvenții directe, avantaje fiscale și de plată sau alte forme de sprijin, cum ar fi avansuri rambursabile, garanții sau împrumuturi.

„Contextul geopolitic și macroeconomic a determinat continuarea tendinței de creștere a randamentelor așteptate de investitori, conturată încă din a doua parte a anului 2021. Prima parte a anului 2022 a fost marcată de o accelerare a presiunilor inflaționiste și funcționarea cu sincope a lanțurilor de producție și aprovizionare, în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina. Deloc surprinzător, cea mai ridicată volatilitate a costului capitalului pe parcursul primului trimestru al anului se remarcă în sectorul materiilor prime, fiind urmată de sectorul serviciilor financiare ”, declară Ileana Guțu (foto), Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România.

La finalul primului trimestru al anului 2022, sectoarele ale căror randamente au înregistrat cele mai scăzute valori sunt telecomunicațiile și tehnologia informației, în timp ce sectorul serviciilor financiare și al materiilor prime se află la limita superioară.

Analiza se bazează pe datele financiare disponibile la sfârșitului primului trimestru (T1) al anului 2022, publicate de companiile listate din principalele 10 sectoare din România: bunuri de consum și de larg consum, energie, servicii financiare, servicii medicale, produse industriale, tehnologia informației, materii prime, proprietăți imobiliare și servicii de telecomunicații.    

Multiplicatorii financiari au variat diferit în funcție de industrie, însă poate fi observată o tendință de scădere la nivelul acestora, conturată încă de la finalul anului precedent

Sectoarele ale căror multiplicatori financiari au înregistrat creșteri în prima parte a anului 2022 sunt serviciile financiare, precum și sectorul bunurilor de larg consum, care înregistrează valori maxime de 22,1x pentru multiplicatorul profitului net și respectiv 11,3x pentru multiplicatorul EBITDA. Cel mai redus nivel este înregistrat de companiile din sectorul de tehnologie a informației, cu un nivel minim al multiplicatorului EBITDA de 4x.

În România, în anul 2021, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 5,6%. Ultimul trimestru al anului trecut a fost primul marcat de încetinirea activității economice cu 0,5% față de perioada similară a anului anterior, în contextul creșterii prețurilor la energie și carburanți, care au pus presiune pe capacitatea de producție a companiilor. Estimările privind evoluția economiei în primul trimestru al anului curent sunt de creștere, efectele contextului geopolitic și macroeconomic urmând a fi observate din cel de-al doilea trimestru.

„Lipsa predictibilității care domină piața și mediul investițional, precum și imposibilitatea fundamentării unor date de piață pot determina companiile să își redefinească planurile de investiții. Nu doar companiile cu operațiuni (sau active) în Rusia sau Ucraina, sau cele care tranzacționează cu aceste țări au fost afectate semnificativ. Companiile europene au resimțit impactul de asemenea – de ex. sectorul auto, producția de alimente, agricultură și transporturi. Asistăm la o fluctuație a multiplicatorilor în acele sectoare dependente de resursele și fluxurile economiilor implicate direct sau indirect în conflictul geopolitic”, declară Ileana Guţu.

Instrumentul de analiză sectorială este dezvoltat de Echipa de evaluare, analiză economică și modelare financiară (Valuation, Modelling and Economics – VME) din cadrul departamentului de Strategie şi Tranzacții al EY România, iar analiza sectorială poate fi accesată în secțiunea site-ului EY “Valuation Insights”/”Perspective de Evaluare”, baza de date fiind actualizată trimestrial. 

Tehnologia în sprijinul finanțărilor IMM

Economistul
-
0
Tehnologia în sprijinul finanțărilor IMM

Interviu cu Bogdan Patriniche, CEO Invoice Cash Group

ECONOMISTUL: Care este motivația din spatele afacerii și care este misiunea voastră?

Bogdan Patriniche: Afacerea noastră constă de fapt în două tipuri de activități separate, dar între care există conexiuni. Prima afacere este InvoiceCash, care reprezintă o soluție de finanțare online fără regres (factoring). Aceasta a fost înființată în 2018 și este reglementată de BNR din 2019. Am dorit să aducem pe piață românească o modalitate nouă, simplă și rapidă de finanțare care să se adreseze în general firmelor mici și mijlocii care au potențial de creștere dar care sunt constrânse în accesul lor la finanțare care este orientat către împrumuturi cu colateral.

Noi rezolvăm această lipsă de lichiditate cu ajutorul tehnologiei. Platforma de factoring InvoiceCash oferă acces digital la finanțare 24/7, 365 zile. Avem un pool de clienți fideli, care apreciază modul de finanțare congruent cu piața locală, servicii online și lipsa oricărui colateral sau ipotecă, precum și un serviciu extrem de facil față de client. Datorită acestor servicii și a procesului simplu, dar riguros care ne permite să identificăm rapid clienții de încredere, am atras finanțare nu numai din România, dar și din Marea Britanie, Franța si Luxemburg. Mai multe despre produs găsiți pe site-ul nostru, invoicecash.com sau pe canalul de Youtube „Invoice Cash Hey”.

Cealaltă afacere este reprezentată de CreditSky, care se ocupă cu Data Analytics, Predictive Machine Learning și Credit Scoring. A fost înființată în 2018 cu acționariat privat și oferă un serviciu unic în piața locală în ceea ce privește utilizarea AI pentru operațiuni de marketing, originare, management de portofoliu și credit risk. Despre acest produs aflați mai multe pe www.creditsky.com.

Capacitatea de calcul a scorului de credit al oricărei societăți românești este folosit de către InvoiceCash în evaluarea clienților potențiali. În plus, datorită algoritmului nostru de analiză de date (Elcano), care este complex și cu un grad foarte mare de acuratețe, suntem în măsură să oferim o gamă de soluții articulate specifică pentru fiecare client care îi permite să folosească date financiare pentru extragerea de informații complexe și să le analizeze mai subtil și creativ în sprijinul procesului lor de decizii și finanțare.

Bogdan Patriniche la Wolves Summit 2021

Cum a început proiectul CreditSky?

Proiectul CreditSky a apărut ca pilon de susținere al proiectului InvoiceCash. Ne doream o selecție cât mai acurată a potențialilor noștri clienți. Suntem reglementați de banca centrală a României. Autoritatea de reglementare ne cere să avem capacitatea internă de evaluare a creditului, așa că trebuie să ne dezvoltăm propriile abilități interne de gestionare a riscurilor. Pornind de la acest model construit in-house și perfecționat în mod continuu, am realizat potențialul enorm pe care îl folosim și cele mai multe metode și algoritmi de Machine Learning combinate cu seturile de date existente pe piața din România și nu numai.

Cine poate utiliza platforma CreditSky?

Platforma poate fi utilizata de oricine își creează un cont. Scopul produsului este să:

  • Ofere acces fără fricțiuni la analize de date pentru toate companiile;
  • Ajute modul în care companiile iau decizii folosind date imparțiale, cantitative și consecvente;
  • Ajute băncile să gestioneze portofoliile și să împrumute în format digital;

Folosind Big Data și Machine Learning, acest serviciu unic în România ajută clienții să înțeleagă bonitatea financiară a contrapărților lor, să prezică valorile implicite, să identifice ținte de fuziuni și achiziții, să găsească noi clienți sau să sfătuiască factorii de decizie să evite anumite piețe sau zone geografice. Datorită procesului său extrem de precis, putem ajuta factorii de decizie cu informații acționabile.

În ce situații poate fi folosit produsul?

Exemplu de situații în care produsul nostru poate fi folosit:

Ipotetic vorbind, să zicem că vrei să-ți deschizi un cabinet medical, motorul CreditSky te poate ajuta să afli care sunt competitorii tăi, care sunt cei mai buni furnizori și cei mai buni clienți B2B. Astfel, informațiile primite te pot îndruma către locația cu cei mai mulți pacienți și puține cabinete medicale, unde piața este stabilă și cu o rată de creștere ridicată.

Un alt exemplu de situație în care motorul CreditSky poate fi utilizat: un investitor internațional care dorește să își extindă activitatea în două județe din România menționate de el, însă nu are suficiente informații care să îl ajute să își dezvolte o strategie de vânzare și expansiune. Produsul nostru îi poate oferi o soluție rapidă și eficientă la un cost mic, asigurându-i informații despre: competitori, furnizori și clienți.

Prin ce se deosebește business-ul tău de competiție?

Credit Sky se diferențiază de competiție la 3 nivele:

  • Oferim AI, Predictive Machine Learning Analytics (adică cea mai avansată metodologie de analiză) față de ofertă de Zscore din piață (o metodă statistică rigidă, învechită și care nu are elemente de AI);
  • Funcționăm cu datele noastre și putem oferi același serviciu cu datele clientului, având capacitatea in-house de dezvoltare software și AI;
  • Avem acces la un pool de date publice cât și la un pool de date comerciale provenite din dezvoltarea open banking;

De către cine a fost fondată compania?

Fondatorul sunt eu, Bogdan Patriniche. Dacă ar fi să mă descriu în câteva cuvinte, pot spune că sunt pasionat de finanțe și analiză de date. Datorită expertizei mele solide în matematică și bancă, sunt capabil să văd oportunitățile, să dezvolt echipe și să ofer îndrumări, astfel încât produsele noastre să fie cu un pas înaintea celorlalți în ceea ce privește inovația, viabilitate, flexibilitate. Am construit de la zero două produse: modulul de credit scoring și platforma de factoring digital. Care au reușit să atragă investitori și clienți importanți.

Atenția mea este îndreptată și spre sustenabilitatea mediului, astfel, produsele noastre sunt complet digitale, nu sunt necesare prezența fizică și utilizarea combustibilului pentru a merge personal la bancă.

De ce ai dorit să îți lansezi propriul business?

Dată fiind experiența bancară și tranzacțională internațională, abilitatea de a vedea oportunități, de a dezvolta echipe și produse end-to-end, am văzut o oportunitate de dezvoltare și m-am gândit să transform pandemia în rampa de lansare pentru un produs sustenabil, viabil, flexibil și ușor adaptabil.

Cum a ajutat programul InnovX-BCR în scalarea și accelerarea afacerii tale?

Programul InnovX-BCR a fost punctul de cotitură, care ne-a determinat să înțelegem că putem face lucrurile mult mai bine la o scară mult mai largă. Ne-a arătat direcția pe care trebuie să mergem, ne-a ajutat să găsim partenerii potriviți prin sprijinul cărora ne vom atingem obiectivele și vom accelera business-ul nostru.

Ce parteneriate ai reușit să realizezi cu mentorii din program?

InnovX-BCR ne-a oferit posibilitatea de a realiza parteneriate de succes cu Microsoft, UiPath și Modex. Microsoft ne ajuta să migrăm produsele noastre în Azure, urmând să includem produsele noastre în marketplace-ul lor. Colaborarea cu UiPath ne-a determinat să accelerăm business-ul și să începem extinderea către alte piețe internaționale pe care le vom putea penetra mult mai ușor ca și parteneri UiPath, iar împreună cu Modex am reușit să găsim o soluție pentru lansarea pe piață a unui produs inovativ în parteneriat.

Un alt partener important pe care l-am găsit datorită Innovix-BCR este Iiris Solutions, care ne va oferi date tranzacționale din open banking, pe baza cărora ne vom îmbunătății acuratețea modelului de predicție dar totodată vom dezvolta produse noi de Machine Learning pe partea de Network Analysis.

Ce dificultăți au prezentat ultimii doi ani de pandemie pentru companie, respectiv pentru echipa ta?

Noi am considerat pandemia ca fiind momentul propice dezvoltării business-ului nostru, în primul rând pentru că am dorit să venim în ajutorul companiilor oferindu-le un tool total digitalizat, care să le permită desfășurarea activității exclusiv online. Dificultățile au fost reprezentate de imposibilitatea de a ne întâlni personal cu potențialii clienți, fapt care a frânat parțial vânzările.

Cum ați trecut peste ele?

A fost un efort comun al întregii echipe, pentru a găsi contacte și a organiza cât mai multe întâlniri și prezentări online pentru a ne face cunoscute produsele. În cadrul acestui efort un rol important l-a avut și InnovX-BCR, prin oportunitățile și contactele pe care ni le-au oferit în cadrul întâlnirilor organizate.

Câteva reușite cu care vă mândriți?

Un moment important a fost punerea în producție a platformei online de data analytics și credit scoring, care permite oricărui utilizator să își genereze rapoarte mai mult sau mai puțin complexe, folosind diverși indicatori de selecție. Este un produs unic pe piață, care oferă posibilitatea unor decizii rapide, fără a fi afectate de bias-uri și de subiectivitate.

Un alt succes important este proiectul pe care îl desfășurăm în colaborare cu Modex și care va genera un produs unic pe piață locală și pionier pe piața internațională.

Ne mândrim, de asemenea, și cu faptul că avem un program de colaborare cu universități din România, dar și din Germania, școala de business din Berlin (ESMT).

Cu ce evenimente urmează să ne surprindeți în viitorul apropiat?

În viitorul apropiat dorim să dezvoltăm un produs nou împreună cu Modex. De asemenea, ne vom extinde și pe piața din Italia, unde vom lansa un produs de factoring și de data analytics asemănător cu cel pe care îl avem pe piața din România.

Un alt eveniment important pentru noi este faptul că avem un nou parteneriat cu revista Forbes, urmând să le fim data provideri începând cu luna februarie și ne vom bucura să ne urmăriți articolele la care vom fi parteneri cu aceștia.

De asemenea, echipa noastră se dezvoltă și în semestrul următor este posibil să ne vedeți activând și pe domeniul MedTech. Este important pentru noi să ne implicăm social, în condițiile în care dispunem de tehnologia necesară pentru a fii de folos și a aduce plus valoare în domeniul medical, fiind un domeniu puțin dezvoltat pe partea de machine learning în țara noastră.

Interviu realizat de echipa InnovX, alături de echipa Invoice Cash Group

BestJobs: Un român din doi s-a gândit să emigreze după declanșarea războiului din Ucraina. Germania, Franța și Marea Britanie ar fi primele țări unde și-ar căuta un job nou

Economistul
-
0
BestJobs: Un român din doi s-a gândit să emigreze după declanșarea războiului din Ucraina. Germania, Franța și Marea Britanie ar fi primele țări unde și-ar căuta un job nou

 

Ziua Europei, recent celebrată la nivelul Uniunii Europene, este un memento pentru pace și unitate. Cu toate acestea, apropierea geografică a României de zona de desfășurare a unui război militar îi face pe români să se gândească mai serios la cum arată siguranța viitorului pentru ei. Astfel, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, de la declanșarea războiului în Ucraina, 51% dintre români au luat în calcul să părăsească România, în timp ce 12% așteaptă să vadă cum evoluează situația, iar 11% sunt de părere că războiul nu ne va afecta. Alți 26% dintre respondenți declară că nu vor face acest pas indiferent de cum evoluează situația. 

Principalele motive pentru care s-ar muta într-o altă țară sunt: dorința de a schimba mediul și țara în care lucrează (38%), siguranța personală și a familiei (24%), dorința de a accesa un venit mai mare, care nu este posibil în România (21%), nevoia de a avea mai multe oportunități de dezvoltare profesională (14%) și dorința de a lucra într-un domeniu mai sigur, care să nu fie afectat de război (4%). Apropierea de rude sau cunoștințe (27%) și distanța față de zona războiului (24%) se adaugă pe lista motivelor pentru relocare. 

Astfel, participanții la sondaj s-ar orienta către destinații precum: Germania (21%), Franța (14%), Marea Britanie (14%). Alți 30% au luat în calcul relocarea în Italia, SUA sau Australia. 

Apropierea de zona războiului i-a făcut pe români să empatizeze cu refugiații ucraineni 

În contextul venirii unui număr atât de mare de refugiați ucraineni în România, 73% dintre respondenți au declarat că s-au gândit ce ar însemna pentru ei și pentru familiile lor să fie nevoiți să își părăsească propria țară în caz de război și să ceară statut de refugiați într-o țară vecină.

Din punct de vedere al locului de muncă, în situația ipotetică în care ar ajunge ca refugiați într-o altă țară, 48% au spus că s-ar reprofila, în funcție de opțiunile disponibile în țara gazdă, 31% ar căuta un job în același domeniu în care lucrează acum, pentru a-și valorifica experiența, iar 14% ar încerca să își păstreze jobul actual, datorită flexibilității de a lucra de oriunde. 

6 din 10 români au luat în calcul posibilitatea emigrării și înainte de declanșarea războiului

Așa cum declară participanții la sondajul BestJobs, 60% au luat în calcul să se mute într-o altă țară și înainte de apariția pericolului militar. 14% au spus că au făcut deja primii pași în direcția mutării din România, alți 14% au început să învețe limba țării unde intenționează să se mute, 10% au început să strângă bani pentru mutare, iar 20% au spus că, personal, nu își doresc să emigreze, dar familia lor face demersuri în acest sens. 

35% ar căuta de lucru în același domeniu pentru a-și folosi experiența profesională, 24% ar pleca doar având un contract de muncă semnat în prealabil, iar 21% ar fi dispuși să se reprofileze, doar să se poată muta. 14% ar încerca să își păstreze jobul și să lucreze din țara respectivă, datorită muncii remote, iar alți 7%, chiar și relocați, și-ar căuta un job remote în țara de destinație. 

„Salariile mai mari, numărul mare de oportunități de muncă și condițiile mai bune de trai i-au făcut pe români să aspire la un job în străinătate și înainte de declanșarea războiului în Ucraina, dar tendința a fost accentuată după ridicarea restricțiilor de circulație. Sondajul ne arată că tot mai mulți români iau în calcul posibilitatea emigrării, măcar ca opțiune de rezervă, ceea ce înseamnă că încep să se documenteze, să monitorizeze piața locurilor de muncă și chiar să aplice la joburi din țara care îi interesează. În prezent, peste 9% din volumul total de anunțuri de pe BestJobs sunt pentru poziții în străinătate, iar țările cu cea mai mare deschidere către candidații români corespund cu țările vizate de aceștia. Mai exact, cele mai multe oferte de joburi vin din Germania, Franța, Marea Britanie sau Olanda”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs. 

Sondajul a fost efectuat în perioada 21 aprilie – 9 mai pe un eșantion de 1.054 utilizatori de internet din România.

1...1.1551.1561.157...2.100Pagina 1.156 din 2.100