2021, an istoric pentru Farmaceutica REMEDIA. Randament pe dividend de peste 15%, primul robot pentru farmacii din România, notă maximă în clasamentul VEKTOR

0

Farmaceutica REMEDIA (simbol bursier RMAH) este o prezență de top pe piața de capital din România, confirmând angajamentele față de acționari și investitori prin proiecte inovative, adaptarea strategiilor de business la cele mai moderne tendințe globale și implementarea celor mai bune practici internaționale în relația cu investitorii.

Promotor pe piața românească în procesul de automatizare și dezvoltare a serviciilor farmaceutice, focusată pe digitalizarea pieței farmaceutice, Farmaceutica REMEDIA este consecventă misiunii sale de a contribui la dezvoltarea durabilă a economiei.

Compania a marcat în 2021 unul dintre cei mai de succes ani din istoria sa de peste trei decenii. Farmaceutica REMEDIA a alocat acționarilor dividende de 14,3 milioane de lei, cu un randament de peste 15%, fiind inclusă pentru rezultatele sale financiare în topurile analiștilor pieței de capital.

O realizare majoră pentru companie a fost lansarea primului Robot Smart pentru farmacii din România, care a deschis un capitol nou în istoria dezvoltării farmaciilor – digitalizarea, ca pas spre viitor a domeniului farmaceutic.

2021 a mai însemnat pentru Farmaceutica REMEDIA obținerea notei maxime – 10 la evaluarea VEKTOR pentru comunicare excelentă cu investitorii. Doar zece companii listate la Bursa de Valori București au obținut nota maximă la această evaluare realizată de Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursa din România (ARIR). Pentru a obține nota maximă, care certifică cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii, Farmaceutica REMEDIA a trebuit să îndeplinească 15 criterii obiective, elaborate de ARIR, în colaborare cu un grup extins de specialiști locali și internaționali (analiști financiari, profesioniști în relația cu investitorii, consultanți și profesori).

50% din profitul net, distribuit acționarilor

Prin Hotărârea AGA din 15 aprilie 2021, Farmaceutica REMEDIA a alocat suma de 14,3 milioane de lei ca dividende din profitul net realizat în exerciţiul financiar 2020.

La un dividend brut de 0,15 lei pe acțiune din profitul pe 2020, randamentul unui dividend a fost de 15,8% la preţul de închidere al unei acţiuni din 14 aprilie 2021.

Farmaceutica REMEDIA a raportat pentru 2020 un profit total net repartizat de 28,2 milioane de lei, ceea ce înseamnă că aproximativ 50% din profit a fost distribuit de companie către acţionari.

Un impact major asupra rezultatului financiar obţinut de companie în 2020 a fost vânzarea a 52 de farmacii către HelpNet pentru circa 40 de milioane de lei.

Farmaceutica REMEDIA se numără printre companiile care au oferit cele mai ridicate randamente ale dividendelor în ultimii ani, potrivit unei analize realizate de Prime Transaction.

Media randamentelor dividendelor oferite de Farmaceutica REMEDIA a fost 5,26% pe ultimii 10 ani, 5,51% pe ultimii cinci ani și 7,66% pe ultimii trei ani.

REMEDIA se clasează pe locul al IV-lea într-un clasament al acțiunilor care au oferit cele mai ridicate randamente ale acțiunilor în ultimii trei ani. 

În septembrie 2021, Bursa de Valori București a anunțat investitorii că în ședința periodică a Comisiei Indicilor BVB s-a decis includerea Farmaceutica REMEDIA în componenţa indicilor celor mai lichide 25 de acţiuni – BET-XT şi BET-XT-TR.

Primul robot Smart pentru farmacii din REMEDIA

Preocupată de transformarea digitală, Farmaceutica REMEDIA a lansat în 2021, în parteneriat cu BD Rowa, producător german de roboți pentru farmacii, primul robot Smart la Farmacia Remedia București, a instalat opt roboți la alte farmacii și estimează circa 10 instalări de sisteme robotice pentru automatizarea farmaciilor și depozitelor din România, Bulgaria și Republica Moldova pe parcursul acestui an.

În baza expertizei în implementarea de proiecte inovative, compania intenționează să dezvolte proiecte noi pe platforme online pentru a adapta serviciile oferite la nevoile clienților din piața farma în direcția automatizării și digitalizării proceselor farmaceutice.

”Suntem orientați spre digitalizarea pieței farmaceutice, asumându-ne rolul de lider pe piața românească în procesul de automatizare și dezvoltare a serviciilor farmaceutice prin implementarea de roboți în farmacii, spitale și depozite farmaceutice. Susținem aplicarea conceptelor inovatoare de sustenabilitate și digitalizare”, a declarat Valentin-Norbert Tarus, președintele CA al Farmaceutica REMEDIA.

Nota maximă la evaluarea VEKTOR
pentru comunicare excelentă cu investitorii

Farmaceutica REMEDIA a obținut nota maximă – 10, în clasamentul VEKTOR 2021, evaluare desfășurată de ARIR (Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursa din România).

Farmaceutica REMEDIA face parte dintr-o listă de 10 companii de top care au obținut nota maximă în comunicarea cu investitorii, alături de Banca Transilvania, Nuclearelectrica, Antibiotice Iași, Purcari Wineries, TeraPlast, OMV Petrom, Electrica, Impact Developer & Contractor și BRK Financial Group.

Este al treilea an de evaluare VEKTOR, indicator calculat pentru prima dată în 2019 de către ARIR, iar Farmaceutica REMEDIA a evoluat pozitiv, crescând constant (2019 – 8,5; 2020 – 9,5; 2021 – 10). Calificativele au fost acordate de ARIR în baza metodologiei care include 15 criterii obiective, aliniate la cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii, iar procesul de evaluare a fost auditat în ianuarie 2022 de către compania Mazars, una dintre cele mai mari companii de audit și consultanță din lume, prezentă în 90 de țări și teritorii, cu o experiență de 25 de ani în piața din România.

Pentru obținerea notei maxime în evaluarea VEKTOR, Farmaceutica REMEDIA a trebuit să îndeplinească 15 criterii obiective, aliniate la cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii, printre care: informații despre echipa de relații cu investitorii; existența prezentării pentru investitori; organizarea conferințelor telefonice dedicate rezultatelor financiare; publicarea comunicatelor de presă aferente raportărilor financiare; participarea la evenimente cu investitori; furnizare informațiilor financiare în format Excel; transcript / înregistrare conferințe de prezentare a rezultatelor financiare; publicarea informațiilor despre prețul acțiunii; acoperirea de către analiști financiari; informații despre guvernanța corporativă – conducerea companiei, comitete, politica de remunerare; raportarea non-financiară.

Farmaceutica REMEDIA, printre primele
opt companii cu scoruri ESG publicate

Farmaceutica REMEDIA se numără printre primele opt companii listate la Bursa de Valori București cu scoruri ESG publicate pe portalul BVB Research Hub. 

Primele scoruri ESG (Environmental, Social, and Governance) pe piața de capital locală sunt disponibile din 8 februarie, pe platforma BVB Research Hub a Bursei de Valori București. Scorurile fac parte din rapoartele pregătite de Sustainalytics în cadrul colaborării cu BVB, inițiate în 2020, pentru opt dintre companiile listate la Bursa de la București: Farmaceutica REMEDIA, Antibiotice Iasi, BRD Groupe Societe Generale, Nuclearelectrica, OMV Petrom, TeraPlast, Transgaz și Bursa de Valori București.

Potrivit Bursei de Valori București, lansarea primelor scoruri ESG pe piața de capital locală are loc într-un context global prielnic, în care totalul activelor investite în fonduri care iau in considerare criteriile ESG în alocarea investițiilor reprezintă aproximativ o treime din totalul activelor globale, iar fondurile de investiții dedicate strategiilor ESG au active de peste 2,2 trilioane dolari. Inițierea de către Bursa de Valori București a primului demers dedicat ESG pe piața de capital românească și continua dezvoltare a acestuia capătă în acest context global o și mai mare relevanță, pentru susținerea competitivității pieței din Romania și pentru menținerea vizibilității activelor listate la BVB pe plan internațional.

Enel X instalează două centrale fotovoltaice pentru fabricile Eaton din România

0

Enel X România, parte a Enel X, divizia de servicii energetice avansate a Grupului Enel, construiește două centrale fotovoltaice cu o capacitate instalată totală de circa 850 kWp pentru producătorul de tablouri electrice şi confecţii metalice Eaton Electro Producţie. 

Proiectul presupune instalarea la cheie a două sisteme fotovoltaice ce integrează peste 1.800 de panouri fotovoltaice de înaltă eficiență, instalate în județul Maramureș, în localitățile Buşag și Sârbi. Centrala fotovoltaică din Bușag este printre primele din România care respectă criteriile FM Global iar panourile fotovoltaice folosite au rezistență crescută la foc (clasă B). Pentru sistemul din Sârbi, Enel X România instalează printre cele mai mari panouri existente pe piața din Romania, de 650 Wp/modul.  

„Enel X România le oferă partenerilor săi soluția verde prin care să-și asigure într-un mod sustenabil electricitatea necesară afacerii lor, reducând astfel costurile cu energia. Soluțiile personalizate implementate în cadrul parteneriatului cu Eaton respectă cele mai ridicate standarde de performanță și fiabilitate și ajută compania să își eficientizeze consumul de energie electrică, oferindu-i o protecție în fața lichidității scăzute din piața de energie și a volatilității prețurilor. Totodată, sistemele fotovoltaice asigură producția de energie curată, contribuind la obiectivele de mediu la nivel local și internațional,” a declarat Laurențiu Brumaru, Head of Sales & Marketing e-Industries, Enel X România.

Centralele fotovoltaice montate pentru Eaton Electro Producţie vor asigura o producție anuală de energie electrică de circa 885 MWh, contribuind la reducerea cu peste 200 de tone pe an a emisiilor de dioxid de carbon.

„Venind în întâmpinarea obiectivului global Eaton și în conformitate cu Politica U.E. de a reduce nivelul emisiilor de carbon cu 50 % până în anul 2030, fabrica noastră a dezvoltat un proiect de implementare panouri fotovoltaice pe acoperișul halelor de producție. Este primul proiect de acest gen din EMEA pentru Eaton, ceea ce dă o și mai mare importanță acestuia. Prin implementarea lui, se vor reduce emisiile de CO2 cu peste 165 de tone anual și se va realiza o economie de energie electrică de 2.884 MWH. Totodată proiectul respectă toate cerințele asiguratorului companiei, AXA XL, astfel că așteptăm cu nerăbdare finalizarea lui pentru a beneficia de avantajele acestuia”, a spus Daniel Șimo, director fabrică Eaton Bușag.

Echipamentele și tehnologiile utilizate de Enel X în cadrul proiectului au performanțe și fiabilitate ridicate, provenind de la furnizori importanți pentru piața de sisteme fotovoltaice la nivel mondial.

Enel X România are în portofoliu proiecte implementate pentru cele mai importante companii din sectoare precum cel alimentar, retail, centre logistice, centre comerciale şi clădiri de birouri. În total, au fost montate  peste 22.300 de panouri fotovoltaice, ce contribuie la reducerea cu aproximativ 3.700 tone/an a emisiilor de dioxid de carbon. Instalarea acestor surse de producție de energie generează economii de peste 1 milion de euro pentru companiile partenere, prin înlăturarea costurilor asociate transportului și distribuției energiei electrice, precum și a contribuțiilor pentru certificatele verzi și cogenerare.

Raport PwC: Reducerea stimulentelor guvernamentale ar putea reduce ritmul de creștere a vânzărilor de vehicule electrice pe principalele piețe europene

0

Vânzările de mașini electrice (BEV) pe principalele cinci piețe europene (Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie) au crescut puternic, cu 72%, în 2021 comparativ cu anul anterior, dar menținerea acestui ritm în 2022 este pusă sub semnul întrebării din cauza reducerii stimulentelor anunțate de guverne, reiese dintr-o analiză realizată de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC. 

„Nu există nicio îndoială că piața automobilelor electrice va continua să crească în următorii ani, dar ritmul va fi influențat de nivelul stimulentelor acordate de statele europene, dar și de o prelungire a crizei semiconductorilor. Stimulentele oferite în ultimii doi ani au avut efectul scontat, numărul înmatriculărilor de mașini cu combustie internă reducându-se semnificativ în Europa. În România, guvernul a anunțat recent continuarea programelor Rabla și Rabla Plus și creșterea sumelor, dar aceste măsuri nu sunt suficiente pentru diminuarea apetitului pentru mașini second hand și pentru îndeplinirea ambițiilor statului de întinerire a parcului auto național, unul dintre cele mai vechi din Europa”, a declarat Daniel Anghel (foto), Partener și Lider pentru industria Auto în cadrul PwC România.

Ca efect al creșterii vânzărilor de automobile electrice și hibride, cota de piață a înmatriculărilor de mașini cu combustie internă (ICE- Internal combustion engine) noi a scăzut pe primele cinci piețe europene la 58,2% anul trecut, de la 92% în 2019. Spre exemplu, în Regatul Unit, aceasta a scăzut de la 91% la 55%, iar în Germania, de la 92% la 58%. Performerul Europei a fost însă Norvegia, unde cota de piață a mașinilor cu combustie internă a fost în 2021 de doar 8%, cea mai mică din lume. De asemenea, în Suedia și în Țările de Jos, cota de piață ICE a fost depășită pentru prima dată în 2021, situându-se la 49% și, respectiv, 47%. 

Pe lângă reducerea stimulentelor guvernamentale, o altă piedică în ceea ce privește menținerea nivelului de creștere a vânzărilor de vehicule electrice este legată de faptul că ritmul de instalare a stațiilor de încărcare în Europa nu este suficient de rapid pentru a satisface cererea în creștere. Raportul strategy& notează că în timp ce vânzările de automobile electrice au crescut de șase ori între anii 2017 și 2020, numărul de puncte de încărcare doar s-a dublat în aceeași perioadă.

Pe de altă parte, există și factori care vor susține vânzările și producția de mașini electrice precum obiectivele ambițioase de reducerea emisiilor de CO2, măsurile de eliminare treptată și obligatorie a vehiculelor cu combustie internă, modelele tot mai variate și atractive ale producătorilor și de consumatorii tot mai atenți la mediul înconjurător.

La nivel global, aproape 4,4 milioane de vehicule electrice au fost vândute în 2021, în creștere cu 121% față de 2020. China a înregistrat cele mai mari vânzări, de aproape 3 milioane de BEV anul trecut, în creștere cu 172% față de 2020, deoarece cumpărătorii au vrut să profite de stimulente înainte de eliminarea lor. În SUA, deși vânzările de mașini electrice au crescut cu 60% comparativ cu 2020, cota de piață a ICE se situa încă la 91% la finalul anului 2021.

Cum a crescut prețul la gaze?

0

_________________

Prof. Dumitru Chisăliță
Președinte Asociația Energia Inteligentă

Guvernul României în urmă cu 10 ani, așa cum au făcut și alte Guverne din Europa, s-a angajat să liberalizeze piața gazelor naturale. Anul 2020 a fost stabilit ca un an de finalizare a acestui proces. Angajamentul României a fost de a liberaliza piața doar după ce timp de 8 ani, va derula 55 de programe de informare și educare a consumatorilor, respectiv doar după ce va avea instituții performante care să nu permită derapaje în piață, de tipul celor cu care se confruntă acum România. Dacă dereglementarea prețului s-a făcut conform calendarului, de consumator și protejarea acestuia nu s-a ocupat nimeni.

Text

Description automatically generated with medium confidence
  • Liberalizarea nu crește sau scade prețul – ci doar stabilește premisele pentru a reflecta în mod fidel starea și dinamica înregistrată de sectorul energetic, comportamentul participanților și rigoarea și profesionalismul autorităților. Astfel în analiza următoare se poate vedea foarte bine cauzele care au determinat această creștere a prețului la gaze și faptului că nu liberalizarea a fost cauza creșterii prețului la gaze.

Autorităţile publice, prin intervenţiile lor, prin diversele acte normative implementate în ultimii doi ani, dar și prin lipsa de intervenție, au avut o contribuţie majoră la creşterea preţurilor gazelor naturale (apreciem că aceste cause au determinat o creștere cu cca.75% a prețului gazelor în perioada oct 20 – ian 22). Pe lângă cauzele interne şi cauzele externe au influenţat preţurile gazelor naturale (apreciem că aceste cause au determinat o creștere cu cca. 25% a prețului gazelor în perioada oct 20 – ian 22). O altă contribuţie a creșterii prețurilor a venit din comportamentul unor furnizori care au ales să marcheze profituri prin revânzarea cantităţilor de gaze achiziţionate pentru clienţii consumatori casnici în primăvară şi apoi să urmărească marcarea de noi profituri prin prețuri excesive și din măsurile de recuperare a banilor de la stat ca diferență între prețul de achiziție și prețul plafona (apreciem că aceste cauze au determinat o creștere cu 21% a prețului gazelor în perioada oct 20 – ian 22)..

Astfel, cauzele nu țin de piața liberă sau reglementată, exceptând cauzele externe de creștere a prețului, celelalte cauze au fost cauze care puteau fi eliminate dacă se dorea. 

Preţul mediu al gazelor marfă din România a început să crească începând cu luna octombrie 2020, GRP-ul (gas release programme o măsură legislativă) a făcut ca în toamna anului 2020, să apară o diferenţă falsă între cerere şi ofertă. În România sunt 2 momente importante în care se contractează gaze naturale pentru consumatorii finali, în luna octombrie şi aprilie. În fiecare din aceste perioade falsa cerere indusă de actul normativ a făcut ca prețul gazelor să crească  Tot GRP a determinat în anul 2020 exporturi de circa 0,9 miliarde de metri cubi şi ulterior importuri în acelaşi an 1,1 miliarde metri cubi, diferenţa între exporturile şi importurile făcute fiind de 12%. De asemenea a existat în toată această perioadă o întârziere foarte mare în ceea ce înseamnă publicarea preţurilor medii ale gazelor cu scopul de a determina consumatorii să accepte prețurile mari propuse de furnizori și percepute ca fiind corecte în lipsa informațiilor din piață. 

Timeline

Description automatically generated

Graficul de mai sus arată că influența creșterii prețului gazelor pe plan extern a apărut în România, începând cu luna iulie 2021 în România, până atunci cauzele creșterii prețului fiind exclusiv interne. Trebuie să remarcăm momentul de inflexiune creat de ceea ce s-a întâmplat pe piaţa internaţională, s-a reflectat în România în vara anului trecut: preţurile au început să crească din iulie 2021 şi s-au accentuat în octombrie 2021, după aceea panta determinată de evoluţia internaţională a scăzut pentru că gazele importate în România în noiembrie au avut un preț în scădere Tot pe grafic se poate observa că a existat un moment de panică a furnizorilor care s-a manifestat în august -septembrie 2021 când practic orice cantitate apărea pe piaţă era foarte rapid vândută, aspect care a determinat o creştere rapidă a preţului gazelor naturale. Au existat furnizori care în momentul în care s-a auzit informaţia – sau chiar înainte – că va exista o plafonare a prețului gazelor în România, au vândut gazele ieftine achiziționate în primăvară pentru clienții din portofoliu, la prețuri duble, marcând un profit important. Ulterior aceiași furnizori, rămași fără gaze naturale, au achiziţionat gaze din piață la preţuri mari. Acest element le-a dat justificarea furnizorilor să crească preţul la clienţii finali, ei practic câştigând din nou, pe de o parte din faptul că au rămas pe un termen lung cu preţ mult mai mare în contractual cu clienții lor, decât ar fi avut în situaţia în care n-ar fi existat plafonarea, dar în acelaşi timp şi-au mărit foarte mult valoarea preţului mediu de achiziție, respectiv şi-au mărit foarte mult baza pe care o să o solicite de la stat ca diferență între prețul mediu de achiziție și prețul plafonat, adică solicitarea de returnare a unor sume mai mari de bani de la stat. Pentru a se preîntâmpina aceste situații, una dintre cerințele propuse în Planul de măsuri ale Asociaţiei Energia Inteligentă, aceea de a se face o separare între activităţile de furnizare en detail şi trading. Respectiv o firmă de furnizare en detail să nu poată facă și trading. O ală cale de a diminua speculațiile traderilor este prin afişarea marjei comerciale, în fiecare lună, pe factura transmisă consumatorilor.

Concret cauzele creșterii prețurilor la gaze au fost:

  1. Introducerea măsurii administrative de către autortăți – Gas Release Program (GRP) care a determinat un fals deficit de gaze, producătorii fiind obligați să nu vândă toate gazele deținute și să determine creșterea prețului la gaze. 
  2. Exporturile de gaze din România pe timp de vară au determinat creșterea importurilor în România iarna. Dacă exporturile au fost realizate pe baza unor contracte pe termen mediu, importurile au fost realizate pe termen scurt la prețuri mai ridicate (diferența între prețul gazelor importate și cele exportate în anul 2020 a fost de cca 12%, respectiv am cumpărat din import mai scump cu cca.12% față de prețul cu care le am exportat).
  3. Nepublicarea rapoartelor privind prețurile medii în România de către ANRE, a creat falsa opinie că prețurile unor produse marginale în piața sunt prețurile medii în piață și a determinat ca unii furnizori sau consumatori să accepte plata unor prețuri mari pe gaze achiziționate, chiar dacă prețul mediu al gazelor achiziționate în luna respective era mult mai mic. (Prețul mediu de achiziție al gazelor marfă în luna august 2021 era de cca. 100 lei/MWh. Acest preț nu a fost prezentat public și s-a vehiculat ca prețul de achiziție este cel cu care se tranzacționau gazele în luna august 2021 pe BRM și anume 220 lei/MWh, astfel consumatorii au înțeles să accepte contracte de achiziție de peste 220 lei/MWh)
  4. Creșterea prețurilor gazelor pe plan european. Schimbarea politicii GAZPROM în materie de livrare a gazelor naturale pe timpul verii, atunci când practica acestei companii în ultimii 20 de ani era să ofere gaze suplimentare și ieftine Europei, a determinat începând cu luna mai 2021, o îngrijorare la nivelul multor țări europene și o goană după orice gaz disponibil, aspect soldat cu accentuarea creșterii prețului la gaze, inclusiv a gazelor achiziționate pe termen scurt care intrau în România. Schimbarea fluxurilor gazelor în Balcani,  a dus la mutarea punctului principal de import al gazelor în România pe partea de vest, la granița cu Ungaria. Un punct insuficient ca și capacitate de import care să asigure cantitățile de gaze pentru cererea din România, dar și un punct prin care gazele care ajung în România sunt la un preț mai ridicat decât se întâmpla în celelalte puncta. 
  5. Panica furnizorilor, de creștere a cererii de gaze naturale în contextul lipsei efective a resursei de gaze, a determinat un comportament în care furnizorii achiziționau orice cantitate de gaze și la orice nivel de preț, gaze care ulterior au fost vândute la prețuri mai mari decât prețurile de achiziție.
  6. Speculații ale furnizorilor care au profitat de haosul existent în prezent pe piață impunând prețuri mari și clauze contractuale păguboase consumatorilor.
  7. Plafonarea prețului la gaze la un nivel de 1,8 față de nivelul existent la acel moment în piață. Astfel plafonarea a avut un efect foarte important, a determinat, conform site-ului ANRE, creșterea prețului gazelor ofertate pe piață de la un nivel de minim 220 lei/MWh la un nivel de minim 420 lei/MWh în luna noiembrie 2021 și de 640 lei/MWh în luna ianuarie 2022.

O analiză a modului în care a crescut prețul mediu al gazelor la consumatorul casnic în ultimii 3 ani și prognozele AEI pentru 2022 arată direcția dezastruoasă spre care ne îndreptăm. Propunerea exclusivă de a reduce TVA de la 19% la 5% aduce un preț la consumatorul casnic care va fi dublu față de anul 2020. 

În acest context, Asociaţia Energia Inteligentă propune câteva măsuri urgente de reducere a preţurilor: reglementarea pentru 12 luni a marjei de profit lunare la nivelul furnizorilor şi producătorilor de energie, ceea ce va reduce preţurile de achiziţie şi vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare, cât şi pentru contractele noi încheiate; eliminarea pentru 12 luni a TVA şi a accizelor, ceea ce va reduce preţurile de vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare, cât şi pentru contractele noi încheiate; suspendarea Gas Release Program şi regândirea acestuia sub forma unor Best Practice, obligatorii a fi realizate la nivelul fiecărui producător pentru a creşte lichiditatea pieţei româneşti – măsură care va elimina un fals deficit de gaze în piaţă şi va contribui la reducerea preţurilor de achiziţie.

În plus, aria de aplicare a legii consumatorilor vulnerabili ar trebui să crească și să cuprindă și consumatorii noncasnici, astfel încât mai multe persoane să fie protejate (în fapt înlocuirea actualei formule de compensare cu o formulă de ajutorare clară a persoanelor fizice și juridice care sunt în situații critice). 

În paralel, trebuie luate măsuri de asigurare a funcţionării pieţei de energie: impunerea unui nou model de impozitare progresist al supraprofiturilor furnizorilor şi producătorilor, dar cu scopul unic de a reduce nivelul preţului şi nu de a colecta bani la bugetul de stat, precum şi impunerea obligativităţii de indicare pe facturi a marjei comerciale practicate de furnizori.

AEI mai propune, de asemenea, aplicarea modelului pentru aplatizarea vârfurilor de cost din perioadele de iarnă cu transferul costurilor în perioada caldă. ANRE şi operatorii bursieri ar trebui totodată să publice rapoarte săptămânale şi lunare de preț, publicate până cel mai târziu a treia zi din săptămâna următoare şi a cincea zi din luna următoare privind preţurile medii săptămânale/lunare pentru diversele tipuri de produse din energie. Totodată, este nevoie de măsuri de stimulare a reducerii pierderilor de energie şi creşterii eficienţei energetice la operatori şi consumatori, dar şi de separarea activităţii de trading de cea de furnizare, sub aspectul acţionariatului, contabilităţii şi managementului.

De asemenea propunerile Asociație solicită o intervenție mult mai dinamică a organelor de control. Organele de control sunt reactive: fie vine cineva la televizor şi le zice să meargă să controleze, fie sunt sesizate şi merg la control. Dar există posibilitatea ca aceste organe de control să fie proactive. Din păcate, deşi se ştiu care sunt furnizori în piaţa de gaze şi energie care au comportament abuziv, nu se întâmplă nimic. Orice furnizor care este lăsat să desfăşoare activităţi speculative nu face decât să atragă şi alţi furnizori să aibă un astfel de comportament şi aşa ne-am stricat piaţa în ultimii 3 ani de zile piața, din cauza unor furnizori care au intrat pe piaţa de energie şi gaze naturale doar în scop speculativ, neavând niciun interes să rămână pe termen lung în această piaţă. 

Provocări ale crizei energetice

0

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) caracterizează actuala criză energetică drept „o provocare pentru societate, industria energetică și mediul economic” și prezintă un comentariu în acest sens:

„Criza energetică la care asistăm în prezent reprezintă, fără îndoială, o provocare fără precedent pentru societate, industria energetică și mediul economic în ansamblu. Aceasta necesită soluții țintite în locul măsurilor generale care pot duce la un tratament discriminatoriu în rândul populației, dar și între operatorii regăsiți pe lanțul valoric energetic. 

Pe lângă sprijinul financiar direct pentru populație și IMM-uri, sunt necesare măsuri de reducere a vulnerabilității energetice și de asigurare a competitivității economice a industriei, prin politici de eficiență energetică. Pentru acest scop sunt disponibile și o serie fonduri europene. Prin urmare, considerăm că autoritățile române ar trebui să acorde prioritate politicilor publice referitoare la măsuri de eficiență energetică, în paralel cu o strategie investițională pe termen mediu și lung pentru a facilita dezvoltarea de noi capacități de producție. 

La 1 februarie s-au împlinit circa 3 luni de la promovarea așa-numitului „Pachet de iarnă” de către Guvernul României, prin OUG nr.118/2021, cu scopul de a atenua efectele crizei energetice. Cu toate acestea, AHK România dorește să sublinieze că proiectul de Lege trimis spre promulgare ridică mari semne de îngrijorare, atât pentru producătorii de energie, cât și pentru operatorii de rețele și furnizorii de energie, împiedicând industria energetică să opereze pe o piață predictibilă, respectiv în condiții de piață liberă. 

Mai exact, din punctul de vedere al AHK, următoarele principii stabilite în OUG nr.118/2021 sunt problematice: 

  • La nivelul Uniunii Europene, vulnerabilitatea energetică este recunoscută ca o problemă socială și nu în mod explicit o problemă legată de sectorul privat sau a industriei energetice, prin urmare ar trebui să fie gestionată în primul rând de autorități; 
  • În plus, OUG nr.118/2021 necesită resurse financiare impresionante pe care companiile private sunt obligate în mod nedrept să le susțină din propriul buget, fără a avea o perspectivă clară de recuperare a costurilor; 
  • Referitor la rețele energetice, această categorie de operatori economici a fost exclusă din schema de sprijin, în ciuda faptului că a fost afectată în egală măsură de criza energetică, fiind nevoită să achiziționeze energie pentru acoperirea pierderilor din rețea la un nivel de preț fără precedent de pe piața angro; 
  • În ce privește sectorul de producție a energiei, considerăm că proiectul de lege conduce la o discriminare clară între producătorii de energie electrică pe bază de combustibili fosili și producătorii de energie electrică, prin aplicarea unei taxe de tip Windfall doar la ultima categorie menționată; 
  • În plus, în ciuda faptului că o taxă excepțională ar trebui să aibă în vedere doar reținerea de profituri excepționale, prevederile OUG nr.118/2021 se raportează la totalul veniturilor realizate, generând astfel îngrijorări semnificative cu privire la acoperirea costurilor de producție; 

Măsurile impuse de Pachetul de Iarnă în ultimele trei luni au avut un impact puternic asupra sectorului furnizării de energie și gaze. 

Având în vedere că în ultimele luni, peste 60.000 de clienți finali de gaze naturale au fost preluați de FUI (furnizori de ultimă instanță), iar trei sferturi dintre furnizorii de gaze naturale au solicitat retragerea/suspendarea licențelor, AHK ține să precizeze că orice măsuri de protecție care urmează să fie luate de autoritățile publice prin intermediul inițiativelor legislative ar trebui să respecte în primul rând principiile predictibilității și transparenței. 

Legislația care vizează abordarea vulnerabilității energetice ar trebui, de asemenea, să fie formulată clar și să nu permită intervale de timp între momentul promovării și momentul adoptării legislației secundare care detaliază procedurile de implementare. 

În ceea ce privește aspectele menționate mai sus, solicităm urgent autorităților să ia în considerare rafinarea măsurilor prezente în OUG nr.118/2021, în conformitate cu propunerile AHK. 

Considerăm că tergiversarea adoptării unor măsuri de corecție în timp util poate conduce la insolvență sau chiar la faliment pentru anumite categorii de operatori din piață, deznodământ invariabil legat de eșecul mecanismelor pieței și, în cele din urma, de probleme legate de securitatea aprovizionării în alimentare a consumatorilor finali. 

Nu în ultimul rând, credem că situația actuală a prețurilor mari la energie ne va însoți probabil pentru o perioadă mai lungă de timp și de aceea avem nevoie mai mult ca niciodată de o cooperare strânsă între sectorul public și cel privat pentru a găsi cele mai bune soluții pe termen lung pentru populația din România și pentru mediul economic.” 

BCR Pensii devine primul administrator de pensii ocupaționale – Pilon IV din România

0

BCR Pensii este prima companie din România care a fost autorizată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară ca administrator de fonduri de pensii ocupaționale Pilon IV.   

Pilonul IV este o schemă de pensie opțională prin intermediul căreia angajatorii pot asigura beneficii suplimentare angajaţilor, în timpul activităţii lor, sub forma unei contribuţii la fond, în vederea obţinerii de către aceştia a unei pensii ocupaţionale. 

Practic, Pilonul IV este o schemă de pensii în care fiecare companie care decide să participe are obligaţia să ofere produsul tuturor angajaţilor săi şi să vireze contribuţii în contul acestora, însă are totodată libertatea de a stabili cuantumuri diferenţiate de contribuţie proprie pentru fiecare angajat, pe criterii cum ar fi vechimea, funcţia deținută sau nivelul salarial.  

O caracteristică specifică Pilonului IV este clauza de vesting, care presupune că angajații devin proprietarii sumelor acumulate la expirarea unui termen de maximum 3 ani, cu condiţia ca raportul în baza căruia au fost plătite respectivele contribuţii de către angajator să fie încă în vigoare.

„Ne bucură să fim prima companie din piață ce oferă acest produs de pensie de tip business-to-business. Pensiile ocupaționale au beneficii majore atât pentru angajați, care au posiblitatea să acumuleze mai mulți bani pentru pensie, cât și pentru angajatori, care câștigă un mod unic și inovativ de retenție al salariaților. Totodată, o companie care creează un fond de pensii dedicat pentru angajații săi va profita de un imens capital de imagine pe piața mereu în mișcare a muncii. Fondurile de pensii ocupaționale sunt foarte potrivite pentru marii angajatori, dar pot fi alegerea ideală și pentru companiile medii. Acestea pot oferi contribuții generoase sau pot alege să se asocieze într-un singur fond comun, pentru a reuși să creeze masa critică necesară constituirii unui fond de pensii dedicat”, a declarat Radu Crăciun, Director General și Președinte al Directoratului BCR Pensii.

Posibilitatea de a administra un fond de pensii ocupaţionale aparţine exclusiv unui administrator autorizat în acest scop de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. 

În acest moment, BCR Pensii este singura societate din România autorizată pentru a oferi Pilonul IV companiilor publice sau private. BCR Pensii administrează active nete de peste 6,6 miliarde lei și are peste 857.000 de participanți (date cumulate pentru FPAP BCR si FPF BCR PLUS, valabile la 31.12.2021 și preluate de pe site-ul ASF).

Pilonul IV vine în completarea celor trei piloni de pensii dn România: Pilonul I – pensia publică de la stat, Pilonul II – sistemul de pensii obligatorii administrate privat, și Pilonul III – sistemul de pensii facultative administrate privat.

Orice participant la fondurile administrate de BCR Pensii își poate verifica valoarea activului personal de pensie și istoricul contribuțiilor sale prin contul online gratuit 24 Pensie (https://www.24pensie.ro/).

Participanții care sunt însă și clienți BCR – utilizatori de aplicație George, au posibilitatea să afle, complet gratuit, informații despre pensia lor Pilon 2 / Pilon 3 de la BCR Pensii direct în George, alături de restul produselor și serviciilor lor financiare de la BCR.

BCR PENSII S.A.F.P.P. S.A („BCR Pensii”)  administrează Fondul de Pensii Facultative BCR PLUS (Pilonul III) și Fondul de Pensii Administrat Privat BCR (Pilonul II), www.pensiibcr.ro 

Sondaj eJobs: 81% dintre companii au în plan majorări salariale în 2022

0

Conform unui sondaj realizat de eJobs întâlnim un paradox pe piața muncii – pe fondul unui deficit acut de forță de muncă 81% dintre companii au în plan majorări salariale în 2022, deși spun că pretențiile financiare ale candidaților sunt prea mari, iar nivelul este scăzut.

Peste 25% dintre angajatorii aflați în căutare de talente spun că principala provocare cu care se confruntă în acest moment este slaba pregătire a candidaților care aplică la joburi, arată datele celui mai recent sondaj eJobs, liderul pieței de recrutare din România. În același timp, 15,1% dintre respondenți precizează că pretențiile salariale ale candidaților sunt prea mari în raport cu nivelul lor de experiență. Alte provocări pe care angajatorii le întâmpină în acest moment în timpul recrutărilor sunt lipsa de seriozitate a celor care nu se prezintă la interviu, faptul că aplicările pe care le primesc nu sunt potrivite cu rolurile pe care au nevoie să le acopere, dar și numărul scăzut de candidați versus joburile disponibile.

Ca să contrabalanseze penuria de talente, 8 din 10 angajatori spun că au în plan creșteri salariale în 2022. Cei mai mulți dintre aceștia (46,6%) au planificate salarii cu 10% mai mari, 22,9% vizează majorări de 5%, iar 7,6% dintre ei vor crește bugetele salariale cu mai puțin de 5 procente. Mai mult decât atât, un număr considerabil de angajatori prevăd creșteri salariale consistente: 10,4% vor majora salariile cu peste 15%, 9% dintre ei cu 20%, iar 3,5% dintre angajatori vor avea salarii mai mari chiar și cu 25% în acest an.

Roxana Draghici, Head of Sales eJobs

„Dacă în prima parte a pandemiei, stabilitatea angajatorului devenise primul criteriu pentru candidați atunci când își căutau un job nou, acum, într-un deficit de talente galopant, vedem că salariul a revenit pe primul loc. 31% dintre companii recunosc chiar că este singurul care contează și că nu reușesc să-i mai motiveze cu alte beneficii. E nevoie deci de strategii de recrutare complexe în acest moment și, neapărat, adaptate categoriei de candidați de care compania are nevoie. Vom vedea din nou o serie de compromisuri pe piața muncii, însă, de această dată, ele vor fi din partea angajatorilor”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară. 

Întrebați ce-și doresc candidații de la un loc de muncă, pe lângă un salariu în acord cu nevoile lor, 41,3% dintre ei au spus că, în continuare, există un interes crescut pentru beneficiile extrasalariale tradiționale (bonuri de masă, abonament medical, acces la centre sportive). Pe de altă parte, 31% dintre ei spun că salariul este singurul criteriu după care candidații își aleg un loc de muncă, ceea ce va duce la creșteri salariale chiar și mai mari decât cele previzionate, după cum se așteaptă un sfert dintre respondenți. 

Când vine vorba de compromisuri pentru bifarea obiectivelor de recrutare, 70% dintre angajatori spun că sunt dispuși să angajeze persoane fără experiență, pe care să le formeze intern. De altfel, 36,5% dintre respondenți menționează că tinerii vor fi anul acesta cei mai căutați candidați de pe piața muncii. Aceștia vor fi urmați de muncitorii calificați, specialiști, IT-iști, muncitori necalificați și manageri. 

Alte compromisuri pe care companiile sunt deschise să le facă pentru a acoperi deficitul de forță de muncă sunt angajarea persoanelor sub nivelul de pregătire pe care-l caută, recrutarea persoanelor care au trecut printr-un proces de reconversie sau oferirea de cursuri de specializare in-house. 

În ceea ce privește domeniile ce vor scoate la bătaie cele mai multe locuri de muncă în 2022, în top, conform sondajului eJobs România, se află Vânzările, Producția și Construcțiile. Planurile de recrutare sunt și mai ambițioase. 45,3% dintre respondenți au spus că anul acesta vor să recruteze sub 10 colegi noi, 37,4% între 10 și 50 persoane, iar 17,3% peste 50 de angajați. 

„Ne așteptăm ca în 2022 să existe un volum de angajare istoric, peste 2021 și chiar peste nivelul prepandemic, iar acest lucru se reflectă deja în cifrele primelor luni. Într-adevăr, puterea va fi de partea candidaților, mai ales a celor bine pregătiți. Mai mult, 2022 va fi dominat de sistemul hibrid de lucru, care va înlocui încet-încet munca remote. Liderii de echipe au nevoie să aibă oamenii aproape, chiar și câteva zile pe săptămână. În acest mod, este mult mai ușor pentru ei să gestioneze proiectele și să mențină oamenii motivați și proactivi la job”, mai spune Roxana Drăghici.

În acest moment, peste 63,3% dintre companiile respondente lucrează exclusiv de la birou, 28,9% în sistem hibrid și doar 7,8% sunt 100% remote. Dintre cei care nu au revenit complet sau deloc la birou, o treime planifică să revină în 2022 exclusiv la sediu.


Studiul a fost derulat în perioada 25 ianuarie-11 februarie a acestui an, pe un eșantion de circa 350 de companii, respondenții fiind oameni de HR, manageri și antreprenori.

În acest moment, peste 31.000 de locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

GÂNDUL GREEN: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă are ca prim obiectiv fără sărăcie

0

Preluare GÂNDUL GREEN 14.02.2022 / Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă are ca prim obiectiv fără sărăcie.

Gândul Green continuă seria emisiunilor dedicate dezvoltării durabile cu unul dacă nu chiar cel mai important aspect al sustenabilității și anume reducerea sărăciei. Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă are ca prim obiectiv fără sărăcie, iar al doilea – foamete zero. Asociația pentru studii și prognoze economico-sociale a prezentat de curând un nou model economic, specific țării noastre, membră a Uniunii europene, România – Orizont 2040. Invitat dr.ec Constantin Boștină, președintele Asociației pentru studii și prognoze economico-sociale și coordonatorul cărţii „Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană România – Orizont 2040”

©Gandul

Cât de normală este revenirea la normalitate

0

Guvernele se pregătesc să ridice restricțiile Covid. Danemarca a ridicat deja aproape toate restricțiile, urmată de Norvegia. Suedia a ridicat și ea restricțiile, considerând că am intrat într-o nouă fază dominată de varianta Omicron, mai contagioasă, dar mai puțin gravă. În Republica Cehă, oamenii nu mai trebuie să prezinte permisele Covid pentru a merge la restaurante, baruri, evenimente sportive și culturale. Franța și Italia au eliminat obligația de a purta măști în exterior, menținându-le în continuare în interior. Marea Britanie dorește să elimine toate restricțiile rămase, inclusiv regula de autoizolare în caz de infectare. Chiar și România are în vedere eliminarea majorității regulilor privind pandemia.

Potrivit unui sondaj IPSOS, care a întrebat 22.000 de persoane din 33 de țări dacă pandemia se va sfârși vreodată și cum vom ști acest lucru, nu există un consens asupra răspunsului. 20% din intervievați spun că va fi atunci când cel puțin 75% din populație va fi fost vaccinată, 19% spun că va fi atunci când transmiterea virusului va fi încetat complet, iar 17% spun că va fi atunci când spitalele vor funcționa normal, fără deficit de personal sau de echipamente, timp de cel puțin o lună. În plus, 12% spun că va fi atunci când vor exista mai puțin de 10 cazuri noi la fiecare milion de persoane pe zi și 7% spun că va fi atunci când vor exista mai puțin de două decese pe săptămână la fiecare milion de persoane. Și, ceea ce este semnificativ, 14% spun că pur și simplu nu știu. Între timp, 8% spun că pandemia s-a încheiat deja. Revenirea la normalitate ar putea fi la orizont, dar cum va arăta aceasta? 

Călătoriile, care au fost grav afectate în anii trecuți, vor înregistra o creștere. De exemplu, Heathrow, cel mai mare aeroport britanic, a anunțat recent că a avut un început lent în 2022, după ce temerile legate de Omicron au stricat planurile de călătorie a peste 1,3 milioane de pasageri. Iar cel mai mare operator turistic german TUI vede o creștere a cererii pentru vacanța de vară în  Marea Britanie pe măsură ce regulile și restricțiile de testare sunt ridicate. 

Ridicarea restricțiilor nu va restabili în mod magic profitabilitatea industriei aeriene. Conform unei estimări a IATA, industria va pierde aproximativ 11 miliarde de dolari la nivel global anul acesta, mult mai puțin decât anul trecut, când a pierdut 51,8 miliarde de dolari. Dar industria aeriană vede o posibilă redresare a cererii până la 84% din nivelurile înregistrate în 2019. Revenirea la normalitate nu se referă doar la călătorii și vacanțe. Unele companii vor trebui să aducă oameni la birou, ceea ce reprezintă o sarcină dificilă în sine. Un sondaj Gartner a arătat că 48% dintre angajați vor lucra probabil de la distanță cel puțin o parte din timp după terminarea pandemiei de COVID-19, față de 30% înainte de pandemie.  


Lucrul de acasă, în ciuda neajunsurilor sale, s-a dovedit a fi benefic și economic pentru o mulțime de angajați. Dar distanța față de locul de muncă a determinat companiile să se gândească la noi metode de monitorizare. Analiza Gartner arată că 16% dintre angajatori folosesc mai frecvent tehnologia pentru a-și monitoriza angajații prin metode precum pontajul virtual de intrare și ieșire, urmărirea utilizării computerului de lucru și monitorizarea e-mailului angajaților sau a comunicațiilor interne, a chat-urilor. Pandemia a dezvoltat „gig economy”, – economia bazată pe angajați independenți/freelanceri. După ce pandemia se va încheia această tendință se va muta probabil și în spațiul corporatist. Ca o măsură de reducere a costurilor, companiile ar putea înlocui unii angajați cu normă întreagă cu angajați temporari, aduși la nevoie. Tendințele digitale care au început în timpul pandemiei probabil vor continua. Se vor dezvolta teleworking-ul, telemedicina, învățarea la distanță și serviciile de livrare. Iar mediul de lucru hibrid este aici pentru a rămâne.

În ciuda glumelor de la începutul izolării din 2020, conform cărora pandemia va crea un baby boom, realitatea este oarecum diferită. Incertitudinea iminentă i-a determinat pe mulți să amâne să aibă copii, accelerând declinul preexistent al populației. Există estimări potrivit cărora scenariul planetei goale sau „declinul populației”, așteptat până în 2050, ar putea veni mai devreme. Acest lucru are implicații majore, începând cu forța de muncă și terminând cu sistemul de pensii. Această situație creează, de asemenea, nevoia de servicii pentru populația în curs de îmbătrânire, aducând noi oportunități de investiții, deoarece generațiile mai în vârstă au o putere de cumpărare mai mare și se bazează mai mult pe serviciile publice. 

Temerile legate de inflație și îngrijorările geopolitice provoacă noi scăderi pe piețele cripto

0

Piețele de criptoactive au oscilat spre sfârșitul săptămânii trecute, temerile legate de inflație și cele geopolitice provocând noi scăderi. 

Bitcoin a început săptămâna tranzacționându-se la peste 41.500 de dolari și a urcat joi la un maxim de 45.4678 dolari. Dar, datorită îngrijorărilor reapărute pe piețe în legătură cu tensiunile geopolitice dintre Ucraina și Rusia, prețul s-a diminuat pentru a încheia săptămâna în stagnare. BTC se tranzacționează acum în jurul valorii de 42.000 de dolari.

Între timp, Ether a început săptămâna sub 3.000 de dolari, înainte de a se tranzacționa joi la un maxim de 3.237 de dolari pe platforma eToro. De atunci, prețul a scăzut și se tranzacționează acum în jurul valorii de 2.850 de dolari.

Având în vedere că datele privind inflația sunt probabil acum deja luate în considerare, investitorii vor urmări evoluțiile din Europa de Est. De asemenea, sunt cu ochii pe Fed, care raportează cea mai recentă decizie de politică monetară, mulți anticipând o intervenție mai fermă. 

În timp ce o mare parte din intențiile viitoare ale Fed sunt deja luate în calcul pe piețele de criptoactive, orice indiciu că ar putea acționa mai rapid și mai dur va avea un potențial impact negativ asupra prețurilor.

Modificările privind plățile Apple Play ar putea putea ridica prețul criptoactivelor

În curând utilizatorii Apple Pay ar putea să poată face plăți la comercianți folosind cripto.

Funcția „Tap to Pay”, care urmează să fie lansată, va conține integrarea pentru plăți fără contact de la „Apple Pay, carduri de credit și de debit fără contact și alte portofele digitale”.

Acest lucru deschide în mod direct ușa către potențiale plăți prin portofele de criptoactive, presupunând că Apple nu împiedică în mod deliberat o astfel de opțiune.

Integrarea are implicații enorme pentru cripto. Când PayPal a adăugat integrări cripto în infrastructura sa, a făcut ca piața să explodeze. Infrastructura Apple nu este mai puțin influentă și ar putea face ca prețurile criptoactivelor să explodeze.

Hashrate-ul Bitcoin crește din nou

Hashrate-ul Bitcoin, care măsoară numărul de computere angajate activ în mineritul criptomonedei, a atins un nou maxim istoric, potrivit datelor Blockchain.com.

Hashrate-ul cripto a urcat în mod constant din iulie 2021 și a oscilat puțin, în ciuda scăderilor recente ale prețului bitcoin. Stabilitatea mare a hashrate-ului este un semnal pozitiv că recenta scădere este legată mai degrabă de o incertitudine temporară decât de un angajament pe termen lung din partea unor jucători importanți, precum minerii.

Datele referitoare la hashrate tind să întârzie față de prețul bitcoin, astfel încât este posibil să asistăm la o oarecare scădere dinspre maximele istorice, dar prețul bitcoin este pe cale să recupereze terenul pierdut în ianuarie. 

Poziția hashrate-ului la niveluri atât de ridicate indică faptul că există mai mulți participanți ca oricând în rețea, lucru care va da încredere semnificativă investitorilor pe termen lung.


Gucci cumpără teren în Sandbox Metaverse 

Gucci a cumpărat un teren în Sandbox, un pas important în Metaverse, care ar putea declanșa o succesiune de achiziții de terenuri virtuale de la alte firme de modă.

Achiziția este o mare declarație de intenție din partea brandului de lux și ar putea marca începutul unei curse pentru spațiu în tărâmurile emergente din Metaverse.

Mărcile de lux trebuie să demonstreze că se află în fruntea inovațiilor majore, astfel încât mișcarea Gucci poate fi comparată cu proiecte similare în spațiul NFT. În urma acestei declarații de intenție, este foarte posibil să vedem mai multe mărci de lux călcând pe urmele lui Gucci într-o succesiune rapidă.

Gucci va găzdui experiențe digitale de modă bazate pe „Gucci Vault” în spațiul său Sandbox. Tokenul Sandbox (SAND), care este disponibil pe platforma eToro, a cunoscut o creștere majoră a prețului său începând cu 2020, dar, similar cu restul pieței de criptoactive, a înregistrat scaderi majore în 2022. Tokenul a atins un maxim istoric de 8,25 dolari în noiembrie, dar în prezent se tranzacționează sub jumătate din acest nivel, în jurul valorii de 3,85 dolari.