Laureaţii speranţei academice
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, în parteneriat cu ARCUB, a acordat, şi în acest an, titlul de Laureat al speranţei academice unor studenți în ciclurile de licenţă, masterat şi doctorat din universități bucureștene remarcaţi pentru creativitate și inovataţie. Îndemnându-i pe cei care, în diverse contexte, reproşează lipsa de experienţă a tinerilor „să observe surplusul de creativitate”, conf. univ. Dr, Nicolae Mandea, rectorul UNATC, a evidenţiat că ne găsim într-o ofensivă a creativităţii, accentuând că „războaiele le câştigă cei creativi“.
Laureaţii ediţiei 2018 sunt:
– Bogdan Ioan Guiu, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” – arhitect și doctorand la Şcoal doctorală de arhitectură, cu tema „Nevoia de repere în arhitectura orașului”
– Eduard Andrei Simion, Universitatea Națională de Arte – anul II master, Departamentul de pictură, considerat de mentorii săi „un pictor autentic, care știe să îmbine cu măsură cunoștințele teoretice, tehnica și limbajul picturii”
– Andreea Luminița Dedulescu, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – licenţă despre monitorizarea patrimoniului cultural cu ajutorul informațiilor furnizate de satelitul Sentinel-1, 10 pe linie la master în Geomatică pentru ingineria mediului, asistent cercetător în cadrul Agenției Spațiale Române
– Bianca Maria Alecu (foto), Universitatea din București – studentă la Facultatea de Litere, premii multiple la competiții științifice universitare literare și de traduceri, performanţe studii literare, pragmatică, traductologie și studii culturale
– Iulia Alexandra Neacșu, Universitatea Hyperion – a absolvit Facultatea de Arte, actriță, preferă cinematografia, roluri în seriale naționale, internaționale, în scurt și lung-metraje, membru cofondator al Teatrului Nou, autoare a unei cărţi de poeme
– Ioan-Alexandru Mirea, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol
Davila” – anul VI la Facultatea de Medicină Genrală, organizator științific al Societății Studenților în Medicină din București, proiecte umanitare și artistice (pictură, teatru, literatură, istorie, filosofie, religie, divertisment prin karaoke și stand-up comedy
– Andrei Petrache, Universitatea Națională de Muzică – anul II, secția de Compoziție clasică (pian, muzică de cameră, muzică pentru cor), improvizează jazz
– Oana-Maria (Manta) Bălaş, Universitatea Politehnica – doctorand la Facultatea de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice cu o temă de cercetare privind zgomotul produs de valurile din interiorul rezervorului de carburant din autovehicule (fenomenul „slosh noise”)
– Oana Oprea, Școala Națională de Studii Politice și Administrative – studentă în anul III la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, pasionată de advertising și comunicare, portofoliu apreciat de directorii de creație ai marilor agenții de publicitate din organizația ADC România
– Cristian Lucian Ginghină, Universitatea Tehnică de Construcții – masterand la Proiectarea construcţiilor civile şi industriale în zone seismice, coordonează echipa „EERI UTCB Seismic Design Team”, participantă la Los Angeles la concursul de specialitate organizat de Earthquake Engineering Research Institute
– Ilinca-Anamaria Prisăcariu, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” – anul I la masterat Scriere dramatică, Facultatea de Teatru, regizoare a spectacolului de absolvire „Absinth” de Magda Fertacz (premiile pentru cea mai bună regie, cea mai bună scenografie, cea mai bună interpretare feminină și masculină în cadrul Galei Absolvenților UNATC 2018, spectacol invitat la mai multe festivaluri din România)
– Loránd Gábor, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” – anul II la masterat Regie de film, Facultatea de Film, autor al filmului „Aterizare de urgență“, realizat în anul III de licență, premiat în festivaluri naționale și internaționale, autor al filmului „Cum înalți un zmeu?“ realizat în anul I de masterat, premiul de regie „Cristian Nemescu“ la Festivalului Internațional de Film Studențesc CineMAiubit ediția 22.
Piața produselor pentru copiii mici, creştere de 5% în 2018
Compania germano-română Superfood Company, reper pe piața locală de import și distribuție de produse pentru copii de 0-3 ani, anunţă că piața de profil a înregistrat o creștere de aproximativ 5% în 2018, comparativ cu 2017. Cifra de afaceri a Superfood Company a crescut cu 8% față de anul trecut, „atingând valoarea de 105 milioane lei (22,5 milioane euro), pe fondul creșterii consumului şi a intensificării preocupării românilor pentru achizițiile destinate copiilor”. Brandurile noi în portofoliu sunt Babyworks, Dreambaby, Nattou – „o varietate de produse, de la articole pentru siguranţa copilului în casă, la jucării moi din pluş, accesorii pentru somn şi produse de unică folosinţă ce uşurează viaţa mamelor.
Din punctul de vedere al clienţilor, definitorii pentru anul care se încheie sunt orientarea spre produsele de calitate superioară şi alimentația bio.
Pornind de la aceste rezultate şi caracteristici, Daniel Dărăban (foto), directorul general al Superfood Company, subliniază: „Așa cum prognozam, piața produselor de îngrijire a copiilor până în trei ani și-a menținut stabilitatea în 2018, ba chiar a crescut ușor. Principalii factori care au dus la această majorare sunt consumul, care a continuat să fie ridicat, și atenția tot mai mare pe care românii o acordă produselor destinate copiilor. Superfood Company a avut un ritm de dezvoltare peste nivelul pieţei, reușind astfel să creștem cota de piață pentru mai multe game, printre care se află
Baby Nova, gamă ce cuprinde produse de puericultură mică, Organix, produse alimentare ecologice sau Colief, suplimentul alimentar împotriva colicilor”.
Fonduri europene în Bucureşti-Ilfov: azi, comparativ cu 2011
Conferinţa Regio „Politica de coeziune – Valori europene, naționale și locale”, organizată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI) în Aula Magna a Palatului Patriarhiei Române, a oferit inclusiv prilejul unei comparaţii în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene între momentul actual din Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 şi momentul echivalent din POR 2017-2013, adică la aproximativ câte cinci ani de la lansarea fiecărui program.
Pentru justeţea comparaţiei, sunt de luat în considerare axele pe care s-au acordat fonduri în ambele perioade; axa pentru dezvoltarea mediului de afaceri nu mai există în actuala perioadă. Rezultă că în actualul exerciţiu financiar, în noiembrie 2018, sunt semnate 104 contracte, în valoare de 995,89 milioane lei, pe când în 2011 pe vremea aceasta, pe axele active şi atunci, erau semnate 41 de contracte, în valoare de 718,91 milioane lei.
Inclusiv cu axa pentru mediul de afaceri, în noiembrie 2011 erau semnate 188 de contracte, în valoare de 894,59 milioane lei.
În noiembrie 2018, numărul şi valorile contractelor pe axele accesabile în prezent sunt: Axa 3 Creşterea eficienţei energetice – semnate 94 de contracte, 862,92 milioane lei solicitaţi; Axa 5 Monumente istorice şi regenerare urbană – semnate 9 contracte, 110,24 milioane lei solicitaţi; Axa 6 Infrastructură rutieră – un proiect în evaluare; Axa 9 Dezvoltare locală sub responsabilitatea comunităţii – nu a fost lansată; Axa 10 Infrastructură educaţională – semnat un contract, 22,73 milioane lei solicitaţi.
Delta Studio a lansat albumul „Lifestyle Design Interior 2019”
Delta Studio, lider pe piața amenajărilor interioare de lux din România, a lansat albumul anual „Lifestyle Design Interior 2019”, care prezintă 41 dintre cele mai reușite amenajări de interior realizate de arhitecți și designeri români în 2018.
Este a treia ediție a unei creaţii publicistice singulare de acest tip la noi. „Primele două ediții ale albumului anual au fost un adevărat succes, fiind apreciate de specialiști și publicul larg deopotrivă”, subliniază editorii, care oferă o caracterizare a noii apariţii:
„Albumul 2019 prezintă 41 de proiecte de amenajări interioare rezidențiale și HoReCa, diferite ca stil, suprafață, buget, abordare și natură (unele implică reabilitări, restaurări complexe sau construcții de la zero). Noutatea acestei ediții o reprezintă secțiunea de proiecte HoReCa, zona proiectelor publice fiind în continuă dezvoltare și oferind exemple spectaculoase de amenajare.
Fiecare proiect de amenajare prezentat în album este însoțit de un sfat al arhitectului/designerului, referitor la amenajarea realizată de acesta, precum și de testimonialul beneficiarului. Albumul conține o serie de interviuri despre arhitectură și locuire, realizate cu arh. Dorin Ștefan, arh. Anda Ștefan, arh. Silvia Pintea și arh. Radu Negoiță.
Cele 41 de proiecte din album sunt redate în ordine alfabetică, după numele biroului de arhitectură sau design interior care le semnează.
Albumul se remarcă prin calitatea premium a tipăriturii și este comercializat la un preț de numai 29 lei, costurile fiind susținute de Delta Studio și sponsori. Rolul publicației nu este unul comercial, ci de educare și informare a persoanelor care urmează să își amenajeze locuința sau sunt pasionate de domeniu. Cei care citesc albumul vor descoperi care sunt tendințele în materie de design interior și care sunt motivele pentru care trebuie să lucreze cu specialiști în domeniu.
Albumul va fi distribuit în toată țara prin librăriile Cărturești, Inmedio, benzinăriile OMV&Rompetrol, Aeroport și punctele de presă din Cora, Kaufland, Tabac Xpress, în showroom-urile Delta Studio și online pe emag.ro și deltastudio.ro.
La evenimentul de lansare din showroom-ul principal Delta Studio au participat peste 300 de invitați: arhitecți, designeri, colaboratori și clienți. Evenimentul a fost acompaniat de aranjamente Floria, preparate gourmet și băuturi fine de la Naan Food&Drink Studio, vinuri de la Crama Gîrboiu și cafea Dolce Gusto.
Proiectele din album sunt semnate de: 2deco Studio, Alexandra Crișan, Alfa Invest, Alina Aldea, Anda Ștefan, Ateliero, COSS Studio, CraftHouse, Creative Interior, Cristiana Zgripcea, Cristina Micu, Cumulus, DAAA Studio, Enterprise AD, Eunice Pantea, Gavia Concept, Grosu Art Studio, Highlight, iDecorate Studio, Interiology, KiwiStudio, Laboratorul De Arhitectură, Magdalena Ancu, MB Studio, Miso Architects, Modulor, NBC Architect, Pick Two Studio, Pure Mess Design, Republic of Architects, Simona Ungurean, Space Casuals, Studio 2.1, Studio 28G.
Sponsorii albumului și ai evenimentului: Alukönigstahl, Blum, Bosch, Brikston, Egger, Fir Italia, Franke, Grohe, Ideal Standard, Kerama Marazzi, Kludi, Laufen, Magniflex, Neff, Porcelanosa, Porta Doors, Ravak, Roca, Saint Gobain, Venis.
Parteneri: Crama Gîrboiu, Floria, LG, Nescafe Dolce Gusto, Naan Project. Albumul anual Lifestyle Design Interior 2019 se înscrie în demersul Delta Studio de susținere și promovare a designerilor și arhitecților români și a designului de interior inteligent”.
Delta Studio are o experiență de peste 20 de ani şi deţine 12 showroom-uri în nouă orașe din țară.
Albumul se remarcă prin calitatea premium a tipăriturii și este comercializat la un preț de numai 29 lei, costurile fiind susținute de Delta Studio și sponsori. Rolul publicației nu este unul comercial, ci de educare și informare a persoanelor care urmează să își amenajeze locuința sau sunt pasionate de domeniu. Cei care citesc albumul vor descoperi care sunt tendințele în materie de design interior și care sunt motivele pentru care trebuie să lucreze cu specialiști în domeniu.
Albumul va fi distribuit în toată țara prin librăriile Cărturești, Inmedio, benzinăriile OMV&Rompetrol, Aeroport și punctele de presă din Cora, Kaufland, Tabac Xpress, în showroom-urile Delta Studio și online pe emag.ro și deltastudio.ro.
La evenimentul de lansare din showroom-ul principal Delta Studio au participat peste 300 de invitați: arhitecți, designeri, colaboratori și clienți. Evenimentul a fost acompaniat de aranjamente Floria, preparate gourmet și băuturi fine de la Naan Food&Drink Studio, vinuri de la Crama Gîrboiu și cafea Dolce Gusto.
Proiectele din album sunt semnate de: 2deco Studio, Alexandra Crișan, Alfa Invest, Alina Aldea, Anda Ștefan, Ateliero, COSS Studio, CraftHouse, Creative Interior, Cristiana Zgripcea, Cristina Micu, Cumulus, DAAA Studio, Enterprise AD, Eunice Pantea, Gavia Concept, Grosu Art Studio, Highlight, iDecorate Studio, Interiology, KiwiStudio, Laboratorul De Arhitectură, Magdalena Ancu, MB Studio, Miso Architects, Modulor, NBC Architect, Pick Two Studio, Pure Mess Design, Republic of Architects, Simona Ungurean, Space Casuals, Studio 2.1, Studio 28G.
Sponsorii albumului și ai evenimentului: Alukönigstahl, Blum, Bosch, Brikston, Egger, Fir Italia, Franke, Grohe, Ideal Standard, Kerama Marazzi, Kludi, Laufen, Magniflex, Neff, Porcelanosa, Porta Doors, Ravak, Roca, Saint Gobain, Venis.
Parteneri: Crama Gîrboiu, Floria, LG, Nescafe Dolce Gusto, Naan Project. Albumul anual Lifestyle Design Interior 2019 se înscrie în demersul Delta Studio de susținere și promovare a designerilor și arhitecților români și a designului de interior inteligent”.
Delta Studio are o experiență de peste 20 de ani şi deţine 12 showroom-uri în nouă orașe din țară.
Românii, în febra cumpărăturilor. Retailul alimentar românesc depășește granița istorică de 100 mld.lei
Românii aloca cei mai mulți bani pentru alimente și băuturi din Uniunea Europeană, iar acest lucru se vede poate cel mai bine în cifrele de afaceri spectaculoase înregistrate de retaileri. Potrivit unei analize KeysFin, afacerile companiilor din comerțul alimentar românesc vor depăși, în acest an, nivelul record de 100 miliarde de lei.
Următoarele două săptămâni se anunță a fi cele mai profitabile pentru retailerii alimentari din tot anul 2018. Febra cumpărăturilor de Crăciun va duce afacerile companiilor peste nivelul de 103 miliarde de lei, în creștere cu aproape 6 miliarde de lei față de rezultatul din 2017, estimează analiștii de la KeysFin.
Business-ul din sectorul alimentar a crescut anul trecut cu 7,7% față de 2016 și cu 135% față de 2007 la 97 miliarde de lei. Iar profitul net a avansat cu 16,8% față de 2016 și cu 174,5% față de 2007, la 3,5 miliarde de lei în 2017.
Potrivit analizei, sectorul de retail se află, în prezent, în plin proces de maturizare, după expansiunea galopantă din anii 2000-2010. Numărul companiilor a scăzut cu 8,8% față de 2016 și rămâne cu aproape 2% sub cel din 2007, la aproape 52 de mii în 2017.
Statistica arată că în retailul alimentar activează 18 companii mari, cu afaceri de 55,9 miliarde de lei în 2017, 235 de companii medii (10,8 mld.lei), 2469 firme mici (15,6 mld..lei) și 49.258 microîntreprinderi (14,5 mld.lei).
„Principalii jucători din piață, Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan și Mega Image și-au consolidat rețelele, iar extinderea geografică a atins un nivel extrem de ridicat. Investițiile semnificative în deschiderea de noi unități și mai ales în publicitate au spulberat, practic, concurența micilor jucători, magazinele independente, buticurile de cartier devenind o prezența tot mai rară. Confruntate cu dificultăți financiare, prinse în constrângerile tot mai puternice ale distribuitorilor de alimente și băuturi, multe dintre magazinele mici s-au închis sau au fost preluate de marii jucători”, arată analiza KeysFin.
Astfel s-a ajuns ca ponderea companiilor mari să atingă nivelul de 58% în 2017, față de 32% în 2007.
TOPUL JUCĂTORILOR DIN RETAILUL ALIMENTAR
Potrivit analizei KeysFin, cele mai mari 10 companii au împreună peste 2.500 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, discount şi cash & carry și generează peste 53% din cifra de afaceri totală.
Liderul pieței continuă să fie KAUFLAND ROMANIA, cu o cifră de afaceri de peste 10 miliarde de lei în 2017, ceea ce reprezintă 10,4% din totalul business-ului la nivel național.
CARREFOUR ROMANIA SA se află pe locul secund, cu afaceri de 6,7 miliarde de lei (7%), urmată de LIDL DISCOUNT SRL (6,5 miliarde de lei, 6,7% din total), AUCHAN ROMÂNIA SA (5.2 miliarde de lei, 5,4% din total) și MEGA IMAGE SRL (4.9 miliarde de lei, 5,1% din total).
„Investitorii străini au ajuns să domine retailul alimentar românesc, controland peste 72% din capitalurile proprii ale companiilor locale .Din prisma capitalurilor proprii deținute, investitorii germani sunt în prim-plan, urmați de cei olandezi, luxemburghezi, francezi, ciprioți și turci. Împreună, primii cinci jucători din piața de retail alimentar, toți controlați de străini, au generat anul trecut peste 45% din profitul sectorului’’, arată analiza KeysFin.
Cea mai profitabilă companie a fost, anul trecut, Kaufland, cu un rezultat pozitiv de 670 milioane de lei. În top urmează LIDL (352,8 mil.lei), CARREFOUR (209,7 mil.lei), MEGA (201,8 mil.lei) și PROFI (130,9 mil.lei).
La nivel regional, Capitala, cu cel mai mare număr de locuitori, a atras, cum era de așteptat și cel mai ridicat nivel de afaceri, de peste 40,3 miliarde de lei. În clasamentul regional urmează județele Prahova(8,2 miliarde de lei), Timiș (5,8 miliarde de lei), Ilfov (5,8 miliarde de lei) și Brașov (4,8 miliarde de lei). Împreună primele 5 județe au generat 67% din cifra de afaceri totală în 2017.
TOPUL ANGAJATORILOR DIN RETAILUL ALIMENTAR
În acest sector lucrează peste 223.000 de angajați. Potrivit datelor KeysFin, numărul acestora a scăzut cu 2,3% față de 2016 și cu 1,4% față de 2007, în condițiile în care companiile au investit puternic în optimizarea costurilor operaționale.
Productivitatea muncii în acest sector a crescut cu 10% față de 2016, aproape 434.000 de lei per angajat în 2017, însă costul mediu per angajat a avansat de 2 ori mai rapid, cu 20% față de 2016, la 31.600 de lei per angajat în 2017.
„Creșterea costurilor cu forța de muncă în acest sector a intervenit odată cu majorarea salariilor la nivel național și ca urmare a provocărilor tot mai accentuate din piața muncii. În condițiile crizei de personal, mulți dintre rataileri au investit puternic în modernizarea proceselor tehnologice, iar unul dintre efectele cele mai vizibile îl reprezintă extinderea semnificativă a caselor automate, unde clienții gestioneaza singuri plata. Automatizarea serviciilor se va extinde, cel mai probabil, la nivelul întregii piețe, în următorii ani”, estimează analiștii de la KeysFin.
Cei mai importanți angajatori din sectorul de retail alimentar sunt KAUFLAND ROMANIA SCS (13.519 angajați), PROFI ROM FOOD SRL (11.662), CARREFOUR ROMANIA SA (9.939), MEGA IMAGE SRL (9,313) și AUCHAN ROMÂNIA SA (9.290 de angajați).
Potrivit analizei, Lidl are cea mai bună profitabilitate a forței de muncă, cu 73,3 mii de lei per angajat urmat de Kaufland, Metro, Mega și Carrefour.
„Interesant este și faptul că, pe fondul extinderii lanțurilor de magazine. jucătorii mari au ajuns să atragă mare parte din forța de muncă. Dacă în 2007 angajau 12% din forța de muncă, în 2017 s-a ajuns la 38%. La polul opus, cel mai mult au pierdut magazinele de cartier, de la 46,7% din total în 2007 la puțin peste o treime în 2017”, mai arată analiza.
CUM AU AJUNS ROMÂNII CAMPIONI EUROPENI
Potrivit datelor Eurostat, la nivel european, românii au alocat în 2017 cea mai mare parte dintre veniturile gospodăriilor pe alimente și băuturi non-alcoolice (27,8%) din UE. Ne urmează lituanienii (22%), estonienii (20,3%) și bulgarii (19,5%)
Cifra din dreptul României reprezintă de peste 2 ori media UE (12,2%). La polul opus, românii alocă mult mai puțin restaurantelor și hotelurilor (doar 3,3% față de o medie UE de 8,8% din total).
„Statistica prezintă o consecință directă a nivelului de trai scăzut din România. Românii nu mănâncă mai mult decât alți europeni, ci cheltuie mai mult raportat la veniturile lor. Una este să ai un salariu de 3000 de euro și să aloci 800 de euro pentru mâncare, și alta e să trăiești la limita subzistenței, cum o fac mulți dintre români. Dincolo de raportul cheltuieli alimentare – salarii, o altă mare problemă o reprezintă obiceiurile alimentare nesănătoase, care au făcut ca România să se claseze pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Este o consecință a mâncării proaste și ieftine, puternic calorice, pe care majoritatea o consumă”, spun analiștii.
Obiceiurile de consum ale românilor țin și de tradiție. „După 40 de ani de comunism în care achiziția de bunuri alimentare reprezenta o provocare, o întreagă generație și-a găsit satisfacția în consumul alimentar. Ideea de a mânca mult și bine – o conotație a prosperității, s-a transmis din generație în generație, farfuria plină continuând să fie principala satisfacție a unei mari părți a populației”, mai afirmă aceștia.
Companiile din retailul românesc continuă, din păcate, să exploateze din plin acest fenomen.
„Consumul responsabil reprezintă încă un concept pe care jucătorii din piață întârzie să îl promoveze. Se marjează în continuare pe prețuri și volum, semnalele privind educarea populației către cumpătare fiind încă foarte reduse. S-au făcut pași înainte cu promovarea băuturilor fără zahăr, unii producători au redus valoarea calorică a produselor, însă este nevoie de o strategie eficientă la nivel național, care să promoveze acest demers. Altfel, românii, dincolo de faptul că sunt din ce în ce mai puțini, vor fi tot mai bolnavi, afecțiunile asociate consumului excesiv de produse alimentare și băuturi fiind deja la nivelul de alarmă”, se mai precizează în analiza KeysFin.
Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 4639 (Comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun), 4711 (Comerț cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare predominanta de produse alimentare, băuturi si tutun), 4721 (Comerț cu amănuntul al fructelor si legumelor proaspete, in magazine specializate). Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase la sfârșitul lui noiembrie 2018. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puțin 5 ani.
Peste 200 de finanţişti au fost instruiţi de Asociaţia CFA România
Ministerul Finanţelor Publice, prin Şcoala de Finanţe Publice şi Vamă, în colaborare cu Asociaţia CFA România au organizat în perioada octombrie – decembrie 2018 un amplu program de pregătire profesională a personalului din cadrul ministerului şi al instituţiior subordonate.
Peste 200 de angajaţi au fost instruiţi de 15 traineri voluntari, care deţin titlul CFA (Chartered Financial Analyst), cel mai prestigios din lume în domeniul analizei financiare, şi lucrează în instituţii bancare, în societăţi de asigurări, în companii din piaţa de capital sau a pensiilor private, în universităţi din România.
„Formarea profesională continuă a specialiştilor MFP în domenii precum analiza financiară, instrumente financiare derivate sau managementul riscului este absolut necesară, iar prestigiul CFA România asigură succesul dezvoltării competenţelor profesionale, un pas important în reformarea administraţiei publice”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice.
Principalele teme au vizat domeniile specifice precum macroeconomia, analiza financiară, finanţe corporatiste, managementul riscului, instrumente cu venit fix şi derivate, piaţa de capital, finanţarea proiectelor, etică, finanţe comportamentale şi, nu în ultimul rând, guvernanţă corporativă.
“Obiectivele CFA România au în vedere sprijinirea educației în domeniul financiar atât în scopul promovării celor mai bune practici etice şi profesionale, cât şi al contribuţiei la dezvoltarea pieţelor financiare locale. În acest scop, dezvoltăm parteneriate cu autorităţi publice şi cu instituţii de învăţământ superior şi acordăm burse pentru susţinerea examenelor CFA. Suntem bucuroşi că Ministerul Finanţelor Publice colaborează cu CFA România pentru realizarea unor workshopuri în care voluntarii CFA România, unii dintre cei mai bine pregătiţi specialişti români din industria financiară, prezintă atât aspecte tehnice, cât şi practice cu privire la funcţionarea pieţelor financiare”, a precizat preşedintele Asociaţiei CFA România, Adrian Codirlaşu, CFA.
Biroul de presă
office@cfaromania.ro
China și Europa au înregistrat creșteri susținute ale cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în ultimul an
⦁ China și Europa și-au majorat cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare, iar investițiile globale în acest domeniu au ajuns la 782 de miliarde de dolari;
⦁ 88 de companii își depășesc rivalii din industria în care activează în ceea ce privește succesul financiar, în condițiile unei investiții reduse în cercetare și dezvoltare;
⦁ Amazon își păstrează prima poziție în topul companiilor cu cele mai mari investiții pentru cercetare și dezvoltare la nivel global;
⦁ Apple recapătă prima poziție în clasamentul celor mai inovative companii, după ce fusese depășită de Alphabet; Netflix intră pentru prima dată în topul primelor 10 cele mai inovative companii, conform unui sondaj derulat la nivel global în rândul managerilor de cercetare și dezvoltare;
Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare ale companiilor au crescut cu 11% în 2018 la nivel global, ajungând la un total de 782 de miliarde de dolari, conform unei analize anuale efectuate de echipa PwC Strategy& a celor mai mari 1000 de companii listate din lume în funcție de investițiile pentru cercetare și dezvoltare.
Cea de-a 14-a ediție a clasamentului global PwC Strategy& Global Innovation 1000 arată felul în care investițiile în inovație sunt corelate cu strategiile de dezvoltare pe termen lung, cheltuielile de cercetare și dezvoltare fiind în creștere în toate regiunile și în aproape toate sectoarele economice.
La nivel global, toate regiunile au înregistrat o creștere a investițiilor în cercetare și dezvoltare în ultimul an, majorări semnificative înregistrându-se în China (+34%) și Europa (+14%), în vreme ce în America de Nord (+7,8%) și Japonia (+9,3%) ratele de creștere ale investițiilor în acest domeniu au fost mai lente. Per total, intensitatea investițiilor în cercetare și dezvoltare – raportul dintre cheltuielile acestea și vânzările totale ale companiilor – rămâne la un nivel record de 4,5%.
„În ultimii ani, companiile au fost nevoite să investească tot mai mult în cercetare și dezvoltare pentru a rămâne competitive. În ciuda unui nivel record al investițiilor în acest domeniu, concluziile studiului arată că performanța în inovație nu se obține doar prin creșterea cheltuielilor. Este rezultatul unei atenții minuțioase acordate strategiei, culturii organizaționale și a implicării top managementului în acest proces. Dar mai mult decât atât, este foarte importantă înțelegerea profilului consumatorilor, dar și a disciplinei în execuția strategiei pe tot parcursul ciclului de inovare”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.
”Pe plan local, exemplele recente de succes precum UiPath, Bitdefender sau Gecad ne dau încrederea că sectorul tehnologiei informației din România poate da jucători care să fie relevanți la nivel global. Mai mult, există premisele ca, în ariile lor de competență, aceștia să creeze tehnologii care să conducă următorul val al dezvoltării pe o piață extrem de competitivă și care investește considerabil în cercetare și dezvoltare”, a adăugat Ionuț Simion.
Într-un studiu derulat pe parcursul a cinci ani în privința performanțelor companiilor și a investițiilor în inovație, 88 de companii la nivel global, din toate regiunile și sectoarele industriale, au fost evaluate ca fiind ”inovatori de top”.
Aceste companii își depășesc competitorii din același sector de activitate la șapte indicatori cheie în privința reușitei financiare pe termen mediu, însă în același timp cheltuie mai puțin decât mediana sectorului în care operează pe cercetare și dezvoltare ca procent din vânzările lor. Acești 7 indicatori cheie includ creșterea veniturilor, creșterea capitalizării de piață, marja operațională, marja brută, creșterea profitului operațional, creșterea profitului brut, și randamentul total pentru acționari.
În vreme ce inovatorii de top aveau marje brute și operaționale similare cu cele ale altor companii din clasamentul Global Innovation 1000, aceștia au demonstrat o creștere a vânzărilor de 2,6 ori mai mare decât a celorlalte companii în ultimii 5 ani, precum și o creștere a capitalizării de piață de 2,9 ori mai ridicată. Inovatorii de top au generat o performanță financiară cel puțin dublă față de cea a celorlalte firme, raportat la toți cei șapte indicatori luați în calcul.
Caracteristicile comune ale acestor companii cu creștere ridicată includ:
⦁ Alinierea cu obiectivele strategice: 77% dintre companiile cu creștere rapidă declară că strategiile lor de inovare sunt puternic aliniate cu strategia generală de afaceri, comparativ cu 32% în cazul respondenților care au raportat creșteri mai lente.
⦁ Cultura organizațională: 71% dintre respondenții care au declarat că veniturile companiilor lor cresc într-un ritm mai rapid decât cel al competitorilor subliniază alinierea dintre cultura lor organizațională și strategia de inovare, comparativ cu 33% în cazul companiilor cu creșteri mai lente.
⦁ Leadership: 78% dintre companiile care raportează creșteri ale veniturilor peste cele ale competitorilor punctează faptul că echipa de conducere este concentrată îndeaproape pe strategia de investiții în cercetare și dezvoltare și pe strategia de inovare, comparativ cu 53% în cazul companiilor cu creștere mai lentă.
La nivel regional, clasamentul reflectă creșterea explozivă a companiilor chineze – de la 3% dintre inovatorii de top din clasamentul din 2007, la 17% dintre aceștia în 2017. Europa de asemenea a înregistrat o creștere semnificativă, de la 18% în 2007, la 30% în 2017. În schimb, numărul inovatorilor de top din America de Nord și Japonia a scăzut cu 45% și respectiv 8% în același interval.
În funcție de industrie, numărul inovatorilor de top a crescut între 2007 și 2017 în telecomunicații, industria bunurilor de larg consum, servicii medicale, producție industrială, sectorul auto, cel aerospațial și industria de apărare, în vreme ce numărul inovatorilor de top s-a redus în industria petrochimică și cea energetică, în industria electronică, producția de software și servicii de internet.
Dintre cele 1.000 de companii analizate de-a lungul unor perioade de 5 ani finalizate în 2007, 2012 și 2017, numai 2 și-au menținut statutul de inovator de top în tot acest interval: Apple și Stanley Black & Decker.
”Succesul acestor inovatori de top este încă o dovadă că pe termen lung nu există o corelație între cheltuielile de cercetare și dezvoltare ale unei companii și succesul său financiar. În schimb, ceea ce contează este modul în care utilizează companiile fondurile destinate activității de cercetare-dezvoltare, precum și calitatea personalului, a proceselor și mecanismelor de decizie, pentru a crea produse și servicii care să răspundă nevoilor consumatorilor”, a explicat Ionuț Simion.
Global Innovation 1000
Studiul Strategy&Global Innovation 1000, aflat la a 14-a ediție, analizează cheltuielile celor mai mari investitori și cercetare și dezvoltare din rândul celor mai mari 1000 de companii listate.
Alte concluzii cheie ale raportului includ:
⦁ Amazon și-a menținut prima poziție drept cel mai mare investitor în cercetare și dezvoltare din acest clasament, pentru al doilea an la rând. Sanofi și Siemens au revenit în top 20 cei mai mari investitori în cercetare și dezvoltare.
⦁ Apple revine pe poziția de cea mai inovativă companie din lume, după ce anul trecut acest titlu a fost deținut de Alphabet, în vreme ce Netflix intră în topul primelor 10 cele mai inovative companii pentru prima dată, potrivit unui sondaj global derulat în rândul managerilor de cercetare și dezvoltare.
⦁ Industria bunurilor de larg consum a depășit sectorul producătorilor de software și al serviciilor de internet pentru prima dată în ultimii 5 ani, înregistrând cea mai rapidă rată de creștere a cheltuielilor de cercetare și dezvoltare (26% vs. 20,6%).
⦁ Sectorul aparaturii și serviciilor medicale este pe cale să devină cel mai mare investitor în cercetare&dezvoltare până în 2020.
⦁ Industria electronică, cea a aparaturii și serviciilor medicale, precum și industria auto, însumează peste 60% din cheltuielile de cercetare&dezvoltare din 2018.
⦁ China și Europa au înregistrat creșteri ale numărului de companii incluse în Top 1000, în vreme ce America de Nord și Japonia au înregistrat scăderi, cu 5% și respectiv 6%.
Despre raport
⦁ Studiul complet și informațiile despre metodologia acestuia pot fi accesate la adresa
www.strategyand.pwc.com/innovation1000
Despre Strategy&
Strategy& este o echipă globală de consultanți de strategie dedicați obiectivului de a vă ajuta să valorificaţi avantaje competitive esenţiale. Facem acest lucru colaborând cu dumneavoastră pentru a rezolva cele mai dificile probleme şi ajutându-vă să valorificaţi cele mai bune oportunităţi. Aducem 100 de ani de experienţă în constultanţa de strategie şi capacităţile funcţionale de neegalat în industrie ale rețelei PwC. Facem parte din reţeaua de companii PwC din 158 de țări, cu mai mult de 250.000 de oameni dedicați asigurării de calitate în consultanţă, taxe şi servicii de audit.
Stejari plantaţi de Greenfield împreună cu Romsilva București și Băneasa Race
Compania de real-estate Impact Developer&Contractor SA, dezvoltatorul cartierului Greenfield Băneasa, a iniţiat cea mai mare acțiune de plantare de arbori organizată anul acesta în nordul capitalei (foto). Cu susţinerea asigurată de Romsilva București și de Băneasa Race, au fost plantați peste 1000 de stejari, pe o suprafață de 0,5 ha la marginea Pădurii Băneasa. Simbolic, fiecărui alergător participant la cursa Băneasa Race i-a revenit câte un puiet. Peste 150 de voluntari (dintre care aproximativ 30 de copii), alergători la Băneasa Race, locuitori ai cartierului Greenfield, angajaţi ai companiei, alte persoane au plantat puieţi asistați de specialisti ai Romsilva București, care i-au instruit, îndrumat şi sprijinit pe tot toată perioada plantării. Impact a asigurat puieții, uneltele de lucru și băuturile calde. Acțiunea, după cum anunţă organizatorii, „face parte dintr-o campanie amplă de împădurire desfășurată de către companie în nordul capitalei, care a implicat plantarea a peste 2500 arbori și arbuști în ultimii 5 ani și va continua cu sădirea, până în 2028, a încă 4500 de arbori, conform angajamentului asumat, acela de a planta un pom pentru fiecare apartament construit”.
Bogdan Oșlobeanu, director general al Impact, subliniază: „Viziunea noastră ca dezvoltator imobiliar este să construim spații de locuit care încurajează stilul de viață sănătos, mișcarea în aer liber și comuniunea cu mediul înconjurător, de aceea ne bucurăm că în Greenfield s-a format o comunitate de oameni iubitori de natură, dar și responsabili de protejarea sa. Această campanie de plantare este un exemplu de colaborare între dezvoltator şi comunitate, colaborare din care avem cu toţii de câştigat. Impact și-a luat angajamentul că pentru fiecare apartament construit în cartierul Greenfield, va planta câte un arbore, și, la fel ca în anii precedenți, ne respectăm această promisiune”.
Sub egida UNATC, s-a desfăşurat festivalul CineMAiubit
Organizat de Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” din București, Teatrul Metropolis și Fundația Cinemaiubit, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, al Uniunii Cineaștilor din România și al DACIN SARA – Drepturi de autor în cinematografie și audiovizual – Societatea autorilor români din audiovizual, Festivalul Internațional de Film Studențesc „CineMAiubit”, ediţia 22, și-a desemnat câștigătorii:
Marele Premiu, cel mai bun film, premiu oferit de Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) – Pablo (Institut des Arts de Diffusion – IAD, Belgia), regia Sergio Guataquira Sarmiento
Premiul special al juriului, oferit de Rohrer Servicii Industriale – A Time for Us (Beijing Film Academy, China), regia Alvin Lee
Premiul de regie „Cristian Nemescu”, oferit de Dacin Sara și Digital Cube – Cum înalți un zmeu? (UNATC), regia Lorand Gabor
Premiul preşedintelui UCIN – Portret de familie (UNATC), regia Teodor Mirea
Premiul rectorului UNATC – Programul de studii Animaţie din UNATC, profesori și studenți
Premiul pentru cel mai bun film documentar „Paul Călinescu”, oferit de UCIN – Village in the Sky (Film and Television Institute, India), regia Ramesh Holbole
Premiul pentru film de animaţie, oferit de UCIN – Bless You (Polish National Film School Lodz), regia Paulina Ziolkowska
Premiul pentru film experimental, oferit de UCIN – Mecanisme și alte sisteme (UNATC), regia Miruna Minculescu
Premiul pentru cel mai bun scenariu „Cătălin Cocriş”, oferit de Rohrer Servicii Industriale – Five Minutes Outside (UCINE, Argentina), scenariul Constanza Gatti
Premiul criticiiREMIUL CRITICII, oferit de UCIN – Supă de pui pentru pisici (UNATC), regia Lucia Chicoș
Premiul de imagine pentru film românesc, oferit de Cinelab Romania și Rohrer Servicii Industriale – Le dejeuner (UNATC), imaginea Barbu Nițelea
Premiul Romanian Society of Cinematographers – River of Oedipus (Beijing Film Academy, China), imaginea Da Xiang
Premiul pentru intepretare feminină, oferit de BDR Associates – Sonia Mietilica pentru filmul The Rat (Polish National Film School Lodz)
Premiul pentru interpretare masculină, oferit de BDR Associates – Natan Berkowicz pentru filmul Tremors (Polish National Film School Lodz)
Premiul de sunet „Andrei (Otto) Toncu”, oferit de Elena și Horia Toncu și UCIN – Portret de familie (UNATC), sunet Claudiu Mărginean
Premiul de montaj în film românesc, oferit de UCIN – Le dejeuner (UNATC), montaj Andrei Stoian
Premiul de producţie în film românesc, oferit de Strada Film și Rohrer Servicii Industriale – Ana-Maria Voicu pentru filmele Travel Light (UNATC) și Cum înalți un zmeu? (UNATC)
Menţiune specială pentru film de ficţiune – Wood (INIS, Canada), regia Eve Dufaud
Premiul pentru regie de film documentar „Ion Bostan”, oferit de Dacin Sara – Mașina timpului (UNATC), regia Gabriel Radu & Bogdan Marinescu
Menţiune specială pentru film documentarENȚIUNE SPECIALĂ PENTRU FILM DOCUMENTAR, oferit de UCIN – Diniaș (UNATC), regia Maja Kovacevic
Premiul „Victor Iliu” pentru film documentar, oferit de regizorul Nicolae Cabel – The Sisters (Polish National Film School Lodz), regia Michal Hytros
Premiul „Ion Truică” pentru film românesc de animaţie, oferit de Dacin Sara – Monstrul (UNATC), regia Laura Pop
Premiul pentru afiş CineMAiubit 23, oferit de UCIN – Nicolaie Prodromou (UNARTE)
Premiul New Media, oferit de GroupM, Wavemakes, Mediacom & Mindshare – Mircea Grădinaru (UNATC)
Premiul foto, oferit de UCIN – Ilie Bumbac (UNATC).
Inventarul Forestier Național, prezentat la Forumul Pădurilor
Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, ediția a II-a (foto MAP), organizat de Fordaq România, cu sprijinul Consiliului Pădurilor și Dezvoltării Rurale și al Patronatului Investitorilor Autohtoni din România – PIAROM. Tema actualei ediţii a constituit-o „Starea pădurilor conform datelor Inventarului forestier național – Ciclul II. Valorificarea resurselor foretiere”.
Inventarul forestier național (IFN) este definit ca „principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere dintr-o țară”. Acest inventar are ca obiectiv „evaluarea, la nivel național, a activităților de colectare, gestionare şi analiză a informațiilor privind resursele forestiere, de publicare a rezultatelor analizelor respective şi de întocmire a studiilor/scenariilor privind dezvoltarea sectorului forestier care să fie utilizate, cu precădere, în procesele de elaborare a politicii forestiere şi de cooperare inter-sectorială”. În ţara noastră a fost iniţiat în 2006 şi este derulat cu maximă rigoare ştiinţifică de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“.
Datele IFN arată că suprafața totală de pădure în România este de 7.037.607 ha, din care terenuri acoperite cu arbori – 6.929.047 ha, terenuri destinate împăduririi – 56.653 ha, alte terenuri – 51.907 ha. Media suprafeţei de pădure pe locuitor este de 0,35 ha, apropiată de media europeană, care este de 0,31 ha. Faţă de inventarul precedent, suprafaţa terenurilor acoperite cu arbori a crescut, de la 6.900.962 ha la 6.929.047 ha, reprezentând peste 98% din suprafața pădurii. A scăzut suprafaţa terenurilor destinate împăduririi (de la 78.457 ha la 56.653 ha) și cea a altor terenuri goale (de la 66.637 ha la 51.907 ha), ca urmare a lucrărilor de regenerare. Volumul de lemn pe picior din păduri a crescut de la 2.221.593.369 mc în IFN1 la 2.354.789.867 mc în IFN2, ca efect al creșterii curente anuale mari înregistrate în această perioadă, datorită structurii pe clase de vârstă și condițiilor climatice favorabile. A crescut și volumul mediu de lemn la hectar, de la 322 la 340 mc/ha/an. Creșterea curentă anuală a pădurii este de 58.622.946 mc/an. Creșterea curentă anuală la hectar este de 8,46 mc/ha/an; media europeană de creştere este de 4,4 mc/an/ha.
Concluzia este că „pădurea creşte”, că „în România avem pădure!”, după cum a subliniat ministrul apelor și pădurilor, Ioan Deneş.
Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva deţine în administrare 3.100.000 ha, a precizat directorul general ing. Gheorghe Mihăilescu. Un obiectiv de actualitate pe care acesta l-a menţionat este întocmirea cadastrului. De asemenea, a anunţat că Romsilva îşi propune să facă investiţii în infrastructura forestieră, pentru reamenajarea drumurilor forestiere. Totodată, directorul general al Romsilva a pledat pentru coerenţă şi stabilitate în reglementarea domeniului silvic.
