BestJobs susține refugiații ucraineni să-și găsească job în România

0

Platforma BestJobs susține refugiații ucraineni să-și găsească job în România – peste 1.800 de joburi Ukrainian friendly disponibile pe platformă, cele mai multe în telecomunicații, tehnic & inginerie, vânzări, contabilitate și HoReCa.

Pe măsură ce tot mai mulți cetățeni ucraineni se refugiază pe teritoriul României pentru o perioadă nedeterminată, crește și nevoia lor de a găsi o sursă stabilă de venit. În doar două săptămâni, de când platforma de recrutare BestJobs a introdus eticheta specială „Ukrainian friendly 🇺🇦” prin care angajatorii pot evidenția joburile potrivite cetățenilor ucraineni, companiile au activat aproximativ 600 de astfel de anunțuri, care însumează peste 1.800 de joburi. Cele mai multe sunt în domeniile telecomunicații (18%), tehnic & inginerie (23%), vânzări (8%), contabilitate (8%) și HoReCa (6%).

BestJobs își extinde sprijinul pentru candidații ucraineni, încurajând angajatorii să deschidă poziții Ukrainian friendly 🇺🇦, prin oferirea de anunțuri gratuite pe pagina creată special. Cetățenii ucraineni în căutare de job pot găsi pe platforma BestJobs anunțuri marcate cu eticheta specială, care beneficiază de traducere în limba ucraineană, pentru un acces facil. În plus, aceștia au la dispoziție numărul de telefon (+40) 31 710 4230,  unde vor primi suport în limba engleză pentru identificarea joburilor potrivite și asistență în procesul de recrutare. 

De la  începutul conflictului din Ucraina, interesul pentru obținerea unui aviz de muncă și a unei vize în România a crescut semnificativ, potrivit tendințelor înregistrate de motoarele de căutare. Aceste date se reflectă și pe BestJobs, unde numărul de noi candidați vorbitori de limbă rusă sau ucraineană a crescut de 4 ori. Datele oficiale arată că până acum aproape 300 de refugiați ucraineni și-au găsit deja job în România și numărul lor este în creștere, întrucât tot mai mulți își exprimă interesul pe rețele de socializare sau în grupuri de suport. 

Odată cu primul val de refugiați care a ajuns în România, întreaga echipă BestJobs s-a mobilizat pentru a îi susține pe cei nevoiți să se adapteze rapid la acest mediu nou pentru ei, fiind printre primii care am anticipat nevoile de integrare ale celor care se stabilesc pe teritoriul țării noastre pe perioadă nedeterminată. Astfel, am dezvoltat o facilitate prin care aceștia pot identifica mai ușor joburile potrivite lor – prin eticheta Ukrainian friendly job 🇺🇦. Impresionați de numărul mare de companii care și-au arătat susținerea, la rândul lor, activând sute de joburi Ukrainian friendly, continuăm să ne punem resursele în direcția susținerii acestor refugiați și am creat o pagină specială, prin intermediul căreia, toți angajatorii deschiși la a angaja refugiați ucraineni, ne pot solicita anunțuri gratuite. De asemenea, îi încurajăm să doneze laptopuri și echipamente de comunicare”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs

BestJobs a identificat nevoile refugiaților de a avea echipament electronic pentru a putea munci sau pentru a putea ține legătura cu familia, drept pentru care invită companiile partenere să doneze telefoane mobile, tablete, laptopuri și alte echipamente funcționale care vor ajunge la cetățenii ucraineni în nevoie. Toate detaliile sunt disponibile pe pagina dedicată.

Pentru această inițiativă, BestJobs este în contact cu ONG-urile locale implicate în procesul de ajutorare a victimelor conflictului din Ucraina, care pot susține logistic stocarea și distribuirea donațiilor, pentru a putea veni în ajutorul refugiaților ucraineni.

Metavers: următoarea frontieră a experienței umane şi de muncă

Autor: Claudia Sofianu, Partener, liderul departamentului de Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România (foto)

Din când în când, apare o nouă paradigmă tehnologică, care promite să re-organizeze în mod fundamental industriile, economiile, societățile și viața de zi cu zi. La aproximativ 10 ani de la ultima astfel de schimbare – social, mobil, cloud – s-ar putea să ne aflăm în pragul uneia noi: metaversul.

Prezentat ca fiind succesorul internetului, metaversul se referă la un tărâm virtual tridimensional, comun, în care oamenii interacționează cu obiectele, cu mediul înconjurător și între ei prin intermediul unor reprezentări digitale ale lor sau avataruri. Element principal al romanelor științifico-fantastice de zeci de ani, metaversul nu este un concept nou; există deja versiuni timpurii funcţionale, în special în industria jocurilor video. Cu toate acestea, odată cu pandemia, care a accelerat convergența dintre fizic și digital, împreună cu evoluția tehnologiilor complementare și emergente, metaversul pare pregătit să se extindă în toate sferele de activitate umană.

Fără îndoială, conceptul se află încă la început, dar se întrezăresc deja imagini despre cum ar putea arăta metaversul, cum îl vor folosi oamenii și ce oportunități va genera. Provocarea pentru întreprinderi, guverne și societate în general este de a naviga cu succes în această nouă epocă tehnologică și de a inaugura următoarea frontieră a experienței umane, inclusiv a experienţei de muncă.

Pe măsură ce metaversul se intersectează cu diferite fațete ale realităților noastre fizice și digitale, apar unele întrebări-cheie:

Sunt autoritățile de reglementare pregătite pentru metavers?

Autoritățile de reglementare se confruntă deja cu gestionarea externalizărilor negative ale tehnologiilor digitale actuale. Problemele legate de colectarea de date personale, de confidențialitate, de „deepfakes” și multe altele au un impact semnificativ asupra structurii societății noastre, precum și asupra modului în care companiile interacționează cu clienții și angajații lor. Foarte probabil, metaversul va amplifica aceste provocări și va introduce altele noi.

Pe termen scurt, portalul nostru în metavers va fi reprezentat de dispozitivele de realitate virtuală și augmentată. Acestea nu numai că ne vor permite să interacționăm în metavers, dar vor permite și companiilor să urmărească date din ce în ce mai personale, cum ar fi expresiile faciale, tensiunea arterială, privirea și multe altele. Legile și reglementările actuale privind datele vor trebui actualizate pe mai mulți vectori, de la accesul echitabil la securitate, răspundere, drepturi de proprietate intelectuală și drepturi digitale, precum și altele noi, cum ar fi auto-reprezentarea onestă. Cum ar arăta o reglementare bună și echitabilă și de ce va fi nevoie pentru ca autoritățile de reglementare să se impună de data aceasta?

Într-o lume dominată din ce în ce mai mult de realitatea virtuală, conceptul de metavers va fi cel mai probabil în scurt timp pe buzele tuturor, atunci când va veni vorba despre a socializa, a se juca, a învăţa sau a munci.

Dacă în timpurile pandemice pe care le-am trăit şi încă le mai trăim, telemunca a fost noua normalitate a modalităţii de desfăşurare a muncii de către angajaţi, prin prezenţa fizică a acestora într-un alt loc decât la sediul angajatorului, în conceptul de metavers oamenii vor putea lucra împreună, în orice loc al lumii, fără a fi necesară, în realitate, prezenţa lor fizică acolo. Şi dacă vom ajunge să muncim nu doar cu ajutorul internetului (online), ci şi în interiorul lui, ar trebui deja să se aibă în vedere dezvoltarea şi implementarea unui cadru legal care să reglementeze această nouă realitate a desfăşurării muncii şi să se poată răspunde nenumăratelor întrebări care vor trebui soluţionate, precum: unde şi cum se vor impozita veniturile realizate de persoanele fizice prin intermediul unui avatar digital, unde vor fi datorate şi plătite contribuţiile sociale aferente sau se va pune problema stabilirii unei rezidenţe fiscale a avatarului digital?

Din această perspectivă, este interesant de urmărit şi modul în care se vor putea derula relaţiile de muncă într-o realitate virtuală. Diverse întrebări, care vor trebui soluţionate prin reglementările legale, derivă de aici: care sunt riscurile privind securitatea şi sănătatea muncii în cazul desfăşurării activităţii într-un birou virtual? cum vor putea monitoriza companiile orele lucrate în metavers şi cum vor putea fi remuneraţi angajaţii „virtuali”? ce fel de fapte vor putea constitui o abatere disciplinară în metavers şi cum se va putea atrage răspunderea de orice natură a angajaţilor pentru faptele săvârşite într-o realitate virtuală?

Şi cum relaţiile de muncă implică întotdeauna şi prelucrarea de date cu caracter personal, rămâne de văzut dacă legislaţia actuală va fi suficientă pentru a asigura securitatea datelor generate şi circulate în metavers. Aşadar, una din marile provocări în acest domeniu ar putea fi asigurarea instrumentelor necesare pentru a preveni furtul de identitate, atacurile cibernetice sau utilizarea nelegală sau excesivă a categoriilor speciale de date personale, precum datele biometrice. 

Dacă mergem mai departe vom putea vorbi despre crearea în metavers, vânzarea şi cumpărarea de proprietaţi şi bunuri digitale (cum ar fi NFT etc.), care se vor translata, mai departe, în alte categorii de venituri la nivelul persoanelor fizice – venituri din vânzarea de proprietăţi virtuale, din închirierea acestora şi altele. Vom avea, deci, o paralelă a lumii fizice, la care ar trebui să ne gândim intens şi serios, pentru a începe încă de pe acum pregătirile în vederea reglementării acesteia.  

Cum va reîncadra metaversul experiențele centrate pe om?

Punerea intereselor umane în centrul atenției este o caracteristică tot mai diferențiatoare pentru organizaţiile din ziua de azi. În metavers, acest lucru va căpăta o semnificație cu totul nouă, deoarece personalitățile individuale se vor manifesta și vor dori să se teleporteze în peisajul virtual imersiv. Experiențele de succes în metavers vor depinde de înțelegerea și adaptarea la comportamentele și așteptările emergente ale clienților. Mai mult, pe măsură ce clienții călătoresc prin metavers traversând mai multe ecosisteme, încrederea va deveni și mai importantă.

Pe măsură ce metaversul apare în viitor ca principala interfață tehnologică, trebuie să ne întrebăm, de asemenea, despre impactul asupra potențialei dependențe de tehnologie și a sănătății mintale. Există deja preocupări legate de aceleași subiecte pentru generația actuală de tehnologii de socializare, iar metaversul va face ca această experiență să fie și mai captivantă și potențial mai periculoasă.

Așadar, în acest context, cum va schimba acest lucru modul în care brandurile proiectează și implementează călătoria clientului? De ce va fi nevoie pentru a oferi experiențe cu adevărat de încredere? Și cum vor fi redefinite angajamentul și loialitatea clienților?

Conform unui studiu recent realizat de Gartner Inc., 25% dintre noi vom petrece cel puţin o oră pe zi în metavers, până în anul 2026, pentru a lucra, cumpăra, învăţa sau socializa. În consecinţă (ţinând cont de investiţiile recente majore ale unor companii renumite de tech în dezvoltarea „corporate metaverse”), devine natural să ne întrebăm cum va influenţa această tehnologie inclusiv modul în care vom lucra.  

Ca orice altă tehnologie disruptivă, metaversul poate contribui semnificativ la îmbunătăţirea a ceea numim deja „digital employee experience”. Din punct de vedere practic, ne-am putea gândi încă de pe acum la utilizarea metavers în procesele de recrutare, onboarding şi induction, facilitând astfel experimentarea de către candidat a realităţii organizaţiei înainte de a se alătura acesteia. De asemenea, metavers poate fi utilizat în livrarea programelor de training şi dezvoltare, oferind angajatului posibilitatea de a experimenta situaţii reale de viaţă sau de a aplica în timp real ceea ce învață. Nu în ultimul rând, metavers poate deveni instrument de acompaniere a modelelor de lucru hibride sau complet remote, asigurând colaborarea între angajaţi din diverse locaţii printr-o interacţiune mai apropiată de cea directă, comparativ cu metodele clasice. 

În același timp, este important să conştientizăm implicaţiile practice ale unei potenţiale implementări a tehnologiei metavers într-un mediu organizaţional, în ansamblu. În primul rând, accesul la metavers presupune achiziţionarea unor dispozitive speciale pentru utilizator, deci costuri suplimentare pentru organizaţie. De asemenea, este important să ţinem cont de celelalte tehnologii de HR existente în cadrul organizaţiei şi de caracterul lor (încă) fragmentat/ neintegrat (conform unui studiu global realizat de Applaud, companie de dezvoltare şi implementare a tehnologiilor de HR, marea majoritatea a companiilor folosesc în medie, 15 sisteme diferite pentru livrarea proceselor de resurse umane). Astfel, integrarea acestor sisteme cu o tehnologie de nouă generaţie poate determina, de asemenea, investiţii majore pentru organizaţie. 

Şi nu în ultimul rând, este important să ne propunem să utilizăm tehnologia ca facilitator al relaţiilor interumane, nu ca un înlocuitor al acestora, mai ales după o perioadă în care majoritatea angajaţilor au ajuns să fie afectaţi de utilizarea excesivă a tehologiei în activitatea zilnică (de exemplu, „zoom fatigue”). Astfel, devine esenţială balansarea avantajelor evidente cu riscurile pe care le aduce, în fond, utilizarea oricărei tehnologii bazată pe realitate virtuală: limitarea interacţiunii umane, dependenţa, delimitarea între viaţa virtuală şi cea reală, siguranţa şi securitatea etc.

UniCredit Bank continuă, pentru al treilea an, finanțările pentru companii prin IMM Invest și AGRO IMM Invest România, ediția 2022, prin alocarea unui plafon total de 1,26 miliarde lei

0

UniCredit Bank a primit din partea Ministerului Finanțelor o alocare de 1,26 miliarde de lei aferentă plafonului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile mici cu capitalizare de piață medie prin programul IMM Invest România și sub-programul AGRO IMM Invest, ediția 2022. 

Prin participarea pentru al treilea an consecutiv la acest program, UniCredit Bank oferă sprijin unei game largi de companii românești printr-un mix optim între fondurile proprii și garanțiile de stat pentru a finanța economia reală și creșterea gradului de rezilientă a acesteia în contextul acual.

Statul român, prin Ministerul de Finanțe, reprezentat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) și, mai nou, prin Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN S.A. (FGCR), garantează în proporție de 80%, respectiv 90% din valoarea creditelor acordate pentru finanțarea IMM-urilor, în funcție de categoria în care se încadrează beneficiarul programului. 

În ediția 2022 a programului, UniCredit Bank acordă o atenție specială Subprogramului AGRO IMM Invest, care susține întreprinderile eligibile din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar. Valabilitatea schemei de ajutor de stat aferentă Cadrului Temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul pandemiei de COVID-19 este până la 30 iunie 2022 – astfel că UniCredit Bank încurajează clienții eligibili să acceseze gama de beneficii ale programului, alocând toate resursele  necesare pentru a oferi clienților soluțiile adecvate. 

Antoaneta Curteanu, Vicepreședinte Executiv Divizia Retail în cadrul UniCredit Bank“Prin gama largă de instrumente financiare pe care UniCredit Bank o oferă clienților companii, ne propunem să răspundem nevoii de întărire a mediului de afaceri local în fața adversității și să contribuim direct la creșterea gradului de reziliență a economiei românești. Continuarea programului guvernamental ne permite să susținem prin facilități de credit garantate companii din numeroase sectoare de activitate. Încurajăm clienții companii eligibili să acceseze beneficiile programelor IMM Invest și AGRO IMM Invest România în această perioadă, dat fiind că  valabilitatea  schemei de ajutor de stat este până la 30 iunie 2022“. 

Detalii privind soluțiile de finanțare oferite de UniCredit Bank întreprinderilor mici și mijlocii sunt disponibile pe site-ul web al băncii.

Raport Deloitte: femeile vor ocupa mai puțin de o treime din funcțiile de conducere din cadrul companiilor din sectorul serviciilor financiare până în 2030

0

Femeile vor ocupa mai puțin de o treime (28%) din funcțiile de conducere din cadrul companiilor din sectorul serviciilor financiare până în 2030, analizând în funcție de evoluția de până acum, potrivit celei mai recente ediții a raportul Deloitte „Leadership, representation and gender equity in financial services”. Conform acestei estimări, numărul femeilor în poziții de conducere va crește ușor, cu 4% în următorii opt ani, dar va fi în continuare sub nivelul de paritate. Raportul Deloitte a fost realizat în colaborare cu organizația 100 Women in Finance, care își propune să sprijine femeile din industria financiară. În plus, raportul subliniază că această creștere previzionată se află sub pragul țintă de reprezentare în cadrul unui grup, o pondere de 30% fiind considerată nivelul minim de reprezentare care poate impulsiona schimbarea în cadrul unui grup mai larg, potrivit cercetărilor academice despre diversitate și leadership

Raportul subliniază, de asemenea, că efectul de multiplicare se aplică și în domeniul serviciilor financiare, și anume impactul pe care îl are numărul femeilor care fac parte din echipa de management de top asupra promovării altor femei din organizație în poziții de conducere. În cazul în care companiile nu depun eforturi suplimentare în arii precum recrutarea, retenția, planificarea succesiunii și revenirea la locul de muncă, atunci decalajul dintre femeile care fac parte din echipa de management de top și cele cu poziții de manager de nivel inferior s-ar putea mări de la 9% în 2021 la 14% în 2030, mai arată raportul. 

„Prezența femeilor în funcții de top este de cele mai multe ori o sursă de inspirație, dar și o sursă a efectului de multiplicare. În Europa, de exemplu, analizele Deloitte arată că promovarea unei femei în echipa de management de top corespunde promovării a trei alte femei în funcții de manageri, așadar, pentru a avea o forță de muncă diversă, companiile pot începe prin a lua măsuri pentru îmbunătățirea diversității la vârful organizației”, a declarat Alexandra Smedoiu (foto), Partener, Deloitte România, și coordonatoarea programului SheXO Club.

Printre inițiativele pe care companiile din sectorul serviciilor financiare ar trebui să le ia în considerare pentru a păstra și recruta femei în poziții de leadership, raportul evidențiază utilizarea modului de lucru hibrid. Pentru multe femei, revenirea la birou, fie cu normă întreagă, fie într-un mod hibrid, ar putea genera provocări în ceea ce privește îngrijirea copiilor sau chiar oportunitățile de avansare în carieră. Prin urmare, companiile din domeniul serviciilor financiare ar trebui să ia în calcul potențialele dezavantaje ale modului de lucru hibrid și să comunice în mod clar așteptările și parametrii din cadrul acestor noi moduri de lucru, recomandă raportul. 

Mai mult decât atât, așa-numitele programe de relansare a carierei pot deveni un instrument și mai puternic pentru a atrage și păstra femeile, potrivit raportului, având în vedere că 43% dintre femei își părăsesc locul de muncă după ce au un copil, iar mai mult de jumătate dintre exponentele generației Millennials anticipează să își vor întrerupe cariera la un moment dat. 

Cea mai recentă ediție a raportului Deloitte „Leadership, representation and gender equity in financial services”, dezvoltat în colaborare cu organizația 100 Women in Finance, se bazează pe analiza datelor publice a peste 100 de instituții din domeniul serviciilor financiare din SUA, realizată de Deloitte Center for Financial Services

Programul SheXO Club, o inițiativă globală a Deloitte lansată în România în 2012, își propune să construiască o comunitate de femei de afaceri care să fie conectată, să crească și să prospere prin crearea unei platforme dedicate schimbului de experiențe. Prin intermediul întâlnirilor, cercetărilor și analizelor destinate clubului, membrele acestuia își vor putea extinde cunoștințele în domenii precum leadership, economie, tendințe globale și modele de afaceri, împărtășind în același timp cele mai bune practici în domeniul diversității și incluziunii.

ENEL lansează sistemul inovator „second life” pentru baterii auto electrice uzate, în Melilla, Spania

0

Enel a lansat astăzi proiectul Second Life, care utilizează 78 de baterii auto electrice Nissan, dintre care 48 de baterii uzate și 30 de baterii noi, la o centrală electrică convențională situată în Melilla și administrată de Endesa, filiala spaniolă a Enel.

Proiectul Second Life este o inițiativă de pionierat în Europa, bazată pe principiile economiei circulare și selectată ca „inițiativă de membru” de Forumul Economic Mondial (WEF). Proiectul folosește bateriile pentru vehicule electrice ca sursă de energie, interconectându-le și stocându-le la uzina Endesa din Melilla. Proiectul Second Life are o capacitate de 4 MW și poate produce până la 1,7 MWh. În cazul în care centrala electrică este deconectată de la sistem, instalația de stocare poate injecta energie în rețeaua electrică a localității Melilla timp de 15 minute, suficient pentru a reseta sistemul și a reporni alimentarea cu energie.

Salvatore Bernabei, CEO Enel Green Power, a declarat: „Dezvoltarea tehnologiei de stocare este esențială dacă intenționăm să încurajăm o mai mare aportul surselor regenerabile în sistemele noastre energetice, astfel încât să putem modela cu adevărat generarea de energie a viitorului. În plus, în Grupul Enel suntem implicați activ în utilizarea tehnologiilor care respectă principiile durabilității și circularității. Acest proiect demonstrează că, în conformitate cu principiile Open Innovation, putem găsi soluții pentru gestionarea sfârșitului ciclului de viață al echipamentelor esențiale precum bateriile, o temă care se află în centrul dezbaterii privind energia durabilă.”

Ernesto Ciorra, Chief Innovability® Officer al Grupului Enel, a declarat: „Acesta este un proiect în care am crezut cu tărie încă din prima zi. Am implicat parteneri importanți, bazându-ne, pe lângă dăruirea colegilor noștri, pe un sistem real și funcțional în care este posibil să adoptăm soluții de stocare folosind baterii de tip „second life”. Și ceea ce ar fi fost considerat imposibil cu doar câțiva ani în urmă a devenit realitate.”

Proiectul Second Life a fost dezvoltat de Enel în colaborare cu Nissan, care a furnizat bateriile, și Loccioni, un integrator de sisteme, care a asigurat o sinergie adecvată între baterii. Proiectul folosește o tehnologie avansată bazată pe o idee simplă: odată ce durata de viață utilă a unei baterii din interiorul unui vehicul electric este epuizată, acestea sunt reciclate și asamblate într-un sistem de stocare staționar mare. Acest sistem este integrat cu uzina Endesa Melilla pentru a evita evenimentele de descărcare a sarcinii, pentru a îmbunătăți fiabilitatea rețelei și pentru a asigura continuitatea serviciului de rețea pentru populația locală.

Acest proiect reprezintă, de asemenea, un pas înainte în extinderea duratei de viață a bateriilor pentru vehicule electrice. În plus, proiectul are o componentă inovatoare suplimentară: atunci când fiecare baterie este scoasă dintr-un vehiculul electric, aceasta este plasată direct în sistemul de stocare, exact așa cum a fost în vehicul, nefiind necesară dezasamblarea în celule individuale, ceea ce face întregul proces mai ușor, mai sigur și mai ieftin.

Melilla este un oraș spaniol cu ​​aproape 90.000 de locuitori, alimentat printr-o rețea locală de energie electrică, la rândul ei alimentată de centrala Endesa și independent de rețeaua națională de distribuție. Proiectul Second Life are ca scop satisfacerea acelorași nevoi ale unei rețele izolate la care Enel a răspuns deja, în Italia, pe insula Ventotene cu un sistem de stocare de 300 kW integrat cu centrala locală.

Proiectul Second Life a primit deja o recunoaștere importantă în 2020 cu Premiul BASF – Club de Excelență în Sustenabilitate (Club de Excelencia en Sostenibilidad) pentru „Cele mai bune practici în economia circulară”, la categoria Afaceri Mari. Aceasta este o recunoaștere care se acordă celor mai bune activități din economia circulară din Spania, recompensând proiecte care abordează provocările resurselor naturale limitate prin diferite modele circulare de afaceri.

Un alt proiect care îmbunătățește al doilea ciclu de viață al bateriilor mașinilor electrice este implementat în Italia de Enel X Global Retail, linia de afaceri a Grupului Enel dedicată soluțiilor energetice avansate. Datorită colaborării dintre Enel X Global Retail și ADR (Aeroporti di Roma), bateriile second life de la vehiculele electrice vor fi integrate cu o centrală solară de 30 MW aflată în construcție la Aeroportul Roma Fiumicino, care se așteaptă să contribuie la reducerea drastică a emisiilor de la aeroport. Proiectul, denumit Pioneer – airPort sustaInability secONd life batEry stoRage, a primit un împrumut de peste 3 milioane de euro din Fondul de Inovare al UE și presupune construirea unui sistem inovator de stocare de 10 MWh bazat pe baterii auto electrice ale diverșilor producători de automobile care au ajuns la cel de-al doilea ciclu de viață, acordând o atenție deosebită interoperabilității, optimizării costurilor generale ale sistemului și operațiunilor avansate de software. Bateriile vor fi folosite pentru a stoca excesul de energie produs de centrala solară și pentru a acoperi orice vârf de cerere de energie seara, la aeroport, oferind totodată și servicii către rețea.

Ivona Gal, noul CEO al agenției Canopy

0

Ivona Gal este noul CEO al companiei Canopy, una dintre cele mai mari agenții de performance marketing din România. Din conducerea companiei fac parte și Cristian Ignat, fondatorul Canopy, Marian Bârcău, Business Development Director și Ana Roantă, Chief Operating Officer. Bogdan Aron se alătură echipei în calitate de Business Advisor.

Ivona Gal, CEO Canopy

Ivona Gal, CEO Canopy: „Am intrat în Canopy în anul 2018 ca PPC Specialist și am evoluat constant, dezvoltându-mă ca profesionist și ca lider. Am condus echipe de specialiști și am gestionat cei mai mari clienți din Canopy, implicit o mare parte din business. Am încheiat anul 2021 cu peste 200 strategii digitale complexe și campanii și dezvoltăm, în continuare, servicii care să răspundă nevoilor clienților și ale consumatorilor. Acum, din poziția de CEO, am oportunitatea de a contribui și mai mult la implementarea misiunii noastre: să ajutăm companiile să crească și să formăm noi specialiști în online marketing. Este parte din ADN-ul nostru să ne implicăm activ în pregătirea continuă a colegilor noștri, prin traininguri și procese de învățare. Toți colegii care sunt, în prezent, în poziții cheie, au fost promovați din interiorul organizației.  În plus, organizăm programe de internship și mentorat pentru studenți, pentru a-i susține să devină specialiști în online marketing. Astfel, vom consolida un mediu profesional care să țină pasul cu inovația tehnologică.”

Cristian Ignat, Fondator Canopy

Cristian Ignat, fondator Canopy: „Am fondat Canopy din dorința de a ajuta companiile să crească rapid și eficient cu ajutorul mediului online. Ivona este printre cei mai ambițioși și muncitori oameni pe care îi știu, iar promovarea ei în poziția de CEO a venit ca un pas firesc în strategia de dezvoltare pe care o avem pentru acest an. Pentru Canopy, clienții existenți au fost întotdeauna o prioritate, iar focusul nostru rămâne pe retenție. Pentru anul acesta, ne propunem ca business-ul nostru să crească cu 30 de procente și, suntem încrezători că echipa de management, formată din Ivona Gal, Ana Roantă și Marian Bârcău, va eficientiza procesele de lucru și va crește și consolida echipe, prin pasiunea pentru domeniul performance marketing, care se va reflecta dincolo de cifre. Sunt convins că venirea lui Bogdan Aron, ca Business Advisor, va ajuta managementul companiei să definească strategia noastră pentru viitor, astfel încât Canopy să-și consolideze poziția de reper în piața de performance marketing.”

Canopy subliniază că „în cei șase ani de existență pe piață, a devenit una dintre cele mai mari agenții de performance marketing din România, având o echipă de 35 de specialiști și birouri în București, Iași, Cluj și Londra. În anul 2021, Canopy a deschis un birou în Marea Britanie, specializat pe animații video.

Agenția aduce rezultate prin strategii digitale complete, campanii de tip Pay Per Click (Google Ads, Facebook Ads, LinkedIn Ads, Bing Ads, YouTube Ads etc.), precum și traininguri pentru dezvoltarea echipelor. 

Canopy susține proiectul Atelierul Digital organizat de Google România, în cadrul căruia peste 22.000 de studenți și tineri pasionați de domeniul digital au beneficiat de traininguri. Marian Bârcău, PPC specialist & Team Leader, este unul dintre trainerii Canopy din cadrul acestui proiect. 

Având o experiență profesională de peste 16 ani în digital, tehnologie și eCommerce, la care se adaugă un MBA și Business International School of Management,  Bogdan Aron, în calitate de Business Advisor, va contribui la planificarea pe termen lung și la definirea strategiei Canopy în piața de performance marketing. În plus, Bogdan va oferi suport echipei de management în zonele de financiar, marketing, operațiuni, recrutare și formare specialiști”.   

Canopy este caracterizată ca „una dintre cele mai mari agenții de performance marketing din România. În cei șase ani de existență, Canopy a contribuit semnificativ la dezvoltarea pieței de marketing online din România, prin programe de internship și educare.

Canopy a fost una dintre primele 10 agenții din Europa care au derulat campanii Huawei Ads. Portofoliul de clienți Canopy include branduri precum Dr.Max, Sensiblu, Sephora, Yves Rocher, Enel, eToro, Nemira, Casa Timiș, Clinica Eliade, Livada cu Ceai, PIATRAONLINE, BestValue, Impact Hub, Provident.

În anul 2021, echipa de 35 de specialiști a gestionat bugete de publicitate în valoare de 17 milioane de euro și a creat peste 300 de animații video de complexitate 2D și 3D.  Agenția a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 1.8 milioane de euro, în creștere cu 57% față de anul 2020.

Canopy deține birouri în București, Iași, Cluj și Londra”. 

Conferința Națională Smart Villages: 200 de milioane de euro pentru proiecte Smart Village

0

Asociația Română pentru Smart City, alături de Consiliul Județean Ilfov și Primăria Comunei Snagov, au organizat prima ediție a Conferinței Naționale dedicată comunităților rurale – Smart Villages, în 17 martie, la Palatul Snagov.

Evenimentul s-a bucurat de prezența a aproape două sute de decidenți interesați de dezvoltarea conceptului Smart Village, experților din industrie, furnizorilor de soluții, operatorilor, transportatorilor, companiilor de tehnologie, dezvoltatorilor de aplicații, tuturor celor care sunt implicați în dezvoltarea mediului rural. ​​Scopul primei ediții a evenimentului a fost prezentarea celor mai noi idei și tendințe de dezvoltare rurală sustenabilă, cu accent pe județul Ilfov.

În cadrul evenimentului, Primăria Snagov a lansat proiectul „Snagov Green&Clean” – un concept complet de dezvoltare a unei comunități rurale, realizat în parteneriat cu Asociația Română pentru Smart City.  Proiectul a parcurs până în prezent mai multe etape, printre care implementarea unui flux automat al proceselor în cadrul primăriei, accesul public la internet prin rețeaua gratuită de wifi, deschiderea unui Centru pentru Incluziune Digitală, în scopul dobândirii de competențe digitale minime și avansate în comunitate, instalarea de stații de monitorizare a calității aerului în școlile din Snagov prin programul City Air, instruirea liceenilor în cadrul competiției Snagov 2030. 

Mihai Anghel
© Asociația Română pentru Smart City

Domnul Mihai Anghel, primarul Comunei Snagov: „Programul Snagov Green&Clean reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea localității noastre. Trăim într-o localitate recunoscută pentru mediul înconjurător atractiv, avem asigurată și conectivitatea cu două mari orașe, capitala României și Ploiești-ul. În premieră, pot să anunț că Snagovul va fi unul dintre beneficiarii transportului verde. Cu toții ne dorim să trăim într-un mediu curat și verde. Suntem deschiși și investițiilor imobiliare, dar numai celor responsabile.

Consiliul Județean Ilfov a fost reprezentat de administratorul public al județului, doamna Mihaela Toader. În cadrul intervenției sale, aceasta a anunțat actualizarea strategiei de dezvoltare a județului. Consiliul Județean Ilfov, membru al Asociației Române pentru Smart City, a obținut finanțare prin fonduri europene pentru realizarea două proiecte majore de digitalizare. Primul proiect va asigura furnizarea de servicii digitale pentru cetățeni, iar cel de-al doilea este un proiect pilot, în care Consiliul județean Ilfov este leader, iar DGASP este partener. Proiectul, în valoare de 3 milioane de lei, va fi primul pas spre interoperabilitate cu UAT-urile din județul Ilfov, pentru tot ce înseamnă servicii oferite de DGASPC, oferind posibilitatea de a pune gratuit la dispoziția oricărei primării, modulele realizate în cadrul proiectului.

Mihaela Toader
© Asociația Română pentru Smart City

Doamna Mihaela Toader, administrator public al Consiliului Județean Ilfov: „Din perspectiva noastră, a autorităţilor publice, în dezvoltarea rurală inteligentă soluțiile digitale se construiesc prin adaptarea și adecvarea tehnologiei la nevoile de dezvoltare ale comunității, dar și prin dezvoltarea abilităților și competențelor necesare. Susţinută cu investiţii potrivite destinate transformării digitale a sistemelor de educație, de protecție socială și sănătate, prin îmbunătățirea infrastructurii de bază și dotarea cu echipamente performante, dezvoltarea rurală inteligentă va contribui semnificativ la creşterea calităţii vieţii ilfovenilor.”

Magda Pesu
© Asociația Română pentru Smart City

Dezvoltarea durabilă a unei localități depinde în mod direct de modul în care locuitorii pot ajunge rapid și eficient la locurile de muncă sau în zonele de interes pentru aceștia. O componentă importantă în acest sens este transportul public. Astfel, în cadrul evenimentului au fost prezentate două autobuze electrice. „Pentru primării, în mod clar, cel mai rentabil este să achiziționeze autobuze electrice. Accesând fondurile europene, costurile de achiziție devin mult mai ușor suportabile. În plus, datorită eficienței și costurilor reduse de exploatare a autobuzelor electrice, primăria poate obține chiar profituri din această activitate”, a declarat doamna Magda Peșu, Director General, Anadolu Automobil Rom. 

Eduard Dumitrașcu
© Asociația Română pentru Smart City

Interacțiunea cu statul poate deveni accesibilă tuturor este de părere domnul Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române Pentru Smart City: „7 din 10 români își iau o zi de concediu pentru a rezolva probleme ce țin de interacțiunea cu statul, iar 6 din 10 români consideră că România este excesiv birocratizată. Suntem aici să ajutăm la accelerarea gradului de acces la infrastructura digitală, dar și pentru a oferi competențe digitale pentru comunitate. Proiectul Snagov Green&Clean îmbină cu succes nevoia comunității, deschiderea administrației, sprijinul regional. Este un proiect încă la început, în care credem și ne vom implica în continuare.

Dragoș Preda
© Asociația Română pentru Smart City

Domnul Dragoș Preda, Director General SN Radiocomunicații a subliniat punctele forte, precum și planurile, din punct de vedere al infrastructurii de comunicații: „Lucrurile sunt realizate pentru oameni, pentru a egaliza accesul la oportunități. Indiferent cu ce soluții venim pentru educație sau resursa umană, ele sunt bazate pe infrastructura de comunicații. Există fonduri de 200 milioane de euro alocate pentru smart village. Infrastructura trebuie să fie un bun comun, nu un beneficiu oferit de o localitate. Domnul Dragoș Preda a mai menționat că la nivel național se analizează oportunitatea de a introduce în România quantum key distribution, dar și că în prezent România dispune de infrastructura necesară pentru a beneficia de supraveghere video 4k. 

Cristian David
© Asociația Română pentru Smart City

În cadrul intervenției sale, domnul Cristian David, președintele Institutului pentru Libertate și Democrație, a vorbit despre o provocare întâlnită frecvent de autoritățile locale, „măsura în care  administrația publică dezvoltă competențe digitale la un nivel superior față de cel al comunității locale. Principala provocare este reducerea decalajelor, dobândirea de competențe digitale pentru comunitate, iar fondurile oferite prin PNRR permit egalizarea nivelului de trai între comună și oraș.”  În ceea ce privește Snagov-ul acesta a mai precizat că trebuie privit ca o platformă de excelență, unde se pot dezvolta laboratoare de smart village.

Dan Nicula
© Asociația Română pentru Smart City

Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov, a prezentat Programul Operațional Regional 2021-2027 la nivelul regiunii, cu accent pe oportunităţile de finanţare pentru mediul rural. Domnul Dan Nicula, director general Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov: „Principalul concept al ghidului de finanțare este simplificarea, prin simplificare înțelegând că nu vom solicita decât acele documente absolut necesare, astfel că ar fi ideal ca primăriile să înceapă deja să elaboreze documentațiile”. 

Bogdan Lupu
© Asociația Română pentru Smart City

Domnul Bogdan Lupu, Business Development Manager Cloud NOD,  a vorbit despre evoluție și revoluție în administrația publică locală. Acesta a prezentat soluția City Manager, care oferă acces cetățenilor, centralizat, într-un singur loc, unde se pot face plățile către administrația locală, unde se pot depune sau solicita documente și unde au un istoric al interacțiunilor cu administrația locală. 

Conferința s-a încheiat în mod festiv, prin premierea liceenilor snagoveni, care au înscris proiectele ce au fost desemnate câștigătoare în cadrul competiției Snagov 2030, unde au prezentat propria viziune pentru dezvoltarea comunității. Programul Snagov 2030 a fost realizat de Asociația Română Pentru Smart City, în parteneriat cu Primăria Comunei Snagov în perioada ianuarie – martie 2022, în unitățile școlare din Snagov, iar sesiunile de mentorat au avut loc în cadrul Centrului de Incluziune Digitală.   

Alături de autobuzele electrice, au fost prezentate soluții dedicate mediului rural, printre acestea fiind soluții de digitalizare a unei primării, sau roboțelul inteligent de tuns iarba. 

Toate imaginile sunt proprietatea Asociației Română pentru Smart City
©Asociația Română pentru Smart City, 2022

Startup-ul românesc Frisbo cucerește Europa

0

Startup-ul românesc Frisbo, platformă de e-fulfillment pentru preluarea depozitarea, ambalarea și livrarea comenzilor online, își anunță extinderea în Marea Britanie, Spania, Italia și Austria în primele luni ale acestui an și țintește operațiuni în aproape toată Europa pentru 2022, pe piețe din Benelux, Estonia, Lituania și Finlanda, estimând o dublare a cifrei de afaceri. Frisbo reamintește că în prezent, cele 25 de depozite pe care le operează se află în Marea Britanie, Austria, Spania, Italia, Germania, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Moldova, România, Bulgaria și Chile, țări în care deservesc peste 200 de comercianți online, integrându-se cu cele mai populare platforme de e-commerce și marketplace-uri din regiune: „Frisbo oferă posibilitatea scalării internaționale a magazinelor online, făcând accesibilă dezvoltarea pe alte piețe atât printr-o rețea integrată de hale, dar și prin posibilitatea de livrare a doua zi în 24 țări europene la acest moment.

Bogdan Colceriu, fondator Frisbo: „Anul acesta, ne propunem să deschidem accesul către mai multe piețe și să le oferim clienților noștri posibilitatea să se extindă și în țări din afara Uniunii Europene, începând cu Marea Britanie. Astfel, cel mai probabil până la finalul lui 2022, vom opera în aproape toată Europa. În ceea ce privește 2021, acesta a fost un an plin de provocări pentru industria de logistică din cauza blocajelor înregistrate în lanțurile de aprovizionare, deși potențialul de creștere la nivelul industriei era unul mare. În multe dintre industrii, termenele de livrare au crescut foarte mult, și cum domeniul vânzărilor online este mai degrabă un business care necesită stocuri de marfă, acest fenomen a afectat multe afaceri.”

Frisbo subliniază că „numărul de clienți a crescut anul trecut cu 70%. În 2022, reprezentanții Frisbo estimează o creștere considerabilă a numărului de clienți, în contextul extinderii pe noi piețe. Printre clienții din portofoliul Frisbo se numără companii precum reprezentantul oficial Xiaomi în România și Ungaria (www.mi-home.ro și www.mi-home.hu), Bitdefender, Aosom, Morphy Richards, Meli Melo, I.D. Sarrieri sau Intercars. 

Printre tendințele estimate la nivel de piață în 2022 se numără modelul de vânzare direct către consumatorul final (D2C), astfel că un număr din ce în ce mai mare de companii vor externaliza acest serviciu către platformele de e-fulfillment. De asemenea, pentru a răspunde cerințelor în creștere ale clienților și pentru protejarea mediului înconjurător, multe companii online, precum și furnizorii de servicii logistice vor face din sustenabilitate o prioritate. Acest lucru ar putea implica utilizarea ambalajelor reciclabile, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, folosirea unor echipamente mai eficiente din punct de vedere energetic etc, iar Frisbo are în plan să se adapteze acestor tendințe”.

Frisbo se caracterizează ca „platforma de smart e-fulfillment cu cea mai mare acoperire în Europa, lansată în 2014. Viziunea Frisbo este dezvoltarea la nivel european și apoi global a unui nou standard de procesare distribuită, algoritmică, a comenzilor, contribuind la îmbunătățirea pieței de e-commerce prin susținerea și facilitarea extinderii cross-border a magazinelor online”.

Exersarea abilităților necesare în viitoarele profesii

0

Compania OMV Petrom și organizația Junior Achievement România derulează și în acest an, până în iunie, proiectul „Aptitudini esențiale pentru succesul tinerilor din comunitatea ta”. După cum îl caracterizează inițiatorii, „proiectul urmărește apropierea tinerilor de realitatea economică și familiarizarea lor cu principiile moderne ale antreprenoriatului, cu abilitățile și cunoștințele specifice joburilor actuale și viitoare, ajutându-i să înțeleagă importanța inovației și a comportamentului responsabil față de resurse și mediu și cum pot să contribuie la bunăstarea comunității”. 

Proiectul cuprinde patru părți. Participă aproximativ 500 de elevi de liceu și profesori, care au „oportunitatea de a se implica într-o varietate de experiențe practice de învățare, derulate în format blended learning. Astfel, prin implicarea voluntarilor din mediul de afaceri și sub coordonarea profesorilor, tinerii sunt angrenați în activități ce le permit să dobândească și să pună în practică abilități și cunoștințe necesare tranziției către piața muncii și formării lor ca viitori adulți. 

Pe lângă faptul că îi coordonează pe elevi, profesorii sunt și beneficiari direcți ai proiectului, prin sesiunile de training ce le sunt destinate și special create pentru a veni în sprijinul adaptării lor la un sistem educațional modern, în acord cu nevoile de învățare ale elevilor si cu formatul blended learning.

Celelalte trei componente se adresează în mod special elevilor și constau în: organizarea unei școli de primăvară cu o durată de cinci zile, în cadrul căreia elevii lucrează în echipe și simulează rolul unor antreprenori care găsesc soluții practice pentru o problemă reală dată; derularea alături de voluntarii OMV Petrom a unei serii de activități educaționale ce au ca scop orientarea în carieră și pentru studii a elevilor; sesiuni de mentorat prin care voluntarii încurajează și sprijină dezvoltarea conceptelor de afaceri inițiate de elevi și trecerea de la idee la produs/serviciu sau prototip, urmate de testarea lor pe piața reală. Datorită naturii practice a acestor activități, participanții au posibilitatea de a comunica direct cu profesioniștii din mediul de afaceri”.

Ionuț Ciubotaru, Vice President for Business Development, OMV Petrom: „Educația reprezintă investiția noastră pentru viitor. Prin elevi, dar mai ales prin profesori, avem șansa de a transmite mai departe expertiza și experiența voluntarilor de la OMV Petrom și de a contribui la dezvoltarea societății în ansamblu. Voluntariatul face parte din ADN-ul companiei noastre și aduce împreună specialiști din diferite arii de activitate cu reprezentanții generațiilor viitoare. Am fost plăcut impresionat de abordarea proactivă a elevilor participanți la diferitele activități derulate împreună și de ideile inovatoare pe care am încercat să le dezvoltăm în proiecte reale. Nu în ultimul rând, vreau să menționez colaborarea excelentă cu JAR și să felicit echipele organizatoare din ambele părți (OMVP și JAR).”

Arme economice de distrugere în masă

_________________

De Raghuram G. Rajan

CHICAGO – Războiul este îngrozitor, indiferent cum este purtat. Cu atât mai mult, atacul neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei, cu scenele sale cu civili ucraineni uciși sau alungați din casele lor, trebuie să fie respins fără îndoială. Pe lângă furnizarea Ucrainei cu arme militare, guvernele din întreaga lume au desfășurat arme economice împotriva Rusiei. Rusia, un pitic economic în raport cu puterea sa militară, ar putea încă ataca prin extinderea gamei de arme militare pe care le folosește și a teritoriilor pe care le vizează, iar acesta este un risc pe care lumea a trebuit să și-l asume.

În comparație cu bombardamentele fără discernământ ale Rusiei, armele economice nu vor ucide oameni la fel de repede, nu vor crea la fel de multă distrugere vizibilă sau nu vor inspira la fel de multă frică. Cu toate acestea, armele economice fără precedent care au fost desfășurate împotriva Rusiei vor fi fără îndoială dureroase.

Restricțiile asupra băncii centrale a Rusiei au contribuit deja la prăbușirea rublei, iar noile limitări ale plăților și finanțării transfrontaliere au avut un impact imediat, slăbind încrederea în băncile rusești. Deși sancțiunile comerciale (restrângerea exporturilor de produse cheie, cum ar fi piese de avioane în Rusia, precum și achizițiile din Rusia) și exodul corporațiilor multinaționale din Rusia vor avea un efect mai puțin imediat, ele vor reduce creșterea economică și, în timp, vor crește semnificativ șomajul. Dacă aceste măsuri nu sunt inversate, ele se vor traduce în cele din urmă în standarde de trai mai scăzute, sănătate mai precară și mai multe decese în Rusia.