Ca urmare a numirii de către Consiliul de Supraveghere al UniCredit Bank România și a primirii aprobării din partea Băncii Naţionale a României, Feza Tan și-a început mandatul ca Prim Vicepreședinte Executiv și membru al Directoratului UniCredit Bank.
Feza Tan are o carieră de aproape 30 de ani în sistemul bancar și o importantă experiență managerială, ocupând funcția de CEO al UniCredit Bank Serbia din 2018.
„Sunt onorată să preiau mandatul de Prim Vicepreședinte Executiv în cadrul UniCredit România, o bancă solidă și cu o poziție foarte bună pe piața românească. Cred că întreaga mea experiență e un atu ce mă va ajuta să contribui la planurile de creștere și creare de valoare pentru clienții noștri și sunt nerăbdătoare să continuăm, împreună cu echipa UniCredit România, să construim”.
Feza (foto) și-a început cariera în banca Yapi Kredi din Turcia în 1993, în poziția de Management Trainee în structura de Creditare Corporate, devenind, după doi ani, analist în structura de Creditare Corporate. În 1997, Feza a fost numită Corporate and Project Finance Underwriting Manager, la conducerea primei echipe specializate în finanțările de proiecte din Turcia. Din 2001, a devenit Head of Corporate and Commercial Credit Underwriting, iar din 2009 a preluat poziția de Head of Corporate and Commercial Credit, pe care a deținut-o până în 2013, când a fost numită Head of Corporate and Investment Banking și membru al Directoratului. Feza a deținut și poziții de membru ale Comitetului de Credit, Comitetelor de Audit și Consiliului de Supraveghere pentru entitățile de leasing și factoring, dar și pentru trei subsidiare din străinătate ale Yapi Kredi.
Este licențiată în economie și a absolvit un program în Managementul Riscului la Manchester Business School.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), lansează implementarea proiectului Kickstart Student (ianuarie 2022-decembrie 2023), cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Cod My SMIS – 141279, proiect cu o valoare totală de 9.681.623,31 lei (din care 9.661.301 lei finanțare nerambursabilă).
Inițiatorii anunță că „obiectivul general al proiectului îl reprezintă încurajarea antreprenoriatului și a ocupării în rândul studenților prin susținerea înființării de întreprinderi care activează în sectoare economice cu potențial competitiv.
Grupul țintă vizat de proiect este format dintr-un număr de 350 de persoane din următoarele categorii de grupuri țintă eligibile, definite conform ghidului condiții specifice: Studenți (nivel ISCED 5-7) și doctoranzi în ciclul de studii universitare de doctorat (studenți doctoranzi, nivel ISCED 8) cu domiciliul/reședința în regiunile mai puțin dezvoltate ale României (respectiv Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru), cât și în regiunea mai dezvoltata București-Ilfov”.
Proiectul include „cursuri de formare profesională, stagii de practică și mentorat și 26 de persoane vor participa în cadrul unui concurs de idei de afaceri pentru obținerea unei finanțări cuprinse între 40.000euro și 60.000euro (primele 13 planuri de afaceri care propun 2 locuri de muncă vor obține 40.000 euro și primele 13 planuri de afaceri care propun 3 locuri de muncă vor obține 60.000 euro).
Ulterior implementării proiectului, rezultatele acestuia vor fi următoarele: 350 de persoane selectate în vederea participării la cursurile de formare antreprenorială; 350 de persoane testate în vederea evaluării potențialului antreprenorial; 350 de certificate de absolvire emise de ANC care atesta îmbunătățirea competentelor în domeniul antreprenorial; 65 de locuri de muncă create și menținute; 26 de planuri de afaceri propuse de reprezentanți ai grupului țintă – aprobate spre finanțare; 29 de rapoarte de stagii de practica aferente stagiului efectuat de persoanele ale căror planuri de afaceri au fost selectate în vederea acordării de ajutor de minimis plus încă 3 rezerve; 29 de persoane care beneficiază de servicii personalizate de consiliere/consultanta/mentorat; 26 de firme nou înființate conform legii 346/2004”.
Ing. George Mierliţă (Direcția Silvică Vâlcea) este noul director general al Regiei Naţionale de Pădurilor (RNP) – Romsilva, interimar, pentru o perioadă de patru luni. La preluarea funcției, în prezența ministrului mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos și a ing. Teodor Țigan, al cărui interimat ca director general al Romsilva a expirat, ing. George Mierliță a enunțat prioritățile mandatului său care vizează, între altele, atingerea unei ponderi de 45% a lemnului fasonat în totalul masei lemnoase recoltate din fondul forestier proprietate publică a statului vândute prin licitație, în perspectiva atingerii în 2023 a ponderii de 50%, precum și apropierea de consumator a lemnului de foc: „La această data, când nu s-au finalizat cifrele pentru 2021, suntem la 32-33% din masa lemnoasă recoltată ca fiind valorificată ca masă lemnoasă fasonată. Vom încerca să înfiinţăm depozite forestiere atât temporare, cât şi permanente, în special pentru lemnul de foc necesar aprovizionării populaţiei, astfel încât accesul în fondul forestier să fie făcut doar de agenţi economici atestaţi sau de către formaţiile proprii ale Regiei, prin care să fie asigurată masa lemnoasă pentru aprovizionarea acestor depozite. Cel puţin ca idee, m-am gândit la aducerea şi apropierea lemnului din depozit către consumator, astfel încât să facem o livrare directă. Încercăm să ne adaptăm la economia de piaţă. Toate acestea au venit în perspectiva preţului de pornire al masei lemnoase pe picior din fondul forestier livrat direct către populaţie”.
De asemenea, noul director general al Romsilva a subliniat: „Am preluat din mers toate lucrările începute în mandatul trecut, în special pe cele de evaluare a amenajamentelor silvice, a planurilor de gospodărire a pădurilor. Sper să le termin într-un timp util, astfel încât cele două componente să fie într-o deplină armonie. Îmi propun, în acelaşi timp, să reducem cât mai mult tăierile neautorizate în fond forestier. Pentru anul 2021 avem o scădere semnificativă a acestora. Cred că aceste scăderi se datorează în principal punerii în aplicare a aplicaţiei SUMAL 2.0, modificării cadrului legislativ în ceea ce priveşte Codul Silvic, sancţionării faptelor de tăiere, cât şi a celorlalte legi privind contravenţiile silvice”. Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% deţin certificarea managementului forestier în standard international”.
În contextul crizei provocate de disfuncționalitățile licitației pentru teste destinate elevilor, compania de producție și cercetare DDS Diagnostic, cu capital integral românesc, subliniază că deține în stoc peste două milioane de teste și face următoarele precizări:
„Ca urmare a solicitărilor venite din partea presei, în contextul anunțului reprezentanților guvernului că distribuția testelor rapide Covid în școli a fost suspendată, având în vedere că IGSU a anunțat că nu mai există stocuri pentru testele pentru şcoli și, mai mult decât atât, în urma precizărilor șefului DSU-IGSU, potrivit căruia «China intră în noul an, vor avea o vacanţă care înseamnă 3-4 săptămâni, aceste teste vin de acolo, e posibil să avem probleme cu lanţul de aprovizionare şi de transport»,
Compania DDS Diagnostic aduce următoarele precizări:
DDS Diagnostic are în stoc peste 2 milioane de teste încă din data de 4 decembrie 2021, contractate de DSU-IGSU în urma unei licitații câștigate de DDS Diagnostic, pe bază de competiție deschisă și transparentă, dar refuzate la recepție de IGSU, pe motiv că ar fi existat o întârziere de 30 ore la livrare. Ca urmare a acestei situații, distribuția de teste în școli a fost amânată, cu riscurile aferente privind infectarea copiilor.
DDS Diagnostic a furnizat toate documentele necesare, documente care demonstrează că livrarea a fost întârziată 30 de ore din motive imprevizibile și în afara posibilității de control a companiei, cauzate de apariția noii tulpini Omicron. Camera de Comerț și Industrie a României, autoritatea legală în domeniu, a emis în acest sens Avizul privind existența cazului de forță majoră pentru această situație, aviz legal, nerecunoscut de DSU-IGSU, care a invocat motive procedurale, birocratice, fără legătură cu starea de fapt.
După 30 de zile, în 5 ianuarie 2022, DDS Diagnostic a reușit să obțină o întâlnire la nivelul conducerii IGSU, care a fost neconcludentă. Reprezentanții IGSU încă nu au acceptat argumentele raționale pentru rezolvarea crizei, în contextul în care, chiar în timpul audienței, Șeful DSU a anunțat public că nu vor fi teste în școli și că nu există stocuri.
DDS Diagnostic precizează că testele sunt încă în București și criza poate fi astfel depășită. Testele sunt gata de livrare de îndată, în interesul elevilor, cadrelor didactice și funcționării sistemelor de educație și de sănătate, în efortul de a limita răspândirea pandemiei.
DDS Diagnostic a informat despre situație autoritățile Statului Român: Președinție, Prim Ministru, Ministru de Interne, Ministrul Sănătății, Ministrul Educației, ONAC, DSU-IGSU.
În urma comunicărilor incomplete a DSU către public și în urma cererilor jurnaliștilor, DDS Diagnostic a organizat în luna Decembrie o conferință de presă specială alături de Camera de Comerț a României și reprezentanți ai mediului de afaceri. DDS Diagnostic apreciază în mod deosebit și mulțumește reprezentanților mass-mediei pentru relatările făcute în această perioadă.
DDS Diagnostic este o companie de cercetare dezvoltare și producție care furnizează soluții pentru laboratoarele medicale prin producția și comercializarea de kituri, reactivi și aparatură pentru diagnosticul in vitro. Compania este un producător român aflat pe Lista Comună agreată de Comitetul de Securitate în Sănătate (HSC) al UE, ce a susținut lupta împotriva pandemiei prin toată activitatea sa din ultimii ani. Compania a făcut donații de teste și material sanitar pentru școli, universități, teatre, evenimente și este un furnizor important pentru lanțurile de retail, farmacii, clinici și laboratoare din toată țara.
Echipa de experți din cadrul departamentului de cercetare-dezvoltare a DDS Diagnostic a creat mai multe produse cu aplicabilitate pe scară largă în situația actuală, în scopul eficientizării semnificative a testării rapide. Pe lângă testele Covid-19 Antigen, Combo Antigen Influenza/Covid-19 pentru diagnosticul diferențial gripă/SARS-COV-2, trusele de testare IgG/IgM cu kit de verificare inclus, DDS a mai lansat de curând și kit-ul multiplex RT-PCR.
Echipa DDS Diagnostic are încredere într-un viitor mai bun pentru România, privește în sus și se așteaptă ca în următoarele 30 de ore să fie solicitată pentru livrarea testelor necesare elevilor și pentru evitarea astfel a răspândirii rapide a variantei Covid Omicron”.
Agenţii economici din județul Ilfov au 396 de locuri de muncă vacante, înregistrate la Agenţia Judeţean pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov: 48, pentru studii superioare; 136, pentru studii medii; 66, pentru muncitori calificaţi; 146, pentru muncitori necalificaţi.
Oferta este pentru profesiile, meseriile, ocupaţiile: director vânzări, director tehnic, contabil-șef, șef atelier, șef secție, șef coloană auto, șef departamnet mărfuri alimentare, manager de zonă, inginer de securitate, manger proiect, manager de produs, analist, consilier juridic, programator, asistent medical generalist, agent de vânzari, secretară, funcționar administrativ, inginer electrician, operator mașină de calculat, administrator cont, funcționar economic, gestionar depozit, bucătar, ajutor ospătar, portar, paznic, curier, muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide, muncitor necalificat în industria confecţiilor etc.
Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105,pe site-ul ANOFM https://www.anofm.ro/ sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale – ASPES – își exprimă îngrijorarea față de gravitatea situației economice și sociale în care se află în prezent România și atrage atenția actualilor decidenți politici asupra consecințelor negative pe termen lung pe care această situație le poate avea nu doar asupra stării națiunii române, ci și asupra locului pe care România îl va avea în ierarhia economică europeană și mondială.
ASPES consideră că România se afla deja într-un proces de decădere și destructurare a economiei care dacă nu va fi imediat oprit prin măsuri și politici economice eficiente și curajoase va plasa pe termen lung România în categoria țărilor slab dezvoltate ale Europei, la periferia pieței și complexului economic integrat al Uniunii Europene.
Acest proces de decădere și destructurare economică este generat de efectele dezastruoase ale crizei energetice manifestată prin creșterea exponențială a costurilor energiei și absența unor politici pe termen scurt, mediu și lung de punere în valoare a potențialului energetic al României.
Economia românească caracterizată printr-o structură insuficient modernizată, aparținând în mare parte stadiului manufacturier al revoluției industriale, are încă aspecte de energointensivitate ceea ce face ca ponderea costurilor energetice să fie mare în structura totală a costurilor de producție,ceea ce o face necompetitivă.
Această situație explică reducerea producției sau chiar încetarea acesteia la un număr importat de unități industriale printre care se remarcă unități de cea mai mare importanță ale industriei românești cum sunt Azomureș și Alro Slatina. Anunțuri privind reducerea sau încetarea activității datorită incapacității suportării costurilor energiei au fost recent făcute și la nivelul industrie de panificație, a medicamentelor, a procesării produselor de carne și lactate. Doar la nivelul perioadei noiembrie-decembrie 2021, peste 20 de mii de IMM-uri și-au încetat activitatea datorită costurilor energetice.
Consecințele în plan social sunt extrem de periculoase prin creșterea bruscă și necontrolată a șomajului ca și în planul echilibrării macro-structurale deoarece scăderea capacității de competitivitate a economiei va reduce puternic atributele de export, accentuând dezechilibrul balanței comerciale. Reducerea sau încetarea activității pe segmente importante ale industriei va afecta negativ capacitatea de colectare a veniturilor bugetare ceea ce va pune sub semnul întrebării posibilitatea respectării promisiunilor coaliției de guvernare relativ la protejarea categoriilor defavorizate prin creșterea veniturilor acestora ca și a programelor de investiții.
Este clar că efectul creșterii atât de mari și abrupte a costurilor energetice nu poate fi suportat de actuala structură a economiei ceea ce face necesară conceperea și aplicarea imediată de către guvern a unei scheme de măsuri și politici economice care să salveze economia de la un evident proces de decădere și destructurare.
În acest sens, ASPES cere guvernului:
La nivelul Ministerului Energiei să se constituie de urgență o celulă de criză care să elaboreze împreună cu cei mai importanți specialiști în domeniu măsuri de corijare a greșelilor făcute în așa zisa liberalizare a pieței energiei, în sensul asigurării unor condiții rezonabile de competiție și raționalitate la nivelul producătorilor indiferent dacă reprezintă capital străin sau capital majoritar românesc. Scopul central al acestei celule de criză este acela al găsirii de măsuri ca la încetarea perioadei de plafonare și compensare, facturile să nu înregistreze o explozie a prețurilor.
Printr-un efort diplomatic și de negociere, guvernul trebuie să ceară Uniunii Europene autorizarea aplicării unor subvenții unităților industriale care , în mod clar și obiectiv, nu-și mai pot continua activitatea din cauza costurilor energetice.
Pentru a diminua costurile IMM-urilor, dar și ale gospodăriilor populației cu factura energetică, să se treacă urgent la elaborarea unui program de susținere financiară de către stat a realizării instalațiilor fotovoltaice, creatoare de energie electrică mai ieftină.
Se impune și o negociere a termenelor de tranziție de la cărbune la energia verde în sensul posibilității utilizării în continuare a cărbunelui în producția de electricitate pentru sporirea ofertei interne și eliminarea importurilor de electricitate.
În acest context apreciem că trebuie stopat procesul de dezafectare a Termocentralei energetice Mintia și realizarea unei modernizări prin înlocuirea combustibilului cărbune cu gazul natural.
Totodată trebuie finalizată investiția hidroenergetică pe Jiu, ambele obiective energetice – Mintia și amenajarea hidro de pe Jiu prin producția lor vor contribui la reducerea importului de energie electrică; – Accelerarea procesului de extragere a gazului din Marea Neagră și finalizarea aspectelor juridice ale Legii Offshore.
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) este în poziția de a atrage în mod serios atenția guvernanților în ceea ce privește politicile economice pe termen scurt, mediu și lung, deoarece recent a finalizat o importantă analiză economică prin editarea unei cărți: „SĂ GÂNDIM DINCOLO DE AZI. MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UE. ROMÂNIA-ORIZONT 2040”, care urmează să fie prezentată în perioada următoare într-un FORUM ECONOMIC NAȚIONAL, ca o contribuție la politica economico-socială a țării prevăzută în STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ a ROMÂNIEI – AGENDA ONU 2030.
Autori: Crina Onuț, Manager, Departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România șiCorina Mîndoiu (foto), Partener Asociat, Departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România
Comisia Europeană pregătește o nouă Directivă care va reglementa activitatea platformelor online care lucrează cu liber-profesioniști. Creșterea de aproximativ 500%, din ultimii cinci ani, a veniturilor din aplicațiile online de ride-sharing și livrare la domiciliu existente în Uniunea Europeană, până la 28 miliarde EUR în 2021, dar și faptul că 90% dintre platformele digitale active în această regiune le clasifică pe cele 28 de milioane de persoane care lucrează prin intermediul lor ca liber-profesioniști au determinat Comisia Europeană să emită o propunere de Directivă, care să lămurească statutul acestor lucrători. În urma analizei relației lor reale cu platformele de lucru, e posibil ca anumite persoane să fie recalificate în angajați. În felul acesta, statele membre vor beneficia de venituri bugetare mai mari, prin colectarea impozitelor și contribuțiilor sociale. Ce efecte ar putea avea implementarea Directivei în România asupra unui astfel de model de business?
Ca întotdeauna, cifrele vorbesc. În studiul realizat de Comisia Europeană, pentru a vedea dacă există justificare pentru proiectul de Directivă, se arată că veniturile din activitatea platformelor existente în statele membre ale Uniunii Europene au crescut spectaculos în ultimii cinci ani. O estimare conservatoare avansează o creștere de la 3 miliarde EUR în 2016 la 14 miliarde EUR în 2020, trei sferturi din aceste venituri provenind din platformele de transport și livrare. Mai mult, având în vedere prelungirea perioadei pandemice, viitorul pare că va aduce în continuare creșteri ale acestor valori.
În același timp, după cum observa Comisia, platformele online nu au angajați, ci lucrează cu liber-profesioniști, PFA-uri sau micro-întreprinderi, cum apar și în legislația noastră. 55% dintre cele 28 de milioane de persoane care lucrează prin intermediul platformelor obțin un venit mai mic decât salariul minim net orar din țara în care lucrează și petrec în medie 8 ore/săptămână îndeplinind sarcini neplătite (căutând și așteptând sarcini). Astfel, ca urmare a clasificării greșite a statutului lor de muncă, este posibil ca unele persoane care lucrează prin platforme să nu fie acoperite de drepturile și protecția acquis-ului UE și național în materie de muncă.
Pentru statele membre ale UE, clasificarea greșită a persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor, implicit a veniturilor obținute de acestea, înseamnă de fapt mai puțini bani care ajung în bugetele publice. Persoanele care desfășoară activități independente tind să plătească taxe mai mici și rareori să plătească în sistemele de securitate socială. Lipsa siguranței juridice în ceea ce privește statutul de angajare împiedică statele membre să respecte normele de muncă, de securitate socială și fiscale. Astfel de provocări sunt resimțite mai ales în țările cu ponderi mai mari de oameni care lucrează prin intermediul platformelor (Germania, Franța, Italia, Spania, Țările de Jos, Polonia și România), care sunt, până în prezent, și cele mai active în ceea ce privește acțiunile politice relevante (alături de Austria, Belgia, Danemarca, Grecia, Irlanda, Luxemburg și Portugalia). Încercările viitoare ale statelor membre de a aborda provocările muncii pe platforme online sunt limitate, printre altele, de dificultatea de a obține informații despre locul în care se desfășoară activitatea pe platformă și de către cine, mai ales dacă platformele au sediul într-o țară și funcționează prin intermediul unor persoane cu sediul în altă parte.
În plus, Directiva propune ca persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale de ocupare a forței de muncă să aibă un statut de angajare determinat corect, în funcție de relația lor reală cu platforma de lucru și să beneficieze de drepturile de muncă și securitate socială cuvenite. Drept urmare, platformele digitale care în prezent exercită un anumit control asupra lucrătorilor ar putea fi nevoite să-și ajusteze termenii și condițiile, în așa fel încât lucrătorii să aibă parte de autonomie deplină, presupusă de activitatea independentă, adică să-și dezvolte propria clientelă sau să-și stabilească tarifele.
În România, doar în ultimele luni am asistat la intrarea pe piață a platformelor online de retail a unor jucători noi.
Ce va însemna pentru România și pentru colaboratorii platformelor on-line de la noi intrarea în vigoare a Directivei? Cum va corela legiuitorul român actualele prevederi despre relația de independență (i.e., criterii de independență, principiul substanței care prevalează asupra formei) cu prevederile Directivei, în ce măsură vor putea autoritățile fiscale să reclasifice relațiile de business cu platformele de lucru, cât de pregătite vor fi platformele de lucru să-și asume riscuri de business cu privire la o potențială reclasificare a relației într-o relație de angajare?
Evident, în baza acestui proiect de Directivă, este încă prematur să avem răspunsuri la aceste întrebări. Ne așteptăm însă ca autoritățile fiscale, în condițiile accentului pus pe întărirea colectării și pe nevoia de bani la buget, să aibă în vedere extinderea spectrului de controale fiscale către persoane fizice (de ex., persoanele fizice care câștigă bani din social media) care obțin venituri din aplicațiile online de ride-sharing și livrare la domiciliu, dar și către platformele online cu care persoanele colaborează.
În concluzie, recomandăm platformelor online care desfășoară activități în România să urmărească îndeaproape cadrul legal actual (și Directiva transpusă, când va fi cazul) pentru condițiile de independență în cazul modelului lor de business (PFA, micro-întreprinderi) și să facă o analiză a îndeplinirii acestora. O astfel de analiză realizată în mod proactiv poate reduce riscurile fiscale de reîncadrare în activități dependente în cazul unui control fiscal.
Probabil că noțiunea care definește tema abordată este complementaritatea sistemului bancar paralel cu cel tradițional. În cadrul sistemului bancar paralel, un rol important îl au entitățile financiare din cadrul pieței de capital, însă pentru a înțelege rolul sistemului bancar paralel trebuie să ne întoarcem puțin în trecut.
În ultimii 10 ani, cadrul normativ aplicabil instituțiilor de credit a suferit multe modificări datorită rolului pe care acestea îl au asupra economiei reale și asupra mediului social. În acest sens, a fost implementat pachetul legislativ CRD IV care a transpus în general prevederile celui de al treilea Acord de Capital de la Basel. Pachetul legislativ CRD IV a avut în vedere: i) îmbunătățirea capacității sectorului bancar de a absorbi șocurile generate de dinamica financiară și economică, indiferent de sursa acestora; ii) îmbunătățirea gestionării riscurilor financiare și a guvernanței corporative; iii) consolidarea transparenței la nivelul instituțiilor de credit.
Totodată, pentru a fi evitat, pe viitor, un efort de la bugetul public pentru salvarea instituțiilor de credit cu importanță sistemică, a fost completat cadrul legal aplicabil instituțiilor de credit cu un nou pachet legislativ privind redresarea și rezoluția. Acest nou pachet legislativ a avut în vedere măsuri de intervenție timpurie atunci când indicatorii prudențiali se deteriorează, iar în cazul în care respectivele măsuri de redresare nu dau rezultatele așteptate, să se poată acționa în cadrul procesului de rezoluție, astfel încât impactul respectivei entități financiare aflate în dificultate să fie cât mai mic în cadrul sistemului financiar.
Rezoluția bancară reprezintă o alternativă la procedurile obișnuite de insolvență și permite gestionarea în mod eficient a situației unei instituții de credit aflate în dificultate financiară, cu luarea în considerare a interesului public general. În plus față de tehnicile tradiționale de reorganizare, rezoluția bancară utilizează instrumente specifice precum: bănci punte, separarea activelor, vânzarea afacerii și recapitalizare internă.
Însă, toate aceste eforturi de a înlătura cauzele care au condus la apariția ultimei crize financiare nu ar fi fost complete dacă principiile și regulile aplicabile instituțiilor de credit nu ar fi fost introduse și la nivelul legislației aplicabile entităților financiare din cadrul sistemului bancar paralel. Activitățile și entitățile financiare din cadrul sistemului bancar paralel pot crea o serie de riscuri de natură sistemică, ca urmarea complexității acestora, a mobilității instrumentelor financiare și a fondurilor bănești, precum și a interconectării activităților din sistemul bancar paralel cu cele din sistemul bancar tradițional.
În trecut, unele dintre aceste entități financiare non-bancare au beneficiat de o mai mare libertate în activitatea curentă comparativ cu instituțiile de credit, astfel încât își puteau asuma riscuri financiare mai mari și nu erau supuse unei supravegheri atât de stricte precum cea exercitată asupra instituțiilor de credit.
Acest context a permis grupurilor financiare să realizeze arbitraje de reglementare care s-au concretizat prin distribuirea expunerilor între entitățile din cadrul grupului pentru a reduce cerințele de capital ale instituției de credit sau pentru a beneficia de un regim de reglementare mai lejer.
Sistemul bancar paralel a fost definit de Comisia Europeană ca fiind sistemul de intermediere a creditului care implică entități și activități financiare din afara sistemului bancar tradițional. Acest sistem bancar paralel are la bază doi piloni interconectați.
În primul rând, sistemul bancar paralel se bazează pe entitățile financiare care operează în afara sistemului bancar tradițional și care sunt angajate în activități de tipul:
acceptarea de finanțare prin intermediul unor instrumente financiare cu caracteristici similare depozitelor bancare;
realizarea de transformări de maturități și/sau de lichidități;
realizarea implicită a unui transfer al riscului de credit;
utilizarea în mod direct sau indirect a efectului de levier.
În al doilea rând, aceste entități financiare non-bancare realizează activități care ar putea fi folosite ca alternative la finanțarea oferită de instituțiile de credit. Aceste activități includ operațiuni de securitizare, împrumuturi de valori mobiliare, precum și operațiuni de tipul repo și reverse-repo.
Entitățile financiare non-bancare care fac parte din sistemul bancar paralel sunt următoarele:
Entitățile cu scop special care efectuează transformări de lichidități și/sau de maturități, de exemplu: vehicule financiare folosite în activitatea de securitizare și alte vehicule cu scop special;
Fondurile monetare și alte tipuri de fonduri de investiții ale căror titluri de participare prezintă caracteristici asemănătoare depozitelor bancare și/sau care pot induce vulnerabilități în sistemul financiar în cazul unor răscumpărări masive din partea investitorilor. Prin intermediul titlurilor de participare se atrag în general resurse financiare cu caracter temporar;
Fonduri de investiții, inclusiv fondurile de investiții ale căror titluri de participare sunt tranzacționate pe un loc de tranzacționare, cu un grad ridicat de expunere la riscul de credit, sau care prezintă un nivel semnificativ al efectului de levier;
Entități financiare și societăți de servicii de investiții financiare care oferă credite sau garanții pentru operațiunile de creditare sau care efectuează transformări de lichiditate și/sau de scadență, fără a fi reglementate ca o instituție de credit;
Societățile de asigurare și de reasigurare care garantează diferite produse de creditare sau care emit produse de asigurare cu o componentă ce prezintă caracteristici de investire asemănătoare unităților de fond.
În vederea evitării arbitrajului de reglementare de la nivelul conglomeratelor/grupurilor financiare, setul de principii/reguli/obligații au fost extinse dintr-un sector financiar la celelalte sectoare, de la legislația aferentă unei entități financiare la legislația celorlalte entități financiare.
Necesitatea extinderii principiilor/regulilor de la legislația aferentă unei entități financiare la legislația celorlalte entități financiare a rezultat ca urmare a faptului că entitățile financiare din cadrul sistemului bancar paralel pot substitui una sau mai multe funcții caracteristice sistemului bancar tradițional, respectiv: (i) să ofere alternative la depozitele bancare; (ii) să reprezinte o formă de finanțare alternativă la cea bancară; (iii) să constituie o sursă de riscuri sistemice sau/și de contagiune la nivelul întregului sistem financiar.
Dacă în prima etapă după criza financiară, politica Comisiei Europene a fost de consolidare a sistemului bancar prin cerințe de capital mai ridicate și prin implementarea regulilor de redresare și rezoluție la nivelul instituțiilor de credit aflate în dificultate, precum și prin reducerea pe cât posibil a riscurilor sistemice care pot veni pe canalele sistemului bancar paralel, în a doua etapă atenția a fost orientată spre dezvoltarea sistemului financiar în ansamblul său. Obiectivul principal avut în vedere de către Comisia Europeană a fost acela de a stimula dezvoltarea economiei prin intermediul sistemului financiar.
În acest sens, politica Comisiei Europene a urmărit aspecte precum:
Creșterea încrederii consumatorului în produsele și în piețele financiare europene;
Consolidarea integrării piețelor de capital din U.E. – crearea Uniunii piețelor de capital la nivelul U.E.;
Creșterea cerințelor prudențiale și de conduită pe piața asigurărilor pentru a reduce riscurile sistemice ce se pot transmite de pe această piață spre celelalte;
O mai bună reglementare a emisiunilor de obligațiuni garantate, precum și a operațiunilor de securitizare a creanțelor;
În cadrul Uniunii Piețelor de capital din UE s-a urmărit:
Facilitarea accesului pentru IMM la finanțarea oferită de piețele financiare;
Creșterea transparenței tranzacțiilor financiare;
Standardizarea și simplificarea produselor financiare;
O mai bună guvernanță a produselor financiare pe piețele țintă;
Completarea cerințelor prudențiale aplicabile entităților de infrastructură a pieței.
Pentru creșterea încrederii consumatorului în produse și servicii financiare s-a instituit o serie de reguli în MiFID II și IDD care au urmărit impunerea de reguli de conduită la nivelul intermediarilor precum:
Evitarea conflictelor de interese;
Transparența tarifelor și a comisioanelor;
Creșterea rolului consultanței independente;
Evaluarea clienților pentru identificarea nevoilor, a profilului de risc și a obiectivelor investiționale;
Adecvarea produsului/instrumentului financiar la profilul de risc și la nevoile investitorului/consumatorului;
Avertizarea clientului cu privire la nivelul riscului produsului financiar, când acesta nu corespunde profilului de risc.
Prin consolidarea cadrului de reglementare a emisiunilor de instrumente garantate prin ipoteci sau alte active s-a urmărit obținerea avantajelor pe care aceste operațiuni le pot aduce, respectiv:
Stimularea finanțării pe termen lung;
O mai bună interconectare între piața bancară și cea de capital;
O creștere a vitezei de rotație a masei monetare aflate în circulație și totodată, reorientarea gospodăriilor dinspre depozite către investiții pe termen lung.
În prezent, la nivelul UE se acordă o atenție deosebită problemelor de dezvoltare durabilă și sustenabilă a economiei. Obiectivele principale sunt asigurarea finanțării durabile a noilor capacității industriale și, de asemenea, a tranziției la economia verde.
Astfel, prin încurajarea finanțării participative se dorește asigurarea unor mijloace suplimentare de finanțare a IMM-urilor față de cele specifice pieței de capital (oferte publice sau plasamente private). Se dorește ca activitatea de finanțare prin această metodă să asigure niveluri de finanțare aflate sub nivelul minim al unei oferte publice și totodată, instituirea unor reguli de conduită asemănătoare celor care există în MiFID II pentru protejarea investitorilor.
Cât privește criptoactivele, una dintre abordările Comisiei Europene este de a include aceste active în categoria instrumentelor financiare și de utilizare pe scară largă a tehnologiei registrelor distribuite în sectorul serviciilor financiare. Ca urmare a acestui fapt, emitenții de token-uri vor fi nevoiți să îndeplinească anumite cerințe de capital, iar tranzacționarea criptoactivelor să se facă cu respectarea regulilor prevăzute de MiFID și de MAD.
Totodată, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile și sustenabile a economiei U.E. și pentru consolidarea Uniunii Piețelor de capital, Comisia Europeană a emis Regulamentul privind obligațiunile verzi. Acest Regulament este legat de Regulamentul privind taxonomia, care stabilește o clasificare a activităților economice, activele sau proiectele conexe care sunt considerate verzi.
Regulamentul privind obligațiunile verzi urmărește creșterea nivelului de încredere al investitorilor și al vizibilității acestor instrumente financiare, precum și facilitarea emiterii acestei categorii de obligațiuni prin oferirea unui cadru standardizat emitenților de obligațiuni verzi.
De asemenea, pentru a veni în sprijinul finanțării activităților economice, activele sau proiectele conexe care sunt considerate verzi, a fost înființat un nou comitet, la Paris, pe 12 decembrie 2017, format din reprezentanții băncilor centrale și ai autorităților de supraveghere – Rețeaua băncilor centrale și a autorităților de supraveghere financiară pentru ecologizarea sistemului financiar.
Acest forum este unul voluntar, bazat pe consens, al cărui scop este de a îmbunătății cadrul de analiză și de gestionare a riscurilor legate de climă și de a crește rolul sistemului financiar în finanțarea tranziției către o economie durabilă și sustenabilă.
Ca o concluzie, obiectivul de a stimula finanțarea pe termen lung la nivelul U.E. este și va fi una dintre preocupările continue ale Comisiei Europene în viitorul apropiat. Atingerea acestui obiectiv este cu atât mai important cu cât se dorește la nivelul U.E. adaptarea capacitaților de producție la noile tehnologii, la schimbările climatice și implicit la nevoia de a obține o economie durabilă și sustenabilă.
Totodată, putem concluziona că pe viitor, rolul sistemului bancar paralel va crește atât ca factor de sine stătător în finanțarea pe termen lung a activităților economice existente la nivelul U.E., cât și ca un sistem complementar celui bancar tradițional.
Guvernele sunt principalele responsabile pentru combaterea schimbărilor climatice.
În România, peste 40% dintre cetățeni cred că guvernul are capacitatea, voința și abilitățile de a aborda schimbările climatice.
80% dintre români sunt de părere că reglementări mai dure sunt inevitabile.
Peste 75% dintre români ar fi de acord să plătească pentru alternative durabile.
Digitalizarea este considerată o soluție în combaterea schimbărilor climatice de majoritatea cetățenilor din întreaga lume, în proporție de aproape 65%, la fel ca media înregistrată în România.
Cetățeni din toată lumea sunt de părere că guvernele din țările lor sunt principalele responsabile pentru combaterea schimbărilor climatice (54%), urmate de ONU (40%), potrivit unui nou studiu al Vodafone Institute și realizat de Kantar, care a cuprins 17.000 de oameni din 17 țări, printre care și România. Iar digitalizarea este considerată de cei mai mulți o soluție pentru atingerea obiectivelor climatice, așa cum au menționat aproape 65% dintre cei intervievați, rată similară și în rândul cetățenilor români.
Companiile și persoanele fizice sunt considerate la fel de responsabile, alături de guverne, în proporție de 39%, pentru combaterea schimbărilor climatice, urmate de organisme supranaționale precum Uniunea Europeană sau cea Africană (33%) și ONG-urile (30%) (întrebare cu alegere multiplă).
Mai mult de jumătate dintre cei chestionați sunt de acord că guvernul lor are voința (58%), abilitățile (58%) și capacitatea (59%) de a aborda schimbările climatice. În majoritatea țărilor, procentele pentru cele trei categorii sunt aliniate, similar și în România, unde peste 40% sunt de acord cu asta. O discrepanță între voința și capacitatea de a aborda schimbările climatice poate fi observată în Brazilia și SUA: cetățenii brazilieni spun că guvernul lor are mai multă capacitate (60%), dar mai puțină voință (45%), la fel și SUA, cu 65% capacitate și doar 54% voință. Există o divizare între țările europene: de exemplu, doar 49% dintre francezi spun că guvernul lor are voință, deși mai mulți cred în capacitatea lui (59%), în timp ce suedezii văd o voință mai mare (61%), dar o capacitate mai mică (50%) a guvernului lor.
În medie, 80% cred că reglementările și măsurile guvernamentale stricte sunt inevitabile pentru atenuarea schimbărilor climatice, procent similar și în rândul românilor. Rate ridicate de aprobare pot fi găsite și în China (93%), India (93%) și Kenya (91%). În schimb, în SUA, doar 62% cred în astfel de reglementări, iar cea mai scăzută rată europeană o găsim în Slovenia (70%), urmată de Germania și Spania (ambele 71%). În toate țările chestionate, primele trei domenii care trebuie să fie o prioritare pentru guvern atunci când dezvoltă astfel de reglementări stricte sunt industria (34%), agricultura verde (32%) și protejarea biodiversității (32%).
Aproape 85% dintre toți participanții la studiu spun că guvernul ar trebui să investească mai mult în combaterea schimbărilor climatice, Kenya (96%) și Brazilia (94%) sunt în fruntea listei, iar SUA (67%) și Suedia (61%) se poziționează în partea de jos. În general, toate țările consideră că există o responsabilitate comună în privința costurilor, împărțită între stat, economie și cetățeni, idee susținută de 45% dintre participanți. În România, 38% dintre cetățeni cred că aceste costuri trebuie împărțite între cele trei entități, pe când un procent similar, de 34%, sunt de părere că trebuie să fie în responsabilitatea statului.
Întrebați despre voința individuală de a plăti mai mult pentru alternative durabile, 86% dintre kenyeni și 88% dintre locuitorii din India sunt de acord, în timp ce doar 61% dintre germani și 57% dintre americanii americani cred în această măsură. În România, procentul este la mijloc, cu peste 75% dintre români care ar fi de acord să plătească pentru alternative durabile.
În ceea ce privește rolul digitalizării, 64% sunt încrezători că aceasta este o pârghie cheie în atenuarea schimbărilor climatice. În India, fiecare al treilea participant la studiu, iar în Egipt și Kenya, fiecare al patrulea, susține chiar că digitalizarea este cea mai importantă soluție. În țările europene, există o mare încredere din partea majorității țărilor că digitalizarea este esențială în combaterea schimbărilor climatice. Cele mai mari rate au fost înregistrate în Italia (70%), România (64%) și Spania (62%).
Un sondaj online realizat de Kantar în rândul a 17.000 de cetățeni din 17 țări: Brazilia, China, Egipt, Franța, Germania, Ungaria, India, Italia, Kenya, România, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Suedia, Turcia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. A fost utilizat un eșantion de cel 1.000 de interviuri pentru fiecare țară (17.000 de interviuri în total) și toți participanții au fost cu vârste de cel puțin 16 ani. Această cercetare a fost efectuată în perioada 21 septembrie – 4 octombrie 2021.
Compania WellCode din Cluj-Napoca, furnizor de cursuri de programare și servicii de mentorat, lansează în parteneriat cu Banca Transilvania o soluție de finanțare a pregătirii în domeniul IT, cu ajutorul unui credit de studiu, accesibil cursanților care își doresc să urmeze o carieră de programator dar nu dispun de resursele financiare necesare acoperirii cursurilor.
Inițiatorii precizează că „parteneriatul, care va fi în vigoare până la începutul lui 2023, prevede acordarea de către Banca Transilvania a unui credit de studiu celor care vor să urmeze programul de mentorat lansat de WellCode, la finalul căruia vor deveni programatori juniori și se pot angaja cu salarii lunare care pot ajunge la 5.000 de lei. Pentru elevii și studenții interesați să urmeze programul WellCode, soluția de finanțare poate fi accesată prin intermediul părinților”.
Petru Trîmbițaș (foto), fondatorul WellCode: „Primul pas pe care trebuie să îl facă cineva interesat de accesarea soluției de finanțare este o sesiune gratuită de consultanță cu echipa noastră pentru o discuție legată de planurile profesionale pe care le are, pentru a vedea dacă programul nostru de mentorat este potrivită pentru candidat. Apoi, candidatul este îndrumat către Banca Transilvania unde i se face o evaluare pentru a vedea dacă este eligibil și, dacă da, primește creditul, se întoarce la noi și începem treaba împreună. Noi îi încurajăm pe cursanți să ia în calcul un avans pentru curs, din surse proprii, astfel încât creditul contractat să fie mai mic. Avansul poate fi un factor stimulant suplimentar pentru cursanți. Prin lansarea acestei soluții de finanțare în parteneriat cu Banca Transilvania, urmărim să ajungem și la oamenii cu situații financiare care nu le permit să investească în dezvoltarea lor profesională, deși își doresc să facă o schimbare în carieră, să câștige mai bine și să aibă o viață prosperă. De exemplu, după absolvirea programului de mentorat WellCode, cursanții noștri se pot angaja imediat ca programator junior, poziție remunerată cu salarii cuprinse între 3.000 și 5.000 de lei. Perspectivele pe care le oferă domeniul programării sunt extraordinare astfel că, un absolvent WellCode va evolua rapid atât profesional cât și financiar, putând rambursa cu ușurință creditul de studiu mai devreme decât data scadentă”.
WellCode anunță că „poate accepta în programul de mentorat 20-30 de cursanți pe lună prin accesarea acestei soluții de finanțare. Pentru accesarea creditului, clientul trebuie să aibă un cont BT sau, dacă nu are, să accepte deschiderea unuia în momentul în care face cererea de finanțare.
Mai multe detalii despre soluția de finanțare oferită de WellCode în parteneriat cu Banca Transilvania găsiți pe pagina www.wellcode.ro.
Mentoratul WellCode se adresează tuturor celor care vor să învețe programare și să urmeze o carieră în acest domeniu, fie că sunt elevi sau studenți, fie că sunt angajați care vor să facă o schimbare în viața profesională. Metoda de învățare oferită de WellCode este diferită și constă într-un program de mentorat care permite fiecărui cursant să progreseze în ritmul său, susținut permanent de o echipă de mentori. La final, cursantul știe să scrie cod de la zero, iar acesta este un diferențiator important, pentru că îi oferă instrumentele pentru a atinge un nivel superior de profesionalizare. În consecință, aproape 95% dintre cei care au absolvit cursurile WellCode s-au angajat ca programatori”.
WellCode, companie fondată în 2017 de Petru Trîmbițaș, fost olimpic național la informatică, cu stagii de internship la Facebook și Google, are „trei linii de business, respectiv reconversie profesională pentru cei care vor să facă din programare o profesie, pregătirea elevilor pentru olimpiade și cursuri de upgrade pentru profesioniști. Din la lansare și până în prezent, 100.000 de persoane s-au înregistrat pe platformă, iar mentorii au pregătit gratuit peste 30 de elevi olimpici, care s-au calificat și au avut rezultate foarte bune la olimpiadele județene de informatică, la cea națională și la concursuri internaționale. La cursuri se pot înscrie atât persoane din România, cât și din afara țării”.
Petru Trîmbițaș „are 27 de ani și a început să studieze informatica în clasa a IX-a, din dorința de a câștiga bani pentru a-și cumpăra un computer de gaming. A participat la Olimpiadele de informatică și s-a calificat la faza națională în toți anii de liceu, obținând mențiuni și medalia de argint. Primii bani din informatică i-a câștigat în clasa a XII-a dar mult-doritul calculator de gaming și l-a cumpărat în anul II de facultate. A absolvit Facultatea de Informatică din cadrul UBB Cluj-Napoca, a urmat stagii plătite de internship la Facebook în New York și la Google, dar a decis să revină în România și să devină antreprenor și mentor pentru tinerii pasionați de informatică și pentru oricine dorește să devină bun programator. În prezent este coach la WellCode”.
