Restricțiile generate de situația pandemică la nivel global au dus la o creștere semnificativă a costurilor de transport maritim: cu până la 82% în ultimul an. Criza s-a adâncit și după apariția noii variante a Coronavirusului, Omicron, și, implicit, a unor controale mai stricte impuse de multe țări asupra andocării vapoarelor sosite din Africa, dar și din cauza lipsei șoferilor de camioane. La toate acestea s-a adăugat și o criză a containerelor. Astfel, companiile dependente de transporturi internaționale au resimțit din plin majorarea exponențială a costurilor, dar și lipsa oricărei predictibilități.
„Dacă la începutul anului 2021 costul transportului unui container standard de aproximativ 12 metri (40 feet) din China către Europa era de aproximativ 5.000 USD, acesta a ajuns în prezent la 22.000 USD, în unele porturi chiar la 28.000 USD. Așadar, pentru încărcarea a 20 de tone de materie primă într-un container, costul transportului a crescut de la 250 de dolari/tonă, la 1.400 de dolari/tonă”, explică Alecsandru Rasidescu, CEO Stera Chemicals, distribuitor și importator de materii prime chimice, care deservește peste 1.100 de clienți naționali și internaționali.
De ce sunt mai afectate
companiile românești
România este una dintre cele mai afectate țări de această criză, căci
cantitatea de marfă importată aici este mult mai mică față de cea importată de
alte state din Europa de Vest. De asemenea, pentru a ajunge în țara noastră, un
transport trece prin una sau mai multe transbordări și se lovește de congestia
din marile porturi. Mai mult, există și un deficit de nave mici care operează
către porturi precum Constanța. Astfel, nu cresc doar prețurile, ci și timpii
de așteptare ai transporturilor.
„Am ajuns să dăm comandă și să plătim 100% în avans marfa, în luna octombrie 2021. Livrarea din fabrică va fi în luna ianuarie 2022, iar rezervarea pe vas este pentru februarie. Așadar, comanda va ajunge la noi în martie 2022, dacă vremea va fi favorabilă și dacă totul decurge cum trebuie. Există și o posibilitate de a aduce marfa mai devreme, dar costurile pentru spațiu pe primul vas care pleacă de la destinație sunt exorbitante”, mai explică Alecsandru Rasidescu.
Posibile soluții pentru
ieșirea din criză
Încă de la debutul pandemiei de Coronavirus,
marii actori economici europeni au realizat că este necesară concentrarea
transportului de mărfuri pe sistemele feroviare în detrimentul celor maritime
și aeriene. Astfel, numai în primele 10 luni ale acestui an, din China către
Europa de Vest au plecat peste 12.500 de trenuri cu containere standard, de
aproximativ 6 metri (20 feet), ceea ce reprezintă o creștere cu 30% față de
aceeași perioadă a anului trecut.
„În România însă, transportul feroviar nu
reprezintă o soluție optimă întrucât nu avem o infrastructură puternică”.
Este un alt motiv pentru care prețurile produselor finale cresc, mai atrage
atenția CEO-ul Stera Chemicals.
„Constanța
este un port scump, lipsit de infrastructură adecvată și modernizată, iar
bunurile care ajung aici trebuie trimise de cele mai multe ori «pe roți» către
orașele de destinație, în condițiile în care nu avem suficiente trenuri care să
permită transportul acestora și multe municipii din țară nu dispun de
terminalele necesare”.
Dezvoltarea
transportului intermodal în portul Constanța ar putea face din țară un partener
strategic important pentru multe state, în condițiile în care portul reprezintă
unul dintre principalele centre de distribuție care deservesc Europa Centrală
și de Est, fiind și parte din Coridorul Rin-Dunăre. În prezent însă, din
Constanța în restul teritoriului, majoritatea transporturilor sunt rutiere,
căci infrastructura terminalelor feroviare existente este veche, numărul
acestora fiind limitat, cu o capacitate redusă.
Cel mai mare
terminal feroviar din Europa
Între timp, în Germania,
la inițiativa Duisport, a început construcția celui mai mare terminal feroviar
din Europa, Duisburg Gateway Terminal, un proiect considerat poarta către Noul
Drum al Mătăsii, o rută alternativă rapidă pentru mărfurile din venite din Asia
către state europene precum Austria, Elveția, Italia, Slovenia și Croația.
„Este vorba despre un terminal care va avea o
capacitate anuală de 850.000 de containere și care va opera peste 100 de
trenuri cu containere din China pe săptămână”, explică Rasidescu.
Între timp, s-au deschis noi rute feroviare din
Zhenghzou-China către Hamburg-Germania. Distanța de 10.214 kilometri este
parcursă de trenuri care pot transporta până la 44 de containere de aproximativ
12 metri (40 feet) în doar 15 zile.
CEO-ul Stera Chemicals consideră că autoritățile ar trebui nu doar să modernizeze portul Constanța, ci
să înceapă totodată negocieri pentru deschiderea unei
rute feroviare România-Asia. Astfel,
companiile românești ar putea dobândi un avantaj și ar putea scăpa de factorul de imprevizibilitate generat de transportul
maritim.
Financial Intelligence a premiat, în cadrul GALEI FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS, oameni de business și companii din România, care au avut realizări excepționale în anul 2021
Miercuri, 8 decembrie, a avut loc cea de-a patra ediție a GALEI FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS, ocazie în care au fost decernate Premiile Financial Intelligence pentru anul 2021. GALA FINANCIAL INTELLIGENCE AWARDS este cel mai aşteptat eveniment emblematic al Financial Intelligence din an, o ocazie de recunoaștere a meritelor și realizărilor deosebite ale unor importanți oameni de business și companii din România, în anul care a trecut.
Evenimentul și s-a desfășurat hibrid, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, și a fost transmis LIVE pe platforma www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de Youtube Financial Intelligence. Prezența în sală a fost numeroasă, în limitele impuse de condițiile pandemiei – au participat 100 de persoane, reprezentarea fiind la nivel de top management. În online, Gala a înregistrat un trafic de 25.000 de vizualizări.
Programul Galei a început cu mesajele invitaților speciali – reprezentanți ai autorităților de stat, care au vorbit despre situația actuală a României și previziuni pentru viitor.
Au vorbit în deschidere: Cosmin MARINESCU –Consilier Prezidențial, Departamentul Politici Economice și Sociale, Marius BUDĂI – Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Adrian VASILESCU – Consultant Strategie la Banca Națională a României, Radu HANGA – Președintele Bursei de Valori București, Zoltan NAGY-BEGE –Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, Siegfried MUREȘAN – Raportor al Parlamentului European privind finanțarea Green Deal, Dragoș PÎSLARU – Europarlamentar, Renew Europe Group, Cristin POPA – Director executiv, Direcția Executivă Monitorizare și Control, ANCOM, Mihai ROTARIU – Purtător de cuvânt în cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Andreea NEGRU – Președintele Asociației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, Dumitru NANCU – Director General, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Daniela ȘERBAN – Președinte ARIR.
Cosmin Marinescu, Consilier Prezidențial, a declarat în deschiderea Galei Financial Intelligence:„Așa cum arată în prezent, tabloul de bord al economiei noastre atrage atenția, mai mult decât oricând, că politicile responsabile au devenit acum imperative, pentru reducerea dezechilibrelor și revenirea pe culoarul sustenabilității. Avem mare nevoie de investiții în anii următori, iar obiectivul Guvernului de a avea 7% din PIB pentru investiții în bugetul anului 2023 este binevenit, cu precădere în privința investițiilor din fonduri europene, pentru că este timpul ca acestea să prevaleze cât mai consistent, atât în programare cât și în execuție, în raport cu investițiile din bani naționali”.
Marius BUDĂI, Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, a spus: „Ne propunem să depăşim rata de ocupare de 70%, până în 2023 sau finalul lui 2024. Strategia Ministerului Muncii pe următoarea perioadă se orientează către îmbunătăţirea măsurilor de ocupare”.
El a adăugat: „Iar în confruntarea cu această criză au devenit certitudini inflexibile, poate într-o mai mare măsură decât impozitele și moartea, invocate de Benjamin Franklin, și tot atât de inevitabile două mari obsesii: adecvarea la viteza de schimbare a noilor tehnologii și răspunsul la provocările noii normalități. Nu ne este îngăduit să ne prefacem că nu vedem și că nu auzim îngrijorările pe care mari centre de analiză în lumea largă le asociază anului 2022. În 2020 și 2021, s-au tot adunat previziuni pe care nu le putem ignora, iar cele mai multe dintre aceste previziuni converg către stagflație, care ne-ar putea aminti de anii 1970 și către mama tuturor crizelor ce ar putea urma crizei actuale”.
Gala a fost presărată cu multe momente surpriză cu mesajele unor personalități internaționale de mare succes.
Ancuța – Carolina Stanciu, Membru Fondator Financial Intelligence,a prezentat primele momente speciale ale serii. Vedeta Netflix, Jason Oppenhein, și omul de afaceri de succes, cu origini din România, Alex Becheru, au acordat un interviu în exclusivitate pentru Financial Intelligence, direct de la Los Angeles. De asemenea, cei doi au transmis salutările lor pentru Gala Financial Intelligence (vezi mesajul lui Jason Oppenhein aici și mesajul lui Alex Becheru aici).
Al doileamoment surpriză al Galei a fost interviul video realizat de Financial Intelligence, în premieră și în exclusivitate, cu miliardarul Eli Davidai, un om de afaceri extrem de discret, care nu a apărut niciodată în interviuri video. Eli Davidai este, de peste trei decenii, managing director la fondul american Quadrant Management. Are pe mână, anual, trei miliarde de dolari pe care îi investește pe tot globul. Eli Davidai a transmis un mesaj video pentru Gala Financial Intelligence, încurajând stabilitatea în mediul de business din România.
Momentul CSR al serii a prezentat de Anca Iovan, Membru Fondator Financial Intelligence, care a anunțat, în premieră, semnarea unui parteneriat media între Financial Intelligence și Federația Română de Șah pentru promovarea inițiativelor Federației la nivel național.
Vlad Ardeleanu, Președintele Federației Române de Șah, a declarat: „Schimbările rapide din evoluția foarte rapidă a tehnologiei introduce schimbări profunde privind modul cum va arăta societatea noastră în viitor. Ce învățam copiii noștri pentru a fi cât mai bine pregătiți pentru a da piept cu viața, care sunt abilitățile pe care trebuie să le punem în brațele copiilor pentru ca ei să aibă o carieră de succes? Este științific dovedit că impactul jocului de șah asupra minții umane este cel mai pregnant în intervalul de vârstă de 5-10 ani. Acolo ne accelerează dezvoltarea minții și ne învață aptitudini care sunt foarte importante pentru o societate și un viitor incert”.
Adina Ardeleanu, Membru Fondator Financial Intelligence, a prezentat un alt moment surpriză al serii: Steve Jarding, unul dintre cei mai renumiți profesori de la Universitatea Harvard, recunoscut ca fiind unul dintre experții de top la nivel mondial în comunicare, managementul campaniilor electorale și leadership strategic a fost alături de noi, printr-un mesaj video, în care a vorbit despre leadership în aceste vremuri tulburi. Nouă dintre foștii săi studenți au fost candidați la președinție sau la funcția de prim-ministru în diverse țări ale lumii.
Cele mai bune performanțe ale oamenilor de business și companiilor din România au fost recunoscute și premiate în cadrul Ceremoniei de Decernare a Premiilor Financial Intelligence.
Premiile au mers către:
Alro – Premiu pentru susținerea industriei românești în tranziția spre economia verde și durabilă
Transgaz – Premiu pentru susținerea investițiilor în sustenabilitatea sectorului energetic românesc
Romgaz – Premiu pentru performanță în management
Nuclearelectrica – Premiu pentru 25 de ani excelență în operare
Hidroelectrica – Premiu pentru management sustenabil
Corina Popescu – Doamna anului în energie
Federația Patronală Petrol și Gaze – Premiu pentru activitate susținută de promovare a dialogului între industrie și autorități
Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR) – Premiu pentru înalte standarde de calitate
Sebastian Burduja – Premiu pentru susținerea pieței de capital
Autoritatea de Supraveghere Financiară – Premiu pentru efortul depus în asigurarea stabilității piețelor financiare nebancare
Bursa de Valori București – Premiu pentru contribuția la finanțarea economiei
SIF Banat Crișana –Premiu pentru leadership și administrare
BRK Financial Group – Brokerul anului la BVB
Evergent Investments – Premiu pentru depășirea pragului de 500 milioane euro active în administrare, cea mai mare valoare de la înființarea companiei
Teraplast – Premiu pentru performanța acțiunii la BVB
Biofarm – Premiu pentru 100 de ani de activitate
XTB România –Cel mai bun broker pe burse internaționale în 2021
Impact Developer & Contractor – Premiu pentru 30 de ani de experiență în dezvoltarea de proiecte emblematice de real estate
Innova Project Consulting – Premiu pentru crearea unei culturi a sustenabilității în România prin Ghidul pentru afaceri responsabile
Purcari – Premiu pentru expansiunea la nivel global
Steven van Groningen – Premiu de excelență pentru întreaga activitate
CEC BANK – Premiul pentru transformare în sectorul bancar
TBI Bank – Premiul 2021 Shopping Excellence – Buy now, Pay later with TBIPay
Anca Damour – Premiul Mutarea Anului
Sacha Dragic – Premiu pentru excelență în afaceri
PWN Romania – Premiu de excelență pentru programul de mentorat
Asociația Energia Inteligentă – Premiu de excelență pentru Proiectul Energie pentru Viață
„Beyond Generations – Learning from experience” – Gaz de România – Premiu pentru Proiectul educațional al anului
CONFIDEX – Premiu pentru crearea un ecosistem antreprenorial care generează impact pozitiv în economia României
ATP Group – Premiu pentru dinamism și excelență în producția de autovehicule
Rombet – Premiu pentru implicare în dezvoltarea industriei de gambling
Envisia – Boards of Elite, partener educațional al Financial Intelligence, a acordat două burse de studiu pentru cursurile în vederea obținerii certificarilor internationale în domeniul ESG sub egida IASE – International Association for Sustainable Economy.
De asemenea, a fost nelipsită și tombola cu premii la care participanții au avut șansa să câștige bijuterii deosebit de prețioase și vouchere de înfrumusețare: un colier Maria Granacci – Trust – din aur alb 18k cu diamante de la Cellini, un colier Halfmoon din setul Hope colectia Hommage a Gustav Klimt oferit de FREYWILLE și 10 vouchere reprezentând servicii de înfrumusețare de la Clinica Slim Fit For Life by Ilona Grigore.
Master of Ceremony al evenimentului a fost Mihai RĂDULESCU, Realizator TVR.
Le mulțumim partenerilor care au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!
Parteneri: Alro, Hidroelectrica, CEC Bank, Superbet, CNCIR – Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor De Ridicat şi Recipientelor Sub Presiune, Hidroconstrucția, Transgaz, Biofarm, Bursa de Valori București, BRK Financial Group, Evergent Investments, SIF Banat Crișana, Federația Patronală Petrol și Gaze, Romgaz, Transelectrica, Impact Developer & Contractor, Euro Insol, SIF Transilvania, S&T, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM, XTB, JTI, EximBank, Garanti BBVA, Alpha Bank, Fondul Român de Contragarantare, BRD Groupe Societe Generale, Impetum Group, Purcari, Institutul de Studii Financiare – ISF, Rombet, BMM Testlabs, Antibiotice, ATP Group, SIF Muntenia, Depozitarul Central, SIF Oltenia, Nuclearelectrica, Innova Project Consulting, Onix Asigurări, TBI Bank, Wizrom, Tinmar, Țuca Zbârcea & Asociații, Asociația Administratorilor de Fonduri – AAF, Premier Energy, Admiral, Bucharest Real Estate Club, Veridio, Trans Sped, Bursa Româna de Mărfuri, Goldring, FREYWILLE, Cellini, Tissot, Slim Fit For Life by Ilona Grigore.
Partener CSR: Federația Română de Șah
Partener educațional: Envisia – Boards of Elite
Parteneri instituționali: Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, ARIR – Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România, Camera de Comerț Româno-Britanică, ICSS.
Parteneri media: AGERPRES, România Durabilă, Economistul, Club Economic, InvesTenergy, Focus Energetic, The Diplomat-Bucharest, FinZoom.ro, Revista CARIERE, NewMoney, LeadersTalk, BiziLive TV.
Producție video: Boof Media
Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.
Proiectul de gamificare în afiliere lansat de 2Performant a oferit premii săptămânale în bani, dar și marile premii: 15.000 de euro pentru locul 1, 6.000 de euro pentru locul 2 și 4.000 de euro pentru locul 3
Cei 6 afiliați care au intrat în cursa supremă, Apex, au generat împreună vânzări de 7,9 milioane de euro și comisioane pentru ei de 478.000 de euro
Compania intenționează să continue acest proiect de gamificare profesională
Open World, primul proiect de gamificare în afiliere lansat în premieră pentru piața din România de compania de tehnologie 2Performant, și-a încheiat prima ediție, iar rezultatele sale arată spectaculos. Timp de 11 săptămâni, în intervalul 27 septembrie – 13 decembrie, cei 65 de afiliați intrați în competiție au generat pentru magazinele online din platformă vânzări în valoare de 11,6 milioane de euro. Totodată, acești afiliați au generat pentru ei, în baza acestor vânzări, comisioane în valoare de 735.000 euro. Rata de conversie în cadrul competiției a fost de 2,17%.
Inspirat din Ender`s Game și conceput ca un univers virtual cyberpunk cu personaje fictive și multiple curse și niveluri, Open World a fost găzduit pe https://openworld.2performant.com/ și a dat ocazia celor 65 de afiliați de top 2Performant să se întreacă în generarea de vânzări online într-o serie de 14 competiții săptămânale, cu transparență totală și clasamente publice, pe baza unor criterii specifice marketingului afiliat, precum rata de conversie, valoarea vânzărilor generate sau volumul de trafic trimis. 6 jucători dintre aceștia au ajuns în Apex, cursa supremă de marketing afiliat în Open World, și numai ei au generat vânzări de nu mai puțin de 7,9 milioane de euro și comisioane pentru ei de 478.000 de euro.
Gândit ca o abordare prin gamificare a marketingului digital, Open World a oferit și premii în bani, cu cea mai mare valoare din marketingul afiliat din România. Astfel, 15.000 de euro au fost oferiți câștigătorului locul 1, Tidy Shopping, 6.000 de euro pentru locul 2 adjudecat de Glew Solutions, și 4.000 de euro pentru locul 3, pe care s-a clasat Cuponeria.ro. Mai mult, au existat de-a lungul competiției și premii săptămânale, acordate jucătorilor care au doborât recorduri în cursele în care s-au înscris, pornind de la 100 de euro în Warm-up Race, cursa entry level, și apoi din ce în ce mai mari, în funcție de nivelul de dificultate al curselor, până la 1.000 de euro pentru cei care au doborât recorduri în Apex.
„Prin Open World conturăm gamificarea ca abordare a relației cu afiliații din platforma noastră. Acest univers fictiv, dar cu obiective și provocări asociate marketingului digital cât se poate de reale, reprezintă un prim pas pe care îl facem către adaptarea industriei de afiliere la noul context mai larg de gig economy. De-a lungul anilor, am înțeles că afiliații de top din 2Performant.com au o mentalitate similară sportivilor de performanță, astfel că pentru a-i stimula să-și atingă potențialul maxim, am simțit nevoia să creăm acest format bazat chiar pe valorile companiei noastre – transparență, performanță, competiție, recunoașterea meritelor celor care excelează în acest domeniu. Iar rezultatele spectaculoase obținute la finalul acestei ediții de Open World ne confirmă așteptările, dar și intenția de a continua și în viitor acest proiect”, spune Dorin Boerescu, CEO 2Performant.
Top 5 cele mai performante categorii de produse din Open World, pentru care afiliații au reușit să genereze cele mai multe vânzări sunt Books, Movies & Music, Fashion, Pharma, Beauty, Home&Garden. În schimb, ca valoare a vânzărilor, top 5 categorii sunt: Fashion, Home&Garden, Books, Movies & Music, Electronics IT&C, Pharma.
În Open World, cei 65 de afiliați au avut de parcurs, exact ca într-un joc virtual, mai multe etape, mai multe provocări săptămânale de marketing numite „curse”, cu nivel crescător de dificultate și fiecare condiționând accesarea nivelului următor. Afiliații au întâlnit în Open World o serie de personaje fictive, stabilind noi provocări săptămânale și toate culminând cu Apex, cursa supremă de marketing afiliat în Open World. Competiția a fost publică, iar vizitatorii au putut vedea cursele și clasamentele la zi, precum și date publice despre afiliații înscriși, de la traficul generat sau numărul de vânzări pentru magazinele online, până la valoarea comisioanelor generate.
Competiția Civil Society Prize organizată de Comitetul Economic și Social European (EESC) a selectat Ateliere Fără Frontiere, pe locul III în topul asociațiilor din Uniunea Europeană pentru implicarea în acțiuni climatice. Premiul a fost acordat pentru activitatea atelierului educlick, unde echipamentele IT uzate sunt colectate, recondiționate și donate către școli din medii vulnerabile. Toată activitatea atelierului reprezintă un program de inserție socio-profesională pentru persoane vulnerabile.
educlick este o platformă prin care colectăm deșeuri electrice și electronice, recondiționăm calculatoare uzate pe care le donăm pentru educația digitală în școlile și organizațiile care lucrează cu comunități dezavantajate și transferăm către reciclare ceea ce nu poate fi reutilizat. Calculatoarele donate au calitatea necesară folosirii lor în implementarea diferitelor proiecte educaționale propuse, de la modernizarea laboratoarelor de informatică, la activități de educație non-formală și alfabetizare digitală.
Impactul pozitiv semnificativ asupra mediului provine din procesul de recondiționare și al deșeurilor, mult mai mare care cel de reciclare. Fiecare laptop aruncat produce 180 de kg de dioxid de carbon în atmosferă; cantitatea este comparabilă cu CO2-ul absorbit de 9 144 de copaci sau 32 de autoturisme scoase din trafic pentru o zi.
educlick a început acum 13 ani, iar de atunci și până acum am donat recondiționat și donat 23 000 de calculatoare, care au ajuns în 2500 de școli și instituții de învățământ din toată România, și de care au beneficiat aproximativ 480 000 de copii. De la începutul pandemiei calculatoarele au ajuns la peste 5000 de copii, majoritatea din mediul rural, pentru acces la școala online.
Acțiunile climatice premiate ale Ateliere Fără Frontiere se încadrează în noul Plan de acțiune pentru economia socială intitulat „Construirea unei economii care funcționează pentru oameni: un plan de acțiune pentru economia socială” lansat de Comisia Europeană. Această inițiativă are potențialul de a extinde economia socială și integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile în Europa, depășind nivelul actual de 6,3% din totalul locurilor de muncă din Uniunea Europeană.
Modelul economic de dezvoltare al atelierului educlick este cel al unei întreprinderi sociale care reușește să aibă un impact multiplu – de mediu, social, educațional și economic, și a cărui inovație a clasat Asociația Ateliere Fără Frontiere pe primele locuri în Europa.
Cei care doresc să sprijine activitatea asociației o pot face prin sponsorizări sau prin predarea de calculatoare uzate și ale deșeurilor electrice și electronice astfel https://www.atelierefarafrontiere.ro/muncesc
Brokerul de credite AVBS Credit anunţă un avans al cifrei de afaceri de peste 1.200.000 euro în 2021, cu o creştere de 84,6% faţă de anul 2020.
Pentru anul 2022, compania de brokeraj bancar are în planul de dezvoltare dublarea reţelei de francizaţi, obiectul fiind de a atinge un număr de 100 francize până la finalul anului viitor.
Compania românească de intermediere credite bancare, AVBS Credit a înregistrat în primele 10 luni ale anului 2021 o creştere a vânzărilor de credite bancare și non-bancare de 82,5% faţă de anul anterior, ajungând la un rulaj al creditelor intermediate de 56 milioane euro.
„Procentul de creştere derivă din faptul că în perioada pandemică, românii nu au mai călătorit la fel de mult, nu au mai cheltuit la fel de mult pe ieşirile în oraş prin restaurante sau cluburi, ci aceştia au economisit mai mult și au strâns banii de avans cu care și-au achiziționat locuințe mai spațioase prin credite. Acești factori au determinat o creştere considerabilă a volumului de credite ipotecare. În primele 10 luni ale anului 2021, am intermediat un volum de credite ipotecare mai mare cu 110% față de cel intermediat în aceeași perioadă a anului trecut”, declară Valentin Anghel, CEO & Founder AVBS Credit.
Conform datelor interne ale companiei AVBS Credit, dezvoltarea infrastructurii de accesare de credite bancare, facilitate prin intermediul brokerilor francizaţi AVBS Credit, a fost pârghia care a asigurat vânzările şi care a presupus acces la cele mai bune produse bancare şi intermedierea de credite ipotecare potrivite nevoilor românilor.
Un număr aproximativ de 1500 de cetățeni din România au accesat credite bancare prin intermediul brokerilor AVBS Credit în primele 10 luni ale anului 2021, din care mai mult de jumătate din ei au accesat credite ipotecare și Noua Casă!
Potrivit brokerului de credite AVBS Credit, un număr aproximativ de 1500 de cetățeni ai României au accesat în perioada ianuarie – octombrie 2021 credite bancare în sumă totală de 56 milioane de euro, cu o creştere de 82,5% faţă de aceeași perioadă a anului 2020. În general, preferinţele românilor care apelează la brokerii de credite se direcţionează către achiziţia de case și apartamente spațioase.
Care au fost cele mai solicitate credite bancare și non-bancare de către români în perioada ianuarie – octombrie 2021
Potrivit companiei, brokerii de credite francizaţi ai AVBS Credit au vândut credite bancare și non-bancare: 74,6% credite ipotecare, 12% credite de nevoi personale, 11,4% credite noua casă și 2% alte tipuri de credite.
Valoarea medie a unui credit ipotecar accesat a fost de 65.000 euro, iar cel mai mare credit ipotecar contractat de un client a fost de 500.000 euro. În ceea ce privește repartiția pe zone geografice, cel mai mare volum de credite ipotecare a fost vândut în București, urmat de următoarele județe: Constanța, Timiș, Argeș, Iași, Mehedinți și Satu Mare.
Transferul de la contracte de muncă la alte forme de colaborare cu o sarcină fiscală redusă ar fi un prim efect al anunțatei eliminări a facilităților fiscale acordate firmelor de IT, o spune un sondaj realizat în timpul evenimentului „Sectorul IT: către viitor, cu toată viteza înainte”, organizat zilele acestea de EY România. Pe locul doi între potențiale consecințe se află, în viziunea respondenților, companii de IT și R&D, migrarea forței de muncă în străinătate și reducerea apetitului investițional în business-uri de IT. Deși există și companii care s-au gândit că ar fi dispuse să acopere impozitul datorat, cele mai multe anunță că iau în calcul migrarea către alte forme de colaborare (PFA/ II/ IF, microîntreprinderi) în România, inițierea de colaborări cu contractori străini sau chiar transferul business-ului în altă jurisdicție, pentru a contracara eventuala eliminare a facilităților fiscale.
Corina Mîndoiu
„Dacă ne gândim că vom aduce venituri suplimentare la buget printr-o astfel de măsură de eliminare a facilității fiscale (un impozit pe venit de 10%), cu siguranță nu am pus în balanță toate costurile acesteia. De ce să pierdem ce avem când am putea câștiga în continuare susținut și sigur? Și dacă ne uităm peste programul de guvernare vedem cuvântul „digitalizare” folosit peste tot: în sectorul energetic, al transporturilor, sănătății, educației, finanțelor. Cum vom reuși să digitalizăm, dacă vom avea mai puțini angajați dedicați acestui sector?”, a punctat în deschiderea discuțiilor Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România. Ea a fost completată de Stela Andrei, Partener Asociat, Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România, care a insistat asupra nevoii extrem de mari în zona de servicii de digitalizare venite din partea sectorului public, care, de altfel, va fi completată de cererea în creștere venită din partea sectorului privat, ceea ce se traduce pe o presiune foarte mare pe sectorul IT.
Specialiștii EY au trecut în revistă beneficiile și riscurile ce ar putea fi generate de eliminarea facilităților, concluzionând că o asemenea măsură ar genera dezechilibre fiscale majore. „Așa cum arată și sondajul, Guvernul trebuie să ia în calcul că se va confrunta cu o reducere a numărului celor angajați cu contracte de muncă, migrarea către forme de organizare alternative, orientarea IT-iştilor spre deservirea unor beneficiari străini, emigrarea specialiștilor cu tot cu familii, închiderea unor business-uri și setarea lor în alte state. Toate acestea înseamnă bani în minus la bugetul de stat. Mai ales că, din câte știm, statul nu și-a fundamentat propunerea pe un studiu de impact”, a arătat Corina Mîndoiu.
Partenerii EY au explicat că, la un calcul simplu, trecerea angajaților la alte forme de colaborare ar înjumătăți încasările la buget din impozitul pe venit și din contribuțiile sociale. În plus, ei nu exclud ca pierderile să fie și mai mari, în cazul în care angajații din IT vor migra cu familiile din România, moment în care nu se mai află în discuție doar veniturile salariale, ci și alte venituri ce sunt obținute de aceste persoane. „Având în vedere că specialiștii în IT sunt în general participanți în planuri de acțiuni ale companiei/grupului din care fac parte, România vă pierde bani și din faptul că odată cu schimbarea rezidenței fiscale a persoanei fizice, statul român nu va mai avea drept de impunere nici asupra veniturilor din investiții aferente (câștiguri de capital, dividende). Și acest lucru nu se va întâmplă doar la nivelul specialistului IT, ci și la nivelul membrilor săi de familie care obțin venituri impozabile. Așa că pierderea se va multiplica corespunzător și va putea afecta și alte domenii de activitate”, a explicat Corina Mîndoiu.
În ceea ce privește migrarea angajaților către alte forme de colaborare, specialiștii EY au arătat că nu exclud schimbări în regimurile fiscale ale microîntreprinderilor și au accentuat riscurile care sunt asociate folosirii PFA sau microîntreprinderilor ca forme de remunerare alternative salariului.
„Vom asista, cu siguranță, la ample măsuri de verificare a specialiștilor și firmelor din domeniu. Riscul de a trece de la o relație de dependență la una ce se dorește a fi independentă este major, mai ales când vorbim de desfășurarea activității pentru același beneficiar cu care specialistul IT a avut, anterior, un contract de muncă. Și, cu atât mai mult, va fi nevoie de digitalizarea sistemelor interne ale autorităților publice care să faciliteze și să eficientizeze îndeplinirea obligațiilor fiscale de către contribuabili, dar și a acțiunilor de control ale autorităților”, a spus Corina Mîndoiu.
Călin Stan
„Din păcate, ANAF are un track record de practică neunitară și de interpretări «inedite», care, de regulă, vin la pachet cu un impact considerabil pentru contribuabil”, a declarat, la rândul său, Călin Stan, Senior Manager, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, referindu-se, în principal, la riscurile asociate modalităților de angajare a serviciilor în zona IT (salariați vs. alte forme independente), unde eventuale reclasificări efectuate de ANAF cu ocazia unor inspecții fiscale pot genera sume semnificative de plată în sarcina contribuabilului. „Problema și-a păstrat actualitatea chiar și după «amnistia» din 2015, iar în ultima perioadă vedem în practică un interes crescut al ANAF pentru redeschiderea acestui subiect. În plus, riscul este actual, inclusiv în ceea ce privește analiza concretă pe care ANAF o poate face în contextul unei inspecții, sub aspectul substanțial al modului de aplicare / accesare a facilităților. Nu puține sunt cazurile în care și contribuabilii «abuzează» de aceste facilități, din motive evidente, însă trebuie spus foarte clar că, în eventualitatea unui control din partea ANAF, «fondul bate forma», așa încât acolo unde substanța facilității nu poate fi demonstrată, riscul invalidării ei (cu consecințe directe în impunere) este considerabil”, a avertizat el.
Nici în ceea ce privește facilitățile acordate pentru activitățile de cercetare-dezvoltare lucrurile se pare că nu stau mai bine, sondajul realizat ad-hoc arătând că firmele mai degrabă se feresc să aplice, temându-se, în principal, de posibile contestații ale inspectorilor fiscali sau de neclaritățile legislative (cum ar fi colaborarea cu experții care pot valida natura de cercetare-dezvoltare a activităților). „Înainte de a decide implementarea unei facilități pentru IT sau R&D recomandăm investigarea substanței activităților respective desfășurate de angajați. Pentru contribuabilii care încă aplică facilitatea pentru IT, recomandăm să verifice dacă facilitatea pentru R&D poate fi aplicată la nivel de impozit pe profit și impozit pe venit”, a precizat Crina Onuț, Manager, Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România.
Alina Micu
La rândul ei, Alina Micu, Manager, Consultanță Financiară și de Business, EY România, a recomandat companiilor să mențină o preocupare permanentă pentru sustenabilitatea businessului, adoptând o poziție flexibilă față de schimbările în legislație privind facilitățile fiscale acordate salariaților din IT. „Este necesar ca organizațiile să își adapteze periodic modelul de business, să evalueze în ce măsură se pot orienta și către cercetare-dezvoltare, să aibă în vedere un plan de creștere pe termen lung și să își asigure eficiența operațiunilor prin optimizarea și/ sau redefinirea proceselor. Procesele organizate și bine documentate constituie fundamentul pentru îmbunătățirea continuă. Într-un mediu de lucru bine organizat, sunt stimulate inovația, ideile noi și dezvoltarea continuă – ingrediente de bază pentru dezvoltarea unui model de business sustenabil”, a arătat ea.
Daniel Anghel, Partener, liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România (foto)
România are nevoie de un nou sistem de taxare a autoturismelor pe principii ecologice pentru a diminua apetitul pentru achiziția de mașini second-hand, concomitent cu achiziția de mașini electrice și/sau hibride și dezvoltarea rețelei de stații de încărcare, pentru a-și atinge atât obiectivele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Pactul Verde european. Măsurile de stimulare, cum sunt Programele „Rabla” și „Rabla plus”, se dovedesc insuficiente în contextul țintelor ambițioase stabilite la nivel european.
Așa cum am mai declarat și în trecut, impozitarea autoturismelor ar trebui construită pe principii de mediu, care să ţină cont de normele Euro şi de emisiile de dioxid de carbon și ar trebui să vizeze atât taxa aplicată în momentul înmatriculării care să ia în considerare nivelul de emisii de CO2 şi normele de poluare, cât și impozitul anual, datorat autorităților locale. Acest sistem de taxare a fost utilizat în alte state membre şi poate da rezultate și în România. Așa cum știm, autoritățile au încercat, de la momentul aderării la UE, să limiteze importurile de mașini vechi, însă căile alese nu au fost cele mai bune. Cu toate acestea introducerea unei timbru de mediu (fosta taxă de primă de este posibilă și poate fi formulată astfel încât să nu încalce prevederile legislației comunitare. În același timp, sistemul de impozitare anual a mașinilor nu mai fost revizuit de peste un deceniu și ar putea fi regândit, luând în calcul componenta de mediu.
Identificarea unor măsuri de descurajare a cumpărării de mașini foarte vechi și poluante a devenit presantă în condițiile în care România are, potrivit datelor Asociației Europene a Producătorilor de Automobile (ACEA), unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri auto din Uniunea Europeană, cu o medie de vârstă de 16,5 ani, comparativ cu media UE de 11,5 ani.
În lipsa unei legislații care să limiteze aceste achiziții, vom vedea că pe măsură ce statele din vestul Europei încep să interzică mașinile poluante, cu precădere cele cu motorină (diesel), țările din Est, printre care România, vor absorbi oferta foarte ieftină de mașini second hand, cu impact major asupra calității mediului.
Ce și-a propus România prin PNRR: 250.000 de mașini vechi ar trebui să dispară până în 2026; o „ecotaxă”
România și-a asumat prin PNRR un program accelerat de susținere a autovehiculelor electrice atât la nivel de politică fiscală și financiară, cât și la nivel de infrastructură. Astfel, se urmărește creșterea cu cel puțin 100% a numărului de vehicule cu emisii zero/cu emisii reduse zero (electrice și hidrogen) față de anul 2020 și casarea a 250.000 de mașini poluante (cu standarde de emisie EURO 3 sau mai puțin), între 2022 și jumătatea anului 2026, aceasta fiind și condiția ca Ministerul Transporturilor să primească fonduri pentru construirea de autostrăzi. De asemenea, țara noastră și-a propus instalarea a 30.000 de puncte de reîncărcare, până la 30 iunie 2026.
Pentru atingerea acestor ținte, statul își propune dezvoltarea și armonizarea cadrului strategic, legal și procedural necesar pentru sprijinirea tranziției către un transport sustenabil prin modificarea politicilor de tarifare a drumurilor de la o abordare de tip vignette la o abordare bazată pe distanță, implementarea principiilor de taxare ecologică, descurajarea înmatriculării mașinilor mai vechi de 15 ani, creșterea valorii schemelor de casare pentru vehiculele poluante, stimulente fiscale prelungite pentru vehiculele cu emisii zero, suport pentru extinderea infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice și utilizarea criteriilor de achiziții publice ecologice ale UE pentru toate aspectele transportului.
Vânzările de automobile electrice au crescut semnificativ, dar cele second hand domină piața
În acest an vânzările de automobile electrice și hibride au avut o creștere semnificativă comparativ cu 2020, ajungând să reprezinte aproximativ un sfert din înmatriculările noi din primele 11 luni, potrivit datelor ACAROM. Evoluția este încurajatoare, însă cifrele pentru second hand sunt încă la cote alarmante. Potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), înmatriculările de automobile second hand sunt de trei ori mai mari decât a celor noi, respectiv 368.521 de unităţi în primele 11 luni ale anului față de 109.350 unități.
Astfel, gradul de penetrare pe piața românească a mașinilor electrice și hibrid rămâne încă redus din cauza prețului ridicat în raport cu cel al mașinilor vechi second hand, deși statul acordă stimulente financiare prin Rabla Plus.
Fenomenul de îmbătrânire accelerată a parcului auto din România este în contradicție cu evoluțiile din țările dezvoltate din vestul Europei, care acordă o importanță sporită protejării mediului și siguranței, în timp ce încearcă să se pregătească pentru adoptarea la scară cât mai largă a mașinilor electrice.
Spre exemplu, potrivit raportului „Electric Vehicle Sales Review Q4 2021” realizat de PwC and Strategy&, în mai puțin de doi ani, cota de piață a vehiculelor electrice pe cele mai mari cinci piețe europene (Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie) a crescut de la 8% în 2019, la 38% la sfârșitul trimestrului al treilea față de 2021.
În același interval, cota totală de piață a vehiculelor electrice a crescut în Marea Britanie de la 9% la 44%, iar în Germania de la 8% la 40%. În ceea ce privește cota de piață a mașinilor cu motor cu combustie internă(ICE), aceasta a scăzut de la 92% în 2019, la 62% la sfârșitul trimestrului al treilea din 2021.
Situația este similară pentru stațiile de încărcare, potrivit celor mai recente date ale ACEA, România situându-se între țările cu cele mai puține stații de încărcare la 100 de kilometri de drum (0,5), alături de Lituania (0,2), Grecia (0,2), Polonia (0,4) și Letonia (0,5). La polul opus, țările cu cele mai multe stații de încărcare sunt Olanda (47,5), Luxemburg (34,5), Germania (19,4), Portugalia (14,9), Austria (6,1).
Material de opinie de Elena Geageac, Senior Manager, Impozitare Directă, Victoria Dobre, Senior Manager, Impozitare Indirectă, și Adelina Grosu, Senior Manager, Prețuri de Transfer, Deloitte România (foto)
La finalul fiecărui an, departamentele financiar-contabile din cadrul companiilor se concentrează pe îndeplinirea obligațiilor legate de declararea și plata taxelor la bugetul de stat. Însă, pentru conformare fiscală și pentru optimizarea fluxului de numerar, societățile comerciale trebuie să deruleze o serie de operațiuni, cum ar fi inventarierea stocurilor, ajustarea voluntară a prețurilor de transfer, unde este cazul, analizarea capitalurilor proprii în vederea aplicării unor bonificații sau revizuirea deducerii suplimentare a TVA aferentă achizițiilorde la furnizorii declarați inactivi sau cu codul de TVA anulat. Aceste verificări ar trebui realizate periodic, dar, de regulă, sunt amânate din cauza presiunilor cotidiene, iar contribuabilii riscă să omită anumite obligații de declarare și să rateze o serie de oportunități.
Situația este valabilă pentru majoritatea companiilor, dar cele mai afectate sunt cele care fac parte din grupuri multinaționale, inclusiv cele din domeniul auto.
Inventarierea anuală și implicațiile sale
Într-o industrie în care stocurile reprezintă principalul activ necesar în desfășurarea activității economice, este de așteptat ca, în urma procesului de inventariere anuală, să rezulte valori materiale care trebuie analizate cu atenție de departamentele financiar-contabile. În acest sens, este bine de știut că există multiple situații în care lipsurile la inventar nu sunt considerate automat nedeductibile din perspectiva impozitului pe profit. Este cazul minusurilor care rezultă din cauza unor erori de comunicare între sistemele de gestiune a stocurilor și sistemele financiar-contabile. Exemplele de acest gen pot continua și, de aceea, contribuabilii trebuie să analizeze riguros fiecare situație care generează lipsuri în inventar.
Din perspectiva TVA, de asemenea, este esențială realizarea unei analize cu privire la obligațiile de ajustare sau de auto-colectare în cazul bunurilor care lipsesc din inventar sau la cele ce pot să apară ca urmare a pierderilor tehnologice și a consumului propriu.
În cadrul inspecțiilor fiscale, autoritățile acordă o atenție sporită unor astfel de aspecte și, de cele mai multe ori, concluzia acestora este defavorabilă contribuabililor.
Ajustări din perspectiva prețurilor de transfer
Pregătirea dosarului de prețuri de transfer reprezintă un moment potrivit pentru a verifica, pe baza unor studii de piață actualizate, dacă prețurile de transfer practicate de contribuabili în anul fiscal pentru care se face raportarea sunt la nivelul pieței.
Având în vedere impactul fiscal important pe care prețurile de transfer îl au asupra impozitelor și taxelor plătite de contribuabili, dacă, în urma verificărilor, se constată că acestea nu se situează în intervalul stabilit de piață, se recomandă efectuarea de ajustări voluntare de prețuri de transfer, înainte de depunerea declarației de impozit pe profit. Ajustările voluntare pot fi aplicate asupra prețului bunurilor sau serviciilor sau asupra profitabilității obținute din tranzacțiile intra-grup, în cursul sau la sfârșitul anului fiscal. Deși legislația locală nu conține prevederi specifice cu privire la modul în care se operează și implementează ajustările voluntare de prețuri de transfer, acestea sunt acceptate în practică de autoritățile fiscale dacă sunt documentate corespunzător.
Opțiunea de a efectua astfel de ajustări prezintă anumite beneficii pentru contribuabili. În primul rând, acestea pot fi operate de contribuabili la orice nivel în cadrul intervalului de piață. Astfel, contribuabilii pot aloca profiturile corespunzător între persoanele afiliate, în funcție de profilul funcțional, particularitățile afacerii și ale pieței în care activează. Conform legii, într-o inspecție fiscală, autoritățile vor efectua întotdeauna ajustările de prețuri de transfer la tendința centrală a pieței. În al doilea rând, prin aceste operațiuni, contribuabilul reduce riscul ca ANAF să aplice potențiale ajustări în cadrul inspecțiilor viitoare și, implicit, impactul unor astfel de dispoziții asupra fluxurilor de numerar, indicatorilor de performanță, deciziilor de afaceri etc.
De cele mai multe ori, aceste ajustări pot influența și cuantumul taxelor vamale sau al TVA, astfel că orice contribuabil trebuie să analizeze individual fiecare situație, în funcție de specificul său, iar ulterior să se asigure că toate obligațiile fiscale generate au fost stinse.
Verificările esențiale din perspectivă fiscală
Una dintre verificările esențiale și cu un potențial impact pozitiv în fluxul de numerar ar fi analiza capitalurilor proprii, dat fiind faptul că, începând cu exercițiul de închidere pentru impozitul pe profit aferent anului financiar 2021, companiile pot opta pentru aplicarea unor reduceri importante de impozit pe profit. Acestea pot ajunge chiar și la 12%, în cazul în care capitalurile proprii au înregistrat creșteri față de anul anterior.
O altă verificare esențială din perspectiva pregătirii raportării de final de an, cu impact în zona deductibilității cheltuielilor și a prețurilor de transfer, vizează cantitatea de informații deținute pentru documentarea tranzacțiilor transfrontaliere (cu precădere) care implică servicii prestate pentru contribuabili de persoane afiliate. În acest caz, în plus față de testarea marjelor de profitabilitate, la finalul fiecărui an fiscal, companiile trebuie să se asigure că dispun de suficiente informații și documente suport pentru a demonstra prestarea efectivă a serviciilor și beneficiul obținut, dar și datele necesare cu privire la prețurile plătite pentru serviciile primite. Dacă astfel de informații nu au fost colectate și menținute în timpul anului, trebuie obținute de la persoanele afiliate.
Revizuirea deducerii suplimentare a TVA aferentă achizițiilorde la furnizorii declarați inactivi sau cu codul de TVA anulat reprezintă, de asemenea, o acțiune care ar trebui întreprinsă cel puțin la final de an, dacă nu cu o recurență lunară.
Finalul anului este și un moment ideal pentru a analiza retrospectiv operațiunile desfășurate. De exemplu, companiile pot realiza verificări temeinice privind furnizorii pentru a evita situațiile în care aceștia sunt implicați în potențiale activități frauduloase.
La rândul lor, contribuabilii care derulează operațiuni scutite cu drept de deducere a TVA trebuie să se asigure că dețin documente justificative în acest scop pentru livrări intracomunitare de bunuri sau pentru export. În cazulbunurilor de capital, compania trebuie să stabilească în ce măsură poate fi exercitat dreptul de deducere a TVA și să verifice obligația de ajustare anuală.
În concluzie, contribuabilii care activează în industria auto, dar nu numai, trebuie să analizeze cu atenție activitatea derulată în timpul anului și să țină cont de toate implicațiile fiscale aferente, pentru a-și optimiza fluxul de numerar și pentru a se conforma reglementărilor legate de raportările de final de an.
Compania Arctic, liderul pieței de electrocasnice din România și unul dintre principalii contribuabili la economia locală, marchează producția a 40.000.000 de frigidere în fabrica de la Găești, județul Dâmbovița. În urma investițiilor Arçelik, cumulând peste 154 milioane de euro, fabrica de frigidere din Găești este în momentul de față cea mai mare fabrică de electrocasnice din Europa continentală, având o capacitate de producție de 2,9 milioane de unități pe an și aproape 5000 de angajați.
În unitatea din Găești sunt fabricate 75 de produse principale și 700 de produse derivate, destinate atât pieței locale, cât și consumatorilor din 80 de țări – 37 din Europa și 43 de pe alte continente. Gradul ridicat de fiabilitate și calitatea au făcut ca frigiderele Arctic produse în România să fie foarte apreciate în țări precum Turcia, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Germania, Franța sau Polonia. Astfel, numărul de unități exportate a crescut în mod constant, ajungând la 84% din producția anuală.
Pentru a face față cererii tot mai mari și pentru a răspunde așteptărilor în continuă schimbare ale clienților, Arctic investește permanent în noi tehnologii. În 2021 compania a alocat 10 milioane de euro pentru modernizarea fabricii de la Găești, investițiile vizând creșterea eficienței prin digitalizare, în special sporirea gradului de automatizare și îmbunătățirea controlului calității. Totodată, Arctic se concentrează și pe sustenabilitate, implementând soluții pentru a reduce generarea de deșeuri, a minimiza pierderile, a crește reciclarea și a susține economia circulară.
„Suntem extrem de mândri de această nouă realizare a întregii echipe Arctic Găești. Pentru noi, 40 de milioane de frigidere produse în România reprezintă mai mult decât un simplu număr. Înseamnă calitate românească apreciată la nivel internațional, susținerea economiei naționale și crearea de noi locuri de muncă. Totodată, aprecierea de care se bucură brandul Arctic în rândul românilor ne onorează. Vom continua să investim în România, cu scopul de a o transforma într-un hub de producție regional. Ne angajăm să ducem mai departe aceste rezultate, integrând în același timp viziunea și misiunea noastră în domeniul sustenabilității. Scopul nostru este să redefinim procesele de producție în conformitate cu principiile circularității, folosind resursele naturale în mod cât mai responsabil”, a declarat Murat Büyükerk, Chief Executive Officer Arctic (foto).
Performanțele înregistrate de fabrica din Găești au determinat extinderea operațiunilor grupului Arçelik în România. Acest lucru s-a materializat prin construcția de la zero a unei noi fabrici de electrocasnice în Ulmi, județul Dâmbovița. Inaugurată la finele anului 2019, în urma unei investiții totale de 153 de milioane de euro, fabrica de mașini de spălat Arctic de la Ulmi integrează cele mai recente tehnologii, fiind prima fabrică Industry 4.0 din România și una dintre puținele de acest tip din Europa. Odată cu deschiderea celei de-a doua linii de producție, fabrica va atinge o capacitate de 2,2 milioane de mașini de spălat pe an.
Material de opinie de Anca Ghizdavu, Manager Senior, și Rebeca Zugravu, Consultant Senior, Taxare Directă, Deloitte România (foto)
Proiectul de lege care prevede introducerea unei taxe în România asupra veniturilor obținute de furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere, cum ar fi Netflix, HBO GO, Amazon Prime Video, Voyo, de la utilizatorii români pentru vizionarea de filme online, cunoscută drept „taxa Netflix”, a fost adoptat de Camera Deputaților în data de 7 decembrie 2021. Pentru a deveni lege, în următoarea etapă, proiectul trebuie să treacă de Senat. În varianta adoptată de prima cameră sesizată, cota de impozitare propusă este de 2%, la jumătate față de cea cuprinsă în forma inițială a proiectului de lege, respectiv 4%.
Baza la care s-ar aplica taxa de 2% este formată din veniturile obținute de operatorii vizați de la utilizatorii români, din tranzacții unice sau sub formă de abonament. Taxa ar urma să se aplice și entităților nerezidente, care nu au filiale înregistrate în România. Pe de altă parte, platformele care obțin venituri anuale mai mici de 65.000 de euro sau au un nivel de audiență sub 1% raportat la numărul total de abonați din România vor fi exceptate, conform proiectului menționat.
Taxa se va achita la Centrul Național al Cinematografiei, iar o parte din fondurile astfel colectate (40%) pot merge către finanțarea directă a producției cinematografice locale.
Tendințe internaționale în impozitarea serviciilor digitale
Prin adoptarea unei astfel de măsuri, România se alătură unui număr relativ restrâns de țări care au impus sau sunt pe punctul de a impune o fiscalizare similară asupra veniturilor din vizionarea de filme online, cum ar fi Portugalia, Polonia sau Canada.
Analizând argumentele aduse în nota de fundamentare a proiectului de lege, se remarcă o oarecare notă discriminatorie față de platformele de filme online. Inițiatorii precizează că introducerea noii taxe este necesară în contextul încasărilor în scădere la Fondul cinematografic, din cauza restricțiilor legate de pandemie, inclusiv închiderea sălilor de cinematograf, în timp ce piața platformelor de filme online este în ascensiune.
Odată cu progresul tehnologic, dar și pe măsura schimbării comportamentului consumatorilor în contextul pandemiei de COVID-19, companiile care creează și distribuie conținut online au beneficiat de o creștere exponențială a vânzărilor. În acest context, era de așteptat ca statele să reacționeze prin direcționarea unor măsuri fiscale către aceste tipuri de companii. „Taxa Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg, existent în Uniunea Europeană, și anume taxa pe serviciile digitale.
Totodată, la nivel internațional, jucătorii care obțin venituri din domeniul digital se află de mai mulți ani în atenția autorităților fiscale, preocupate să identifice soluții echitabile de impozitare a profiturilor obținute de aceste companii care își desfășoară activitatea în mediul virtual și nu au prezență fizică în țara în care se află consumatorii. Există jurisdicții care au introdus deja sau aveau în plan să aplice, unilateral, impozite pe serviciile digitale, fie asupra unui spectru mai larg de servicii digitale (Franța, Spania, Italia, Marea Britanie) sau mai redus, cum ar fi „taxa Netflix” (propusă în România), dar acestea vor fi obligate să le elimine în momentul în care recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), axate prin cei doi piloni de impozitare a multinaționalelor (impozitul minim pe profit la nivel global, de 15%, și mecanismul de distribuire a profiturilor în țările sursă), vor fi adoptate, inclusiv de către România.
Între timp, pe plan local, dacă proiectul de lege trece de parlament în forma actuală, este de așteptat ca platformele de streaming video să fie nevoite să se înregistreze fiscal în România sau să desemneze un reprezentat fiscal pentru efectuarea demersurilor de plată a acestei taxe în țara noastră. Mai mult, dat fiind că respectivele companii au rezidența fiscală în alt stat, este posibil ca veniturile obținute din România să fie dublu impozitate – atât local, prin noua taxă, dar și în statul de rezidență -, astfel că apare necesitatea implementării unui mecanism de compensare în perioada imediat următoare.
