UE în prima linie a răspunsului umanitar mondial: 1,5 miliarde EUR pentru anul 2022

0

Comisia a adoptat bugetul său anual inițial pentru ajutor umanitar de 1,5 miliarde EUR pentru anul 2022.

Crizele umanitare continuă să se intensifice la nivel mondial. Deși conflictele și violența se află la originea principalelor nevoi umanitare, situația este, din ce în ce mai des, exacerbată de dezastre naturale precum seceta sau inundațiile, alimentate de schimbările climatice și de degradarea mediului. Pentru a-i ajuta pe cei mai afectați din lume de aceste crize, Comisia a adoptat bugetul său anual inițial pentru ajutor umanitar de 1,5 miliarde EUR pentru anul 2022.

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat: „Nevoile umanitare se află la un nivel record și continuă să crească. Această situație este cauzată în principal de conflicte, dar din ce în ce mai mult și de provocările globale, precum schimbările climatice și COVID-19. Grație ajutorului nostru umanitar, UE își va putea juca rolul, continuând să salveze vieți și să acopere nevoile de bază ale populațiilor afectate. Bugetul permite nu numai gestionarea crizelor noi și foarte vizibile, ci și evitarea punerii în plan secund a crizelor umanitare existente, prelungite sau recurente, cum ar fi cele care afectează Columbia sau Sudanul de Sud ori populația rohingya.”

Asistența umanitară acordată de UE în 2022 se va distribui după cum urmează: 469 milioane EUR se vor aloca Africii Subsahariene; 351 milioane EUR din ajutorul umanitar din partea UE se vor aloca nevoilor Orientului Mijlociu și Africii de Nord; 152 milioane EUR vor finanța proiecte în Europa de Sud-Est și în vecinătatea europeană; 188 milioane EUR vor continua să sprijine populațiile cele mai vulnerabile din Asia și America Latină.

Restul de 370 milioane EUR se vor utiliza pentru a răspunde unor crize neprevăzute sau exacerbări bruște ale crizelor existente, precum și pentru finanțarea altor acțiuni.

Previzionarea Guvernanței 4.0

0

_________________

De Klaus Schwab


Geneva – În 2022, pandemia de COVID-19 și nenumăratele crize pe care le-a generat ar putea începe în sfârșit să se retragă. Dar chiar și în cel mai bun scenariu, avem în fața noastră un tsunami de noi provocări – de la eșecul acțiunii climatice până la erodarea coeziunii sociale. Abordarea acestora va impune ca liderii să adopte un model diferit de guvernare. Când instituțiile noastre sunt bine guvernate, le acordăm puțină atenție. Sunt pur și simplu o infrastructură invizibilă care susține economia și aproape toate aspectele ordinii sociale. Iar guvernarea „destul de bună” din a doua jumătate a secolului al XX-lea a permis creșterea veniturilor și pacea socială.

Astăzi, însă, mulți oameni și-au pierdut încrederea în liderii lor. Confruntați cu riscuri tot mai mari și cu eșecul nostru colectiv de a le aborda, am început să căutăm vinovați. Unii arată cu degetul către lideri politici inepți, alții dau vina pe directorii generali de tip „Davos Man” (“Omul de la Davos”), iar o minoritate disperată, în creștere, vede o conspirație de elită în spatele nenorocirilor actuale. Adevărul este mai complicat. În centrul eșecului nostru de a prevedea și gestiona riscurile globale – nu numai schimbările climatice și adâncirea diviziunilor sociale, ci și recrudescența bolilor infecțioase, crizele datoriilor și reglementarea inadecvată a tehnologiei – se află o problemă nerezolvată a guvernanței globale. Instituțiile noastre și conducerea lor nu mai sunt potrivite scopului. Tindem să privim istoria ca pe o serie de evenimente mari și bruște, asemănătoare cutremurelor. Dar degradarea guvernanței globale a fost în mare parte un caz de eroziune treptată.

În perioada Guvernanței 1.0 imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, atât guvernanța publică, cât și cea corporativă au fost marcate de „domnia unui singur om”: „liderul puternic” ales sau neales, „șeful absolut”. Acest tip de conducere a funcționat bine într-o societate în care costul informației era mare, puterea ierarhică și managementul funcționau relativ bine, iar progresele tehnologice și economice au produs beneficii aproape tuturor.

Gala Regista 2022 – Împreună construim România digitală

0

Vă invităm pe 20 ianuarie, între orele 16:00 – 18:00, la Gala Regista 2022, primul eveniment de  premiere a primăriilor și instituțiilor digitalizate din România care s-au remarcat în procesul de modernizare a activității în anul precedent. 

Reprezentanți ai instituțiilor și administrației publice centrale, regionale și locale din toate județele  României, reprezentanți ai companiilor private și specialiști în digitalizare și e-Guvernare și media sunt  invitați să participe la evenimentul organizat la sediul Regista din București, transmis online pe pagina evenimentului. În cadrul stream-ului live difuzat pe canalele de comunicare Regista, participanții media  sunt încurajați să adreseze întrebări pentru a fi abordate în timpul evenimentului.  

Accesul la eveniment este gratuit, însă vă încurajăm să vă înscrieți pentru a primi la timp toate detaliile  despre accesul online și platformele pe care este difuzat evenimentul.  

Agenda evenimentului: 

∙ Dezbatere: Digitalizarea în România, încotro? Ce schimbări și oportunități se anunță pentru 2022?

◦ Alexandru Lăpușan, CEO, Zitec 
◦ Daniel Rusen, Marketing and Operations Director, Microsoft 
◦ Silvia Ionescu, Head of Ecommerce, Banca Transilvania 
◦ Adrian Dinculescu, Managing Director, Namirial 
◦ Tudor Roșca, City Manager, Primăria Sectorului 1 


Gala de premiere Regista 2022 

◦ Primăria cu cea mai bună prezență în mediile sociale 
◦ Primăria cu cea mai bună interacțiune digitală cu cetățenii 
◦ Cea mai digitalizată instituție 
◦ Cea mai digitalizată primărie de comună 
◦ Cea mai digitalizată primărie de oraș 
◦ Categorie surpriză 

Tombola Gala Regista 2022 – premii în valoare de 1.000 euro 

Recital de excepție live – Damian Drăghici 

Gala Regista 2022 este organizată în parteneriat cu publicația online Spotmedia, partenerii principali ai  evenimentului sunt Zitec, Microsoft, Banca Transilvania și Namirial iar partenerii media sunt Total PR,  Wall-street, 9AM, Start-up.ro, Ghidul Primariilor, Bursa, Economistul, BizPlus și Agerpres. Evenimentul  este susținut de Europa FM. Pentru a primi la timp toate detaliile evenimentului vă invităm să vă înregistrați prin intermediul  formularului disponibil pe pagina evenimentului.

Guvernele lumii introduc noi taxe sau le cresc pe cele existente. Ce va face România?

_________________

Autor: Alex Milcev, Partener,
Liderul departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România (foto)

Nevoia tot mai acută de bani pentru finanțarea deficitelor generate de pandemie împinge Guvernele lumii să introducă noi impozite sau să le crească pe cele existente. Inclusiv Comisia Europeană a anunțat că are în vedere implementarea a trei noi taxe, de la care așteaptă în perioada 2023-2030 venituri suplimentare de aproape 17 miliarde de euro, pentru susținerea programului NextGeneration. Dacă în vreo țară se mai vorbește despre facilități de natură fiscală, acestea sunt acordate doar investitorilor sau direct indivizilor. Inclusiv China, țara cu cea mai mare creștere economică în ciuda crizei, vorbește despre consolidare fiscală. Cum ar putea arăta 2022 din punct de vedere fiscal pentru România?  

Startul valului de creșteri a fost dat încă de la mijlocul anului trecut, odată cu dezbaterea în Congresul american a Strategiei președintelui american Joe Biden – Build Back Better Act. Documentul se bazează pe majorări ale cotelor de impozitare – creștere a ratei impozitului pe venitul companiilor la 26,5%, creștere a cotei maxime pentru câștigurile de capital la 25%, la care se adaugă și o majorare la 15% a GILTI (Global Intangible Low Tax Income), pentru a descuraja companiile americane să mute profiturile în afara SUA, recompensându-le pe cele care investesc în America. În general, banii ar trebui să meargă către investiții în crearea de locuri de muncă prin modernizarea infrastructurii și energie verde. Tot în Built Back Better Act se vorbește despre acordarea unui credit fiscal de 10% companiilor americane care fac producție și investesc în revitalizarea lor – „10% Made in America project”. 

Și Germania intenționează să crească taxele, între care și taxa pe dioxid de carbon, pentru a accelera programul de energie verde. Doar că Germania se află într-o poziție avantajoasă – a primit mai mult de jumătatea din banii oferiți de Comisia Europeană în 2020 sub forma ajutoarelor de stat și are cea mai mare creștere economică din zona Euro, ceea ce se traduce prin venituri în creștere în 2021. Astfel, potrivit estimărilor autorităților germane, până în 2025, se estimează că toate nivelurile de guvernare – inclusiv local, statal și federal – vor colecta un plus de 179 de miliarde de euro, o creștere marginală a veniturilor anuale ale guvernului german de peste 1,5 trilioane de euro. De asemenea, noul guvern german a anunțat că va oferi scutiri de taxe persoanelor fizice și companiilor în valoare de cel puțin 30 de miliarde de euro. Finanțele plănuiesc, de asemenea, o lege fiscală pentru a ajuta companiile să facă față pandemiei, permițându-le să compenseze pierderile din 2022 și 2023 cu profiturile din anii precedenți. 

Polonia, pe de altă parte, a pus la punct „Polish Deal”, prin care își propune să susțină puternic cercetarea-dezvoltarea, proprietatea individuală și indivizii, dar și bugetul prin noi taxe. Cea mai importantă – taxa pe veniturile marilor corporații care nu plătesc impozit pe profit, ce se va calcula ca 0,4% din veniturile acestora, plus 10% din așa-numitele costuri excesive, adică din cheltuielile utilizate în scopuri de optimizare fiscală (utilizarea unor prevederi legale care reduc parțial sau total plățile taxelor). Este de așteptat să afecteze atât societățile, cât și grupurile de companii care raportează pierderi în declarațiile lor fiscale anuale sau a căror profitabilitate este de 1% sau mai puțin. 

Investițiile și investitorii sunt răsplătiți, însă, cu o autorizație unică care va privi implicațiile fiscale ale investiției (așa-numita „Hotărâre 590”) în integralitate. Autorizările vor fi emise de Ministerul Finanțelor investitorilor strategici pentru investițiile care depășesc 100 milioane PLN (peste 20 milioane euro), iar din 2025 pragul va fi redus la 50 milioane PLN (peste 10 milioane euro). Hotărârea 590 este o nouă formă de asigurare formală a consecințelor fiscale ale unei investiții, care ar trebui să abordeze inclusiv acorduri de stabilire a prețurilor în avans, regula generală anti-abuz și alte aspecte fiscale pentru o perioadă de cinci ani. 

China a pășit în martie anul trecut în al 14-lea plan cincinal, axat pe „calitate” și pe consum intern, dar și pe implementarea unor măsuri economice din zona economiei verzi, a noilor tehnologii, creșterea nivelului de trai (după ce se consideră atins obiectivul cincinalului precedent de eliminare a sărăciei absolute), dar și de reducere a dependenței de evoluția economiei globale.

Guvernul a anunțat că își va reduce obiectivul de deficit principal și va face asta prin eliminarea treptată a scutirilor și amânărilor oferite în trecut, ca și prin stoparea emiterii de obligațiuni naționale și locale speciale, destinate în principal finanțărilor de infrastructură. Deși modestă (de doar 0,1% din PIB)  ajustarea evidențiază atenția guvernului asupra utilizării politicii fiscale ca să contracareze presiunile pe creșterea economică. 

Unde este România? Dacă majoritatea stelelor lumii întăresc taxarea pentru a-și susține planuri de viitor și au strategii de țară puse la punct, Guvernul nostru nu a comunicat, cel puțin până la acest moment, un astfel de plan specific. 

Ceea ce se știe este că deficitul bugetar va fi de 77 miliarde lei, iar datoria publică ajunsă la scadență și rostogolită va fi de 68 miliarde lei. 

Finanțarea va veni, în mare parte, din împrumuturi, dar și din Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțat de programul european NextGeneration. 

Cele aproape 30 de miliarde de euro ce vor veni dacă România va realiza peste 200 de reforme și peste 290 de investiții, ar putea face o mare diferență în următorii cinci ani. Pe de altă parte, însă, trebuie să ținem cont că banii vin la pachet nu doar cu obligativitatea îndeplinirii angajamentelor, ci și cu eliminarea unor facilități fiscale – scutirile pentru angajații din IT sau construcții, modificarea regimului microîntreprinderilor, care a fost frecvent abuzat, și că este doar o problemă de timp până când ele vor deveni realitate. Dar, ca să fim consecvenți și să privim partea bună a lucrurilor, Comisia Europeană nu a impus în niciun fel un calendar strict, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în alte țări, care au trebuit să se angajeze și să elimine facilitățile fiscale imediat. 

O altă oportunitate ar putea veni dacă Guvernul își va îndeplini promisiunea, făcută până acum de mai mulți miniștri de finanțe, de a face utilizabile facilitățile acordate cercetării-dezvoltării. Așa cum am putut constata în repetate rânduri, chiar și în cel mai recent sondaj realizat de EY, firmele se feresc să aplice facilitățile, temându-se de neclaritățile legislative (cum ar fi colaborarea cu experții care pot valida natura de cercetare-dezvoltare a activităților). 

Pe de altă parte, avem și declarațiile recente privind reintroducerea impozitării progresive, deși pe finalul anului trecut au existat multe asigurări că executivul nu are în vedere o astfel de măsură. 

La toate acestea se adaugă diferitele inițiative europene care vizează introducerea de noi taxe (comercializarea certificatelor de emisii, mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și cota din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaţionale care vor fi realocate statelor membre ale UE în temeiul recentului acord OCDE/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare sunt anunțate cel mai recent), care vin să pună o presiune suplimentară, urmărind o agendă proprie, care ne va afecta politica fiscală. 

Tot acest context face ca promisiunea Guvernului de a nu umbla la sistemul de impozitare în 2022, să devină improbabilă. Va fi nevoie de foarte mult control și disciplină pentru ca toți banii suplimentari să vină doar din întărirea colectării. Rolul principal urmează să fie jucat de digitalizarea ANAF – ce, doar prin aplicarea noi declarații SAF-T (Fișierul Standard de Control Fiscal) ar trebui să aducă o creștere a veniturilor fiscale cu 2,5 puncte procentuale din PIB până la finele lui 2025 și o reducere a deficitului de încasare a TVA cu cel puțin cinci puncte procentuale până la jumătatea lui 2026 – „strict din perspectiva îmbunătățirii activității fiscale, fără eliminarea excepțiilor și altele asemenea”, cum a punctat în mai multe declarații publice însăși președinta ANAF.  La întărirea colectării va contribui și o altă măsură lansată pe finele lui 2021, E- factura, ce treptat va deveni obligatorie pentru companii. 

În concluzie, anul 2022 se anunță unul cu multe incertitudini și ar fi binevenit un plan concret din partea Guvernului privind măsurile de politică fiscală și de modificare a regimului de impozitare, pe următorii doi-trei ani. 

Restart Energy semnează contractul de racordare pentru proiectul solar de 50 MW de la Sărmășag, județul Sălaj

0

Proiectul implică o investiție de 40 milioane de euro 

Restart Energy, unul dintre cei mai mari furnizori independenți de energie electrică de pe piața locală, anunță semnarea contractului de racordare pentru proiectul solar de 50 MW de la Sărmășag, județul Sălaj. Proiectul reprezintă o investiție de aproximativ 40 de milioane de euro, bani ce vor fi folosiți pentru construcția parcului care ar urma să fie pus în funcțiune în primul trimestru din 2022.

Acest proiect de 50 MW este primul pas al Restart Energy în strategia de dezvoltare și integrare a segmentului de upstream al companiei cu proiecte de energie regenerabilă de 500 MW până la finalul lui 2025. Restart Energy și-a propus ca în fiecare din următorii cinci ani să cumpere sau să dezvolte proiecte de 100 MW. Proiectele vor necesita investiții estimate la 100 de milioane de dolari anual și sunt vizate domeniile solar, eolian, biogazului, biomasei și energiei geotermale. 

Parcul de la Sărmășag va avea o producție anuală de energie de 55 mil.KWh – suficientă pentru alimentarea a aproximativ 30.000 de gospodării cu energie verde. Prin punerea în funcțiune a acestuia se va evita eliberarea în atmosferă a 1,23 mil tone CO2 pe perioada de operare de 25 ani.

115 locuri de muncă

Proiectul de la Sărmășag a fost achiziționat la stadiul de „brownfield” de la o echipă de dezvoltatori cu experiență în domeniul parcurilor de energie verde. Prin acest proiect, Restart își propune să creeze 100 de locuri de muncă temporare (în timpul construcției) și 15 permanente – pe perioada de operare.

Armand Domuta, CEO Restart Energy

„Ne bucurăm că am reușit să avansăm în dezvoltarea unui activ regenerabil important, care  produce energie curată, verde. Construcția este estimată să înceapă in primăvara anului acesta și sperăm că primii KWh verzi produși de soare să fie introduși în rețea cel târziu în primul trimestru din 2022. În perioada următoare, Restart Energy se va concentra pe producerea sustenabilă a energiei electrice active prin utilizarea energiei solare”, spune Armand Domuța, CEO și fondator al Restart Energy. 

Restart Energy a avut în 2021 o cifră de afaceri de aproximativ 180 milioane de lei. Planurile managementului sunt ca în 2022 compania să își majoreze cifra de afaceri la 300 de milioane de lei cu un profit net de 50 milioane de lei.

În ianuarie 2021, Restart Energy a semnat un parteneriat cu fondul american Interlink Capital Strategies din Washington DC pentru finanțarea dezvoltării a 500 MW de proiecte regenerabile în România până în 2025, în vederea furnizării de energie 100% verde produsă local către toți clienții finali. 

În februarie 2021, Restart Energy a încheiat cu succes prima sa emisiune de obligațiuni dedicate dezvoltării și achiziției de active de producție a energiei regenerabile în România, atrăgând astfel  16,3 milioane de lei. Oferta a fost suprasubscrisă, subliniind interesul ridicat al investitorilor pentru companie, dar și pentru segmentul energiei verzi.

În luna septembrie 2021, după 4 ani de dezvoltare, Restart Energy a lansat un alt proiect unic la nivel mondial, o platformă bazată pe tehnologie proprie de certificare pe blockchain atât a amprentei de carbon, cât și a dioxidului de carbon evitat a fi eliminat în atmosferă, precum și de tranzacționare directă între participanți a atributelor de mediu și a energiei regenerabile, www.redplatform.com. 

De fiecare dată când cineva plantează un copac, curăță o plajă, consumă energie verde sau întreprinde orice demers de protejare a mediului, poate înscrie această acțiune pe platforma RED. După ce datele sunt validate în platformă, se calculează amprenta CO2 echivalentă și se eliberează credite de carbon tokenizate ce pot fi folosite pentru a cumpăra energie verde sau pentru a obține echivalentul în bani. În același timp, o companie poate obține credite de carbon sub formă de jetoane verzi pentru clienții lor, prin coduri QR unice imprimate pe produse sau chitanțe de cumpărare.

În 2022, compania se axează pe segmentul energiei electrice și al soluțiilor de energie verde

Anul acesta, Restart Energy țintește finalizarea lucrărilor la proiectul de 50 MW în valoare de 40 milioane de euro, obținerea autorizației de construire pentru încă 500 MW și realizarea de proiecte solare fotovoltaice pentru clienții industriali în valoare de 20 milioane de euro. 

Începând cu trimestrul 4 al anului trecut, compania a început implementarea strategiei de extindere în zona soluțiilor de producție dedicate companiilor mici și mijlocii, dar și prosumatorilor. În linie cu strategia adoptată la începutul lui 2021, Restart Energy explorează noi segmente ale pieței de energie locală și regională care pot oferi în următorii ani o perspectivă de creștere constantă, cu valoare adăugată mare și care creează sinergii în interiorul liniilor de business existente, cum sunt dezvoltarea de capacități fotovoltaice de tip rooftop. Astfel, până la finalul lui 2021, Restart Energy a generat venituri de aproximativ 20 milioane de EUR exclusiv din segmentul dezvoltării de capacități rooftop pentru clienți industriali.

O zi neagră pentru cei 415 salariați de la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, care vor primi deciziile de concediere

0

În ciuda tuturor eforturilor făcute în ultimele luni de Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva, conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și conducerea Regiei Naționale a Pădurilor nu renunță la concedierea colectivă a celor 415 salariați. Din cei 415 salariați, 223 sunt muncitori, majoritatea direct productivi și 192 sunt personal TESA, din care, 144 personal silvic.

Sindicatele au contestat în instanță, la Tribunalul București, încă din luna noiembrie 2021, Hotărârea Consiliului de Administrație, prin care s-a aprobat Metodologia de gradare a unităților și subunităților Romsilva, în acest moment fiind două procese pe rol.

De asemenea, sindicatele au protestat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, solicitând conducerii ministerului, în repetate rânduri, stoparea procedurii de concediere.

Totodată, sindicatele au cerut și sprijinul Ministrului Muncii și Solidarității Sociale pentru sistarea concedierilor.

Inclusiv Prim-Ministrul Guvernului României, domnul Nicolae Ionel Ciucă, a fost informat, încă din luna decembrie 2021, despre situația de la Romsilva și i-a fost solicitată intervenția pentru stoparea concedierii celor 415 colegi, cu ocazia ședinței Consiliului Național Tripartit, organizată în data de 13.01.2022, la Palatul Victoria.

Cu toate acestea, se pare că nimănui nu-i pasă de soarta celor 415 salariați care vor fi concediați acum, în plină iarnă.

Din perspectiva sindicală, această concediere este total ilegală, imorală și inoportună, deoarece Romsilva a obținut în anul 2021 rezultate financiare remarcabile cu actuala structură de personal, înregistrând un profit mai mare decât cel estimat, aprobat prin Bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2021, iar indicatorii tehnico-economici au fost realizați în totalitate.

Considerăm că această concediere este o mare nedreptate la adresa angajaților din activitatea de administrare a pădurilor, în condițiile în care România va „importa” în anul 2022,  un număr de 100.000 de lucrători din Asia, iar Romsilva, regie națională de interes strategic, concediază, în cursul acestui an, 415 salariați români, care vor fi nevoiți să ia calea pribegiei,  în căutarea unui loc de muncă, cel mai probabil, în afara țării.

Federația Sindicatelor Silva va continua demersurile în justiție, în încercarea de a stopa această concediere colectivă și de a salva cât mai multe locuri de muncă de la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

7 start-up-uri de tehnologie din România, Moldova, Spania și Slovacia, cu afaceri de peste 1 milion de euro, au devenit alumni ai Acceleratorului InnovX-BCR

0


Acceleratorul InnovX-BCR dedicat start-up-urilor din tehnologie a început înscrierile pentru prima grupă din 2022, denumită Start-ups, pentru firmele de tehnologie cu cifră de afaceri sau finanțare atrasă de peste 50.000 de euro. Firmele se pot înscrie gratuit până la 14 februarie 2022 accesând www.bcr.ro/accelerator sau www.innovx.eu.

InnovX-BCR, programul de accelerare a afacerilor din tehnologie, a selectat șapte alumni ai grupei Scaleups, din cele 11 start-up-uri care au intrat în bootcamp în perioada 1 noiembrie-16 decembrie 2021. Cele șapte companii au intrat în faza de post-accelerare, în care vor avea acces la investitori și executivi de top. Alumnii vor participa la Elevator Pitch, în fața echipei de management BCR, și la Demo Day, pitch în fața unor potențiali investitori.

Companiile de tehnologie sunt active în industria de instalații. aviație, echipamente medicale, fibră optică, sisteme de computere All-in-One și fintech. În urma programului de accelerare au devenit alumni următoarele start-up-uri:

  • ICS International Cooling Systems (România) – companie specializată în proiectarea și execuția de instalații de răcire, filtrare și tratare a apei
  • Fagura (Moldova) – un fintech ce a creat o platformă P2P lending (investiții alternative în împrumuturi), înregistrată în Estonia și lansată în R. Moldova, cu ambiția de a devenit o bancă digitală
  • Coinscrap Finance (Spania) – o companie Fintech/Insurtech care oferă micro-servicii de planificare financiară pentru bănci și companii de asigurări
  • OLSTRAL (România – producător de piese pentru aviație, apărare și spațiu, ce are divizii specializate în vânzarea de echipamente avansate de fabricație CNC și soluții IoT pentru aplicații industrial, precum și echipamente medicale (implanturi ortopedice)
  • Headlight Solutions (România) – compania de IT care furnizează produse și soluții tehnologice B2B, care oferă computere ecranate, computere All-in-One, terminale self-service, sisteme de conferință sau software elaborat
  • Fibercon (România) – producător de cabluri pentru fibră optică
  • STEMI (Slovacia)– companie care creează instrumente pentru paramedici și medici profesioniști care gestionează pacienții în cele mai sensibile cazuri de atac de cord, accident vascular cerebral și traumatisme.
Ana-Maria Crețu, coordonatoarea departamentului de Social Banking BCR

„Din cele 11 companii care au fost selectate în programul de accelerare, 7 start-up-uri din patru țări vor continua să fie susținute și promovate în fața unor potențiali parteneri și investitori. Companiile cu cifra de afaceri sau finanțări atrase de peste un milion de euro sunt în căutare de parteneriate, de clienți noi și de consolidare a businessului. Acceleratorul InnovX-BCR sprijină aceste afaceri să se dezvolte mai departe pe baza solide, având acces la executivi de top, investitori și mentori care să-i ajute să scaleze în continuare”, Ana-Maria Crețu, coordonatoarea departamentului de Social Banking BCR.






Diana Dumitrescu, CEO InnovX-BCR

„În 2021 InnovX-BCR a accelerat 45 de start-up-uri, depășind 110 companii în ultimii trei ani. Am început înscrierile pentru programele de anul acesta și avem în plan să accelerăm două grupe de start-up-uri a câte circa 20 de companii și vom iniția o grupă de investitori, antreprenori români care doresc să formeze VC-uri care să susțină mai departe idei de tehnologie Create în România”, spune Diana Dumitrescu, CEO InnovX-BCR







Start-up-urile au fost selectate de un juriu format din: Dragoș Petre (Partner Morphosis Capital)Sorin Vișan (Executive Director – IT Solutions at BCR), Liviu Munteanu (Partner Founders Bridge), Bogdan Hristescu (Regional Director FIS&T Euronet Worldwide)Nicu Iancu (Președinte I2DS2)Elena Barsu (CFO Intesasanpaolo), Ana Bobîrcă (Chief Investment Officer CEFS)Diana DUMITRESCU (CEO InnovX), Daniel Dumitrescu (CIO InnovX), Luiza Drăghicean (Growth and Community Manager InnovX)  și Silviu Florea (Program Manager InnovX).

Companiile au participat într-un bootcamp de 12 săptămâni în care au avut acces la programe educaționale paralele dedicate diferiților membri ai start-up-urilor în funcție de responsabilități: 1. CEO – Program de educație financiară și de business în vederea atragerii de finanțări de tip grant și equity; 2. CIO – Program educațional de inovare și 3. CTO – Program educațional dedicat tehnologiilor emergente.

Acceleratorul este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Microsoft, Startup Grind, Mindspace și MIT CEE Forum. BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.  Mai multe detalii despre Acceleratorul InnovX-BCR: www.bcr.ro/accelerator și www.innovx.eu.

EJobs: 21% dintre angajați și-ar da demisia de la jobul actual fără să aibă un plan de rezervă

0

The Great Resignation se apropie și de România. 21% dintre angajați și-ar da demisia de la jobul actual fără să aibă un plan de rezervă. În același timp, 8 din 10 români, care au ca principală prioritate schimbarea locului de muncă în acest an, deja au început căutările

Trendul din SUA și Europa de Vest, botezat la noi și „Marea Demisioneală”, pare că devine din ce în ce mai prezent și pe plan local, arată rezultatele celui mai recent studiu realizat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România. 21% dintre respondenții sondajului au mărturisit că, dacă nu ar mai fi mulțumiți de jobul actual, ar demisiona chiar dacă n-ar avea altă ofertă concretă pe masă. Restul de 79% sunt însă mai cumpătați în fața schimbărilor și spun că ar rămâne la jobul actual până când ar găsi o nouă oportunitate profesională. 

În același timp însă, 82% dintre cei care au pus ca principală prioritate pentru 2022 să-și schimbe locul de muncă recunosc că deja au început să-și caute un alt job. Mai mult decât atât, 43% dintre aceștia cred că au nevoie de maximum 3 luni pentru a obține oferta profesională pe care și-o doresc.

Raluca Dumitra, Head of Marketing eJobs

„Anul care s-a încheiat a adus schimbări de job pentru 36% dintre respondenții studiului nostru și ne așteptăm ca în 2022 procentul să crească semnificativ. Toate demisiile amânate din cauza incertitudinii și a fricii vor ajunge acum pe masa HR-ului dacă angajatorii nu reușesc să le preîntâmpine. Nu mai vorbim de temerile și ezitările de la începutul pandemiei, ci de candidați cât se poate de hotărâți, de siguri pe ei, care nu mai acceptă jumătăți de măsură. Vedem că nu ar ezita să părăsească un angajator care îi nemulțumește, chiar înainte să-și găsească alt job, tocmai pentru că au încrederea că vor găsi repede ceva mai bun”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România, liderul pieței de recrutare. 

Prioritățile pentru 2022 ale candidaților sunt și mai ambițioase: 71% dintre respondenți vizează o schimbare profesională, fie că vorbim de un job nou în România (30,8%) sau în afară (4,1%), fie de un salariu mai bun (30,9%) sau chiar de schimbări de carieră mai curajoase, cum ar fi reconversia profesională (5,2%), mai arată rezultatele sondajul eJobs. 

În continuare, cei mai atractivi angajatori pentru români sunt multinaționalele, cu peste o treime dintre respondenți pentru care ar fi prima alegere. La pol opus, 11% ar alege să lucreze pentru o companie românească, în timp ce 25% s-ar orienta către cele de dimensiuni mai mici sau chiar start-up-uri. În același timp, flexibilitatea rămâne unul dintre principalele criterii care contează pentru români atunci când își aleg un nou angajator, căci 18% dintre ei ar opta pentru o companie care oferă posibilitatea de a lucra 100% remote, fără să ia în calcul alte criterii. 

„Când vine vorba de relația cu angajatorul actual, primele și cele mai stringente nevoi ale angajaților, așa cum reiese din studiul nostru, sunt nevoia de a avea mai puțină presiune la locul de muncă, o transparență mai ridicată, mai multă flexibilitate și creșterea frecvenței cu care primesc feedback. Acestea sunt și punctele nevralgice din relația angajator-angajat și primele care ar trebui adresate pentru a domoli acest val de demisii care se întrevede și, implicit, creșterea ratei de fluctuație din companii”, mai spune Raluca Dumitra.

Sondajul eJobs a fost derulat în perioada 15 decembrie 2021 – 5 ianuarie 2022, pe un eșantion de 2.677 respondenți.

În acest moment, peste 26.790 de locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

EximBank continuă programul financiar de susținere a companiilor mari

0

EximBank anunță că programul financiar de susținere a companiilor mari și a IMM-urilor cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019, pe care îl implementează în urma mandatului special primit din partea statului român, se va derula și în prima jumătate a acestui an, valabilitatea sa fiind prelungită până la 30 iunie 2022.

Adrian Câciu, ministrul finanțelor: „Prelungirea Programului de susținere financiară a companiilor mari, derulat prin EximBank, era absolut necesară pentru sprijinirea economiei românești. Mediul de afaceri are nevoie mai mult ca oricând de programe de finanțare prin care se pot accesa credite cu dobânzi subvenționate pentru dezvoltarea afacerilor și menținerea locurilor de muncă. Încurajăm atât firmele, cât și băncile comerciale să valorifice în continuare această resursă extraordinară, într-un demers comun care să susțină accelerarea creditării corporate și generarea unei creșteri economice în concordanță cu țintele guvernamentale”.

EximBank precizează că „de la lansarea schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată societăților mari și IMM-urilor cu cifră de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019, au beneficiat de garanții de stat și finanțări cu dobândă subvenționată companii cu o cifră de afaceri totală de 28,5 miliarde de lei, fondurile fiind utilizate atât pentru asigurarea necesarului de capital pentru desfășurarea activității, cât și pentru investiții. EximBank a înregistrat peste 500 de solicitări venite din partea mediului de afaceri, valoarea totală a facilităților de finanțare și garantare acordate fiind de aproximativ 4 miliarde de lei. 

În cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19, dedicată companiilor mari și IMM-urilor cu cifra de afaceri peste 20 de milioane de lei în 2019, societățile comerciale pot accesa credite de investiții și credite pentru capital de lucru la rate de dobândă subvenționată precum și garanții de stat care acoperă necesarul de garantare până la 90% pentru credite noi sau deja acordate de băncile comerciale pentru realizarea investițiilor şi/sau pentru susținerea activității curente a companiilor beneficiare. 

Prin acest program, lansat de EximBank în octombrie 2020, se asigură un nivel de susținere similar cu companiile europene pentru toate firmele românești eligibile interesate, care pot avea acces ca sprijin la suma maximă permisă de Cadrul temporar al Comisiei Uniunii Europene”. 

EximBank reamintește că „se implică activ de 30 de ani în susținerea și promovarea mediului de afaceri românesc, sprijinind proiectele companiilor locale prin produsele sale specifice de finanțare, garantare și asigurare. Pentru că acționează ca agent al statului pe piața de garanții și asigurări, EximBank este unul dintre instrumentele prin care fondurile publice, puse la dispoziție de statul român, susțin dezvoltarea durabilă a economiei.

Pentru mai multe detalii: www.eximbank.ro”.

 

Sprijin pentru amenajarea unui centru psihosomatic pentru copii

0

O investiție a mediului neguvernamental și a celui privat în beneficiul unor copii cu dizabilități este proiectul #CreștemBINE, implementat de Asociația Zi de Bine împreună cu Asociația AVA. Bugetul necesar de 35.000 de euro este oferit de partenerii strategici ai Asociației Zi de Bine, Lidl România, Grupul E.ON România și UniCredit Bank, susținători și în acest an ai cauzelor propuse de Asociația Zi de Bine.

Proiectul constă în amenajarea la Râmnicu Vâlcea a unui centru unde 40 de copii cu dizabilități (tulburare din spectrul autist, sindrom Down, ADHD, întârzieri în dezvoltare, diferite pareze) cu vârste cuprinse între 2 și 15 ani vor primi sprijin. 400 de beneficiari indirecți ai proiectului vor fi familiile copiilor, aparținătorii, prietenii, cadrele didactice și mediul social apropiat.

Clădirea în care urmează să fie amenajat spațiul multifuncțional va fi complet renovată și utilată, de la fațada clădirii, casa scării, sala de așteptare, sala de ateliere cu pereți interactiv educaționali, sala de terapii ocupaționale și kinetorerapie cu spalier și un mic perete de cățărat, bandă de alergat, masă pentru kinetoterapie, oglindă cu bară de lemn pentru dans, sala de sport cu toate accesoriile necesare, cabinet pentru psihoterapie, grupurile sanitare, la sala de logopedie și toate holurile de legătură. În luna ianuarie, Asociația Zi de Bine și Asociația AVA, împreună cu voluntarii vor înlocui și vopsi uși, vor pune geamuri și grilaje, zugrăvi, pune parchet, vor verifica sistemul de încălzire, înlocui sistemele de iluminat, vor cumpăra și monta tot mobilierul plus accesoriile specifice, vor schimba jaluzele și renova complet grupurile sanitare.

Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de BINE: „Este greu să te lupți cu Sindromul Down, deși cuvântul luptă n-ar avea ce să caute aici. Dar realitatea unei existențe cu sindrom Down presupune multă luptă. Cu un diagnostic deseori neașteptat, cu necunoscutul pe care îl aduce, cu adaptarea, cu integrarea și cu toate transformările pe care le presupune un destin diferit. Special. Despre copiii speciali este luna Ianuarie. La ei ne gândim la început de 2022. La ei și la mai binele lor. Ne bucurăm să ne întoarcem la Râmnicu Vâlcea, unde, după o cameră de audiere pentru minori care își arată deja roadele, facem un centru multifuncțional psihosomatic pentru copiii cu dizabilități”.

Maria Vlăsceanu și Alina Dina-Tanasie, fondatoarele Asociației AVA: „Misiunea noastră este de a aduce liniște, echilibru, zâmbete pe chipurile copiilor cu dizabilități și familiilor acestora prin programe care să se axeze pe conectare emoțională și mișcare, pe lângă învățarea cifrelor și literelor. Părinții au, de asemenea, nevoie de refacerea legăturii cu ai lor copii și cu ei înșiși”.

Cei care doresc să susțină proiectele realizate de Asociația Zi de Bine, o pot face fie printr-un SMS cu textul SUS la 8845 sau prin donarea zilei de naștere. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza.

În anul 2021, Asociația Zi de BINE, cu sprijinul partenerilor strategici Lidl România, Grupul E.ON România și UniCredit Bank  au finalizat 12 proiecte construite în domenii precum educație, sănătate mintală, incluziune socială și drepturile copilului, cu peste 5000 de beneficiari direcți și 12 ONG-uri sprijinite. Suma totală a proiectelor depășește 2.500.000 lei.

Scopul Asociației Zi de Bine este acela de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului. Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități și se implementează cu ajutorul unui ONG local. Mecanismul de funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza susținută și se vor descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii vor afla ce s-a întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul implicării lor. 

Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro