Amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale și neplata impozitelor aplicate în cadrul inspecției fiscale. Ce trebuie să știe contribuabilii

_________________

Autori: Răzvan Brătilă, Avocat, Băncilă Diaconu și Asociații
Emanuel Băncilă, coordonator Controverse și Inspecții fiscale,
Băncilă Diaconu și Asociații (foto)

Nu de puține ori, în cadrul inspecțiilor fiscale sunt stabilite atât obligații fiscale suplimentare în sarcina contribuabililor, dar sunt aplicate şi amenzi contravenționale, pentru neîndeplinirea unor obligații declarative sau de plată. Este, însă, legală amendarea contribuabililor, mai ales în condițiile în care există un interval mare de timp (câțiva ani) între momentul neîndeplinirii obligațiilor și aplicarea amenzii? Ce pot face contribuabilii?

Într-un exemplu recent, un operator economic a fost amendat contravențional în urma unei inspecții fiscale cu privire la perioada 2015 – 2018, pentru nedeclararea și neplata impozitului aferent veniturilor obținute de nerezidenți. Este legală amenda primită?

Pentru a răspunde la această întrebare trebuie avute în vedere două aspecte esențiale: dacă există un termen legal în cadrul căruia contribuabilul avea obligația de a îndeplini respectiva obligație și dacă au trecut mai mult de 6 luni de la împlinirea acestui termen. Dacă răspunsul la cele două întrebări este „da”, atunci dreptul organelor de inspecție fiscală de a amenda contravențional contribuabilul este prescris, astfel cum vom arăta în cele ce urmează.

Baza legală pentru aplicarea amenzilor contravenționale în materie fiscală se regăsește în Titlul XI al Codului de procedură fiscală. De exemplu, potrivit articolului 336 din Codul de procedură fiscală, reprezintă contravenție fapta de neîndeplinire la termen a obligațiilor declarative prevăzute de lege, fapta de nereținere de către plătitorii obligațiilor fiscale a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, sau fapta de neraportare a aranjamentelor transfrontaliere. În plus, cuantumul amenzilor contravenționale nu este deloc neglijabil, el fiind situat între 1.000 lei și 100.000 lei. 

Sancționarea contravențională în materie fiscală nu urmează un regim special, ci se supune acelorași reguli generale reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Acestea prevăd că dreptul aplicării amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, în cazul contravențiilor care se săvârșesc dintr-o dată (i.e. instantanee), respectiv în termen de 6 luni de la data încetării săvârșirii contravențiilor în cazul contravențiilor continue (i.e. contravențiile care durează în timp).

Atunci când contribuabilul nu și-a îndeplinit, spre exemplu, obligația de a reține la sursă un anumit impozit, este esențial de reținut că nu ne aflăm în prezența unei contravenții continue, ci în prezența unei contravenții instantanee. Mai exact, fapta s-a epuizat atunci când s-a împlinit termenul legal până la care contribuabilul trebuia să declare și să rețină impozitul la sursă, de la acest moment curgând termenul de prescripție de 6 luni.

În exemplul nostru, legea prevedea că impozitul datorat de nerezidenți se declară și se plătește în luna următoare celei în care s-a plătit venitul, respectiv pentru luna ianuarie, până la data de 25 februarie 2015, pentru luna februarie 2015, până la data de 25 martie 2015 ș.a.m.d. Astfel curge un termen de prescripție de 6 luni pentru fiecare lună în parte, de la data de 25 a lunii următoare celei în care era datorat venitul. Prin urmare, la sfârșitul anului 2021, când contribuabilul a fost sancționat contravențional, intervenise deja prescripția extinctivă cu privire la posibilitatea de a aplica amenda pentru toată perioada în discuție.

Cu alte cuvinte, dacă au trecut 6 luni de la momentul la care contribuabilul trebuia să își îndeplinească obligația legală (lunară, semestrială, anuală etc.), acesta nu mai poate fi amendat, întrucât, așa cum arătam, depășirea termenului legal este echivalent cu stingerea dreptului organului de control de a amenda contribuabilul. 

De asemenea, este irelevant momentul la care organele fiscale au constatat neîndeplinirea obligației legale de către contribuabil. Să presupunem că neîndeplinirea obligației fiscale a fost constatată cu ocazia inspecției fiscale, care, de regulă, verifică legalitatea și conformitatea îndeplinirii obligațiilor fiscale în urmă cu cel mult 5 ani (i.e. termenul de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale). Însă, termenul până la care poate fi amendat contravențional contribuabilul rămâne cel de 6 luni de la data neîndeplinirii obligației sale și nu este suspendat ca urmare a efectuării inspecției fiscale. 

În consecință, recomandăm contribuabililor ca, în momentul în care sunt amendați în urma unei inspecții fiscale, să analizeze împreună cu specialiștii în domeniu dacă respectiva amendă este legală, mai ales din perspectiva momentului la care s-a săvârșit presupusa faptă contravențională.

Dosarul prețurilor de transfer trebuie temeinic fundamentat. Dacă totuși greșesc, mai pot contribuabilii face ceva după ce l-au prezentat echipei de control?

_________________

Daniela Dinu, Director PwC România
Mihail Boian, Partener D&B David și Baias (foto)

Jurisprudența recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) invalidează anumite practici nelegale ale ANAF des întâlnite în inspecțiile de prețuri de transfer. În esență ÎCCJ a statuat că modificarea sau înlocuirea studiilor de comparabilitate întocmite în mod legal și complet de contribuabili este nelegală, iar organele fiscale nu sunt îndreptățite să refacă un dosar al prețurilor de transfer corect întocmit. Am prezentat soluția ÎCCJ în acest articol

Astfel, dincolo de aspecte de ordin formal pe care trebuie să le bifeze un dosar al prețurilor de transfer, fundamentarea temeinică a analizei de comparabilitate este esențială pentru efectuarea unui dosar care să fie apoi susținut într-o manieră credibilă și justificată în fața echipei de inspecție fiscală. 

Totuși, ce se întâmplă dacă contribuabilul greșește și își întemeiază analiza pe date și informații eronate sau dacă acestea, deși corect identificate, au fost în mod greșit interpretate și reflectate în cuprinsul dosarelor de prețuri de transfer pe care acesta le-a transmis echipei de inspecție fiscală? Mai are contribuabilul la îndemână instrumente de corecție sau ajustarea de prețuri de transfer este ca și realizată?

Trebuie spus, în primul rând, că într-un asemenea scenariu suntem deja pe tărâmul răului deja înfăptuit, acesta fiind și motivul pentru care, în mod cert, accentul trebuie să cadă pe diligența maximă a contribuabililor în pregătirea analizelor de comparabilitate înainte de începerea inspecțiilor fiscale.

Totuși, chiar și într-o asemenea ipoteză, legea procedurală fiscală oferă o serie de soluții pentru a iniția discuții cu echipa de inspecție fiscală și a determina într-o manieră corectă nivelul prețurilor de transfer practicate în tranzacțiile intra-grup.

Astfel, într-un caz întâlnit în practica recentă, compania supusă inspecției fiscale a pus la dispoziția organelor de control documentația de prețuri de transfer completă, inclusiv studiul de comparabilitate întocmit ținând cont de criteriile calitative și cantitative relevante prin raportare la profilul său funcțional si de risc. Compania a întocmit o analiză a funcțiilor, riscurilor și activelor ca parte a tranzacțiilor intra-grup, evidențiind faptic și documentar că acesta a acționat în perioada analizată ca un simplu procesator / prestator de servicii de fabricație. 

În urma analizării dosarului prețurilor de transfer, organele fiscale nu au criticat în vreun fel studiul de comparabilitate pregătit de companie, ci au adus însă la cunoștința acesteia că este necesară reîncadrarea profilului funcțional în producător pe bază de contract. A fost păstrată metoda folosită de contribuabil, respectiv metoda marjei nete, dar și folosirea indicatorului de profitabilitate luat în considerare pentru studiile de analiză comparativă, respectiv rata rentabilității costurilor din exploatare totale. In același timp, odată reîncadrat profilul funcțional, organele fiscale au procedat la ajustarea indicatorului de profitabilitate al companiei, prin includerea unor cheltuieli din categoria cheltuielile de exploatare, apreciind că societatea a majorat artificial profitul din exploatare aferent activității derulate în beneficiul entităților sale afiliate, pentru a se încadra în intervalul intercuartilic de piață. O atare analiză a condus la un nivel considerabil de ajustări de prețuri de transfer care a fost comunicat de echipa de inspecție fiscală în timpul controlului. 

Aceste constatări preliminare ale echipei de inspecție fiscală au determinat compania să reviziteze dosarul prețurilor de transfer întocmit și, dincolo de aspectele ce țin de recalificarea profilului funcțional, compania a semnalat necesitatea refacerii studiului de comparabilitate în vederea reflectării noului profil funcțional de producător pe bază de contract/la comandă. 

Aceasta întrucât studiul de comparabilitate inițial pregătit de contribuabil nu mai reflectă nivelul de profitabilitate specific unei companii independente implicate în activități de producție contractată, care ar fi devenit relevante după reîncadrarea profilului funcțional.

Din perspectivă tehnică, reîncadrarea profilului funcțional și de risc trebuie urmată în mod obligatoriu de ajustarea corespunzătoare a analizei economice, în speță, a studiului de comparabilitate realizat cu scopul de a determina nivelul de piață al remunerației aferente. Aceasta deoarece strategia de căutare utilizată într-un astfel de studiu, respectiv criteriile de selecție cantitative și calitative utilizate sunt direct corelate cu profilul funcțional și de risc al părții testate, ele având rolul de a identifica un set de comparabile independente cu un profil funcțional și de risc cât mai apropiat de cel al părții testate. Astfel, pentru a reflecta într-o manieră justă și corectă o potențială reîncadrare de profil funcțional și de risc din partea organelor fiscale, acestea trebuie să reflecte consistent respectivă abordare și în zona analizei economice.

Din această perspectivă, Societatea a procedat la efectuarea unui nou studiu de comparabilitate, prin aplicarea unor filtre cantitative și calitative relevante și suficiente pentru identificarea unor producători pe bază de contract, pe care apoi l-a prezentat echipei de inspecție fiscală în vederea stabilirii corecte a situației de fapt în cadrul inspecției fiscale, odată cu evaluarea impactului modificării premisei inițiale referitoare la profilul funcțional reîncadrat pe calea proiectului de raport de inspecție fiscală. 

Ca urmare a acestor noi argumente și explicații aduse de contribuabil, echipa de inspecție fiscală a sesizat, într-o manieră corectă și în linie cu rolul activ ce caracterizează activitatea inspecției fiscale, necesitatea adaptării și ajustării corespunzătoare a studiului de comparabilitate prezentat inițial de contribuabil, astfel încât, urmare a refacerii acestuia în vederea determinării nivelului prețului de piață, au fost stabilite prin actul final de impunere ajustări de prețuri de transfer semnificativ mai mici în sarcina contribuabilului.

Speța de mai sus este dovada cât se poate de clară că și în materia prețurilor de transfer, greșelile contribuabililor, chiar dacă ar trebui evitate, nu ar trebui să se transforme într-o formă de sancționare a acestora, într-o aplicare corectă și conformă a principiului bunei colaborări dintre contribuabili și organele fiscale, dar și a principiului legalității care guvernează administrarea fiscală. Astfel, chiar și atunci când identifică o eroare, inspectorii fiscali trebuie să parcurgă în mod consistent și complet pașii prevăzuți de lege pentru a o corecta și evidenția în mod corespunzător impactul propriilor constatări asupra restului analizei de comparabilitate și a valorii ajustării finale de prețuri de transfer, cum ar fi în prezenta speță – reîncadrarea profilului funcțional. O importanță deosebită o reprezintă, desigur, și momentul identificării greșelii, caracterul ei și, mai ales, coordonarea pașilor de urmat pentru îndreptarea acesteia într-o manieră transparentă și cu implicarea și concursul echipei de inspecție fiscală care, în definitiv, este cea care decide cu privire la respectarea principiului valorii de piață în cadrul controlului fiscal.

Sondaj eToro: Conflictul internațional devine cel mai mare risc pentru investitorii individuali din România

0

Conflictele internaționale au urcat pe primul loc pe lista de riscuri a investitorilor individuali, depășind inflația, în timp ce invazia Rusiei în Ucraina a provocat un șoc pe piețele financiare globale.

Potrivit ultimului sondaj Retail Investor Beat* al rețelei sociale de investiții eToro, 57% dintre investitorii individuali din România văd în conflictul internațional  cel mai mare risc extern pentru investițiile lor, în creștere de la 24% în trimestrul patru din 2021.

Aproape jumatate (48%) dintre investitori rămân îngrijorați de impactul inflației asupra investițiilor, urmat de starea economiei globale (47%), a economiei românești (34%) și de creșterea ratelor dobânzilor (19%).

Ben Laidler, strategul pentru piețe globale al eToro, comentează: „Evenimentele tragice din Ucraina reprezintă o triplă lovitură pentru investitori, o combinație toxică între incertitudinea accentuată de pe piață, inflația ridicată din cauza creșterii prețurilor la mărfuri și o creștere economică mai mică din cauza problemelor cauzate de sancțiuni.”

Mai mult de jumătate dintre românii intervievați (55%) s-au repoziționat în funcție de aceste riscuri, 42% intenționează să investească în mod constant aceeași sumă de bani în următoarele 12 luni, iar 36% intenționează să investească mai puțin. Cu toate acestea, deși o creștere a volatilității este un mediu dificil de navigat pentru orice investitor, majoritatea respondenților rămân încrezători în portofoliile lor (79%). 

„Istoria arată că adesea geopolitica nu are un impact de lungă durată asupra piețelor globale. Fundamentele rămân solide, profiturile companiilor fiind în creștere, economiile redeschizându-se după pandemie, evaluările bursiere ale companiilor fiind acum mai ieftine, iar piețele se așteaptă acum pe deplin ca băncile centrale să majoreze semnificativ ratele dobânzilor”, adaugă Laidler.

„Cei mai toleranți la risc, printre care se numără mulți investitori mai tineri, care mai au mult timp până la pensionare, ar trebui să își amintească principiul de investiții «fii lacom când alții sunt temători», ceea ce înseamnă că investitorii pot beneficia adesea de o abordare împotriva curentului în perioade de criză.”

La nivel global, capacitatea investitorilor individuali de a privi înainte și dincolo de volatilitatea pe termen scurt se vede prin angajamentul lor față de temele de investiții pe termen lung pe care le au în vedere. 38% dintre aceștia văd oportunități în tehnologia curată (vs. 37% în ultimul trimestru), transformarea digitală (32%, în scădere de la 33%), criptomonedele și plățile digitale (26%, în creștere de la 22%), robotica și automatizarea (25%, în creștere de la 24%) și îmbătrânirea populației (24%, în creștere de la 23%). Temele de investiții pe termen lung preferate de investitorii români sunt transformarea digitală (46%), urmată de criptomonede și plăți digitale (42%), tehnologii curate (37%) și robotică și automatizare (37%).

Callie Cox, analist de investiții eToro US, comentează: Când piețele sunt volatile și lumea trece printr-o criză umanitară atât de teribilă, poate că merită să facem un pas înapoi și să ne gândim la ce este emoțional și ce este fundamental. Dacă mai faceți încă un pas înapoi, veți vedea că societatea este rezilientă. Piețele au demonstrat de nenumărate ori capacitatea lor de a-și reveni.

Lipsa repoziționării în rândul portofoliilor DIY sugerează că unii investitori cu aversiune la risc încep să ia în considerare strategia de a investi o sumă fixă în mod regulat pe piețe pentru a ajuta la atenuarea volatilității ridicate și a se asigura că nu ratează o eventuală redresare.”

Tensiunile geopolitice în creștere i-au determinat pe unii investitori de retail să favorizeze piețele interne în detrimentul investițiilor în străinătate și să se consoleze cu activele cu care sunt mai familiarizați. La nivel global, 51% (35% în România) dintre respondenți investesc în prezent în acțiuni locale, față de 28% (31% în România) în acțiuni internaționale. Întrebați care este cel mai important motiv pentru care preferă acțiunile locale, 45% dintre respondenți (48% în România) au spus că înțeleg mai bine piețele naționale, 21% (16% în România) considerând că piețele externe sunt prea riscante din cauza instabilității politice și a fluctuațiilor valutare. 

Având în vedere că riscurile investiționale și economice sunt considerate ridicate, unii caută să își diversifice și mai mult portofoliile. În cazul celor 28% dintre respondenții la nivel global care investesc în prezent în acțiuni internaționale, aceștia văd această alocare ca pe o modalitate de a mări diversificarea portofoliului (35%) și de a obține expunere la diferite sectoare, cum ar fi cel tehnologic american (12%)”, concluzionează Laidler.


*Cercetarea a fost realizată de Opinium în perioada 10-23 martie 2022 pe eșantion de 8.500 de investitori individuali din 12 țări – câte 1000 în: Marea Britanie, SUA, Germania, Franța,  și 500 de investitori individuali în Italia, Spania, Olanda, Danemarca, Australia, Polonia, România și Republica Cehă. Investitorii individuali au fost definiți ca fiind persoane care se administrează singure sau care beneficiază de consiliere și care dețin cel puțin un produs de investiții, inclusiv acțiuni, obligațiuni, fonduri, un ISA (cont individual de economii) pentru investiții sau echivalent. Nu a fost necesar ca aceștia să fie utilizatori eToro. 

Cazacu, XTB: Motorină versus benzină – cine va câștiga „războiul” carburanților pe burse în perioada următoare?

0

  • Deși benzina s-a ieftinit, motorina a atins noi maxime istorice, în România, în Europa Centrală și de Est, dar și în SUA.
  • Diferența este așteptată a rămâne ridicată sau chiar a se majora, în perioada următoare, dacă nu asistăm la o temperare a ostilităților în Ucraina.
  • Pe lângă petrol, Rusia exportă și direct motorină, acoperind aproximativ 20% din cererea europeană. 
  • Europa este exportatoare de benzină, dar importatoare de motorină.
  • Invazia Ucrainei de către Rusia a generat un șoc al ofertei, tocmai când cererea se afla într-un sezon de creștere, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
  • Speranțe pentru șoferi vin și dinspre evoluțiile petrolului pe piețele internaționale. De la peste 131 dolari/baril, petrolul Brent este acum în jur de 100 dolari/baril. 
  • Motorina ar putea rămâne, o perioadă, sensibil mai scumpă decât benzina, cu toate că ar fi unele speranțe de temperare spre vară, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Pe întreg parcursul anului trecut, în România, prețurile la pompă ale motorinei și benzinei au rămas relativ apropiate. Diferențe ușor mai ridicate au fost în vara anului 2021, deși ele s-au menținut în general sub 20 de bani pe litru. 

O diferență ușor de observat a început să apară în primăvara acestui an, și, spre deosebire de perioadele anterioare, nu a atins rapid un platou, ci s-a adâncit în ultima parte a lunii martie și în aprilie. De la 47 de bani pe 31 martie, diferența a ajuns la 66 de bani pe 6 aprilie și 68 de bani pe 11 aprilie. 

Astfel, deși benzina s-a ieftinit, urmând tendința petrolului pe bursele internaționale, motorina a atins noi maxime istorice. 

Privind în urmă, pe date din ultimii 7 ani, abia între noiembrie 2018 și martie 2019 am mai avut diferențe semnificative, dar, în general, sub 50 de bani pe litru.

Situația nu este vizibilă doar în România, ci în mai toată regiunea

În Polonia, conform monitorului european, benzina costă 1.42 EUR/litru, iar motorina era pe 4 aprilie mai scumpă: 19 eurocenți, față de 13 eurocenți în România și 12 eurocenți în Ungaria. 

În Bulgaria, diferența era de doar 2 cenți, în timp ce, în Slovacia, motorina era mai ieftină cu 3 cenți, potrivit buletinului Comisiei Europene. 

Piața carburanților diesel, utilizați în domenii variate precum transport rutier de mărfuri, construcții sau agricultură, este una globală, iar cererea crescută dintr-o regiune sau aprovizionarea limitată are efecte la mii de kilometri distanță. 

Trendul cotațiilor de referință în Europa (ICE) a fost favorabil benzinei în primele luni, cu o recuperare ulterioară a motorinei. 

În SUA, unde în trecut un galon de motorină a fost cu 30-40 de cenți mai scump, s-a ajuns la o diferență și de 1 dolar. Și aici benzina a predat ștafeta motorinei în special în luna martie, diferența accentuându-se ca urmare a unei ieftiniri mai pronunțate a benzinei relativ la motorină. 

De la vârful din 11 martie, de 4,33 dolari/galon, benzina a ajuns la 4,11 dolari/galon potrivit AAA. Motorina este la 5,04 dolari/galon de la un vârf de 5,135 dolari/galon acum o lună.

Europa este exportatoare de benzină, dar importatoare de motorină, însă situația nu este omogenă, iar diferențele între țări și regiuni sunt mari.

Pe lângă petrol, care poate fi rafinat pentru a obține benzină sau motorină, Rusia exportă și direct motorină, aproximativ 20% din cererea continentului fiind acoperită din această direcție. Izbucnirea războiului a generat un șoc al ofertei, tocmai când cererea se afla într-un sezon de creștere

În ultima perioadă, companiile petroliere au avut tendința de a se reorienta, chiar de la distanțe mult mai mari, apelând la surse precum Orientul Mijlociu, Asia sau SUA. 

Pe de altă parte, cererea pentru lucrări agricole sau logistică a crescut, pe fondul conflictului din Ucraina și al efectelor sale în piețele de mărfuri agricole. 

Cererea de transport pentru echipamente grele a fost de asemenea în creștere, iar acesta se realizează în principal cu motorină, nu cu benzină. 

Diferențialul este așteptat a rămâne ridicat sau chiar a se majora, chiar în perioada următoare, dacă nu asistăm la o temperare a ostilităților. 

Motorina ar putea rămâne o perioadă sensibil mai scumpă decât benzina, cu toate că ar fi unele speranțe de temperare spre vară.

O auto-reglare parțială ar putea veni pe termen mediu de la încetinirea aprovizionării. Cu inflație în creștere și o abordare mai prudentă a consumatorilor, și în urma blocajelor din China adăugate peste împotmolirea logistică anterioară, restricțiile impuse de China pentru a menține controlul asupra numărului de infectări ar putea avea efecte în serie. 

Lanțurile logistice erau deja sub presiune, și a comanda în Europa o bicicletă din China poate costa până la 2/3 din valoarea sa pentru transport poate îndepărta o parte din cerere. 

Operatorul maritim Maersk a vorbit de o „acumulare de întârzieri”, iar o analiză Oxford Economics arată că dificultățile de aprovizionare sunt la un nou maxim. 

Speranțe pentru șoferi vin și dinspre evoluțiile petrolului pe piețele internaționale. De la peste 131 dolari/baril, petrolul Brent este acum în jur de 100 dolari/baril. 

Eliberarea a 120 de milioane de barili din rezervele SUA și ale altor state anunțate de IEA, închiderea unor orașe în China și creșterile de dobândă anunțate de băncile centrale, inclusiv din SUA au stopat deocamdată ascensiunea petrolului.

Pentru o vreme, o ușoară tendință de ieftinire a benzinei ar putea să continue, deși în privința motorinei, trendul nu este clar, chiar dacă petrolul nu s-ar scumpi. 

Pentru estimarea trendului din lunile următoare, direcția conflictului din Ucraina este, însă, de importanță majoră.

Estimare KeysFin: piața serviciilor medicale private, nivel record în 2021

0

Cifra de afaceri a pieței serviciilor medicale private din România a crescut cu 11% față de 2019 și a fost cu 312% peste nivelul din 2011, ajungând la 15,4 miliarde de lei în 2020. Pentru 2021 analiștii KeysFin estimează depășirea pragului de 17 miliarde de lei, pe fondul procesului de testare și al cererii crescute de servicii din privat, în contextul direcționării eforturilor din spitalele publice către tratarea pacienților COVID-19.

Mai mult, rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii medicale private a crescut cu 16% față de 2019 și a fost de 312 ori (+31.080%) mai mare decât minimul istoric atins în 2011, atingând valoarea de 2,6 miliarde de lei în 2020, datorită condițiilor pe care pacienții români le găsesc în spitalele private: calitatea serviciilor oferite, aparatură performantă, spațiile de consult, tratament și intervenții, forța de muncă profesionistă.

În contextul unui sistem public de sănătate depășit, care s-a concentrat pe gestionarea pandemiei de COVID-19, lăsând la o parte ceilalți pacienți, operatorii medicali privați au venit în sprijinul cetățenilor și au răspuns exact acestor nevoi. Tendința de creștere susținută a acestei piețe, bazată pe investiții și profesionalism se va menține pe termen mediu. Sistemul public de sănătate ar trebui să urmeze modelele occidentale, mai eficiente și să înceapă să pună mult mai mult accent pe educație și prevenție, spre exemplu prin programe naționale de screening, iar printr-o schemă de finanțare public-privată, pe modelul sistemului de pensii, susținută și de fondurile europene, să profite de această oportunitate rară, astfel încât România să-și reclădească infrastructura sanitară. O abordare proactivă ar trebui să includă existența know-how-ului atât în software cât și din medicină și să acopere segmentul de new healthcare care este definit în prezent de avansul tehnologiei, al telemedicinei și al inteligenței artificiale”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

Piața serviciilor medicale private este una dintre puținele în care numărul de companii a crescut substanțial, cu 9% față de 2019 și cu 125% față de 2011, la aproape 23,1 mii de companii în 2020. 

Și forța de muncă a crescut cu 1,3% față de 2019 și a fost cu 75% peste nivelul din 2011, ajungând la aproape 78 de mii de angajați în 2020. 

TOP REȚELE MEDICALE PRIVATE DIN ROMÂNIA,
REGINA MARIA RAMÂNE LIDER DE PIAȚĂ

Topul celor mai mari companii după cifra de afaceri a rămas neschimbat în ultimii ani. Toți cei 3 jucători și-au majorat însă cota de piață, astfel că CENTRUL MEDICAL UNIREA SRL, cunoscut publicului sub numele de REGINA MARIA, se află pe primul loc, după cel mai mare avans anual (nominal și procentual) din top 10, cu o cifră de afaceri de 733 de milioane de lei și 4,8% din total, MED LIFE SA ocupă locul al doilea, cu venituri anuale de 509 milioane de lei și 3,3% din total, iar SANADOR SRL este pe locul al treilea, cu 410 milioane de lei și 2,7% din total în 2020.

Per ansamblu,  top 10 companii care oferă servicii medicale private concentrează aproape 22% din valoarea acestei piețe pe plan local.

MED LIFE SA (locul 2 după Cifra de afaceri din 2020) a fost și cel mai profitabil jucător, după cel mai mare avans anual din Top 5 de 651%, ajungând la valoarea de 41,8 milioane de lei în 2020. Compania a anunțat recent achiziționarea pachetului majoritar de 60% din Pro Life Clinics, noua companie urmând să fie integrată în rețeaua Sfânta Maria.

CHELTUIELILE PUBLICE CU SĂNĂTATEA DIN ROMÂNIA,
ÎNTRE ULTIMELE 5 DIN UE 

Potrivit ultimelor date de la Eurostat cheltuielile guvernamentale cu sănătatea au fost de aproximativ 12 miliarde de euro în anul pandemiei, situând astfel România pe locul 15 cu 1,1% din totalul Uniunii Europene. 

Germania, Franța și Italia au fost în vârful clasamentului cu 287, 207 respectiv 130 miliarde de euro, iar ca ponderi 26,7%, 19,3% respectiv 12% din totalul cheltuielilor publice cu sănătatea din UE  în 2020. Ca pondere în Produsul Intern Brut însă, datele Eurostat plasează România între ultimele 5 state europene cu doar 5,5% din PIB, departe de Austria, Cehia și Franța, toate cele 3 statele având cheltuieli cu sănătatea aproape duble, de peste 9% din PIB în 2020. 

Deși inițial România și celelalte state europene au fost prinse pe picior greșit în privința dotării cu echipamente de protecție, numărul de paturi, ventilatoare sau de personal medical, s-au dezvoltat o serie de mecanisme ce pot fi implementate rapid în cazul unor noi evoluții sanitare similare, concluzionează analiștii KeysFin.


Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei 86: Activități referitoare la sănătatea umană. Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase la începutul lui 2022.

Agrifood Innovation Summit 2022 prezintă tendințele viitorului, provocările din agricultura românească și actorii care inovează în industrie

0

În contextul climatic actual, sustenabilitatea în domeniul agriculturii și industriei alimentare devine din ce în ce mai necesară la nivel global, lucru care determină populația să acționeze și să ia măsuri imediate. Antreprenori, cercetători, profesioniști din agrifood și reprezentanți ai sistemului public care își doresc să susțină inovația în domeniul agroalimentar vor discuta pe 19 aprilie, în cadrul evenimentului online Agrifood Innovation Summit 2022, despre tendințele care definesc viitorul industriei și despre ecosistemul agritech și foodtech din România.

Evenimentul organizat de EIT Food și EIT Food Hub România, prin Impact Hub Bucharest, promovează bune practici din industrie, din zona de cercetare, dar și din zona academică, alături de proiecte disruptive și inițiative cu impact. EIT Food este cea mai importantă inițiativă europeană de inovație alimentară, care își propune să susțină domeniile agriculturii și alimentației să devină mai sustenabile și mai sănătoase. EIT Food este susținut de European Institute of Innovation and Technology – Institutul European pentru Inovație și Tehnologie (EIT), un organism al Uniunii Europene. Agrifood Innovation Summit 2022 va facilita colaborarea între reprezentanții ecosistemului agroalimentar din sectorul public și privat și va promova inițiativele care schimbă practicile din agricultura românească. 

„Agrifood Innovation Summit 2022 este evenimentul care reunește actori diverși din sectorul agroalimentar – de la instituții publice, centre de cercetare, instituții academice și până la sectorul de business privat și startupuri – și care deschide conversații valoroase despre inovație și evoluția ecosistemului agrifood în România. Din 2021, de când am preluat rolul de reprezentant EIT Food în România, participăm activ la sprijinirea acestui tip de colaborare, atât prin evenimente deschise, cât și prin programe de incubare și oferirea de finanțări”, spune Georgiana Ion, reprezentant EIT Food Hub România.

Cum arată viitorul agriculturii europene, care sunt inițiativele și inovațiile care se lansează în agritech și foodtech, cum arată astăzi acest ecosistem și care sunt cele mai importante tendințe din domeniu în viitorul apropiat sunt doar câteva dintre temele care vor fi discutate online, la Agrifood Innovation Summit 2022, pe 19 aprilie, de la 9:30. Participarea este gratuită, iar înscrierile se pot face prin completarea unui formular pe site-ul Impact Hub Bucharest.

La Agrifood Innovation Summit 2022 va fi lansată și maparea acestui an a startupurilor agritech și foodtech din România, realizată de Impact Hub Bucharest și Activize.Tech, în parteneriat cu EIT Food și Microsoft România. Maparea reprezintă un instrument util pentru reprezentanții ecosistemului agritech, menită să faciliteze colaborarea între aceștia și dezvoltarea unor proiecte care beneficiază de expertiza din spațiul local.

În cadrul evenimentului va avea loc și o dezbatere pe tema efectului gazelor cu efect de seră (GES) asupra ecosistemului agricol din România, alături de specialiști, actori din sectorul agrifood și experți. La nivel european, aproximativ 30% din emisiile gazelor cu efect de seră (GES) provin din sistemele alimentare, atât în mod direct, prin agricultură, utilizarea combustibililor fosili etc., cât și în mod indirect, prin emisii rezultate în urma schimbărilor apărute pe terenurilor arabile, spre exemplu. Digitalizarea în sectorul agrifood ar putea determina o reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră, prin creșterea eficienței resurselor existente. Dezbaterea din cadrul evenimentului va include și mai multe concluzii extrase din raportul realizat de EIT Food alături de Delloite la nivel european. 

Noutățile despre Agrifood Innovation Summit 2022 vor fi disponibile pe parcursul lunii aprilie pe website-ul EIT Food Hub România și pe pagina de Facebook a Impact Hub Bucharest, organizație care este punct de contact pentru reprezentanții locali din sectorul agroalimentar.

Efectul de domino al bitcoin în America Centrală

0

Încă două națiuni din America Centrală au făcut demersuri pentru a se alătura El Salvadorului privind acceptarea bitcoin ca mijloc legal de plată.

In Honduras, o zonă economică specială de pe insula turistică Roatán din Caraibe a început oficial să accepte bitcoin ca mijloc legal de plată. Zona denumită „Honduras Prospera” a fost creată în 2020 pentru a încuraja investițiile și creșterea economică autonomă în această națiune cu probleme.

Guvernul din Honduras a permis în mod oficial utilizarea bitcoin de către companii, persoane fizice și guvernul local. Zona economică va putea, de asemenea, să emită obligațiuni în bitcoin, similare cu cele din El Salvador.

Între timp, în Mexic, președintele l-a invitat în țară pe Samson Mow, fostul CSO al Blockstream, pentru a discuta posibilitatea de a implementa bitcoin ca mijloc legal de plată. Mesajul a fost transmis de o senatoare mexicană, Indira Kempis, care este strâns asociată cu încercările legislative de a aduce o mai mare incluziune a cripto în sistemul financiar mexican.

În timp ce planurile pentru bitcoin în Mexic sunt încă în fază incipientă, potențiala adoptare a criptomonedei ca mijloc legal de plată în această națiune ar fi un lucru masiv. Atât El Salvador, cât și Honduras sunt țări relativ mici în marea schemă a lucrurilor, însă Mexicul este o națiune importantă, cu aproape 130 de milioane de cetățeni. În cazul în care această țară ar face din bitcoin mijloc legal de plată, potențialul de creștere a utilizării ar fi extraordinar.

Donație financiară a Fundației Botnar pentru copiii și familiile refugiate din Ucraina

0

Fundația filantropică elvețiană Botnar s-a angajat să acorde o donație de 4,86 de milioane de dolari către UNICEF în România pentru susținerea intervenției pe termen scurt și lung în favoarea copiilor și familiilor din Ucraina fugite din calea războiului.  

Susanna Hausmann-Muela, Chief Program Officer, Fundația Botnar: „Fundația Botnar este alături de cei care suferă din cauza războiului din Ucraina. Copiii și tinerii sunt printre cele mai afectate categorii de populație, iar perturbările asupra vieților acestora vor avea un impact de durată asupra dezvoltării lor fizice, mintale și socio-economice. Organizații precum UNICEF derulează activități importante în sprijinul miilor de copii și tineri care au fost strămutați din cauza războiului. Sperăm ca donația noastră în sprijinul situației din România să joace un mic rol în furnizarea de servicii esențiale celor care au nevoi urgente.”

Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România: „UNICEF își exprimă recunoștința față de Fundația Botnar pentru sprijinul său generos și pentru parteneriatul de lungă durată pentru ajutorarea copiilor vulnerabili. Aceasta este o criză de protecție a copiilor și noi trebuie să acționăm ferm pentru a ne asigura că tinerii și copiii care fug din calea războiului sunt protejați, au acces egal la servicii medicale vitale și își pot continua parcursul educațional. Sprijinul acordat de Fundația Botnar ne aduce mai aproape de îndeplinirea obiectivelor noastre.”

UNICEF subliniază că intervenția „în privința crizei refugiaților, în colaborare cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), primării, UNHCR, alți parteneri relevanți din domenii strategice și ONG-uri locale, se concentrează în primele etape pe înființarea și operaționalizarea centrelor Blue Dot la punctele de trecere a frontierei și de-a lungul rutelor anticipate a fi folosite de fluxurile principale de refugiați și, totodată, pe acordarea de sprijin și servicii copiilor și familiilor găzduite pe teritoriul României. 

Blue Dot-urile (Punctele Albastre) sunt centre de sprijin dedicate copiilor refugiați și familiilor și reprezintă un model integrat de sprijin pentru nevoile imediate ale copiilor și femeilor. Centrele se bazează pe sistemul național, guvernamental, de protecție și sunt conectate la sistemele și serviciile naționale și locale de referire către sprijin specializat. Pentru persoanele refugiate care vor rămâne pe teritoriul României pe termen lung, intervențiile se axează pe accesul la servicii medicale, de educație, sociale și psihosociale. 

Centrele Blue Dot includ spații dedicate copiilor și oferă servicii integrate, inclusiv reîntregirea familiei, restabilirea legăturilor familiale, furnizarea de informații și suport psihologic, înregistrarea celor mai vulnerabili, spații dedicate mamelor și bebelușilor, cât și copiilor de vârste mici, primul ajutor și sprijin în materie de igienă, sănătate și alimentație. De asemenea, serviciile includ și consilierea juridică de bază și servicii de referire către asistență specializată pentru cazurile de violență sau  pentru afecțiuni medicale. În centrele Blue Dot sunt disponibile pături, haine groase, kituri sanitare, jucării, precum și produse de igienă și hrană pentru bebeluși. Prezența UNICEF la punctele de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației și Siret este continuă, recent fiind creat și cel de-al treilea Blue Dot, la Isaccea, în timp ce se asigura evaluarea situației și la celelalte puncte de trecere a frontierei. Totodată UNICEF sprijină diferite centre de tip rezidențial și de îngrijire pe timp de zi în cel puțin 10 locații și intenționează să extindă aceste servicii.

UNICEF intenționează să creeze zeci de centre Blue Dot în principalele puncte de trecere a frontierei în România și de-a lungul principalelor rute folosite de persoanele refugiate, precum și să asigure conexiunea centrelor Blue Dot din România cu cele din regiune. Scopul este asigurarea accesului tuturor copiilor la serviciile centrelor Blue Dot pentru a putea fi monitorizați, protejați, pentru a ajunge în siguranță la destinație și pentru a beneficia de serviciile necesare, astfel încât drepturile copiilor să fie respectate”.

Finanțare de la EximBank pentru Glissando SRL

0

EximBank a încheiat un acord pentru finanțarea cu 14,25 milioane de lei a activității curente a companiei Glissando SRL, distribuitor de pesticide, îngrășăminte chimice și alte inputuri pentru agricultură. Pachetul financiar structurat de bancă include componentă de finanțare care asigură necesarul de lichiditate pentru activitatea de comerț și pentru alte cheltuieli curente, precum și componentă de garantare, reprezentând garanție de stat emisă în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată companiilor mari, ce acoperă 90% din finanțare.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank: „Continuăm să susținem eforturile antreprenorilor români de a-și desfășura activitatea în cele mai bune condiții financiare și ne concentrăm pe structurarea de pachete de finanțare care oferă predictibilitate, siguranță și confort în desfășurarea activității curente. Avem capacitatea și resursele necesare pentru a propune soluţii financiare flexibile și adaptabile, care răspund nevoilor actuale ale companiilor, onorându-ne angajamentul de susținere a dezvoltării mediului de business și, implicit, a economiei românești.”

Ioan Biianu, fondatorul grupului Glissando: „Ne bucurăm să putem dezvolta parteneriatul pe care îl avem cu EximBank, care ne-a susținut  în demersul nostru anterior de a achiziționa și amenaja o nouă hală de servicii și depozitare pentru o nouă direcție de business – producția unei game de dezinfectanți. Această nouă finanțare ne va permite să consolidăm capitalul de lucru și să ne concentrăm atenția pe extinderea și diversificarea portofoliului de clienți. Provocările vor continua să apară, însă vom fi mereu pregătiți să le oferim clienților noștri produsele de care au nevoie, pentru obținerea unor culturi sănătoase fără boli și dăunători.”

Glissando este companie cu capital integral românesc, fondată în Timișoara în 1991, „având ca domeniu principal de activitate comercializarea produselor pentru agricultură și protecția plantelor.  Activitatea companiei a fost afectată de contextul generat de criza sanitară, care a determinat o reducere a creditării de către unii furnizori, concomitent cu întârzieri la plată ale clienților, sistarea activității unor parteneri ai companiei, creșterea costurilor cu forța de muncă și asigurarea măsurilor de protecție. De asemenea, seceta pronunțată din 2020 și producțiile diminuate în comparație cu anii anteriori au influențat predictibilitatea cash flow-ului companiei”.

 

 

Studiu Reveal Marketing Research: 12% dintre români susțin că preferă dietele fără carne pe toată perioada anului

0

Postul este practicat de jumătate dintre persoanele intervievate.

Conform celui mai nou studiu Reveal Marketing Research, 25% dintre români declară că obișnuiesc să postească miercurea și vinerea în timp ce doar 1 din 10 români țin tot postul, iar 15% respectă postul în ultima săptămână a acestuia. Persoanele active cu vârsta cuprinsă între 25 și 45 de ani respectă, în cea mai mare măsură, postul, peste 55% dintre aceștia intrând în categoria celor care postesc, pe când persoanele peste 45 de ani ani țin post în proporție de 47%.

În topul alimentelor consumate în perioadele de post se află mâncarea gătită (81%), salatele de crudități și fructele (72%), măslinele (60%) și pateul vegetal (43%). Cele mai puțin consumate produse de post sunt quinoa (10%), tofu (19%) și laptele vegetal (23%). 1 din 3 români care țin post consumă și preparate pe bază de soia, semințe sau produse oleaginoase, precum nuci sau migdale.

12% români preferă dietele fără carne în general,
iar un sfert dintre aceștia declară că sunt vegetarieni.

În rândul persoanelor care preferă dietele fără carne, cel mai mare procent de vegetarieni îl întâlnim în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani (27%), care sunt cei mai deschiși la abordarea noilor tendințe alimentare. Aceeași tendință o regăsim și în cazul persoanelor de peste 55 de ani (30%), categorie de vârstă căreia regimurile alimentare îi sunt recomandate pentru menținerea unui stil de viață sănătos.

Principalul motiv invocat de persoanele care preferă produsele fără carne este reprezentat de efectele pozitive ale acestei diete asupra sănătății (50%). În mai mică masură regăsim și argumente precum susținerea drepturilor animalelor, protejarea mediului sau faptul că nu le place gustul cărnii.

Un sfert dintre români consideră dietele fără carne mai sănătoase

Cu cât persoanele înaintează în vârstă, cu atât crește proporția celor care consideră dietele fără carne ca fiind mai sănătoase.
Așadar, 19% dintre tinerii sub 25 de ani spun că dietele fără carne sunt mai sănătoase, iar procentul acestora crește până la 30% pentru persoanele peste 45 de ani.

Deși ne aflăm în perioada postului, scumpirile produselor din carne au fost resimțite de către 70% dintre români

Nivelul persoanelor care consideră că produsele din carne s-au scumpit față de anul trecut crește direct proporțional cu vârsta, astfel că, de la 60% pentru tinerii între 18 și 24 de ani, procentul crește până la 79% pentru persoanele de peste 45 de ani.



Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 04-07.04.2022 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban și rural. Mărimea eșantionului a fost de 1008 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.

*** Datele aparțin companiei de cercetare de piață Reveal Marketing Research și sunt utilizate pentru punerea în context a studiilor comerciale realizate în viitor pentru clienții companiei.