La începutul toamnei companiile membre ale Consiliului Investitorilor Străini (FIC) erau încrezătoare în  evoluția pozitivă a economiei și în gestionarea situației pandemice, dar în ultimele 2 luni încrederea s-a  deteriorat rapid, iar elementele de stabilitate se dovedesc erodate de decizii luate fără o perspectivă  economică sustenabilă. 

FIC a sesizat posibilele viitoare presiuni asupra bugetului și a sugerat unele măsuri de redresare și  stimulare a economiei, cum ar fi încurajarea investițiilor străine prin crearea și implementarea unei viziuni  prin care România să atragă investiții cu valoare adăugată ridicată și atragerea fondurilor europene  disponibile pentru România atât prin PNRR, cât și prin cadrul financiar multianual.  

FIC își exprimă îngrijorarea față de posibila introducere a unor noi taxe, precum cea de solidaritate, fiind o  axioma că în perioade de criză nu trebuie aplicate taxe mai mari pentru că ar frâna creșterea economiei  care se află într-o perioadă de recuperare a pierderilor cauzate de pandemie. 

Ca în fiecare an elaborarea bugetului ne găsește nepregătiți fără reforme implementate și în fața aceleași  dileme, veniturile sunt prea mici pentru cheltuielile care cresc constant în ciuda faptului că nicio investiție  notabilă nu a fost planificată sau realizată. Considerăm că provocările bugetare pot fi rezolvate printr-o  serie de măsuri care nu presupun un efort financiar suplimentar de la companiile mari care contribuie  deja cel mai mult la bugetul de stat și pentru care colectarea TVA este cea mai ridicată, dintre care amintim  posibilitatea creșterii veniturilor bugetare prin intermediul mecanismelor de creștere a conformării  voluntare precum și îmbunătățirea colectării prin intermediul digitalizării ANAF.  

Introducerea unor taxe în mod intempestiv, deși nu este un caz singular, fără o analiză atât a impactului  direct, dar și comparativ cu compatibilitatea legislației europene și a posibilelor reacții subsecvente, în loc  să stimuleze economia astfel încât să genereze venituri în plus la buget, penalizează exact acele  segmente de companii care se conformează și au reușit să performeze în condițiile sanitare restrictive. De  cele mai multe ori luarea unor astfel de decizii fără o consultare reală cu mediul de afaceri, fără un dialog  transparent și o perioadă rezonabilă de ajustare nu va avea efectul scontat, iar impactul negativ în  imaginea României sunt foarte greu de recâștigat.

Sentimentul de încredere al membrilor noștri în ultimul an a avut un trend pozitiv, în ciuda contextului  sanitar și restricțiilor în vigoare, tocmai pentru că a existat transparență și predictibilitate asupra  reglementărilor fiscale. De aceea, FIC consideră că stabilitatea sistemului fiscal, predictibilitatea, dar mai  ales consultarea publică și o analiză atentă a impactului deciziilor ce urmează a fi luate în acest domeniu, vor putea crea un mediu economic care să stimuleze creșterea în mod sustenabil. 

Majoritatea covârșitoare a femeile martore care au depus în scris și și-au susținut public depoziția în cadrul audierii publice „Viitorul Șanselor Egale”, organizată de către Asociația VERTIK pentru Viitor, grup de inițiativă în politici publice, propun să privim toate politicile publice și programele bugetare din perspectiva egalității de gen. Astfel, se dorește ca șansele egale să fie aduse cât mai aproape de prezent prin accelerarea recuperării decalajelor de gen cu ajutorul unor măsuri de intervenție tip hard.

Femeile-martor la audierea publică doresc includerea unor măsuri asiguratorii și sancționatorii și unor termene-limită în toate reglementările și în toată legislația cu impact asupra problematicii egalității de gen, pentru a permite colectarea cuprinzătoare și sistematică a unor date amănunțite privind aceste decalaje, atât în profil teritorial, cât și pe tipuri de activitate economică și socială. 

Conștientizarea impactului diferit al oricărei politici – inclusiv cele bugetare – asupra femeilor și bărbaților va produce pe termen mediu și lung schimbări în bine în structurile și culturile organizaționale ale instituțiilor guvernamentale. Transparentizarea în mod pro-activ a acestor date va permite publicului larg să conștientizeze mai bine problemele generate în societate și în economie de inegalitățile de gen și să pună presiune pe instituțiile publice și pe companii pentru a lua măsuri concrete în direcția reducerii lor accelerate. Existența unor date coerente, consistente și detaliate colectate din sfera problematicii de gen va permite și entităților private – fie ele societăți comerciale sau asociații neguvernamentale – să creeze și să promoveze produse, proiecte și programe destinate accelerării reducerii decalajelor în acest domeniu.

Acest proces de consultare publică a adus în centrul decidenților politici și a opiniei publice că ritmul actual de recuperare a diferențelor și decalajelor de gen înregistrate în România nu este unul satisfăcător, politicile actuale în domeniul egalității de gen, șanse și tratament între femei și bărbați nu sunt suficient de curajoase, inovative și ambițioase. 

Comisia de Inițiere a audierii publice din 22 noiembrie a fost compusă din Daniela Șerban, președintele Asociației pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) și inițiator VERTIK, Anca Dragu, Președinta Senatului României, Alexandra Bocșe, Consilier de stat Administrația Prezidențială, Raluca Turcan, Ministrul muncii și protecției sociale și Luminița Popescu, Secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale și președintele Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați. Comisia de Experți a audierii publice a avut următorii membri: Mircea Mitruțiu, expert politici publice și advocacy, Daniela Aldescu, cofondator al grupului de inițiativă pentru politici publice VERTIK și Ioan Baciu, avocat, expert european în achiziții publice și egalitate de gen și expert al Comisiei Europene pentru implementarea politicii de coeziune și dezvoltare urbană și regională. 

Următoarele instituții și organizații reprezentative interesate de problematica dezbătută au prezentat depoziții scrise și verbale: Reprezentanța Comisiei Europene în România, Romanian Diversity Chamber of Commerce, Romanian Women’s Lobby, Reprezentanța grupului Băncii Europene de Investiții în România,  Banca Națională a României, Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din IMM-uri, Raiffeisen Bank,  Demos, filiala Cluj Napoca, Dentons Europe – Zizzi-Caradja și Asociații SPARL, Sindicatul Național Finanțe Publice SindFISC. 

Raportul sinteză al audierii publice poate fi consultat AICI.

_________________

Partener principal VERTIK: European Investment Bank. Parteneri eveniment: Dentons. Parteneri strategici: Public Affairs Solutions, RDCC. Parteneri media: Radio Romania Actualitati, Financial Intelligence.ro, Juridice.ro, Mondo TV, Money.ro, Project-E, Klarmedia.

Startup-ul românesc Frisbo, platforma de e-fulfillment cu cea mai mare prezență în Europa, care preia depozitarea, ambalarea și livrarea comenzilor online, anunță atragerea unei investiții „de două milioane de dolari în cadrul unei runde condusă de fondul de investiții Eleven Ventures, cu participarea GapMinder Ventures, RocaX și Neogen”. 

Bogdan Colceriu, fondator al startup-ului Frisbo: „Fondurile atrase în această nouă rundă de finanțare ne vor ajuta în principal să continuăm planurile de extindere în Europa și chiar în afara ei, mai ales într-un moment în care e-commerce-ul la nivel mondial cunoaște o dezvoltare fără precedent. În prezent, suntem cea mai mare rețea europeană de e-fulfillment cu livrare a doua zi și dorim să ne consolidăm această poziție”. 

Valeri Petrov, partener la Eleven Ventures: „Credem că Frisbo a descoperit deja cum arată viitorul logisticii în e-commerce. Rămâne doar să îl execute suficient de repede, iar pentru asta suntem acum alături de ei”. 

Cosmin Ochișor, partener GapMinder Venture Partners: „Dezvoltarea pieței de comerț online nu se poate realiza fără o logistică foarte bine pusă la punct și care să se plieze și pe soluțiile tehnice folosite de magazinele online. Frisbo oferă în primul rând același nivel de flexibilitate în ceea ce privește produsele fizice comercializate, în același fel în care soluțiile de cloud permit dezvoltarea website-urilor magazinelor. Fondatorii Frisbo au realizat acest lucru la momentul potrivit, ceea ce a permis companiei să înregistreze o creștere fulminantă în ultimii patru ani. Ne bucurăm că GapMinder face parte din succesul acestei companii”.

Platforma Frisbo a fost fondată de antreprenorii Bogdan Colceriu, Laura Frîncu și Vlad Târziu. În 2019, a primit o investiție în valoare de 1,2 milioane de euro, într-o rundă condusă de GapMinder Venture Partners, cu participarea ROCA X, Neogen și Mircea Ilea. La acel moment, Frisbo a reușit să-și crească de patru ori valoarea comparativ cu primă rundă de investiții ridicată în 2017 de la omul de afaceri clujean Mircea Ilea. Compania a mai atras investiții în 2018 de la grupul Neogen și fondul Risky Business.

În prezent, în rețeaua Frisbo sunt active peste 20 de centre logistice din România, Republica Moldova, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Germania, Cehia și Chile, care deservesc peste 200 de comercianți online, integrându-se cu cele mai populare platforme de e-commerce și marketplace-uri din regiune. Frisbo rezolvă astfel problema scalării internaționale a magazinelor online, făcând accesibilă dezvoltarea pe alte piețe printr-o rețea integrată de hale. 

Printre clienții din portofoliul Frisbo se numără companii precum reprezentantul oficial Xiaomi în România și Ungaria (www.mi-home.ro și www.mi-home.hu), Bitdefender, Aosom, Morphy Richards, foodpanda, Meli Melo sau Intercars. 

Eleven Ventures este caracterizat ca „unul dintre cele mai importante fonduri de capital de risc din Europa de Sud-Est, investind în startup-uri din 2012. Cu 150 de investiții colective în ultimii 9 ani, echipa Eleven a avut un rol esențial în dezvoltarea ecosistemului regional de startup-uri. Eleven sprijină companiile de tehnologie din cinci verticale prioritare – Fintech, Healthcare, Future of Work, Future of Food și Ecomtech. Printre startup-urile pe care Eleven le-a sprijinit se numără Payhawk, Gtmhub, Dronamics, SMSBump, Kanbanize și Nitropack”.

GapMinder Venture Partners BV este „un fond de capital de risc de 50 de milioane de euro, care investește în companii de tehnologie create în România și Europa Centrală care cresc rapid la nivel internațional, aflate în faza de Seed sau Serie A. Partenerii GapMinder au o abordare directă ca investitori, ajutând companiile să crească prin consultanță strategică și implicare directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară. Portofoliul GapMinder include companii precum FintechOS, TypingDNA, SmartDreamers, Deepstash, Frisbo sau Planable. GapMinder este co-finanțat în majoritate prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020”. 

Incendiile care au cauze de natură electrică reprezintă o amenințare ascunsă, dar semnificativă, care este tot mai mult prezentă în atenția publică. În România, anul trecut au fost înregistrate 17.667 de intervenții pentru cauze care au generat incendii, altele decât cele de vegetație, potrivit celui mai recent raport al Departamentului pentru Situații de Urgență. Dintre acestea, cel mai mare procent, de 28,84% (5.095 intervenții), au fost împrejurări determinate de instalații electrice defecte sau improvizate. Următoarele cauze ca număr de intervenții sunt focul deschis (2.624 intervenții, 15% din total) și coșurile, burlanele de fum defecte sau necurățate (2.491 intervenții, 14% din total).

Și la nivelul Europei, statisticile arată că sursa a peste 25% din incendii o reprezintă un sistem electric. În Europa, anual sunt raportate 2 milioane de incendii, în urma cărora 4.000 de persoane își pierd viața în fiecare an. Mai mult, 70.000 de europeni sunt spitalizați din cauza unor vătămări grave provocate de incendii. Costurile cu pierderile cauzate de incendii sunt estimate la aproximativ 1% din PIB-ul cumulat al tuturor țărilor pe an.  

„Siguranța la incendii reprezintă, de fapt, un ecosistem compus din factori de decizie, industria construcțiilor, arhitecți, ingineri de securitate la incendiu, pompieri, proprietari de clădiri și cetățeni. Cu toții dețin un rol important și depinde de fiecare să acționeze pentru siguranță. Totodată, este nevoie și de actualizări ale normativelor privind protecția împotriva producerii incendiului de către echipamentele electrice, care să reglementeze utilizarea  dispozitivelor pentru detectarea defectelor de arc electric și care să contribuie la reducerea acestor cifre îngrijorătoare”, spune Gabriel Tache, General Manager Eaton Electric România.    

Energia electrică este o cauză de incendiu recunoscută, cu risc crescut de pierderi de vieți, iar defectele de arc electric, ce se produc la nivelul instalațiilor fără a fi văzute, pot da naștere incendiilor și pot provoca daune enorme. Întreruperile în alimentarea cu energie electrică sunt, de regulă, provocate de supracurenții foarte ridicați care distrug cablurile, aparatajul sau barele colectoare. Defectele de arc electric apar când conductoarele sunt defecte sau deteriorate, din cauza influențelor externe sau a îmbătrânirii, ori când conexiunile la borne sunt slăbite. Cauzele cele mai frecvente ale defectelor de arc electric sunt date de: conductoare strivite, tratate neglijent sau tensionate, deteriorări ale izolației firelor provocate de cuie, șuruburi etc., îmbătrânirea instalațiilor, cabluri rupte sau întreruperi ale unui conductor, raze UV, mușcături ale animalelor de companie sau ale rozătoarelor, contacte și conexiuni slăbite, fișe și conductoare îndoite.  

Următorul pas în ceea ce privește protecția: prevenirea incendiilor de natură electrică provocate de arcuri electrice în serie sau în paralel 

Proprietățile și alte bunuri trebuie protejate împotriva incendiilor care au cauze de natură electrică, pentru a preveni daunele, pierderile și consecințele financiare. Noile dispozitive de protecție încorporează beneficiile digitalizării și permit detectarea și deconectarea defectelor ascunse de arc electric care pot provoca daune grave.

Dispozitivele de protecție care pot detecta și deconecta curenții de defect de înaltă frecvență sunt din ce în ce mai importante, pe măsură ce echipamentele având circuite electronice de comandă devin tot mai comune. Mulți curenți de defect sunt detectabili, însă defectele de arc electric serial sau paralel nu puteau fi detectate până la inventarea unui nou tip de dispozitiv de protecție a circuitelor care aplică un algoritm în circuitul electronic integrat ce asigură sensibilitate în detectarea curenților de defect și indică prezența unor defecte de arc electric periculoase. Denumit AFDD, acest dispozitiv contribuie în mod clar și semnificativ la reducerea pierderilor, oferind instalatorilor, pentru prima dată, o soluție compactă unică, ce nu numai că mărește siguranța, ci și reduce riscul de incendiu. 

Consecințele unui arc electric pot fi foarte grave în cazul persoanelor și clădirilor, mai ales în clădirile de locuințe cu grad ridicat de ocupare, precum și în locurile unde copiii, persoanele vârstnice și persoanele cu dizabilități sunt în pericol. Prin urmare, AFDD-urile ar trebui să-i încurajeze pe oameni să se gândească de două ori și să facă alegerea corectă pentru a-și proteja locuințele, valorile și viața cu dispozitive de protecție de ultimă oră. „Misiunea noastră la Eaton este să concepem în permanență dispozitive de protecție noi și inovatoare, deoarece considerăm că utilizarea electricității și operarea instalației electrice nu ar trebui să comporte riscuri pentru oameni sau bunuri. Combinat cu tehnologia digitală de detectare a defectelor de arc electric, AFDD, cea mai recentă invenție din gama Eaton de soluții de protecție a circuitelor, reduce la minimum riscul de incendii care au cauze de natură electrică și asigură protecție împotriva întreruperilor în alimentarea cu energie electrică și a pierderilor de proprietăți, bunuri și vieți omenești”, adaugă Gabriel Tache.