FIC exprimă îngrijorarea membrilor săi cu privire la lipsa de transparență și de dialog în elaborarea unor posibile schimbări importante în legislația fiscală

0

La începutul toamnei companiile membre ale Consiliului Investitorilor Străini (FIC) erau încrezătoare în  evoluția pozitivă a economiei și în gestionarea situației pandemice, dar în ultimele 2 luni încrederea s-a  deteriorat rapid, iar elementele de stabilitate se dovedesc erodate de decizii luate fără o perspectivă  economică sustenabilă. 

FIC a sesizat posibilele viitoare presiuni asupra bugetului și a sugerat unele măsuri de redresare și  stimulare a economiei, cum ar fi încurajarea investițiilor străine prin crearea și implementarea unei viziuni  prin care România să atragă investiții cu valoare adăugată ridicată și atragerea fondurilor europene  disponibile pentru România atât prin PNRR, cât și prin cadrul financiar multianual.  

FIC își exprimă îngrijorarea față de posibila introducere a unor noi taxe, precum cea de solidaritate, fiind o  axioma că în perioade de criză nu trebuie aplicate taxe mai mari pentru că ar frâna creșterea economiei  care se află într-o perioadă de recuperare a pierderilor cauzate de pandemie. 

Ca în fiecare an elaborarea bugetului ne găsește nepregătiți fără reforme implementate și în fața aceleași  dileme, veniturile sunt prea mici pentru cheltuielile care cresc constant în ciuda faptului că nicio investiție  notabilă nu a fost planificată sau realizată. Considerăm că provocările bugetare pot fi rezolvate printr-o  serie de măsuri care nu presupun un efort financiar suplimentar de la companiile mari care contribuie  deja cel mai mult la bugetul de stat și pentru care colectarea TVA este cea mai ridicată, dintre care amintim  posibilitatea creșterii veniturilor bugetare prin intermediul mecanismelor de creștere a conformării  voluntare precum și îmbunătățirea colectării prin intermediul digitalizării ANAF.  

Introducerea unor taxe în mod intempestiv, deși nu este un caz singular, fără o analiză atât a impactului  direct, dar și comparativ cu compatibilitatea legislației europene și a posibilelor reacții subsecvente, în loc  să stimuleze economia astfel încât să genereze venituri în plus la buget, penalizează exact acele  segmente de companii care se conformează și au reușit să performeze în condițiile sanitare restrictive. De  cele mai multe ori luarea unor astfel de decizii fără o consultare reală cu mediul de afaceri, fără un dialog  transparent și o perioadă rezonabilă de ajustare nu va avea efectul scontat, iar impactul negativ în  imaginea României sunt foarte greu de recâștigat.

Sentimentul de încredere al membrilor noștri în ultimul an a avut un trend pozitiv, în ciuda contextului  sanitar și restricțiilor în vigoare, tocmai pentru că a existat transparență și predictibilitate asupra  reglementărilor fiscale. De aceea, FIC consideră că stabilitatea sistemului fiscal, predictibilitatea, dar mai  ales consultarea publică și o analiză atentă a impactului deciziilor ce urmează a fi luate în acest domeniu, vor putea crea un mediu economic care să stimuleze creșterea în mod sustenabil. 

3 ani de Financial Intelligence sărbătoriți în cadrul GALEI FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS

0

Mâine, de la ora 18:00, are loc cea de-a patra ediție a patra ediție a GALEI FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS, miercuri, 8 decembrie 2021, de la ora 18:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. 

Evenimentul se va desfășura hibrid și va fi transmis LIVE pe platforma de știri economice www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de Youtube Financial Intelligence.

În cadrul Galei va avea loc Ceremonia de Decernare a Premiilor anuale FINANCIAL INTELLIGENCE, iar cele mai bune performanțe ale oamenilor de business și companiilor din România vor fi recunoscute în continuare pentru realizările lor fenomenale, în cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Financial Intelligence.

În deschiderea evenimentului vor vorbi fondatoarele platformei de știri economice și analize financiare Financial Intelligence: Ancuța Stanciu, Adina Ardeleanu, Anca Iovan și Geanina Vodă.

GALA FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS, ajunsă anul acesta la a patra ediție, este cel mai aşteptat eveniment emblematic al Financial Intelligence din an, o ocazie de recunoaștere a meritelor și realizărilor deosebite ale unor importanți oameni de business și companii din România, în anul care a trecut. 

Invitații speciali ai evenimentului sunt:
Cosmin MARINESCU – Consilier Prezidențial, Departamentul Politici Economice și Sociale,
Virgil POPESCU– Ministrul Energiei,
Adrian CÂCIU- Ministrul Finanțelor,
Marius BUDĂI– Ministrul Muncii și Solidarității Sociale,
Adrian VASILESCU– consultant strategie, Banca Națională a României (mesaj),
Radu HANGA – Președinte, Bursa de Valori București,
Bogdan NEACȘU– Președinte ARB și CEO CEC Bank,
Zoltan NAGY-BEGE– Vicepreședinte, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei,
Siegfried MUREȘAN- Raportor al Parlamentului European privind finanțarea Green Deal,
Dragoș PÎSLARU– Europarlamentar, Renew Europe Group (mesaj),
Cristin POPA- Director executiv, Directia Executiva Monitorizare si Control, ANCOM,
Mihai ROTARIU– Purtător de cuvânt, Directoratul Național de Securitate Cibernetică,
Andreea NEGRU– Președinte Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton,
Dumitru NANCU– Director General, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii,
Daniela ȘERBAN – Președinte ARIR,
Alin VĂLEANU – Președinte Directorat, FRC.

Master of Ceremony al evenimentului este Master of Ceremony: Mihai RĂDULESCU, Realizator TVR.

La finalul evenimentului va avea locTOMBOLA PARTENERILOR” – un concurs cu premii consistente oferite prin tragere la sorți. Premiile constau în bijuterii de la FREYWILLE și CELLINI și două burse de studii de la Envisia Boards of Elite. 

Le mulțumim partenerilor care au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!

Parteneri: ALRO, Hidroelectrica, CEC Bank, Superbet, CNCIR – Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor De Ridicat şi Recipientelor Sub Presiune, Hidroconstrucția, Transgaz, Bursa de Valori București, Evergent Investments, Biofarm, BRK Financial Group, Federația Patronală Petrol și Gaze, Fondul Român de Contragarantare SA, SIF Banat Crișana, XTB, Impact Developer & Contractor, Romgaz, Euro Insol, S&T România, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM, Rombet, bmm testlabs, Impetum Group, SIF Transilvania, JTI, EximBank, Institutul de Studii Financiare – ISF, Garanti BBVA, Alpha Bank, Antibiotice Iași, BRD Groupe Societe Generale, Tinmar, SIF Muntenia, Transelectrica, Purcari Wines, Depozitarul Central, SIF Oltenia, Nuclearelectrica, Innova Project Consulting, ATP Group, Onix Asigurări, TBI Bank România, Țucă Zbârcea & Asociații, Wizrom Software,  Asociația Administratorilor de Fonduri – AAF, Premier Energy, Bursa Româna de Mărfuri, Bucharest Real Estate Club, Admiral.ro, Veridio, Trans Sped, SSIF Goldring,  FREYWILLE, Cellini, Tissot, Slim Fit For Life by Ilona Grigore.

Partener CSR: Federația Română de Șah

Partener educațional: Envisia – Boards of Elite

Parteneri instituționali: Consiliul National al IMM-urilor din Romania, ARIR, British Romanian Chamber of Commerce (BRCC), ICSS Ltd.

Parteneri media: AGERPRES, România Durabilă, Economistul, Club Economic, InvesTenergy, Focus Energetic, The Diplomat-Bucharest, FinZoom.ro, Revista CARIERE, NewMoney, LeadersTalk, BiziLive TV.

Producție video: Boof Media

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.

Pierderile din cauza criminalității cibernetice depășesc cu mult investițiile în soluții de securitate. Companiile au înțeles riscurile și cresc fondurile alocate

Mircea Bozga, Partener Risk Assurance, PwC România și
Robert Girdoc, Senior Manager Risk Assurance, PwC România (foto)

După provocările aduse de accelerarea digitalizării activității din timpul pandemiei, directorii generali din România încep să înțeleagă riscurile pe care această transformare le implică și au în plan creșterea investițiilor în securitatea cibernetică. Iar îngrijorările liderilor sunt cu siguranță legitime, ca răspuns la intensificarea atacurilor cibernetice din ultimii doi ani și în condițiile în care costul global al criminalității cibernetice aproape s-a dublat în 2020, comparativ cu 2018, situându-se la peste un trilion de dolari, potrivit unui raport realizat de compania americană de software antivirus McAfee. 

Conștientizarea riscurilor și importanței unei strategii de securitate cibernetică a făcut un salt uriaș în timpul pandemiei, comparativ cu anii anteriori când companiile din România declarau  că sunt la început de drum și când investiţiile în securitatea informatică erau impulsionate în principal de cerinţele de reglementare, după cum arăta un studiu realizat de PwC România și Microsoft în 2017. La vremea respectivă, 40% dintre companiile româneşti intervievate arătau că nu au o strategie de securitate informatică formal adoptată.

Reglementările rămân însă la fel de importante, mai ales în contextul obligativității de implementare a Legii 362/2018 (care transpune Directiva NIS – UE 2016/1148), prin care companiile care prestează servicii esențiale pentru populație trebuie să elaboreze și să implementeze soluții avansate care să le asigure securitatea informatică și protejarea infrastructurilor critice și să colaboreze cu statul pentru a garanta un răspuns coordonat la atacuri informatice. Sectoarele de activitate vizate sunt: energie (electricitate, petrol, gaze naturale), transport (aerian, feroviar, pe apă, rutier), sectorul bancar, infrastructuri ale pieței financiare, sectorul sănătății, furnizarea și distribuirea de apă potabilă și infrastructură digitală, dar și administrația publică.

Directiva NIS, investiții necesare și rezultate

Potrivit unui sondaj efectuat de ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) în noiembrie 2021, din aproape 1.000 de respondenți, 82% au implementat Directiva NIS, în timp ce 67% necesită buget suplimentar pentru a implementa toate cerințele acesteia. 

Bugetul mediu alocat la nivelul statelor membre pentru implementarea directivei NIS a fost de 98.000 euro, România situându-se în a doua parte a clasamentului cu o sumă medie de 60.000 euro. Cele mai mari sume, între 100.000 și 140.000 euro, au fost alocate în Italia, Franța, Austria și Polonia, iar cele mai mici, de 20.000 euro, în Grecia, Malta și Letonia. Pe sectoare, cele mai multe fonduri au fost în sectorul energetic și cel bancar, iar cele mai mici în furnizarea și distribuția apei potabile, infrastructurile pieței financiare și infrastructura digitală.

De remarcat este faptul că sumele alocate pentru investiții sunt mult mai mici decât costurile directe ale unui incident major de securitate cibernetică estimate în medie la 169.000 euro, arată raportul ENISA -NIS Investments Report 2021. Iar rezultatele investițiilor deja se văd, aproape jumătate dintre respondenți, considerând că punerea în aplicare a directivei NIS le-a consolidat direct capacitățile de detectare a amenințărilor, iar 26% au raportat consolidarea capacităților de recuperare a datelor. 

Nerespectarea implementării directivei NIS aduce după sine consecințe importante: de la sancțiuni din partea autorității competente la pierderi financiare în urma unor potențiale atacuri și chiar afectarea reputației.

Atacurile cibernetice, locul cinci în topul
amenințărilor la adresa companiilor din România

Pe măsură ce organizațiile extind parteneriatele externe pentru a introduce noi soluții digitale și a le grefa pe propriile structuri IT, sistemele rezultate tind să genereze un risc cibernetic tot mai mare. 

Iar acest lucru reiese și din cel mai recent sondaj global PwC „Digital Trust Insights 2022”, potrivit căruia peste 60% dintre directorii generali și de tehnologie anticipează o creștere a criminalității cibernetice și în 2022, în fruntea listei țintelor pentru atacuri aflându-se rețelele mobile, Internet of Things (IoT) și serviciile cloud. 

Aproape 60% dintre respondenți se așteaptă la o creștere a atacurilor asupra serviciilor lor de cloud, iar 56% prevăd mai multe breșe de securitate la nivelul furnizorilor lor de software. În același timp, respondenții estimează o creștere semnificativă a atacurilor ransomware.

În România, atacurile cibernetice se află pe locul cinci în topul amenințărilor la adresa perspectivelor de dezvoltare a companiilor, arată sondajul CEO Survey România 2021, astfel că, dacă în trecut securitatea informatică era o problemă doar a departamentului IT, în acest moment a devenit o prioritate pe agenda directorilor generali, necesitând o abordare strategică și reprezentând o responsabilitate a întregii organizații.  Dincolo de supraveghere și protecție din punct de vedere tehnic în fața pericolelor, eforturile de securitate trebuie să se concentreze și pe inițiative de digitalizare a modelelor de business, eco sistemelor și proceselor interne. 

Și, din moment ce digitalizarea va continua, marea majoritate (85%) a directorilor generali din România planificând majorări ale investițiilor în transformarea digitală, în următorii trei ani, ei vor crește și fondurile pentru securitatea cibernetică. Peste o treime (35%) au spus că investițiile lor în acest domeniu vor crește semnificativ, cu 10% sau mai mult. 

România se înscrie astfel mai degrabă în trendul global, decât cel regional. Potrivit CEO Survey, directorii generali de la nivelul Europei Centrale și de Est plasează atacurile cibernetice abia pe locul zece în topul amenințărilor și numai 27% vor crește investițiile cu peste 10% în acest domeniu. În schimb, la nivel global creșterea semnificativă a numărului incidentelor de securitate cibernetică din 2020 a propulsat amenințările cibernetice pe locul doi în topul preocupărilor, imediat după pandemii, iar 31% dintre directorii globali au în plan creșterea investițiilor cu două procente.

FiC: Mai mult de 53% dintre companii au planuri de investiții în anul 2022

0

Ca de fiecare dată în ultimii 7 ani, Consiliul Investitorilor Straini (FIC) face publice rezultatele Business Sentiment Index (BSI) desfășurat în luna septembrie 2021. Acestea rămân optimiste și sunt aliniate cu cele din martie 2021. Indexul arată  un sentiment general pozitiv al mediului de afaceri din România, în linie cu evoluțiile la nivel internațional, mai ales în ceea ce privește performanța viitoare a afacerilor. 80% dintre companii se așteaptă în  continuare la creșterea performanțelor financiare, în special activitatea de pe piața internă. Aproape jumătate (46,7%) se așteaptă ca exporturile să rămână la niveluri similare, un procent asemănător cu cele  observate în 2019, anterior pandemiei. 

Din perspectiva investițiilor, observăm că se păstrează încrederea companiilor în oportunitățile de afaceri,  deoarece pentru următoarele 12 luni, mai mult de 53% dintre companii au planuri de investiții. Aceste  rezultate reprezintă niveluri ridicate pentru BSI, marcând un nou vârf.  

Investițiile de capital planificate pentru anul viitor sunt corelate cu planurile de forță de muncă ale  companiilor: 60% dintre companii caută să angajeze personal în anul următor și doar 11% le vor pune în  așteptare. Intențiile privind planurile de forță de muncă pentru următoarele 12 luni reprezintă un nou vârf  înregistrat de la lansarea BSI. Dar, în timp ce companiile caută forță de muncă, din păcate percepția privind  disponibilitatea personalului adecvat rămâne rezervată, deoarece doar 39% dintre respondenți consideră  că forța de muncă este competitivă, situându-se la un nivel similar cu rezultatele anterioare pandemiei. 

Întrebați despre valul 4 al pandemiei, 60% dintre companii nu așteaptă efecte masive asupra activităților  lor, în timp ce 38% vor fi afectate moderat. Angajații vor continua să lucreze de acasă, 38% dintre companii  estimează că între o pătrime și jumătate din angajații lor vor continua să lucreze de acasă, în timp ce 29%  se așteaptă ca mai mult de jumătate din angajați să continue în regim de telemuncă. Aceste răspunsuri  reprezintă un semnal potrivit căruia companiile au luat toate măsurile sanitare în pregătirea acestui  scenariu și sunt gata să se confrunte cu această situație. 

Veștile proaste rămân în mod constant în legătură cu infrastructura, transparența și coerența aplicării  politicilor publice, reducerea birocrației și a poverii reglementărilor, fiind încă din 2016, domenii  percepute ca foarte slabe și necompetitive de majoritatea respondenților. 

În același timp, membrii FIC consideră că România are o mare oportunitate, de a folosi finanțarea  disponibilă în programul de reformă și reziliență pentru a găsi soluțiile cele mai adecvate pentru a adresa  aceste probleme prin implementarea PNRR. Deși situația politică din ultima lună nu a răspuns nevoii de  predictibilitate pentru mediul de afaceri, aprobarea PNRR reprezintă un moment important pentru acest  proiect de țară, pe care suntem pregătiți să îl susținem în etapa de implementare.  

Rezultatele integrale ale indicatorului FIC Business Sentiment Index, ediția Septembrie 2021 pot fi  consultate aici.

Societatea civilă propune intervenție prin politici publice și bugetare de gen pentru șanse egale dintre femei și bărbați

0

Majoritatea covârșitoare a femeile martore care au depus în scris și și-au susținut public depoziția în cadrul audierii publice „Viitorul Șanselor Egale”, organizată de către Asociația VERTIK pentru Viitor, grup de inițiativă în politici publice, propun să privim toate politicile publice și programele bugetare din perspectiva egalității de gen. Astfel, se dorește ca șansele egale să fie aduse cât mai aproape de prezent prin accelerarea recuperării decalajelor de gen cu ajutorul unor măsuri de intervenție tip hard.

Femeile-martor la audierea publică doresc includerea unor măsuri asiguratorii și sancționatorii și unor termene-limită în toate reglementările și în toată legislația cu impact asupra problematicii egalității de gen, pentru a permite colectarea cuprinzătoare și sistematică a unor date amănunțite privind aceste decalaje, atât în profil teritorial, cât și pe tipuri de activitate economică și socială. 

Conștientizarea impactului diferit al oricărei politici – inclusiv cele bugetare – asupra femeilor și bărbaților va produce pe termen mediu și lung schimbări în bine în structurile și culturile organizaționale ale instituțiilor guvernamentale. Transparentizarea în mod pro-activ a acestor date va permite publicului larg să conștientizeze mai bine problemele generate în societate și în economie de inegalitățile de gen și să pună presiune pe instituțiile publice și pe companii pentru a lua măsuri concrete în direcția reducerii lor accelerate. Existența unor date coerente, consistente și detaliate colectate din sfera problematicii de gen va permite și entităților private – fie ele societăți comerciale sau asociații neguvernamentale – să creeze și să promoveze produse, proiecte și programe destinate accelerării reducerii decalajelor în acest domeniu.

Acest proces de consultare publică a adus în centrul decidenților politici și a opiniei publice că ritmul actual de recuperare a diferențelor și decalajelor de gen înregistrate în România nu este unul satisfăcător, politicile actuale în domeniul egalității de gen, șanse și tratament între femei și bărbați nu sunt suficient de curajoase, inovative și ambițioase. 

Comisia de Inițiere a audierii publice din 22 noiembrie a fost compusă din Daniela Șerban, președintele Asociației pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) și inițiator VERTIK, Anca Dragu, Președinta Senatului României, Alexandra Bocșe, Consilier de stat Administrația Prezidențială, Raluca Turcan, Ministrul muncii și protecției sociale și Luminița Popescu, Secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale și președintele Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați. Comisia de Experți a audierii publice a avut următorii membri: Mircea Mitruțiu, expert politici publice și advocacy, Daniela Aldescu, cofondator al grupului de inițiativă pentru politici publice VERTIK și Ioan Baciu, avocat, expert european în achiziții publice și egalitate de gen și expert al Comisiei Europene pentru implementarea politicii de coeziune și dezvoltare urbană și regională. 

Următoarele instituții și organizații reprezentative interesate de problematica dezbătută au prezentat depoziții scrise și verbale: Reprezentanța Comisiei Europene în România, Romanian Diversity Chamber of Commerce, Romanian Women’s Lobby, Reprezentanța grupului Băncii Europene de Investiții în România,  Banca Națională a României, Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din IMM-uri, Raiffeisen Bank,  Demos, filiala Cluj Napoca, Dentons Europe – Zizzi-Caradja și Asociații SPARL, Sindicatul Național Finanțe Publice SindFISC. 

Raportul sinteză al audierii publice poate fi consultat AICI.

_________________

Partener principal VERTIK: European Investment Bank. Parteneri eveniment: Dentons. Parteneri strategici: Public Affairs Solutions, RDCC. Parteneri media: Radio Romania Actualitati, Financial Intelligence.ro, Juridice.ro, Mondo TV, Money.ro, Project-E, Klarmedia.

Startup-ul Frisbo, investiție atrasă de două milioane de dolari

0

Startup-ul românesc Frisbo, platforma de e-fulfillment cu cea mai mare prezență în Europa, care preia depozitarea, ambalarea și livrarea comenzilor online, anunță atragerea unei investiții „de două milioane de dolari în cadrul unei runde condusă de fondul de investiții Eleven Ventures, cu participarea GapMinder Ventures, RocaX și Neogen”. 

Bogdan Colceriu

Bogdan Colceriu, fondator al startup-ului Frisbo: „Fondurile atrase în această nouă rundă de finanțare ne vor ajuta în principal să continuăm planurile de extindere în Europa și chiar în afara ei, mai ales într-un moment în care e-commerce-ul la nivel mondial cunoaște o dezvoltare fără precedent. În prezent, suntem cea mai mare rețea europeană de e-fulfillment cu livrare a doua zi și dorim să ne consolidăm această poziție”. 


Valeri Petrov, partener la Eleven Ventures: „Credem că Frisbo a descoperit deja cum arată viitorul logisticii în e-commerce. Rămâne doar să îl execute suficient de repede, iar pentru asta suntem acum alături de ei”. 

Cosmin Ochișor, partener GapMinder Venture Partners: „Dezvoltarea pieței de comerț online nu se poate realiza fără o logistică foarte bine pusă la punct și care să se plieze și pe soluțiile tehnice folosite de magazinele online. Frisbo oferă în primul rând același nivel de flexibilitate în ceea ce privește produsele fizice comercializate, în același fel în care soluțiile de cloud permit dezvoltarea website-urilor magazinelor. Fondatorii Frisbo au realizat acest lucru la momentul potrivit, ceea ce a permis companiei să înregistreze o creștere fulminantă în ultimii patru ani. Ne bucurăm că GapMinder face parte din succesul acestei companii”.

Platforma Frisbo a fost fondată de antreprenorii Bogdan Colceriu, Laura Frîncu și Vlad Târziu. În 2019, a primit o investiție în valoare de 1,2 milioane de euro, într-o rundă condusă de GapMinder Venture Partners, cu participarea ROCA X, Neogen și Mircea Ilea. La acel moment, Frisbo a reușit să-și crească de patru ori valoarea comparativ cu primă rundă de investiții ridicată în 2017 de la omul de afaceri clujean Mircea Ilea. Compania a mai atras investiții în 2018 de la grupul Neogen și fondul Risky Business.

În prezent, în rețeaua Frisbo sunt active peste 20 de centre logistice din România, Republica Moldova, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Germania, Cehia și Chile, care deservesc peste 200 de comercianți online, integrându-se cu cele mai populare platforme de e-commerce și marketplace-uri din regiune. Frisbo rezolvă astfel problema scalării internaționale a magazinelor online, făcând accesibilă dezvoltarea pe alte piețe printr-o rețea integrată de hale. 

Printre clienții din portofoliul Frisbo se numără companii precum reprezentantul oficial Xiaomi în România și Ungaria (www.mi-home.ro și www.mi-home.hu), Bitdefender, Aosom, Morphy Richards, foodpanda, Meli Melo sau Intercars. 

Eleven Ventures este caracterizat ca „unul dintre cele mai importante fonduri de capital de risc din Europa de Sud-Est, investind în startup-uri din 2012. Cu 150 de investiții colective în ultimii 9 ani, echipa Eleven a avut un rol esențial în dezvoltarea ecosistemului regional de startup-uri. Eleven sprijină companiile de tehnologie din cinci verticale prioritare – Fintech, Healthcare, Future of Work, Future of Food și Ecomtech. Printre startup-urile pe care Eleven le-a sprijinit se numără Payhawk, Gtmhub, Dronamics, SMSBump, Kanbanize și Nitropack”.

GapMinder Venture Partners BV este „un fond de capital de risc de 50 de milioane de euro, care investește în companii de tehnologie create în România și Europa Centrală care cresc rapid la nivel internațional, aflate în faza de Seed sau Serie A. Partenerii GapMinder au o abordare directă ca investitori, ajutând companiile să crească prin consultanță strategică și implicare directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară. Portofoliul GapMinder include companii precum FintechOS, TypingDNA, SmartDreamers, Deepstash, Frisbo sau Planable. GapMinder este co-finanțat în majoritate prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020”. 

Teilor Holding, cel mai mare plasament din piaţa AeRO, asistat de Filip & Company

0

Societatea Teilor Holding a beneficiat de consultanță juridică din partea Casei de Avocatură Filip & Company în legătură cu emisiunea unor obligaţiuni corporative care au atras 45 de milioane de lei de la investitorii BVB: „Obligaţiunile corporative emise în lei au o valoare nominală de 100 lei pe obligaţiune, maturitate la cinci ani şi o rată a dobânzii fixe de 8,25%, cu plata a cuponului semestrială, iar obligaţiunile corporative denominate în euro au o valoare nominală de 100 de euro pe obligaţiune, scadenţă la cinci ani şi o dobândă fixă de 5,75%, plătibilă semestrial. Ambele emisiuni au fost emise la 3 decembrie 2021 şi au data de scadenţă 3 decembrie 2026”.

Cristina Filip (foto), managing partner al Filip & Company: „Teilor este una dintre cele mai dinamice companii și este un  business antreprenorial românesc construit cu pasiune, multă muncă și dedicare intensă pentru fiecare client. În experiența noastră de lucru, în spatele fiecărei mutări a echipei Teilor este o viziune puternică de creștere și diversificare și o cunoaștere aprofundată a tendințelor din piețele țintă. Suntem încântați că am putut să fim alături de grupul Teilor și în acest proiect și ne-a făcut deosebită plăcere să colaborăm cu BT Capital Partners, PwC și Cornerstone Communications în echipa multidisciplinară care a asistat clientul în acest plasament privat reprezentativ”. 

Echipa Filip & Company care a asistat Teilor în acest proiect a fost coordonată de Cristina Filip și le-a implicat pe Olga Niță (partener), Roxana Diaconu (senior associate), Simona Ungureanu (associate) și Daria Olteanu (associate).

Filip & Company ne informează că „s-a implicat cu succes în majoritatea tranzacțiilor reprezentative de pe piața de capital din România, precum și în toate emisiunile de obligațiuni ale statului român pe piețele externe. Avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale Chambers and partners, Legal 500 și IFLR în practica de Piețe de capital”.

Filip & Company este caracterizată ca „una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în practic toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii Filip & Company au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii, protectia datelor cu caracter personal, protectia consumatorilor sau a mediului. De asemenea, firma de avocatură asigură asistență și reprezentare în litigii și arbitraje cu implicații semnificative pentru afacerile clienților. Mai multe detalii despre domeniile de expertiză şi echipa Filip & Company găsiți pe www.filipandcompany.com”. 

În atingerea obiectivelor de sustenabilitate, ar fi necesară o creștere de 50% a investițiilor globale în rețele


Autor: Mihai Drăghici (foto), Director, Consultanță, EY România

Piețele din întreaga lume trebuie să își modernizeze și să își extindă infrastructura pentru a susține o tranziție globală lină către energia regenerabilă. Amplasamentele ideale pentru activele generatoare de energie regenerabilă tind să fie diferite de cele ale unităților existente, care folosesc combustibili pentru generarea energiei, potențialul cel mai mare fiind adeseori concentrat în locuri aflate departe de rețeaua energetică, de exemplu în regiunile de coastă sau în zonele rurale. Recurgerea la producția de energie din surse regenerabile și viitoarea extindere a rețelelor trebuie să țină cont și de condițiile meteorologice locale și de tehnologiile și sursele de energie emergente, cum este hidrogenul verde.

Așadar, ar putea fi necesară o creștere de 50% a investițiilor în rețele la nivel global, în următorul deceniu, pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate pe termen lung, potrivit Agenției Internaționale a Energiei. Vor fi cruciale investițiile în cei aproape 7 milioane de kilometri de linii de transport din întreaga lume pentru a susține transportul continuu al cantităților tot mai mari de energie regenerabilă și pentru a gestiona volatilitatea cererii și ofertei.

Rolul investițiilor în rețele, în tranziția energetică globală

Având în vedere dimensiunea extinderii necesare a rețelelor din întreaga lume, va fi de o importanță capitală ca autoritățile de reglementare să revizuiască politicile de autorizare, reglementare și finanțare, astfel încât sistemele de rețele perimate să nu devină un obstacol major în cursa către net zero.

Multe piețe conștientizează deja această necesitate și unele chiar caută soluții în încercarea de a optimiza aceste procese. În contextul în care continuă să crească cererea pentru capacități de producție a energiei regenerabile, va fi nevoie de astfel de eforturi pentru a atrage investițiile necesare și pentru a respecta traseele către net zero indicate de guvernele din toată lumea.

De exemplu, sectorul energiei regenerabile din Africa de Sud a beneficiat de experiența celor aproape 10 ani ai programului de dezvoltare pentru energia regenerabilă, care s-a bucurat de un mare succes. Programul pentru producătorii independenți de energie regenerabilă a atribuit capacități de generare de peste 6.000 MW dezvoltatorilor unei game largi de tehnologii.

Cu toate acestea, piața a început să devină într-o oarecare măsură victima propriului succes din cauza unui blocaj tot mai mare, provocat de lipsa conexiunilor disponibile la rețea. 

În noiembrie 2020, compania de utilități reglementată a Africii de Sud, Eskom, a publicat un Plan de dezvoltare a rețelei de transport (TPD) pentru perioada 2021-2030, care ia în considerare o reducere anticipată a producției de energie pe bază de combustibili și noi capacități de generare propuse de 26,8 GW, dintre care o mare parte va proveni „din resurse de energie regenerabilă situate în zone cu capacitate de rețea limitată”, potrivit Eskom. De fapt, se preconizează că vor fi adăugați 20,4 GW de capacități de generare de energie regenerabilă în perioada de derulare a TPD, iar cheltuielile de capital cu integrarea acestor capacități sunt estimate la 1,6 miliarde de dolari.

Acest lucru arată dorința guvernului de a susține dezvoltarea în continuare a sectorului energiei regenerabile. Cu toate acestea, la fel ca în cazul tuturor piețelor care fac tranziția de la energia pe bază de combustibili la energia regenerabilă, sunt foarte multe eforturi de făcut.   

În mod similar, România, ca stat membru al UE, are acces la o mare varietate de oportunități pentru a-și îndeplini obiectivele de sustenabilitate, inclusiv un sprijin financiar semnificativ, atât pentru dezvoltarea infrastructurii, cât și pentru producția de energie regenerabilă. Având în vedere contextul complicat de pe piața națională și cea regională (pericolul la adresa securității energetice, dezechilibrul dintre cerere și ofertă și reintroducerea combustibililor fosili din cauza creșterii prețurilor), sunt necesare o evaluare riguroasă a capacităților și un sprijin considerabil pentru sectorul energetic și infrastructura aferentă pentru a combate în mod corespunzător schimbările climatice și a realiza tranziția către energie durabilă, curată.

Un singur exemplu din seria de măsuri de care poate beneficia România este reprezentat de Rețelele transeuropene de energie, o politică ce vizează, printre altele, sporirea instalării de rețele inteligente care să ajute la integrarea energiei regenerabile și să permită consumatorilor să își ajusteze mai bine consumul de energie, în același timp contribuind în mod inerent la atingerea obiectivelor UE de reducere a emisiilor. Acest cadru își propune, de asemenea, să integreze regiunile izolate, care nu au acces la piețele energetice europene.

Totodată, prin Planul Național de Redresare și Reziliență se intenționează sprijinirea proiectelor de investiții care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv dezvoltarea unei infrastructuri de distribuție a gazelor regenerabile (prin utilizarea de gaze naturale în combinație cu hidrogen verde), precum și capacități de producție a hidrogenului verde și construirea unei rețele de distribuție a gazelor care să permită transportul de hidrogen verde. Finanțarea necesară pentru un astfel de proiect este estimată la 515 milioane de euro. În timp ce unele proiecte sunt mai ambițioase decât altele, multiplele mecanisme de finanțare ale UE, la care are acces România, vor dezvălui numeroase oportunități pentru țara noastră în ceea ce privește infrastructura și producția de energie regenerabilă, iar actorii de pe piață, privați și publici, sunt foarte interesați să facă acest pas. Rămâne de văzut ce proporție din investițiile locale va fi direcționată către investițiile în rețea. 

În concluzie, investițiile în rețea vor juca un rol semnificativ în tranziția către energia verde, cu condiția aprobării proiectelor de investiții adecvate și asigurării unui nivel ridicat de finanțare. În lumina COP26, adoptarea surselor de energie regenerabilă în întreaga lume și investițiile în infrastructura pentru energia regenerabilă par să fi devenit o condiție prealabilă pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

O treime din incendiile din România sunt determinate de instalații electrice defecte sau improvizate

0

Incendiile care au cauze de natură electrică reprezintă o amenințare ascunsă, dar semnificativă, care este tot mai mult prezentă în atenția publică. În România, anul trecut au fost înregistrate 17.667 de intervenții pentru cauze care au generat incendii, altele decât cele de vegetație, potrivit celui mai recent raport al Departamentului pentru Situații de Urgență. Dintre acestea, cel mai mare procent, de 28,84% (5.095 intervenții), au fost împrejurări determinate de instalații electrice defecte sau improvizate. Următoarele cauze ca număr de intervenții sunt focul deschis (2.624 intervenții, 15% din total) și coșurile, burlanele de fum defecte sau necurățate (2.491 intervenții, 14% din total).

Și la nivelul Europei, statisticile arată că sursa a peste 25% din incendii o reprezintă un sistem electric. În Europa, anual sunt raportate 2 milioane de incendii, în urma cărora 4.000 de persoane își pierd viața în fiecare an. Mai mult, 70.000 de europeni sunt spitalizați din cauza unor vătămări grave provocate de incendii. Costurile cu pierderile cauzate de incendii sunt estimate la aproximativ 1% din PIB-ul cumulat al tuturor țărilor pe an.  

Gabriel Tache, General Manager Eaton Electric România.    

Siguranța la incendii reprezintă, de fapt, un ecosistem compus din factori de decizie, industria construcțiilor, arhitecți, ingineri de securitate la incendiu, pompieri, proprietari de clădiri și cetățeni. Cu toții dețin un rol important și depinde de fiecare să acționeze pentru siguranță. Totodată, este nevoie și de actualizări ale normativelor privind protecția împotriva producerii incendiului de către echipamentele electrice, care să reglementeze utilizarea  dispozitivelor pentru detectarea defectelor de arc electric și care să contribuie la reducerea acestor cifre îngrijorătoare”, spune Gabriel Tache, General Manager Eaton Electric România.    

Energia electrică este o cauză de incendiu recunoscută, cu risc crescut de pierderi de vieți, iar defectele de arc electric, ce se produc la nivelul instalațiilor fără a fi văzute, pot da naștere incendiilor și pot provoca daune enorme. Întreruperile în alimentarea cu energie electrică sunt, de regulă, provocate de supracurenții foarte ridicați care distrug cablurile, aparatajul sau barele colectoare. Defectele de arc electric apar când conductoarele sunt defecte sau deteriorate, din cauza influențelor externe sau a îmbătrânirii, ori când conexiunile la borne sunt slăbite. Cauzele cele mai frecvente ale defectelor de arc electric sunt date de: conductoare strivite, tratate neglijent sau tensionate, deteriorări ale izolației firelor provocate de cuie, șuruburi etc., îmbătrânirea instalațiilor, cabluri rupte sau întreruperi ale unui conductor, raze UV, mușcături ale animalelor de companie sau ale rozătoarelor, contacte și conexiuni slăbite, fișe și conductoare îndoite.  

Următorul pas în ceea ce privește protecția: prevenirea incendiilor de natură electrică provocate de arcuri electrice în serie sau în paralel 

Proprietățile și alte bunuri trebuie protejate împotriva incendiilor care au cauze de natură electrică, pentru a preveni daunele, pierderile și consecințele financiare. Noile dispozitive de protecție încorporează beneficiile digitalizării și permit detectarea și deconectarea defectelor ascunse de arc electric care pot provoca daune grave.

Dispozitivele de protecție care pot detecta și deconecta curenții de defect de înaltă frecvență sunt din ce în ce mai importante, pe măsură ce echipamentele având circuite electronice de comandă devin tot mai comune. Mulți curenți de defect sunt detectabili, însă defectele de arc electric serial sau paralel nu puteau fi detectate până la inventarea unui nou tip de dispozitiv de protecție a circuitelor care aplică un algoritm în circuitul electronic integrat ce asigură sensibilitate în detectarea curenților de defect și indică prezența unor defecte de arc electric periculoase. Denumit AFDD, acest dispozitiv contribuie în mod clar și semnificativ la reducerea pierderilor, oferind instalatorilor, pentru prima dată, o soluție compactă unică, ce nu numai că mărește siguranța, ci și reduce riscul de incendiu. 

Consecințele unui arc electric pot fi foarte grave în cazul persoanelor și clădirilor, mai ales în clădirile de locuințe cu grad ridicat de ocupare, precum și în locurile unde copiii, persoanele vârstnice și persoanele cu dizabilități sunt în pericol. Prin urmare, AFDD-urile ar trebui să-i încurajeze pe oameni să se gândească de două ori și să facă alegerea corectă pentru a-și proteja locuințele, valorile și viața cu dispozitive de protecție de ultimă oră. „Misiunea noastră la Eaton este să concepem în permanență dispozitive de protecție noi și inovatoare, deoarece considerăm că utilizarea electricității și operarea instalației electrice nu ar trebui să comporte riscuri pentru oameni sau bunuri. Combinat cu tehnologia digitală de detectare a defectelor de arc electric, AFDD, cea mai recentă invenție din gama Eaton de soluții de protecție a circuitelor, reduce la minimum riscul de incendii care au cauze de natură electrică și asigură protecție împotriva întreruperilor în alimentarea cu energie electrică și a pierderilor de proprietăți, bunuri și vieți omenești”, adaugă Gabriel Tache.

Reff & Asociații | Deloitte Legal dă undă verde înscrierii studenților în „Law is Awesome!”, programul de formare pentru avocaţii viitorului în domeniul afacerilor

0


Reff & Asociații | Deloitte Legal lansează etapa de înscriere în „Law is Awesome!”, un program educațional personalizat, conceput pentru a sprijini studenţii facultăților de drept din anii III și IV care explorează ce opțiuni au pentru a profesa în domeniul juridic și vor să învețe ce implică în concret practicarea avocaturii și consultanței în domeniul afacerilor într-o lume în continuă schimbare. Înscrierile au loc până pe data de 16 ianuarie 2022. De asemenea, participanții au oportunitatea de a fi selectați pentru programul de internship al firmei care va avea loc în vara anului 2022.

Programul se va derula în perioada februarie-aprilie 2022 și presupune participarea la două ateliere de grup practice pe săptămână, o sesiune de coaching și o zi de job shadowing. În cadrul atelierelor susținute de avocații din practicile „tradiționale” ale firmei, cum ar fi fuziuni și achiziții, drept imobiliar, drept financiar bancar, proprietate intelectuală etc., printre altele, participanții vor învăța cum să redacteze și să negocieze un contract, cum să lucreze într-un proiect de tip due diligence, care sunt principalele tehnici de descoperire și investigare a fraudelor interne în mediul de afaceri, dar și cum se gestionează proiectele de soluționare a disputelor. Sub îndrumarea avocaților cu pregătire interdisciplinară în drept, tehnologie și business din cadrul practicii de Legal Management Consulting  a Reff & Asociații | Deloitte Legal, participanții se vor familiariza cu trasee profesionale alternative în domeniul juridic, care implică prestarea unor servicii juridice aflate la intersecția consultanței de afaceri cu soluțiile tehnologice de ultimă generație. 

În plus, specialiștii în resurse umane din Deloitte România îi vor sfătui cum să înceapă să își construiască, încă din timpul facultății, un brand personal pe Linkedin, care sunt ingredientele unui interviu de succes și ce competențe îi diferențiază într-un proces de selecție. De asemenea, participanții vor beneficia de ateliere susținute de traineri din rețeaua globală Deloitte Legal, de la care vor învăța cum să redacteze sfaturi juridice în limba engleză, dar și de sesiuni cu alți profesioniști din cadrul Deloitte România, cum ar fi consultanți fiscali, cu care avocații colaborează în echipe multidisciplinare de proiect. 

„Am conceput acest program ca un demers de educare care își propune să contribuie la pregătirea studenților cu perspectiva practică și de actualitate din domeniul avocaturii de afaceri, astfel încât aceștia să-și poată alege un traseu profesional cunoscând cât mai multe dintre opțiunile disponibile. Ajuns la a cincea ediție, programul vine cu o programă de cursuri actualizată, care îi va ajuta pe tineri să se familiarizeze cu cele mai recente provocări ale pieței, modul de lucru hibrid și soluțiile tehnologice de ultimă oră dedicate domeniului juridic. În zilele noastre, avocatul se află la intersecția științei dreptului cu tehnologia și cu ideile de afaceri inovatoare și nu e deloc ușor să țină pasul cu ceea ce se întâmplă în mediul efervescent de afaceri. Deschiderea spre mediul de business, curiozitatea și modul de gândire se cultivă încă de pe băncile facultății. Prin atelierele interactive și exercițiile practice pe care le organizăm, îi ajutăm pe studenți să se orienteze și să învețe ce presupune în concret, la nivelul activităților întreprinse, activitatea unui avocat în domeniul afacerilor, indiferent de aria de specializare. De asemenea, participanții vor avea șansa de a purta discuții cu clienți de-ai firmei, pentru a înțelege ce așteptări are un client de la avocatul său”, a spus Andreea Șerban(foto), Senior Managing Associate la Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, inițiatoarea și coordonatoarea programului „Law is Awesome!”.

La edițiile anterioare ale programului au participat în total 130 de studenți, iar mai mulți dintre ei au fost recrutați în cadrul firmei.