Europa digitală: Parlamentul European solicită introducerea rapidă a pașaportului european de securitate socială

Economistul
-
0
Europa digitală: Parlamentul European solicită introducerea rapidă a pașaportului european de securitate socială
  • Portabilitatea digitală a drepturilor de securitate socială pentru lucrătorii mobili 
  • Respectarea strictă a normelor UE privind protecția datelor cu caracter personal  
  • Respectarea diversității sistemelor naționale de securitate socială 

Parlamentul European solicită Comisiei o propunere legislativă privind un pașaport european de securitate socială înainte de sfârșitul lui 2022, pentru a reduce sarcina administrativă a lucrătorilor mobili.

Într-o rezoluție adoptată joi, eurodeputații îndeamnă Comisia Europeană să accelereze planurile pentru un pașaport european de securitate socială (PESS) pentru a facilita transferabilitatea drepturilor de securitate socială pentru lucrătorii mobili. PESS va permite verificarea în timp real a datelor lucrătorilor mobili de către autoritățile naționale ale statului membru în care intenționează să lucreze. Acesta va contribui la combaterea fraudei sociale și a muncii nedeclarate, și va facilita, în același timp, urmărirea și revendicarea drepturilor și a contribuțiilor la asigurările sociale ale lucrătorilor.

Respectarea diversității

Eurodeputații afirmă că inițiativa PESS ar trebui să aducă beneficii clare pentru toate părțile interesate implicate: lucrătorii mobili, întreprinderile, angajatorii, sindicatele și autoritățile naționale. Aceasta ar trebui să protejeze drepturile lucrătorilor și să facă procedurile administrative mai puțin complicate și mai eficiente. În același timp, pașaportul ar trebui să respecte diversitatea sistemelor naționale de securitate socială și să nu devină o condiție pentru exercitarea libertății de circulație.

Confidențialitate

Potrivit eurodeputaților, orice schimb de informații prin intermediul PESS ar trebui să fie ghidat de respectarea strictă a normelor UE privind protecția datelor cu caracter personal. Securitatea socială și datele cu caracter personal ar trebui să fie puse doar la dispoziția persoanei și a autorităților naționale competente în cauză și nu ar trebui să fie partajate în alte scopuri decât asigurarea respectării normelor UE în materie de securitate socială.

O carte de identitate electronică europeană

Actualul proiect-pilot pentru un pașaport european de securitate socială include doar informații cu privire la securitatea socială a lucrătorilor mobili. Eurodeputații doresc ca PESS să fie extins la alte domenii ale dreptului muncii din UE, cum ar fi asigurările de sănătate și pensiile, și să completeze cartea de identitate electronică europeană și alte inițiative ale UE de digitalizare în domeniul securității sociale.

Rezoluția a fost adoptată cu 598 voturi pentru, 59 împotrivă și 38 abțineri.

Începând din 2014, Parlamentul European a solicitat Comisiei, în mai multe rânduri, să introducă o propunere legislativă privind un număr european de securitate socială pentru a crea un instrument digital la nivelul UE pentru coordonarea securității sociale. În planul său de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, Comisia a anunțat lansarea unui proiect-pilot pentru a explora lansarea unui pașaport european de securitate socială.

Platforma locală de software inteligent RaBit oferă servicii gratuite pentru digitalizarea afacerilor aflate la început de drum

Economistul
-
0
Platforma locală de software inteligent RaBit oferă servicii gratuite pentru digitalizarea afacerilor aflate la început de drum

RaBit, platforma locală de software inteligent dedicată digitalizării proceselor de business din cadrul companiilor, lansează programul Start-up, prin care își propune să ofere servicii gratuite antreprenorilor cu afaceri la început de drum. 

Lansată oficial în luna august a acestui an, RaBit este o platformă integrată de management, cu funcționalități multiple și tehnologii de ultimă generație, având rolul de a automatiza, simplifica și eficientiza procesele implicate în viața unei companii.

Pentru a beneficia de această oportunitate, antreprenorii își pot face cont gratuit pe platforma RaBit și pot accesa funcționalitățile disponibile, având posibilitatea să își organizare și structureze activitățile mult mai eficient. Astfel, RaBit oferă posibilitatea de a monitoriza în timp real evoluția business-ului, într-o interfață grafică ușor de înțeles și utilizat, accesibilă atât pe web, cât și pe dispozitive mobile de tip IOS și Android.

Emanuel Mărcuș

Emanuel Mărcuș, Fondator RaBit și CEO RiseTech: „Ideea acestei campanii ne-a venit la scurt timp după lansarea din luna august a versiunii RaBit cu posibilitate de înrolare online. În primele 2 luni, am avut peste 120 de companii din diferite industrii care s-au înrolat online, însă o parte dintre acestea erau de dimensiuni mici și aveau nevoie doar de un singur utilizator pentru a-și gestiona business-ul. Pentru a simplifica lucrurile, am decis sa eliminăm din planul tarifar perioada de probă de 2 luni. Astfel, indiferent de dimensiunea companiei, pentru un utilizator aplicația RaBit va fi gratuită de acum înainte. În momentul în care se dorește adăugarea unui nou utilizator, atunci compania va intra în planul tarifar Grown-up”.

Platforma RaBit este o soluție cloud ce conține modulele de ofertare, project management, planificare resurse, facturare, cashflow, managementul clienților și al furnizorilor, muncă colaborativă (taskuri), time management pentru angajați, gestiune stocuri, producție.

Pe lângă procesele de digitalizare, RaBit ajută și la identificarea riscurilor unei companii, atrăgând atenția asupra aspectelor care trebuie corectate. 

Pentru anul 2022, RaBit își propune să implementeze un modul de integrare între companii. Acest lucru va permite companiilor să integreze activitățile desfășurate împreună cu furnizorii și clienții într-un mod mult mai eficient.

Totodată, un alt obiectiv al companiei pentru anul viitor este de a accesa o rundă de investiții care să permită creșterea echipei, precum și scalarea platformei la nivel internațional.

În prezent, în platforma RaBit sunt înscrise peste 200 de companii, inclusiv companii cu peste 100 de angajați.

PayWell 2021: Majorările salariale bugetate de companii pentru 2022 ar trebui revizuite cu 2-3 puncte procentuale în sus, din cauza inflației

Economistul
-
0
PayWell 2021: Majorările salariale bugetate de companii pentru 2022 ar trebui revizuite cu 2-3 puncte procentuale în sus, din cauza inflației

Creșterea ratei inflației pune presiune pe majorările salariale bugetate de companiile private din România pentru 2022, estimate anterior în medie la 7%, care ar trebui revizuite în sus cu două – trei puncte procentuale, pentru a compensa erodarea puterii de cumpărare, reiese din a doua parte a studiului PayWell 2021, realizat de PwC România.

Majoritatea companiilor și-au realizat bugetele de creșteri salariale la sfârșitul verii, când inflația se situa la 4%. Pentru finalul anului așteptările sunt ca inflația să depășească 7%, ceea ce ar putea determina revizuirea bugetelor salariale.

Daniel Anghel

„Pentru 2022 companiile își construiseră bugete mai moderate comparativ cu acest an, când rata medie de majorare a fost de 8,9%, care venea după un an 2020 greu, cu întreruperi de activitate, șomaj tehnic sau înghețări salariale în multe industrii. Creșterea inflației peste estimări în acest an va pune însă presiune pe aceste bugete, iar companiile vor fi nevoite să își ajusteze politicile pentru a fi competitive pe piața muncii, ținând cont însă de resursele disponibile”, a declarat Daniel Anghel, Partener servicii fiscale și juridice PwC România.

Conform estimărilor companiilor respondente, bazate pe bugetele din vară, anul viitor, cea mai mare creștere medie a salariilor de circa 13% este prevăzută în industria de serviciilor de marketing și publicitate, urmată de servicii financiare cu 11,06%, asigurări cu 8,75%, IT cu 6,83%, retail cu 5,94%, centrele de servicii cu 5,79%, industrie cu 5,42% și sectorul farmaceutic cu 4,41%. Observăm, de altfel, că sectoarele care au avut creșteri mai mici anul acesta și anul trecut, sunt în top în anul următor, pentru a recupera. Cele mai mari venituri salariale medii sunt în sectorul IT, urmat în ordine de servicii financiare, centre de servicii, industrie, bunuri de larg consum, asigurări, farmaceutic, servicii medicale, ospitalitate și retail.

Studiul reflectă și diferențe demografice în abordarea pachetelor de remunerare. Cea mai bine plătită grupă de vârstă este cea cuprinsă între 26 și 43 de ani, categoria 44-54 de ani fiind la un nivel ușor mai redus decât cea anterioară, iar după 55 de ani nivelul salarial acordat de companii scade și pentru că procentul angajaților din acest segment este foarte mic. De asemenea, remunerarea femeilor față de bărbați este vizibil mai scăzută în anumite segmente profesionale, cum ar fi categoria muncitori / operatori. 

În același timp, angajații cu performanțe ridicate sunt plătiți cu 12% până la 18% mai mult decât restul angajaților, la fel și cei care au o vechime mai mare în firmă.

Oana Munteanu – Senior Manager, PwC Romania

„Piața muncii s-a schimbat foarte mult de la începutul pandemiei. Pe lângă accelerarea  digitalizării și schimbările ireversibile generate de flexibilitatea modului de lucru, vorbim și despre evoluții în zona relațiilor de muncă, de exemplu, o apetență crescută a multor categorii profesionale de a lucra contractual, pe proiecte, și de a nu avea angajamente pe termen lung, ceea ce determină provocări din partea organizațiilor de a-și regândi politicile de resurse umane. Astfel, presiunea dată de disponibilitatea forței de muncă de care vorbim de câțiva ani a continuă, dar capătă și valențe noi. Planurile ambițioase de creștere și transformare ale organizațiilor, inclusiv cele publice, ar putea fi limitate de lipsa resurselor umane. La nivel internațional, în 2022 angajatul va avea o putere de negociere mai mare, inclusiv în economiile stabile din punct de vedere al pieței muncii, cu atât mai mult în cele emergente din Europa Centrală și de Est, care încă au probleme structurale”, a arătat Oana Munteanu, Director People & Organization PwC România, coordonatoarea studiului.


A doua parte a studiului salarial şi de beneficii PayWell România 2021 a fost extins, incluzând industrii noi pentru raport, respectiv tehnologie, BPO, asigurări, advertising și FMCG. Prima parte a studiului PayWell România 2021 a cuprins peste 100 de companii din industrie, banking, farmaceutic, retail și ospitalitate, pentru care rata medie de creștere a salariilor în 2022 a fost calculată la 8,1%. În total, la ambele părți ale sondajului au participat peste 200 companii, rata de creștere medie de salarii recalculată fiind 7%.

Studiu Deloitte-MIT Sloan Management Review: companiile depind tot mai mult de așa-numiții „angajați externi” precum contractanții, furnizorii de servicii, colaboratorii, dezvoltatorii și chiar soluțiile tehnologice

Economistul
-
0
Studiu Deloitte-MIT Sloan Management Review: companiile depind tot mai mult de așa-numiții „angajați externi” precum contractanții, furnizorii de servicii, colaboratorii, dezvoltatorii și chiar soluțiile tehnologice

Forța de muncă a companiilor depinde tot mai mult de așa-numiții „angajați externi”, care se referă la contractanți precum lucrătorii temporari, furnizorii de servicii precum consultanții de management sau agențiile de comunicare, colaboratori externi, dezvoltatori și chiar soluții tehnologice precum inteligența artificială, roboții, chatbots, după cum menționează aproximativ 90% dintre participanții la studiul Future of the Workforce Global Executive Study, realizat de Deloitte și MIT Sloan Management Review. O treime dintre companii (33%) se așteaptă ca dependența lor de angajații externi să crească în următorii doi ani, în special în ceea ce privește soluțiile de tehnologie (73% dintre respondenți), dezvoltatorii (61%) și colaboratorii externi (48%). Această tendință se manifesta încă dinainte de pandemie și cel mai probabil va continua și după ce efectele sale se vor diminua, subliniază studiul.

Deși se bazează pe ideile și competențele angajaților externi, peste 70% dintre companii nu sunt pregătite pentru a gestiona o astfel de structură a forței de muncă.

„Această nouă abordare privind structura forței de muncă, pe care studiul Deloitte o denumește «ecosistemul forței de muncă», reprezintă o schimbare semnificativă față de viziunea tradițională, conform căreia companiile se bazau pe angajați cu normă întreagă, care aveau cariere cu o evoluție mai degrabă liniară. Pe de altă parte, companiile au deocamdată sisteme și procese de management, strategii privind forța de muncă și atragerea de competențe, sisteme de management al performanței și politici de remunerare concepute pentru a se concentra asupra angajaților interni. Reconcilierea acestor două realități și abordarea lor într-o manieră integrată devine o provocare majoră, cu implicații semnificative la nivel de strategie, leadership, cultură organizațională”, a spus Raluca Bontaș (foto), Partener Global Employer Services, Deloitte România.

Măsurile legate de forța de muncă pe care le-au implementat organizațiile pentru a se adapta la schimbările bruște generate de pandemia de COVID-19 au constat în principal în oferirea de oportunități de învățare și dezvoltare (57%) și în desemnarea de noi roluri angajaților existenți (55%). De asemenea, 65% dintre companii au intensificat ritmul de automatizare a proceselor și sarcinilor.

Studiul subliniază că modul de lucru se schimbă, deoarece companiile au acum o abordare bazată pe echipe, pe proiecte, pe viteză, pe inovație și pe relația dintre oameni. Organizațiile se concentrează și pe munca de la distanță – o tendință prezentă dinainte de pandemie și alimentată parțial de măsurile de carantină – datorită beneficiilor acesteia în mai multe arii, cum ar fi costurile companiilor cu sediile, constrângerile legate de imigrație sau chiar creșterea eficienței.

O altă tendință majoră evidențiată de studiu este evoluția preferințelor angajaților, pentru care sentimentul de sens pe care îl găsesc în muncă, flexibilitatea și experiențele personalizate au devenit mai importante decât stabilitatea și siguranța locului de muncă. De asemenea, oamenii își construiesc tot mai des cariere cu structuri diferite și de durată mai mare, care implică alinierea stilului de viață cu stilul de lucru, dobândirea de noi competențe și o viață profesională activă după vârsta de 65 de ani.

Strategia privind forța de muncă este văzută ca o responsabilitate comună a echipei de top management, ce implică în principal directorul executiv (56% dintre respondenți) și directorul de resurse umane (37%), dar și directorul de operațiuni, directorul financiar, directorul de strategie și directorul juridic, conform studiului.

Studiul Future of the Workforce Global Executive Study a fost efectuat de Deloitte și MIT Sloan Management Review în rândul a peste 5.000 de respondenți de pe toate continentele.

MOL începe lucrările de construcție pe autostrăzile A1 și A2 pentru șase dintre cele 14 stații de servicii din contractul încheiat cu CNAIR

Economistul
-
0
MOL începe lucrările de construcție pe autostrăzile A1 și A2 pentru șase dintre cele 14 stații de servicii din contractul încheiat cu CNAIR

  • MOL România a demarat pregătirile lucrărilor de construcție pentru șase stații de servicii de pe autostrada A1 Lugoj – Deva și A2 Medgidia – Constanța, care fac parte din contractul de concesiune servicii încheiat cu CNAIR la începutul acestui an;
  • Pentru alte două stații de servicii, situate pe autostrada A1 Lugoj – Deva au fost eliberate autorizațiile de construcție, iar lucrările vor demara în luna decembrie; 
  • Valoarea investiției MOL pentru întreg proiectul este estimată la aproximativ 28 de milioane de Euro.

București, 25 noiembrie – MOL România a demarat pregătirile lucrărilor de construcție pentru șase  dintre cele 14 stații de servicii pe care urmează să le realizeze, în baza contractelor de concesiune de servicii în vederea utilării/dotării, operării și întreținerii spațiilor pentru servicii încheiat cu CNAIR la începutul acestui an. Compania MOL România a obținut autorizațiile de construcție pentru patru loturi (opt  stații de servicii), aferente contractelor cu CNAIR, respectiv pentru lotul 7 – comuna Ilia, Județul Hunedoara; lotul 9 – localitatea Vințu de Jos, comuna Pianu, Județul Alba; lotul 10 – comuna Câlnic, Județul Alba; lotul 13 – localitatea Murfatlar, Județul Constanța. Pregătirile pentru lucrările de construcție au fost deja demarate pe loturile de la Ilia, Vințu de Jos și Murfatlar, iar la Câlnic vor începe în decembrie. 

MOL estimează o investiție aproximativă de 2 milioane EUR pentru fiecare dintre stațiile care vor fi construite, bugetul total al proiectului fiind de aproximativ 28 de milioane EUR. Termenul estimat pentru deschidere este a doua jumătate a anului 2022.

„MOL România are o istorie de peste 25 de ani pe piața autohtonă, timp în care a devenit un jucător important în economia locală, cu o rețea de 245 de stații de servicii. În prezent, MOL se află în plin proces de transformare dintr-un retailer de carburant într-un furnizor de servicii complexe. Din acest punct de vedere, stațiile pe care le vom construi în baza acordului cu CNAIR vor reflecta obiectivele noastre în ceea ce privește diversificarea portofoliului pentru clienți. Vorbim despre spații de servicii cu tehnologie de ultimă generație, despre locuri în care șoferii se pot opri nu numai pentru a-și alimenta mașinile, ci și pentru a se odihni, mânca sau relaxa. Avem expertiza necesară și suntem pregătiți să construim  stații de servicii ale viitorului pe autostrăzile din România, care vor oferi o nouă experiență de călătorie”, a declarat Camelia ENE, CEO & Country Chairman MOL România. 

Stațiile nou-construite vor oferi servicii de alimentare cu carburant, pompe rapide pentru camioane, puncte de încărcare pentru vehicule electrice, restaurant Fresh Corner, spații special amenajate pentru șoferii de camioane, utilizatorii de auto rulote și multe alte servicii.

La începutul anului, în urma unei proceduri de licitație publică, companiei MOL România Petroleum Products i-au fost atribuite șapte contracte de concesiune servicii în vederea utilării/dotării, operării și întreținerii spațiilor pentru servicii pentru șapte loturi duble (14 spații de servicii) în scopul dezvoltării și construirii de stații de servicii după cum urmează: 10 amplasamente pe ruta Nădlac – Sibiu (A1), 2 amplasamente pe ruta Pitești – București (A1) și 2 amplasamente pe ruta Cernavodă – Constanța (A2). 

Planurile de revenire la birou lovesc în principala platformă de conferințe online

Bogdan Maioreanu
-
0
Planurile de revenire la birou lovesc în principala platformă de conferințe online

În ciuda faptului că multe țări se confruntă în acest moment cu o creștere a numărului de cazuri de Covid, șefii companiilor din întreaga lume încep deja să își planifice politicile privind forța de muncă din perioada post-pandemie. Conform unui sondaj recent, 67% dintre directorii executivi  conduc personal procesul de planificare, majoritatea dorind să își vadă angajații înapoi la birou. 

Acest lucru începe să aibă implicații profunde în ceea ce privește viitorul utilizării programelor de conferințe video la distanță, lovind în perspectivele de creștere ale principalului furnizor de servicii de conferințe online din timpul pandemiei, Zoom Video Communications (ZM). 

Lockdown-ul din 2020 și necesitatea de a lucra de acasă au introdus Zoom în vocabularul comun. „Facem un zoom?” a devenit o întrebare foarte frecventă în acea perioadă. Pe de altă parte, compania a valorificat foarte bine nevoia de a avea o modalitate ușoară și fiabilă de a tine videoconferințe pe o platformă electronică, online. Ca urmare, acțiunile Zoom au crescut de la aproximativ 100 de dolari înainte de pandemie la un maxim de 559 dolari în octombrie 2020. Dar apoi prețul a mers numai în jos. 

După ce compania și-a publicat raportul de venituri în această săptămână, prețul a scăzut cu încă 16%, până la 204 dolari, în ciuda faptului că rezultatele au depășit așteptările analiștilor. Compania a înregistrat venituri de 1,05 miliarde de dolari în al treilea trimestru fiscal, o creștere respectabilă de 35% de la an la an, dar departe de cifra de 367% înregistrată în octombrie 2020. Însă previziunile companiei arată o nouă încetinire a creșterii veniturilor până la aproximativ 19% de la an la an, cea mai mică creștere de când compania a devenit publică în 2019. De asemenea, există temeri cu privire la posibilitățile de creștere viitoare a veniturilor Zoom, deoarece multe companii plănuiesc ca angajații lor să se întoarcă complet la birou, cel puțin cu jumătate de normă. Acest lucru ar putea, teoretic, să ducă la o utilizare mai redusă a serviciilor video ale Zoom (ZM), deoarece angajații s-ar întâlni mai des în persoană. Chiar săptămâna trecută, Apple (AAPL) a declarat că angajații săi vor începe să se întoarcă la birourile companiei începând cu 1 februarie. 

În Europa, 40% dintre angajați lucrau de la birou în septembrie 2021, Praga conducând în topul orașelor de pe continent, cu aproximativ 80% dintre angajați reveniți la serviciu. Capitala cehă a fost urmată de Hamburg (60%) și Varșovia (45%). Revenirea la birou în aceste orașe este direct legată de rata ridicată de vaccinare și de ratele scăzute de infectare.

România este și ea aliniată la tendința globală, având în septembrie 2021 aproximativ 40% dintre angajați reîntorși la birou, potrivit raportului Cushman & Wakefield „Return to the office”. 

Cu toate acestea, un sondaj recent a arătat că revenirea la locul de muncă ar putea avea provocările sale. Directorii care lucrează de la distanță sunt de aproape trei ori mai predispuși decât angajații să prefere întoarcerea la birou, iar 76% dintre angajați nu doresc să revină complet la birou. Au apărut schimbări în modul în care angajații doresc să lucreze, 76% dintre ei căutând flexibilitate în ceea ce privește locul de unde muncesc, iar 93% dorind un program de lucru flexibil. Pe de alta parte, 66% dintre directori au declarat că își elaborează politicile privind forța de muncă după pandemie fără a se consulta cu angajații.  

Între platformele de videoconferințe, Zoom continuă să fie lider cu aproximativ 46% din piață, urmat de Google Meet (GOOG) cu 21% și Microsoft Teams cu 14,5%. Comparativ cu anul 2020, cea mai mare pierdere de cotă de piață a fost suferită de Skype, care a pierdut aproximativ 80% din baza sa de clienți, cota sa de piață scăzând de la 32% în 2020 la 6% în 2021. 

Zoom se confruntă atât cu o intensificare a concurenței pe piața principală a videoconferințelor, cât și pe noua sa piață țintă, cea a sistemelor de telefonie corporativă bazate pe cloud. Scăderea valorii acțiunilor a dus la abandonarea planurile de fuzionare cu Five-9 luna trecută, dar analiștii consideră că Zoom are competențele de bază ce vor permite companiei să își dezvolte propriul sistem de telefonie. Microsoft (MSFT) a declarat recent că are acum 250 de milioane de utilizatori pentru Teams, suita sa de instrumente de comunicare, care include videoconferințe, mesagerie și apeluri vocale. La începutul acestei săptămâni, Ericsson (ERIC) a anunțat un acord pentru achiziționarea pionierului în domeniul telefoniei în cloud Vonage Holdings ( VG ) pentru 6,2 miliarde de dolari. 

Sondaj BestJobs: 4 din 10 angajați români au avut un an mai greu decât 2020, și acasă și la job. Nivelul de stres a crescut, iar aproape jumătate dintre angajați, dublu comparativ cu anul trecut, spun că au ajuns deja la epuizare

Economistul
-
0
Sondaj BestJobs: 4 din 10 angajați români au avut un an mai greu decât 2020, și acasă și la job. Nivelul de stres a crescut, iar aproape jumătate dintre angajați, dublu comparativ cu anul trecut, spun că au ajuns deja la epuizare

Al doilea an pandemic a fost mai greu decât primul, atât din punct de vedere personal și emoțional (42%), cât și profesional (38%), pentru mulți dintre angajații români care au participat la un sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs. Nevoiți să lucreze de acasă o perioadă lungă de timp, aproape jumătate (47%) dintre ei nu au reuşit să echilibreze viaţa personală cu volumul de muncă și cred că au suferit sau suferă de burnout, spre deosebire de anul trecut, când procentul angajaților care au admis că au trecut prin boala epuizării profesionale a fost sub 30%.

Volumul mare de muncă (23,4%), epuizarea psihică (22,7%), pandemia și starea de anxietate pe care o provoacă (19,7%) reprezintă principalii trei factori de stres invocați de angajații care au răspuns sondajului BestJobs, care au condus și la accelerarea căutărilor pentru un job nou, cu precădere în rândul specialiștilor cu o experiență între 2 și 5 ani.

Mai bine de 45% dintre intervievați au perceput sarcinile de serviciu extrem de stresante și dificile în toată această perioadă, în timp ce pentru 18% activitatea s-a desfășurat normal, fără să se fi simțit presați sau stresați acum mai mult decât în condiții obișnuite de lucru.

Programul haotic și cerințele tot mai mari din partea angajatorilor i-au făcut pe 47% dintre angajați să creadă că au suferit sau resimt chiar în prezent simptomele sindromului burnout, acuzând o senzaţie puternică de epuizare, cinism / ostilitate sau sentimente negative asociate muncii şi o eficienţă profesională redusă.

Pentru a-și păstra o stare mentală bună și a scăpa de burnout, 22% dintre respondenții la sondajul BestJobs spun că e nevoie de negocierea volumului de muncă, 21% cred că mai multe activități, precum sport, yoga, meditație, citit etc., i-ar ajuta să își păstreze starea de bine și să nu se lase cuprinși de îngrijorare. Pentru alți aproape 16% soluția constă în delimitarea clară între viața profesională și cea personală și mai mult timp liber sau concediu.  

Anxietatea și stresul în raport cu pandemia, cu starea lor de sănătate și a celor dragi sau cu situația incertă de la locul de muncă determină tot mai multe companii să caute soluții de susținere a angajaților și să ofere  servicii de life & business coaching, consiliere sau psihoterapie, ca beneficiu extrasalarial.

În ultimul an, 14,4% dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs au cerut ajutorul unui specialist pentru a-și menține sănătatea psihică. Alți 24,2% intenționează să apeleze și ei la terapie de specialitate sau la coaching profesional în perioada următoare, pentru a fi ajutați să gestioneze mai bine stresul, să-și definească traseul de carieră și să ia decizii mai bune pentru ei. 

De altfel, cuvintele care descriu anul 2021 pentru cei mai mulți dintre angajații români sunt  adaptare (41%), oboseală extremă (38,6%),  dezbateri despre vaccinare    (37%), speranță (35,6%), restricții (34%) și depresie (21,2%).

Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 1-18 noiembrie, pe un eșantion de 958 de utilizatori de internet.

STUDIU Accenture: Băncile tradiționale ar putea obține venituri de peste 500 de miliarde de dolari prin adoptarea strategiilor băncilor digitale

Economistul
-
0
STUDIU Accenture: Băncile tradiționale ar putea obține venituri de peste 500 de miliarde de dolari prin adoptarea strategiilor băncilor digitale

Băncile au oportunitatea de a obține venituri suplimentare de 518 miliarde dolari până în 2025

Veniturile băncilor tradiționale ar putea crește cu aproape 4%, la o valoare de 518 miliarde de dolari, prin regândirea modelelor de afaceri și adoptarea strategiilor inovatoare ale noilor operatori de servicii bancare și financiare digitale, conform unui nou studiu realizat de Accenture (NYSE: ACN).

Studiul intitulat „The Future of Banking: It’s time for a change of perspective”, analizează modelele de afaceri a 100 de bănci tradiționale de top și a peste 200 de jucători exclusiv din mediul digital din 11 țări din America de Nord, Europa, Asia-Pacific și America Latină și rolul pe care îl au în lanțul valoric bancar. Raportul a identificat două modele de afaceri comune:

  • integrate  vertical — modele de afaceri tradiționale și liniare, adică cele care vând numai propriile produse, cele care distribuie produse de la alți furnizori și cele care furnizează tehnologie sau procese de afaceri altora.
  • neliniare — modele de afaceri adaptative, adică „packagers” care colectează noi propuneri, adăugând valoare dincolo de distribuție; și firme care își integrează propunerile în servicii terțe, cum ar fi serviciile „cumpărați acum, plătiți mai târziu” încorporate în punctul de vânzare al comerciantului.

Multe dintre băncile de top analizate în studiu au modele de afaceri integrate vertical. Cu toate acestea, raportul a constatat că cei care își degrupează produsele tradiționale și se asociază cu terțe părți pentru a crea și distribui noi oferte personalizate pentru clienți pot obține o creștere extraordinară și evaluări de piață mai mari. Mai exact, prin suprapunerea modelelor de afaceri neliniare peste modelul tradițional integrat vertical, acestea și-ar putea majora ratele anuale de creștere cu până la 3,8% suplimentar, ceea ce ar duce la venituri suplimentare totale de 518 miliarde dolari până în 2025.

Chart, waterfall chart Description automatically generated

„La suprafață, industria bancară pare a fi sănătoasă, băncile mari înregistrând venituri și profituri robuste”, potrivit lui Michael Abbott, director executiv senior la Accenture, care conduce divizia de Banking la nivel global. „Dar o privire mai atentă arată că o combinație între ratele scăzute ale dobânzilor, comprimarea comisioanelor din cauza concurenței crescute și ofertele de produse nediferențiate erodează încet cota băncilor din produsul intern brut. În multe piețe, veniturile din servicii bancare și din plăți sunt transferate de la operatorii tradiționali către noii jucători. Pentru a reactiva creșterea, băncile tradiționale trebuie să-și reimagineze modul în care creează și livrează produse convingătoare care se concentrează asupra intențiilor clienților. Acest lucru va necesita regândirea modelelor lor de afaceri integrate vertical”.

Raportul menționează că, între 2018 și 2020, jucătorii din mediul digital au avut rezultate semnificativ mai bune decât băncile tradiționale. Cei care au adoptat modele de afaceri neliniare au obținut o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 76% din venituri, în timp ce acei jucători digitali care imită pur și simplu modelele tradiționale, integrate vertical, au obținut doar 44% CAGR. Băncile tradiționale chiar și pe piețele mature cu cele mai bune performanțe și-au crescut veniturile cu o rată medie de mai puțin de 2% anual – deși pe o bază mult mai mare.

„Sectorul bancar se va schimba pe măsură ce lanțurile valorice sunt fragmentate de către fintech-uri și de către alți jucători care aduc produse și servicii noi pe piață. Băncile tradiționale au posibilitatea de a crea noi modele de afaceri care coexistă cu cele vechi, permițându-le să își reconfigureze rapid ofertele de produse și servicii pentru a ține pasul cu cererea aflată în schimbare rapidă. Acest lucru va necesita ca acestea să-și schimbe perspectiva pentru a lua în considerare modele adaptive care pun în prim-plan inovarea de produs, distribuția încorporată și sustenabilitatea. Jucând roluri diferite în lanțul valoric băncile pot trece de la apărarea cotei de piață la o nouă orientare către o creștere reală”, declarat Andreea Niculae, Associate Director, Financial Services Industry Lead, Accenture România.

Raportul include modalitățile prin care băncile tradiționale își pot valorifica punctele forte – puterea lor de bilanț, expertiza în gestionarea riscurilor și cunoștințele în materie de reglementare – pentru a crește flexibilitatea modelului de afaceri și pentru a se diferenția de concurență. Mai exact, acestea ar trebui să ia în considerare adoptarea unuia sau a unui mix dintre următoarele variante:

  • Să vândă numai produse pe care banca le produce și le controlează în toate verigile din lanțul valoric, de la producție până la distribuție, un factor cheie al valorii fiind capacitatea de a consolida prin fuziuni și achiziții și de a prelua cotă de piață.
  • Să construiască un ecosistem bazat pe distribuție, repartizând produse bancare și financiare de la alte companii și să creeze o piață pentru distribuirea produselor nebancare.
  • Să urmărească creșterea prin furnizarea de tehnologie sau procese de afaceri altor companii.
  • Să creeze noi oferte prin construirea sau gruparea de produse și servicii fragmentate, care pot fi distribuite de către bancă sau de terți.

Raportul complet poate fi găsit aici.

Un autobuz cu hidrogen marca Solaris va circula până pe 2 decembrie în Capitală

Economistul
-
0
Un autobuz cu hidrogen marca Solaris va circula până pe 2 decembrie în Capitală

Solaris Bus & Coach, lider european în producția de vehicule electrice pentru transport public, anunță prezența unui autobuz Urbino 12 cu hidrogen în București, în urma unei colaborări cu Societatea de Transport București STB S.A. și Primăria Municipiului București. Astfel, cetățenii Capitalei au ocazia să circule cu autobuzul cu hidrogen marca Solaris, vehiculul urmând să funcționeze în perioada 24 noiembrie – 2 decembrie pe traseul liniei 336. 

Autobuzul Urbino 12 cu hidrogen va fi prezent timp de mai bine de o săptămână pe traseul stabilit în București, pentru a putea fi testat de administrația locală, în vederea familiarizării cu cea mai nouă tehnologie de propulsie și a conștientizării eficienței folosirii hidrogenului ca sursă de energie complet curată și a diminuării emisiilor poluante de dioxid de carbon. 

Această acțiune face parte dintr-un tur național început de Solaris în luna octombrie 2021, în care un autobuz cu hidrogen este prezentat în douăsprezece orașe din România. Turul autobuzului Solaris Urbino 12 cu hidrogen prin cele douăsprezece orașe din România cuprinse în traseu, inclusiv București, este realizat în colaborare cu Linde Gaz România, partener care asigură alimentarea acestuia cu hidrogen.

„Pentru o perioadă de mai bine de o săptămână, punem la dispoziția călătorilor din Capitală un autobuz Solaris cu hidrogen, cea mai sustenabilă tehnologie în industria de transport public, pe care vor avea posibilitatea să îl testeze pe traseul liniei 336. Prin acest demers, sperăm să convingem autoritățile bucureștene să adopte această soluție inovatoare, disponibilă deja în mai multe orașe europene, cu beneficii importante din punct de vedere al costurilor, dar și a protecției mediului înconjurător. Mai mult decât atât, componenta ecologică ce îl definește garantează o experiență de călătorie complet lipsită de emisii poluante, care pe viitor va avea un impact pozitiv semnificativ în calitatea vieții cetățenilor”, a declarat Daniel Ciolan, General Manager Solaris Bus & Coach România. 

Autobuzul Solaris cu hidrogen este caracterizat de un nivel scăzut de zgomot în timpul deplasării, ce garantează o experiență plăcută de călătorie atât pentru șoferi, cât și pentru pasageri. Mai mult, confortul pasagerilor va fi asigurat și de o serie de beneficii precum: sistemul de climatizare, camerele de supraveghere, dar și un sistem modern de informare. De asemenea, aceștia își vor putea reîncărca dispozitivele mobile în porturile USB disponibile, în timp ce persoanele cu mobilitate redusă vor avea la dispoziție o rampă și un compartiment pentru scaune cu rotile.

În ceea ce privește caracteristicile sale tehnice, autobuzul Solaris cu hidrogen folosește un set de celule de combustie pentru a genera energie. Hidrogenul furnizat celulelor de combustie este transformat în electricitate, care la rândul său alimentează direct sistemul de acționare a autobuzului care constă într-o punte motoare cu acționarea în roți. Autobuzul este, de asemenea, echipat cu o baterie Solaris High Power, care acționează ca o instalație suplimentară de stocare a energiei electrice. 

Hidrogenul necesar pentru propulsare, furnizat de Linde Gaz în cazul acestui proiect, este stocat în stare gazoasă în rezervoare de ultimă generație, plasate pe partea superioară a autobuzului. Singurele subproduse generate în timpul funcționării autobuzului sunt căldura și apa sub formă de vapori, fapt pentru care vehiculele nu eliberează substanțe nocive pentru mediu.

XTB: Ținând cont de pandemie și criza politică, deprecierea leului ar fi putut fi mai mare

Economistul
-
0
XTB: Ținând cont de pandemie și criza politică, deprecierea leului ar fi putut fi mai mare

Stabilitatea monedei naționale nu ar fi fost posibilă fără intervenția băncii centrale, explică, într-o analiză amplă despre evoluția principalelor perechi valutare pe final de an, Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaționale.

Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul anului, investitorii se întreabă cum vor evolua principalele perechi valutare și cum se vor poziționa pentru începutul de an. 

În ceea ce privește moneda națională, leul a continuat să piardă teren în fața celor două monede dominante de pe piața valutară, euro și dolarul. Această depreciere nu reprezintă o surpriză având în vedere că în ultima lună, România a fost afectată de cel mai grav val al pandemiei dar și de o criză politică. 

Ținând cont de problemele naționale cu care ne-am confruntat, deprecierea ar fi putut fi mai ridicată, iar stabilitatea leului nu ar fi fost posibilă fără intervenția băncii centrale.

Inflația continuă să fie principala problemă, iar tendința de creștere a prețurilor este prognozată să continue și în primele luni ale anului 2022. 

În momentul de față, inflația a atins maximul ultimilor 10 ani. În acest scenariu, BNR ar putea fi obligată să majoreze rata dobânzii, mișcare la care a mai recurs de două ori în ultimele două luni, ridicând dobânda de referință de la 1,25% la 1,75%.  

Ca și în cazul altor economii, rata inflației este impulsionată preponderent de creșterea prețurilor la petrol, gaze și electricitate. 

Blocajele lanțurilor de aprovizionare, care au condus la creșterea prețurilor la materii prime, alături de creșterea prețurilor de transport au fost factori majori pentru evoluția inflației. 

În contextul în care banca centrală admite că inflația va fi mai persistentă decât se credea inițial, este posibil că politica monetară să continue să fie ajustată în viitorul apropiat. Totuși, perspectivele leului continuă să fie negative, fiind posibil ca moneda să își continue deprecierea în raport cu cele două monede, Euro și dolarul american.

În ceea ce privește cea mai populară pereche valutară, EUR/USD, putem stabili ecuația „Creșterea inflației = creșterea USD”.

Această prezumție a fost confirmată de o serie de evenimente recente. 

Datele solide privind vânzările de retail din SUA, publicate pe 16 noiembrie, au pus bazele consolidării dolarului american, indicele monedei americane a revenit în zona celor mai ridicate niveluri din ultimul an și jumătate, reînnoind astfel maximele din 2021. Acest indicator reprezintă volumul comerțului de retail din întreaga industrie și este utilizat pentru a calcula indicele prețurilor pentru majoritatea mărfurilor.

Investitorii au fost mulțumiți și de datele privind producția industrială și de pe piața imobiliară din Statele Unite. 

Este clar că, în situația actuală, piața este cel mai interesată de modul în care datele macroeconomice vor afecta ritmul de reducere a stimulentelor monetare (programele de relaxare cantitativă (Quantitative Easing)) și majorarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale.

Astfel, datele publicate săptămâna trecută au oferit investitorilor un alt argument în favoarea unei majorări mai rapide de dobândă din partea Rezervei Federale a SUA. 

Chiar o parte dintre cei mai „dovish” membrii Fed, precum președintele Fed din Chicago, Charles Evans, a fost de acord că „majorarea ratelor de dobândă în 2022 ar putea fi potrivită”. În acest context, așteptările referitoare la o astfel de decizie sunt ridicate. 

În ceea ce privește poziția analiștilor, Bank of America consideră că majorarea prețurilor și a salariilor va împinge banca centrală a SUA să majoreze dobânzile în vara anului 2022 și poate chiar mai devreme. 

Cea mai conservatoare prognoză agregată este dată de experții Reuters. Potrivit acestora, o primă creștere a dobânzii va avea loc în T4 2022, urmată de alte două în T1 și T2 2023, în urma cărora dobânda este așteptată să ajungă în intervalul 1,25 – 1,5% până la sfârșitul anului.

Spre deosebire de Statele Unite, care beneficiază de o creștere economică puternică, lucrurile nu sunt la fel de bune și în Zona Euro, care se confruntă cu criza energetică și războiul economic iminent cu Marea Britanie. Datele preliminare privind PIB-ul din Zona Euro pentru trimestrul al treilea au arătat absența unei creșteri. 

În plus, un nou val pandemic pune presiune asupra guvernelor europene să acționeze, iar impunerea de noi restricții nu creează un context favorabil pentru redresarea economică.

Președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat, că majorarea ratelor de dobândă în 2022 nu corespunde planurilor băncii sale, întrucât înăsprirea condițiilor de politică monetară nu va fi implementată anul viitor. Potrivit autorității de reglementare, înăsprirea politicii monetare într-un astfel de scenariu ar face mai mult rău decât bine. Euro a pierdut teren nu numai față de dolar, ci și față de alte valute după declarațiile șefului BCE. 

Dacă analizăm ceea ce se întâmplă pe cele două maluri ale Atlanticului, observăm că situația nu a ajuns să se materializeze: niciuna dintre bănci nu a anunțat o majorare de dobândă iar scenariul se limitează la manevrele și declarațiile șefilor băncilor centrale. Deși divergențele între creșterea economică, dar și între politica monetară a Fed și a BCE, ar putea trimite cotația EURUSD și mai în jos. În plus, pare să mai existe spațiu de scădere: cotațiile au fost la nivelul de 1,0635 în martie 2020 sau 1,0352 în decembrie 2016.

Pe de altă parte, inflația din Marea Britanie a atins pragul de 4,2%, cel mai ridicat nivel din 2011, crescând de la 3,1% în septembrie. Saltul a venit pe fondul creșterii prețurilor la energie și a accentuării problemelor de aprovizionare. Cu toate acestea, indicele de bază al prețurilor de consum (IPC), care exclude prețurile volatile la alimente și energie, a înregistrat o creștere la 3,4%, de la 2,9% cu o lună mai devreme. Prognozele indică o continuare a creșterii prețurilor de consum în următoarele luni.

Datele publicate au crescut probabilitatea ca Banca Angliei să decidă în favoarea majorării ratei de dobândă în luna decembrie. Acest lucru a contribuit la revenirea perechii GBP/USD de la minimul din 12 noiembrie de 1,3352, la care a scăzut după ce SUA a înregistrat cea mai mare creștere a inflației din ultimii 30 de ani.

În general, statisticile macroeconomice ale Marii Britanii păreau destul de optimiste săptămâna trecută, fapt ce susținea lira sterlină.

Numărul locurilor de muncă din țară a crescut cu 160.000 în octombrie. Această cifră este deosebit de importantă pe fondul faptului că programul de stat de subvenționare a salariilor, care era în vigoare în perioada pandemiei, a fost complet eliminat în septembrie. Mulți experți se așteptau ca angajatorii să înceapă să reducă locurile de muncă după încheierea ajutorului. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat și piața muncii continuă să se redreseze. Rata șomajului din Marea Britanie a scăzut la 4,3% în T3.

Amintiți-vă că guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, nu a exclus posibilitatea de a crește ratele dobânzilor mai repede decât era planificat. Indicatorii publicați au permis cumpărătorilor să preia inițiativa și să trimită perechea către niveluri mai înalte precum 1,35124. Cu toate acestea, entuziasmul nu a fost menținut pentru o lungă perioadă de timp, lira sterlină a început să piardă teren în fața monedei americane. 

În cazul în care va avea loc o majorare de dobândă, în Marea Britanie, în decembrie, ne putem aștepta ca perechea GBP/USD să avanseze. Cu toate acestea, majoritatea analiștilor (75%) se așteaptă ca perechea să continue să scadă. 

În timp ce Rezerva Federală a SUA reduce stimulentele monetare iar BCE a înghețat programul QE la valorile anterioare, guvernul japonez a anunțat vineri, 19 noiembrie, un program fără precedent de stimulare economică ce se ridică la 487 de miliarde de dolari. Guvernul de la Tokyo speră că această măsură va determina o creștere a PIB-ului național cu 5,6%. Conform declarațiilor, Banca Japoniei va urma o politică monetară adecvată, urmărind îndeaproape mișcările pieței și impactul pandemiei asupra economiei.

În urma anunțului, perechea GBP/USD nu a fost surprinsă, continuând să evolueze lipsită de direcție în primă fază. Ulterior, dinamica acesteia s-a schimbat iar dolarul american a căpătat mai multă susținere forțând atingerea unor maxime multianuale deasupra pragului de 115. Lipsa de reacție inițială a perechii a venit pe fondul incertitudinii din jurul propunerii Președintelui Biden privind următorul șef al Rezervei Federale. 

Cei doi posibili candidați au fost actualul președinte, Jerome Powell, și unul dintre guvernatorii Fed, Lael Brainard. Repropunerea președintelui în funcție a reprezentat o decizie optimistă pentru dolarul american, acesta fiind considerat alegerea mai „hawkish” dintre cei doi. Astfel așteptările referitoare la o potențială înăsprire mai rapidă a politicilor monetare au impulsionat dolarul american, care a reușit să câștige teren la nivel extins în raport cu majoritatea monedelor importante. 

Având în vedere politica monetară ultra-relaxată a Băncii Japoniei și extinderea controlului asupra curbei randamentelor, este foarte probabil ca slăbirea yenului și aprecierea perechii USD/JPY să continue. Desigur, deciziile Rezervei Federale SUA cu privire la ratele dobânzilor precum și evoluția randamentelor titlurilor de stat din SUA vor influența dinamica.

1...1.1621.1631.164...1.961Pagina 1.163 din 1.961