_________________

Carmen Spiridonescu
Rovigo

Prestigiosul „The Telegraph” avertizează că insolvențele corporative din Europa de Vest vor crește cu aproape o treime anul acesta, zona euro fiind expusă riscului unui „tsunami” de falimente, întrucât schemele COVID de susținere a activității companiilor s-au epuizat. Avertismentul provine de la autoritățile de reglementare naționale.

Companiile pot lupta să rămână solvabile, atâta timp cât se bazează pe măsurile de sprijin financiar de urgență. Aceste măsuri ar putea determina „acumularea de datorii”, crescând riscul unui „val de insolvențe reînnoit”, a avertizat publicația.

Raportul menționează, de asemenea: „În scenariul cel mai pesimist, insolvențele amânate s-ar materializa brusc și ar declanșa o dinamică recesionistă, care ar putea provoca la rândul ei insolvențe suplimentare. Rata scăzută actuală a insolvențelor ar fi atunci similară cu retragerea mării înainte de un tsunami.”

În România, acest scenariu pesimist este ținut în stand by încă de la începutul pandemiei prin măsuri de ordin legislativ menite să atenueze efectele acesteia.

Aceste măsuri sunt:

➢ De ordin fiscal, punctual facem referire la ORDONANȚA nr. 6/31.07.2019 prin care debitorii „își pot restructura obligațiile bugetare principale restante la 31.12.2020 și neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum și obligațiile bugetare accesorii”.

Principalele avantaje:

• favorizează persoanele juridice aflate în dificultate financiară și care înregistrează obligații fiscale restante la 31.12.2020, indiferent de cuantumul sumei datorate;
• acordă înlesniri (eșalonări) la plată ale obligațiilor bugetare și anularea obligațiilor fiscale accesorii – perioada maximă de eșalonare fiind de 7 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 3 ani;
• anulează unele obligații bugetare principale (până la 50%) cu condiția plății unei cote părți din obligația fiscală principală până la data depunerii cererii de restructurare.

Deși aceste măsuri fiscale sunt net în avantajul contribuabilului, efectele acestora sunt greu vizibile în piață, în principal din cauza mediatizării deficitare, a insuficienței canalelor de informare și modalităților distorsionate de transmitere a mesajului privind avantajele economice. Canalele de informare pot fi diverse, dar nu exclud structurile direct implicate în derularea acestor măsuri fiscale, cum ar fi de exemplu Agenția Națională de Administrare Fiscală sau entități care promovează și pun în practică procese de restructurare ale agenților economici –
cabinetele de administratori judiciari, firmele de contabilitate.

➢ De ordin bancar: facilitățile de amânare a plății ratelor bancare în conformitate cu OUG 37/2020 care prevede suspendarea la cererea clientului a obligației de plată a ratelor de credit scadente pentru o perioada cuprinsă între 1 și 9 luni, cu termen maxim la finalul anului 2020. Prin OUG 227/2020 facilitățile acordate au fost extinse și la nivelul anului 2021.

Măsurile de ordin bancar au fost apreciate în piață, dar este loc de mai bine. Discutând în același context al OG nr. 6/31.07.2019, se impune o flexibilitate a băncilor în susținerea planurilor de restructurare a obligațiilor bugetare. Cu alte cuvinte, în actualul context, un agent economic care are în derulare o facilitate de credit și întâmpină dificultăți în achitarea ratelor bancare și/sau are datorii la buget ar putea opta pentru o restructurare a datoriilor la stat, fapt ce i-ar oferi „o bulă de oxigen” în detensionarea situației. Putem întâlni și situația în care un agent economic ar putea accesa restructurarea datoriilor la buget, dar are nevoie de finanțare bancară pentru a-și achita contribuția proprie. Prin urmare, băncile ar avea putea constitui un pilon important în implementarea într-un grad mai ridicat a măsurilor fiscale.

➢ Transpunerea instrumentelor de drept ale Uniunii Europene în domeniul preinsolvenței și insolvenței – Directiva (UE) 2019/1023 a Parlamentului European privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie – termenul de transpunere fiind 17 iulie 2021.

Mediul de afaceri are nevoie mai mult ca oricând de aceste măsuri. Este fundamental ca mediul de afaceri să fie puternic ancorat în realitatea economică, să fructifice la maximum combinația de facilități legislative oferite în contextul actual, fapt ce i-ar permite să absoarbă șocul în cazul unui posibil scenariu pesimist.

Sursa: https://www-telegraph-co-uk.cdn.ampproject.org/c/s/
www.telegraph.co.uk/business/2021/04/28/europe-faces-bankruptcy-
tsunami/amp/

La lucrările Congresului Asociației Economice Internaționale de la Bali (Indonezia), desfășurate online, în perioada 2-6 iulie 2021 și consacrate temei generale „Echitate, sustenabilitate și prosperitate într-o lume fracturată” a fost ales președinte profesorul Dani Rodrik
(n. 14 august, 1957, Istanbul) pe o perioadă de 3 ani, corespunzătoare anilor 2021-2024.

Dani Rodrik este profesor de economie politică internațională la Fundația Ford, Școala J.F. Kennedy la Universitatea Harvard, deținător al premiului Albert O. Hirschman (2007). S-a remarcat în literatura de specialitate prin contribuții originale referitoare la impactul globalizării având o poziție specifică în ceea ce privește importanța instituțiilor democratice inclusive pentru creșterea economică.

Acest raport oferă informații despre activitățile AIE pentru perioada iulie 2017 – iunie 2021, inclusiv informații despre organizarea celui de-al nouăsprezecelea congres mondial și poziția financiară a AIE în ianuarie 2021.

1. Calitatea de membru

În prezent, există 45 de asociații membre ale AIE printre care și ASOCIAȚIA GENERALĂ A ECONOMIŞTILOR DIN ROMÂNIA (AGER)

În perioada iulie 2017 până în prezent, următoarele asociații s-au alăturat AIE: Organizația Mondială a Muncii (GLO), Colegio de Ciencias Económicas de Tamaulipas A.C. (Mexic) și Economics Association of Zambia (EAZ). Association Française de Science Economique (AFSE) și-a întrerupt calitatea de membru în 2018.

2. Mese rotunde | Webinarii

Masele rotunde ale AIE sunt menite să reunească economiști de top din întreaga lume pentru a discuta aspecte legate de știința economică care au o semnificație globală.

Următoarele mese rotunde au fost organizate în perioada iulie 2017 – iunie 2021, implicând diverse instituții:

Drept și dezvoltare economică, New Delhi, 21-23 ianuarie 2021

Organizat în comun cu Institutul de Creștere Economică, Delhi și Universitatea Cornell, Ithaca și New York. Condus de Kaushik Basu

Webinar IEA – Politica RES: Națiuni în curs de dezvoltare și COVID-19 | Virtual by Zoom, 23 aprilie 2020

Organizat în comun cu Royal Economic Society.
Au vorbit: Kaushik Basu, Haroon Bhorat, Ashwini Deshpande,
Luis-Felipe López-Calva, Dani Rodrik și Albert Zeufack.

Conferința de revizuire a dezvoltării asiatice ADB-IEA
| Tokio, 4-5 iulie, 2019

Organizat în comun cu ADB. Condus de Kei Otsuka.

Sesiunea comună AIE-SEE „Credințe în politică” la al 33-lea congres anual al Asociației Economice Europene (SEE) | Köln, 27 august 2018

Organizat în comun cu Asociația Economică Europeană. Condus de Marta Reynal-Querol.

Economia religiei | Cambridge, 10-11 iulie 2017

Organizat în comun cu Institutul de Gândire Economică, Universitatea din Cambridge și Fundația John Templeton. Condus de: Sriya Iyer,
Jean-Paul Carvalho și Jared Rubin

CORE

AIE a acordat finanțare către CORE pentru traducerea în spaniolă a Economiei (cărți electronice CORE). Pentru mai multe informații despre CORE, vă rugăm să vizitați: www.core-econ.org

RIDGE

RIDGE a organizat câte două forumuri anuale (mai și decembrie) în 2017, 2018 și 2019. Fiecare forum constă într-o serie de ateliere, o școală de vară și o serie de dezbateri de politici. Datorită pandemiei de COVID în 2020, un forum virtual a avut loc pe Zoom în decembrie 2020.

De la crearea sa în 2014, RIDGE a organizat:

– 12 forumuri RIDGE, inclusiv 72 de ateliere, în care au fost prezentate 1.600 de lucrări cu peste 2.700 de participanți și
17 dezbateri de politici.
– 3 mese rotunde IEA.
– 11 școli de vară cu participarea a peste 300 de elevi.

În 2021 sunt planificate două forumuri virtuale în septembrie și decembrie și vor avea loc două școli de vară virtuale; de-a lungul Congresului Mondial al IEA din iulie 2021 și în cadrul Forumului din decembrie 2021.

Pentru mai multe detalii despre activitățile RIDGE vă rugăm să vizitați www.ridge.uy

În urma Congresului Mondial din Mexic din 2017 și la recomandarea Comitetului Executiv al AIE, AIE a instituit două premii onorifice de bursă: Schumpeter-Haberler Distinguished Fellow și IEA Fellow. Pentru ambele categorii de burse, AIE a anunțat un grup inițial în fiecare categorie. Ulterior, s-a format un comitet de nominalizare și s-au căutat nominalizați din întreaga lume pentru a crea o listă de candidați care au fost supuși votului. Același comitet de nominalizare a fost responsabil pentru selectarea atât a bursierilor distinși Schumpeter-Haberler, cât și a bursierilor IEA.

Pentru mai multe informații despre proces și despre premii, vizitați http://www.iea-world.org/fellowship-awards-2/

Premiul de eseu Stiglitz și Premiul Amartya Sen

În colaborare cu Societatea Economică din Australia, IEA a organizat un al doilea concurs Stiglitz Essay Prize în 2019. Premiul I la categoria absolvenți a fost acordat lui Nicolas Longuet Marx de la Columbia University, în timp ce al doilea și al treilea premiu au fost acordate lui Ahmed Abdul Mumin din Universitatea din Glasgow și, respectiv, Wannaphong Durongkaveroj de la Universitatea Națională Australiană. Câștigătorii categoriei de licență sunt Daksh Walia de la Ashoka University Premiul I și Pradnyee Kantak de la Fergusson College Premiul II. Ceremonia de premiere va avea loc virtual pe 2 iulie.

În 2019 a fost instituit un nou premiu în cinstea lui Amartya Sen, Premiul Amartya Sen. Premiul a fost acordat în 2021 lui Shuguang Jiang de la Universitatea din Zhejiang și lui Kenneth Mahuni de la Universitatea Harward.

Al XIX-lea Congres Mondial IEA, 2-6 iulie 2021

Al 19-lea Congres Mondial este organizat în comun cu Ministerul Finanțelor din Indonezia. Inițial, a fost planificat să aibă loc în Bali între 3 și 7 iulie 2020, dar, din cauza pandemiei de COVID-19, a trebuit să fie amânat până la 2-6 iulie 2021 și să aibă loc într-o formă prescurtată. Tema congresului este „Echitate, durabilitate și prosperitate într-o lume fracturată”.

Organizatori

Asociația Economică Internațională și Ministerul Finanțelor din Indonezia.

Parteneri

Banca Asiatică de Dezvoltare (BAD), Bloomberg, Universitatea din Chicago (UIC) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Organizare

Pentru organizarea congresului a fost semnat un memorandum de înțelegere între AIE și Ministerul Finanțelor din Indonezia. AIE și-a păstrat responsabilitatea directă pentru organizarea generală a Congresului Mondial, acționând prin președintele prof. Kaushik Basu și secretarul general, prof. Omar Licandro, și pentru programul științific, acționând prin președintele ales și președintele programului, prof. Dani Rodrik. MF, acționând prin intermediul ministrului său de finanțe Sri Mulyani Indrawati, și-a păstrat responsabilitatea pentru organizarea locală a congresului. Datorită schimbării formatului, s-a convenit ca MF să își păstreze responsabilitatea pentru platforma virtuală.

Andrea Cavallo, manager asociat IEA, a coordonat organizarea sub auspiciile Comitetului Executiv al IEA, prof. Kaushik Basu, prof. Dani Rodrik și prof. Omar Licandro.

Locația Congresului

Inițial, congresul urma să aibă loc în Centrul de Convenții din Bali, Indonezia, dar din cauza pandemiei de COVID-19, a trebuit să fie amânat până în iulie 2021 și să fie ținut virtual pe Zoom.

Comitetul programului

Comitetul de program, prezidat de prof. Dani Rodrik, a fost înființat în iulie 2019. Comitetul a fost însărcinat cu:

i) revizuirea lucrărilor

ii) organizarea de sesiuni contribuite

iii) organizarea de sesiuni suplimentare cu vorbitori invitați.

 

WWF România, în parteneriat cu Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Institutul de Cercetare în Silvicultură PS Pasternak – UkKRIMF – și cu organizația Ecosphera din Ucraina lansează un raport consolidat legat de managementul lemnului mort. Acesta a fost realizat în mod participativ în cadrul proiectului „Promovarea lemnului mort pentru creșterea rezilienței pădurilor în zona transfrontalieră România-Ucraina”.

Ca să putem vorbi despre managementul lemnului mort trebuie mai întâi să vorbim despre ce este lemnul mort. Lemnul mort, adică acei arbori morți în picioare sau buștenii căzuți, este o componentă critică în structura și funcționarea pădurii datorită rolului cheie pe care îl are în menținerea productivități, regenerarea naturală, conservarea biodiversității și creșterea rezilienței la schimbări climatice a pădurilor. Totodată prezența lemnului mort contribuie la furnizarea de beneficii, așa-zise servicii ecosistemice, valoroase comunităților locale.

Comunitățile din 10 localități din județele Brașov, Sibiu și Mureș vor deveni o voce în procesul de luare a deciziilor, atât la nivel local, cât și regional, și vor contribui activ la creșterea calității vieții lor printr-un nou proiect dezvoltat prin platforma Colinele Transilvaniei.

Proiectul „Colinele Transilvaniei – Model de parteneriat activ pentru o dezvoltare durabilă” (PACT 2020) este menit să transfere către comunitățile locale cunoștințe și experiență despre sisteme de bună guvernanță, prin intermediul creării unei rețele de mentori și de lideri comunitari care va răspunde în timp real nevoilor identificate local.
Implementat de Asociația WWF România, Asociația Mioritics și Fundația Mihai Eminescu Trust, PACT2020 este o continuare a dezvoltării parteneriatului strategic creat în 2013 pentru susținerea dezvoltării durabile a ariei protejate Podișul Hârtibaciului, recunoscută ca destinație de ecoturism sub numele Colinele Transilvaniei.

„Suntem 11 organizații care formăm Parteneriatul pentru Colinele Transilvaniei și lucrăm împreună pentru o Europă verde și incluzivă. Această arie protejată, a doua ca mărime din țară după Delta Dunării, este un exemplu concret care ne arată cât de conectate sunt deciziile pentru dezvoltarea socio-economică a acestor comunități de valorile naturale și culturale”, spune Carmen Pădurean, manager proiect arii protejate la WWF România.

Proiectul se desfășoară în Cincșor, Criț, Viscri (județul Brașov), Alma-Vii, Agnita, Mălâncrav, Richiș (județul Sibiu) și Archita, Saschiz, Daia (județul Mureș) și va prelua de la oameni planurile și gândurile lor despre cum ar dori să arate comunitatea în care trăiesc și le va transmite către cei care iau decizii pentru ei la nivel politic, chiar și reprezentanților Colinelor Transilvaniei în Parlamentul României.

„De obicei strategiile de dezvoltare locală și regională se realizează de sus în jos, cu o consultare slabă a cetățenilor. PACT2020 vrea să răspundă acestei provocări și să permită cetățenilor din cele 44 de comune ale zonei să participe activ la luarea deciziilor și la schimbările ce pot influența viața comunității și a peisajului deosebit în care trăiesc” – Caroline Fernolend, președintele Mihai Eminescu Trust.

Obiectivele principale ale proiectului care se încheie în 2023 includ formarea a 10 nuclee de implicare comunitară care dobândesc capacitate crescută de acțiune și derulează inițiative proprii care pot influența deciziile autorităților în ceea ce privește dezvoltarea comunităților, identificarea și promovarea modelelor de implicare și a experiențelor din zonă de îmbunătățire a guvernanței locale în toate cele 44 de comune din Colinele Transilvaniei și către celelalte destinații ecoturistice din țară.
De asemenea, vom analiza o serie de politici publice din domenii de interes pentru dezvoltarea durabilă și vom propune amendamente care să vină în întâmpinarea nevoilor și viziunilor comunităților în ceea ce privește dezvoltarea socio-economică și de păstrare și potențare a capitalului natural și cultural din Colinele Transilvaniei.

Proiect este derulat de Asociația WWF România, Asociația Mioritics și Mihai Eminescu Trust cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este de a transfera către comunitățile locale din Colinele Transilvaniei cunoștințe și experiență despre sisteme de bună guvernanță, prin intermediul creării unei rețele de mentori și de lideri comunitari care va răspunde în timp real nevoilor identificate local.