Agenţii economici din județul Ilfov au înregistrate la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov 1131 locuri de muncă vacante: 51 – pentru studii superioare, 252 – pentru studii medii, 185 – pentru muncitori calificaţi, 653 – pentru muncitori necalificaţi.
Oferta este în profesiile, meseriile, ocupaţiile: director comercial, director tehnic, contabil-șef, manager de zonă, consilier tehnic, inginer geodez, asistent medical generalist, specialist în recrutare, analist, programator, consilier juridic, contabil, agent de vânzări, ofițer operațiuni financiar-bancare, agent comercial, agent transporturi, agent reclame publicitare, inspector resurse umane, funcționar administrativ, recepționer de hotel, funcționar informații clienți, bucătar, casier, agent de securitate, lăcătuș-mecanic, zugrav, electrician auto, mecanic agricol, croitor, operator mase plastice, șofer autoturisme și camioane, femeie de serviciu, muncitor necalificat în industria confecţiilor, portar, paznic, curier etc.
Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105,pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că plantează circa două milioane de puieți forestieri în campania de împăduriri de toamnă, regenerând 2.697 hectare fond forestier, din care 1.548 hectare, prin regenerări naturale și alte 1.149 hectare, prin regenerări artificiale, adică prin lucrări de împăduriri.
Romsilva subliniază că „tot în campania de împăduriri de toamnă, vor fi efectuate lucrări de completări curente pe 392 hectare și lucrări de refaceri ale plantațiilor afectate de calamități, pe alte 275 hectare.
Programul din acest an de regenerare a pădurilor de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva prevede lucrări pe 12.670 hectare fond forestier, din care regenerarea naturală pentru 8.037 hectare și regenerări artificiale, prin lucrări de împăduriri, pe 4.633 hectare fond forestier”.
Romsilva informează că „în cursul campaniei de împăduriri de primăvară au fost efectuate lucrări de regenerare pe 10.420 hectare fond forestier administrat de Romsilva, din care 6.846 hectare au fost regenerate natural și 3.574 regenerate artificial. Tot în cursul campaniei de împăduriri de primăvară au fost efectuate lucrări de completări pe 1.582 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe 215 hectare. În total, în cursul campaniei de împăduriri de primăvară, au fost plantați 21.875.000 puieți forestieri.
În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 75.401 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care 48.163 hectare regenerate natural și 27.238 hectare prin lucrări de împăduriri, plantând în acest interval de timp 151,66 milioane puieți forestieri”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.
Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard international”.
Paul Silviu Anghel, director general pentru Control
și Supraveghere Piața și Armonizare Europeană, în cadrul Autorități
Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC) spune că nu au existat
și nici nu există vreo presiune din partea Guvernului Român sau a
vreunei ambasade străine, iar dacă ar fi, nu va ezita să facă public
acest lucru.
În cadrul conferinței „Impactul Green Deal și evoluției retail-ului în Europa Centrală și de Sud Est” din cardul BucharestFoodSummit.ro, Paul Anghel recunoaște că în momentul de față, cu toate sancțiunile acordate, ANPC nu se numără printre preferații operatorilor economici și nici nu exclude posibilitatea ca aceștia să se fi plâns în anumite locuri.
„Presiune din perspectivă politică nu există, totuși în funcție de programul de guvernare există anumite tendințe care sunt ale guvernul român și aici nu cred că a existat un guvern în ultimii 14 ani care să nu pună în prim plan securitatea și siguranța consumatorului român. Pot să fiu martor că niciunul dintre fostele guverne nu au pus pe locul doi sau trei protecția consumatorului și pe primul plan un anumit interes al vrunui operator economic” declară la BucharestFoodSummit.ro
97% dintre companiile românești și-au accelerat moderat sau semnificativ agenda de transformare ca reacție la schimbările intensificate de pandemie
100% dintre directorii generali locali estimează cheltuieli mai mari cu transformarea în următorii trei ani, comparativ cu ultimii trei ani
84% dintre directorii generali români consideră accelerarea inovațiilor tehnologice și digitale drept cea mai importantă tendință cu impact asupra propriei companii
În ultimul deceniu s-au înregistrat valuri de schimbări tot mai mari, care au erodat starea de fapt și au început să redefinească modelele de afaceri și operaționale și chiar misiunea organizațiilor. Nevoia de agilitate și inovație a convins companiile să înceapă să renunțe la izolarea pe insula propriilor operațiuni în favoarea colaborării în cadrul unor ecosisteme. Iar atenția s-a reorientat de la a oferi profituri pe termen scurt acționarilor către a crea valoare pe termen lung pentru toți actorii interesați, conștientizându-se faptul că resursa umană este vectorul cel mai important de valoare la toate nivelurile.
Inițiativele de transformare ocupă primul loc în planurile directorilor generali (CEO) din România
Conform studiului EY CEO Imperative România, din punctul de vedere al inițiativelor de transformare, majoritatea directorilor generali din România (88%) intenționează să inițieze o transformare nouă și cuprinzătoare într-un orizont de timp de 12 luni, iar cele mai semnificative investiții vor fi direcționate către date și tehnologie. Toți liderii de companii din România (100%) consideră că în următorii trei ani companiile vor cheltui mai mult cu transformarea decât în ultimii trei ani, față de 65% dintre directorii generali de la nivel global.
Principalele trei tendințe care vor genera schimbarea în cadrul companiilor din România sunt considerate inovația tehnologică și digitală, modificarea experiențelor și așteptărilor clienților și geopolitica. Și executivii de la nivel global se așteaptă ca riscurile politice să se mențină la un nivel ridicat în anul care urmează, conform analizelor EY, riscurile geopolitice fiind menționate drept cea mai mare preocupare a acestora, oglindind astfel și opiniile liderilor de companii din România, cuprinse în studiul local CEO Imperative.
Bogdan Ion, EY Romania
„Indiferent dacă prioritatea sa este reprezentată de informații, durabilitate sau inovație, compania viitorului va avea nevoie să deruleze multiple transformări continue în cadrul organizației, bazate pe trei vectori de valoare interconectați: orientarea spre oameni, adoptarea rapidă a tehnologiilor și inovație la nivelul adecvat. Integrarea acestor trei vectori de valoare în fiecare aspect al transformării transfuncționale continue va permite directorilor generali să valorifice la maximum creșterea companiei lor și, în ultimă instanță, să susțină crearea de valoare pe termen lung pentru toți actorii interesați”,a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România & Moldova și Chief Operating Officer al EY în regiunea Europei Centrale și de Sud-est și Asiei Centrale (CESA).
Revenind la inovație și analizând datele, studiul derulat în România relevă că, pentru liderii locali, principalele priorități în domeniul transformării sunt inovația (72%), cultura și misiunea (66%) și resursele umane și abilitățile (56%).
Leadership pentru viitor
În privința rolului conducătorilor în viitor, toți directorii generali din România au fost de acord că liderii trebuie să gestioneze transformări multiple și continue în organizație și 89% dintre respondenți consideră că directorul general trebuie să fie liderul proceselor de inovație transformatoare și de redefinire a activității. În plus, 91% cred că dobândirea încrederii din partea actorilor interesați va deveni o parte tot mai importantă a activității directorului general.
În ceea ce privește caracteristicile conducătorului eficient în următorii cinci ani și ulterior, liderii au subliniat mentalitatea orientată spre transformare, inovația, compasiunea și încrederea.
Studiul global EY CEO Imperative Study 2021 a fost conceput și elaborat de EYQ, un think tank global al EY. Concluziile studiului se bazează pe interviuri cu 305 de directori generali din toată lumea, care conduc companii incluse în clasamentul Forbes Global 2000. Forbes Insight a desfășurat activitatea de intervievare în perioada octombrie – decembrie 2020. Acest material face parte din seria EY CEO Imperative, care oferă răspunsuri și măsuri de importanță critică, menite să ajute directorii generali să regândească viitorul organizațiilor lor. Pentru mai multe informații cu privire la această serie, vizitați ey.com/ceoimperative.
Activitatea de colectare a datelor pentru ediția din România a fost desfășurată de Forbes Insights în perioada martie-aprilie 2021.
Portabilitatea digitală a drepturilor de securitate socială pentru lucrătorii mobili
Respectarea strictă a normelor UE privind protecția datelor cu caracter personal
Respectarea diversității sistemelor naționale de securitate socială
Parlamentul European solicită Comisiei o propunere legislativă privind un pașaport european de securitate socială înainte de sfârșitul lui 2022, pentru a reduce sarcina administrativă a lucrătorilor mobili.
Într-o
rezoluție adoptată joi, eurodeputații îndeamnă Comisia Europeană să
accelereze planurile pentru un pașaport european de securitate socială
(PESS) pentru a facilita transferabilitatea drepturilor de securitate
socială pentru lucrătorii mobili. PESS va permite verificarea în timp
real a datelor lucrătorilor mobili de către autoritățile naționale ale
statului membru în care intenționează să lucreze. Acesta va contribui la
combaterea fraudei sociale și a muncii nedeclarate, și va facilita, în
același timp, urmărirea și revendicarea drepturilor și a contribuțiilor
la asigurările sociale ale lucrătorilor.
Respectarea diversității
Eurodeputații afirmă că inițiativa PESS
ar trebui să aducă beneficii clare pentru toate părțile interesate
implicate: lucrătorii mobili, întreprinderile, angajatorii, sindicatele
și autoritățile naționale. Aceasta ar trebui să protejeze drepturile
lucrătorilor și să facă procedurile administrative mai puțin complicate
și mai eficiente. În același timp, pașaportul ar trebui să respecte
diversitatea sistemelor naționale de securitate socială și să nu devină o
condiție pentru exercitarea libertății de circulație.
Confidențialitate
Potrivit eurodeputaților, orice schimb
de informații prin intermediul PESS ar trebui să fie ghidat de
respectarea strictă a normelor UE privind protecția datelor cu caracter
personal. Securitatea socială și datele cu caracter personal ar trebui
să fie puse doar la dispoziția persoanei și a autorităților naționale
competente în cauză și nu ar trebui să fie partajate în alte scopuri
decât asigurarea respectării normelor UE în materie de securitate
socială.
O carte de identitate electronică europeană
Actualul proiect-pilot pentru un
pașaport european de securitate socială include doar informații cu
privire la securitatea socială a lucrătorilor mobili. Eurodeputații
doresc ca PESS să fie extins la alte domenii ale dreptului muncii din
UE, cum ar fi asigurările de sănătate și pensiile, și să completeze
cartea de identitate electronică europeană și alte inițiative ale UE de
digitalizare în domeniul securității sociale.
Rezoluția a fost adoptată cu 598 voturi pentru, 59 împotrivă și 38 abțineri.
Începând din 2014, Parlamentul European a
solicitat Comisiei, în mai multe rânduri, să introducă o propunere
legislativă privind un număr european de securitate socială pentru a
crea un instrument digital la nivelul UE pentru coordonarea securității
sociale. În planul său de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, Comisia a anunțat lansarea unui proiect-pilot pentru a explora lansarea unui pașaport european de securitate socială.
RaBit, platforma locală de software inteligent dedicată digitalizării proceselor de business din cadrul companiilor, lansează programul Start-up, prin care își propune să ofere servicii gratuite antreprenorilor cu afaceri la început de drum.
Lansată oficial în luna august a acestui an, RaBit este o platformă integrată de management, cu funcționalități multiple și tehnologii de ultimă generație, având rolul de a automatiza, simplifica și eficientiza procesele implicate în viața unei companii.
Pentru a beneficia de această oportunitate, antreprenorii își pot face cont gratuit pe platforma RaBit și pot accesa funcționalitățile disponibile, având posibilitatea să își organizare și structureze activitățile mult mai eficient. Astfel, RaBit oferă posibilitatea de a monitoriza în timp real evoluția business-ului, într-o interfață grafică ușor de înțeles și utilizat, accesibilă atât pe web, cât și pe dispozitive mobile de tip IOS și Android.
Emanuel Mărcuș
Emanuel Mărcuș, Fondator RaBit și CEO RiseTech: „Ideea acestei campanii ne-a venit la scurt timp după lansarea din luna august a versiunii RaBit cu posibilitate de înrolare online. În primele 2 luni, am avut peste 120 de companii din diferite industrii care s-au înrolat online, însă o parte dintre acestea erau de dimensiuni mici și aveau nevoie doar de un singur utilizator pentru a-și gestiona business-ul. Pentru a simplifica lucrurile, am decis sa eliminăm din planul tarifar perioada de probă de 2 luni. Astfel, indiferent de dimensiunea companiei, pentru un utilizator aplicația RaBit va fi gratuită de acum înainte. În momentul în care se dorește adăugarea unui nou utilizator, atunci compania va intra în planul tarifar Grown-up”.
Platforma RaBit este o soluție cloud ce conține modulele de ofertare, project management, planificare resurse, facturare, cashflow, managementul clienților și al furnizorilor, muncă colaborativă (taskuri), time management pentru angajați, gestiune stocuri, producție.
Pe lângă procesele de digitalizare, RaBit ajută și la identificarea riscurilor unei companii, atrăgând atenția asupra aspectelor care trebuie corectate.
Pentru anul 2022, RaBit își propune să implementeze un modul de integrare între companii. Acest lucru va permite companiilor să integreze activitățile desfășurate împreună cu furnizorii și clienții într-un mod mult mai eficient.
Totodată, un alt obiectiv al companiei pentru anul viitor este de a accesa o rundă de investiții care să permită creșterea echipei, precum și scalarea platformei la nivel internațional.
În prezent, în platforma RaBit sunt înscrise peste 200 de companii, inclusiv companii cu peste 100 de angajați.
Creșterea ratei inflației pune presiune pe majorările salariale bugetate de companiile private din România pentru 2022, estimate anterior în medie la 7%, care ar trebui revizuite în sus cu două – trei puncte procentuale, pentru a compensa erodarea puterii de cumpărare, reiese din a doua parte a studiului PayWell 2021, realizat de PwC România.
Majoritatea companiilor și-au realizat bugetele de creșteri salariale la sfârșitul verii, când inflația se situa la 4%. Pentru finalul anului așteptările sunt ca inflația să depășească 7%, ceea ce ar putea determina revizuirea bugetelor salariale.
Daniel Anghel
„Pentru 2022 companiile își construiseră bugete mai moderate comparativ cu acest an, când rata medie de majorare a fost de 8,9%, care venea după un an 2020 greu, cu întreruperi de activitate, șomaj tehnic sau înghețări salariale în multe industrii. Creșterea inflației peste estimări în acest an va pune însă presiune pe aceste bugete, iar companiile vor fi nevoite să își ajusteze politicile pentru a fi competitive pe piața muncii, ținând cont însă de resursele disponibile”, a declarat Daniel Anghel, Partener servicii fiscale și juridice PwC România.
Conform estimărilor companiilor respondente, bazate pe bugetele din vară, anul viitor, cea mai mare creștere medie a salariilor de circa 13% este prevăzută în industria de serviciilor de marketing și publicitate, urmată de servicii financiare cu 11,06%, asigurări cu 8,75%, IT cu 6,83%, retail cu 5,94%, centrele de servicii cu 5,79%, industrie cu 5,42% și sectorul farmaceutic cu 4,41%. Observăm, de altfel, că sectoarele care au avut creșteri mai mici anul acesta și anul trecut, sunt în top în anul următor, pentru a recupera. Cele mai mari venituri salariale medii sunt în sectorul IT, urmat în ordine de servicii financiare, centre de servicii, industrie, bunuri de larg consum, asigurări, farmaceutic, servicii medicale, ospitalitate și retail.
Studiul reflectă și diferențe demografice în abordarea pachetelor de remunerare. Cea mai bine plătită grupă de vârstă este cea cuprinsă între 26 și 43 de ani, categoria 44-54 de ani fiind la un nivel ușor mai redus decât cea anterioară, iar după 55 de ani nivelul salarial acordat de companii scade și pentru că procentul angajaților din acest segment este foarte mic. De asemenea, remunerarea femeilor față de bărbați este vizibil mai scăzută în anumite segmente profesionale, cum ar fi categoria muncitori / operatori.
În același timp, angajații cu performanțe ridicate sunt plătiți cu 12% până la 18% mai mult decât restul angajaților, la fel și cei care au o vechime mai mare în firmă.
Oana Munteanu – Senior Manager, PwC Romania
„Piața muncii s-a schimbat foarte mult de la începutul pandemiei. Pe lângă accelerarea digitalizării și schimbările ireversibile generate de flexibilitatea modului de lucru, vorbim și despre evoluții în zona relațiilor de muncă, de exemplu, o apetență crescută a multor categorii profesionale de a lucra contractual, pe proiecte, și de a nu avea angajamente pe termen lung, ceea ce determină provocări din partea organizațiilor de a-și regândi politicile de resurse umane. Astfel, presiunea dată de disponibilitatea forței de muncă de care vorbim de câțiva ani a continuă, dar capătă și valențe noi. Planurile ambițioase de creștere și transformare ale organizațiilor, inclusiv cele publice, ar putea fi limitate de lipsa resurselor umane. La nivel internațional, în 2022 angajatul va avea o putere de negociere mai mare, inclusiv în economiile stabile din punct de vedere al pieței muncii, cu atât mai mult în cele emergente din Europa Centrală și de Est, care încă au probleme structurale”, a arătat Oana Munteanu, Director People & Organization PwC România, coordonatoarea studiului.
A doua parte a studiului salarial şi de beneficii PayWell România 2021 a fost extins, incluzând industrii noi pentru raport, respectiv tehnologie, BPO, asigurări, advertising și FMCG. Prima parte a studiului PayWell România 2021 a cuprins peste 100 de companii din industrie, banking, farmaceutic, retail și ospitalitate, pentru care rata medie de creștere a salariilor în 2022 a fost calculată la 8,1%. În total, la ambele părți ale sondajului au participat peste 200 companii, rata de creștere medie de salarii recalculată fiind 7%.
Forța de muncă a companiilor depinde tot mai mult de așa-numiții „angajați externi”, care se referă la contractanți precum lucrătorii temporari, furnizorii de servicii precum consultanții de management sau agențiile de comunicare, colaboratori externi, dezvoltatori și chiar soluții tehnologice precum inteligența artificială, roboții, chatbots, după cum menționează aproximativ 90% dintre participanții la studiul Future of the Workforce Global Executive Study, realizat de Deloitte și MIT Sloan Management Review. O treime dintre companii (33%) se așteaptă ca dependența lor de angajații externi să crească în următorii doi ani, în special în ceea ce privește soluțiile de tehnologie (73% dintre respondenți), dezvoltatorii (61%) și colaboratorii externi (48%). Această tendință se manifesta încă dinainte de pandemie și cel mai probabil va continua și după ce efectele sale se vor diminua, subliniază studiul.
Deși se bazează pe ideile și competențele angajaților externi, peste 70% dintre companii nu sunt pregătite pentru a gestiona o astfel de structură a forței de muncă.
„Această nouă abordare privind structura forței de muncă, pe care studiul Deloitte o denumește «ecosistemul forței de muncă», reprezintă o schimbare semnificativă față de viziunea tradițională, conform căreia companiile se bazau pe angajați cu normă întreagă, care aveau cariere cu o evoluție mai degrabă liniară. Pe de altă parte, companiile au deocamdată sisteme și procese de management, strategii privind forța de muncă și atragerea de competențe, sisteme de management al performanței și politici de remunerare concepute pentru a se concentra asupra angajaților interni. Reconcilierea acestor două realități și abordarea lor într-o manieră integrată devine o provocare majoră, cu implicații semnificative la nivel de strategie, leadership, cultură organizațională”, a spus Raluca Bontaș (foto), Partener Global Employer Services, Deloitte România.
Măsurile legate de forța de muncă pe care le-au implementat organizațiile pentru a se adapta la schimbările bruște generate de pandemia de COVID-19 au constat în principal în oferirea de oportunități de învățare și dezvoltare (57%) și în desemnarea de noi roluri angajaților existenți (55%). De asemenea, 65% dintre companii au intensificat ritmul de automatizare a proceselor și sarcinilor.
Studiul subliniază că modul de lucru se schimbă, deoarece companiile au acum o abordare bazată pe echipe, pe proiecte, pe viteză, pe inovație și pe relația dintre oameni. Organizațiile se concentrează și pe munca de la distanță – o tendință prezentă dinainte de pandemie și alimentată parțial de măsurile de carantină – datorită beneficiilor acesteia în mai multe arii, cum ar fi costurile companiilor cu sediile, constrângerile legate de imigrație sau chiar creșterea eficienței.
O altă tendință majoră evidențiată de studiu este evoluția preferințelor angajaților, pentru care sentimentul de sens pe care îl găsesc în muncă, flexibilitatea și experiențele personalizate au devenit mai importante decât stabilitatea și siguranța locului de muncă. De asemenea, oamenii își construiesc tot mai des cariere cu structuri diferite și de durată mai mare, care implică alinierea stilului de viață cu stilul de lucru, dobândirea de noi competențe și o viață profesională activă după vârsta de 65 de ani.
Strategia privind forța de muncă este văzută ca o responsabilitate comună a echipei de top management, ce implică în principal directorul executiv (56% dintre respondenți) și directorul de resurse umane (37%), dar și directorul de operațiuni, directorul financiar, directorul de strategie și directorul juridic, conform studiului.
MOL România a demarat pregătirile lucrărilor de construcție pentru șase stații de servicii de pe autostrada A1 Lugoj – Deva și A2 Medgidia – Constanța, care fac parte din contractul de concesiune servicii încheiat cu CNAIR la începutul acestui an;
Pentru alte două stații de servicii, situate pe autostrada A1 Lugoj – Deva au fost eliberate autorizațiile de construcție, iar lucrările vor demara în luna decembrie;
Valoarea investiției MOL pentru întreg proiectul este estimată la aproximativ 28 de milioane de Euro.
București, 25 noiembrie – MOL România a demarat pregătirile lucrărilor de construcție pentru șase dintre cele 14 stații de servicii pe care urmează să le realizeze, în baza contractelor de concesiune de servicii în vederea utilării/dotării, operării și întreținerii spațiilor pentru servicii încheiat cu CNAIR la începutul acestui an. Compania MOL România a obținut autorizațiile de construcție pentru patru loturi (opt stații de servicii), aferente contractelor cu CNAIR, respectiv pentru lotul 7 – comuna Ilia, Județul Hunedoara; lotul 9 – localitatea Vințu de Jos, comuna Pianu, Județul Alba; lotul 10 – comuna Câlnic, Județul Alba; lotul 13 – localitatea Murfatlar, Județul Constanța. Pregătirile pentru lucrările de construcție au fost deja demarate pe loturile de la Ilia, Vințu de Jos și Murfatlar, iar la Câlnic vor începe în decembrie.
MOL estimează o investiție aproximativă de 2 milioane EUR pentru fiecare dintre stațiile care vor fi construite, bugetul total al proiectului fiind de aproximativ 28 de milioane EUR. Termenul estimat pentru deschidere este a doua jumătate a anului 2022.
„MOL România are o istorie de peste 25 de ani pe piața autohtonă, timp în care a devenit un jucător important în economia locală, cu o rețea de 245 de stații de servicii. În prezent, MOL se află în plin proces de transformare dintr-un retailer de carburant într-un furnizor de servicii complexe. Din acest punct de vedere, stațiile pe care le vom construi în baza acordului cu CNAIR vor reflecta obiectivele noastre în ceea ce privește diversificarea portofoliului pentru clienți. Vorbim despre spații de servicii cu tehnologie de ultimă generație, despre locuri în care șoferii se pot opri nu numai pentru a-și alimenta mașinile, ci și pentru a se odihni, mânca sau relaxa. Avem expertiza necesară și suntem pregătiți să construim stații de servicii ale viitorului pe autostrăzile din România, care vor oferi o nouă experiență de călătorie”, a declarat Camelia ENE, CEO & Country Chairman MOL România.
Stațiile nou-construite vor oferi servicii de alimentare cu carburant, pompe rapide pentru camioane, puncte de încărcare pentru vehicule electrice, restaurant Fresh Corner, spații special amenajate pentru șoferii de camioane, utilizatorii de auto rulote și multe alte servicii.
La începutul anului, în urma unei proceduri de licitație publică, companiei MOL România Petroleum Products i-au fost atribuite șapte contracte de concesiune servicii în vederea utilării/dotării, operării și întreținerii spațiilor pentru servicii pentru șapte loturi duble (14 spații de servicii) în scopul dezvoltării și construirii de stații de servicii după cum urmează: 10 amplasamente pe ruta Nădlac – Sibiu (A1), 2 amplasamente pe ruta Pitești – București (A1) și 2 amplasamente pe ruta Cernavodă – Constanța (A2).
În ciuda faptului că multe țări se confruntă în acest moment cu o creștere a numărului de cazuri de Covid, șefii companiilor din întreaga lume încep deja să își planifice politicile privind forța de muncă din perioada post-pandemie. Conform unui sondaj recent, 67% dintre directorii executivi conduc personal procesul de planificare, majoritatea dorind să își vadă angajații înapoi la birou.
Acest lucru începe să aibă implicații profunde în ceea ce privește viitorul utilizării programelor de conferințe video la distanță, lovind în perspectivele de creștere ale principalului furnizor de servicii de conferințe online din timpul pandemiei, Zoom Video Communications (ZM).
Lockdown-ul din 2020 și necesitatea de a lucra de acasă au introdus Zoom în vocabularul comun. „Facem un zoom?” a devenit o întrebare foarte frecventă în acea perioadă. Pe de altă parte, compania a valorificat foarte bine nevoia de a avea o modalitate ușoară și fiabilă de a tine videoconferințe pe o platformă electronică, online. Ca urmare, acțiunile Zoom au crescut de la aproximativ 100 de dolari înainte de pandemie la un maxim de 559 dolari în octombrie 2020. Dar apoi prețul a mers numai în jos.
După ce compania și-a publicat raportul de venituri în această săptămână, prețul a scăzut cu încă 16%, până la 204 dolari, în ciuda faptului că rezultatele au depășit așteptările analiștilor. Compania a înregistrat venituri de 1,05 miliarde de dolari în al treilea trimestru fiscal, o creștere respectabilă de 35% de la an la an, dar departe de cifra de 367% înregistrată în octombrie 2020. Însă previziunile companiei arată o nouă încetinire a creșterii veniturilor până la aproximativ 19% de la an la an, cea mai mică creștere de când compania a devenit publică în 2019. De asemenea, există temeri cu privire la posibilitățile de creștere viitoare a veniturilor Zoom, deoarece multe companii plănuiesc ca angajații lor să se întoarcă complet la birou, cel puțin cu jumătate de normă. Acest lucru ar putea, teoretic, să ducă la o utilizare mai redusă a serviciilor video ale Zoom (ZM), deoarece angajații s-ar întâlni mai des în persoană. Chiar săptămâna trecută, Apple (AAPL) a declarat că angajații săi vor începe să se întoarcă la birourile companiei începând cu 1 februarie.
În Europa, 40% dintre angajați lucrau de la birou în septembrie 2021, Praga conducând în topul orașelor de pe continent, cu aproximativ 80% dintre angajați reveniți la serviciu. Capitala cehă a fost urmată de Hamburg (60%) și Varșovia (45%). Revenirea la birou în aceste orașe este direct legată de rata ridicată de vaccinare și de ratele scăzute de infectare.
România este și ea aliniată la tendința globală, având în septembrie 2021 aproximativ 40% dintre angajați reîntorși la birou, potrivit raportului Cushman & Wakefield „Return to the office”.
Cu toate acestea, un sondaj recent a arătat că revenirea la locul de muncă ar putea avea provocările sale. Directorii care lucrează de la distanță sunt de aproape trei ori mai predispuși decât angajații să prefere întoarcerea la birou, iar 76% dintre angajați nu doresc să revină complet la birou. Au apărut schimbări în modul în care angajații doresc să lucreze, 76% dintre ei căutând flexibilitate în ceea ce privește locul de unde muncesc, iar 93% dorind un program de lucru flexibil. Pe de alta parte, 66% dintre directori au declarat că își elaborează politicile privind forța de muncă după pandemie fără a se consulta cu angajații.
Între platformele de videoconferințe, Zoom continuă să fie lider cu aproximativ 46% din piață, urmat de Google Meet (GOOG) cu 21% și Microsoft Teams cu 14,5%. Comparativ cu anul 2020, cea mai mare pierdere de cotă de piață a fost suferită de Skype, care a pierdut aproximativ 80% din baza sa de clienți, cota sa de piață scăzând de la 32% în 2020 la 6% în 2021.
Zoom se confruntă atât cu o intensificare a concurenței pe piața principală a videoconferințelor, cât și pe noua sa piață țintă, cea a sistemelor de telefonie corporativă bazate pe cloud. Scăderea valorii acțiunilor a dus la abandonarea planurile de fuzionare cu Five-9 luna trecută, dar analiștii consideră că Zoom are competențele de bază ce vor permite companiei să își dezvolte propriul sistem de telefonie. Microsoft (MSFT) a declarat recent că are acum 250 de milioane de utilizatori pentru Teams, suita sa de instrumente de comunicare, care include videoconferințe, mesagerie și apeluri vocale. La începutul acestei săptămâni, Ericsson (ERIC) a anunțat un acord pentru achiziționarea pionierului în domeniul telefoniei în cloud Vonage Holdings ( VG ) pentru 6,2 miliarde de dolari.
