Transformarea digitală: capitalizarea contractelor pentru servicii SaaS (software as a service)

Material de opinie de Corina Dimitriu, Partener Audit, și Cosmin Păun, Senior Manager Audit, Deloitte România (foto)

Contextul pandemic a contribuit suplimentar la accelerarea transformării digitale în mediul de afaceri, aspect care a presupus crearea unei infrastructuri IT care să permită integrarea diverselor soluții de software pe care companiile le adoptă, menite să amplifice planurile lor strategice. Transformarea digitală este realitatea de astăzi care presupune alocarea unor bugete de investiți în acest sens și colaborarea cu experți care să ajute în procesul de implementare. 

Însă, cum se vede transformarea digitală din punct de vedere financiar – contabil? Ce capitalizăm și ce înregistrăm ca și cheltuială în contabilitate? Aceasta este o decizie care afectează atât rezultatul operațional, baza de impozitare calculată pentru determinarea impozitului pe profit, cât și alți indicatori economici ai societății.

Având în vedere interesul crescut asupra digitalizării, este oportună reamintirea principiile care stau la baza înregistrării acestor tipuri de tranzacții, respectiv a contractelor de tip SaaS (software as a service), din prisma Standardelor Internaționale de Raportare Financiară. Aceste principii pot fi folosite și în sprijinul determinării înregistrărilor contabile conform Ordinul ministrului finanțelor 1802/2014.

Caracteristicile modelelor de furnizare a software-urilor:
tradițional și de tip cloud 

Modelul tradițional presupune achiziția de soluții de tip hardware, aplicații și licențe software. Acestea sunt protejare de firewall-ul (paravanul de protecție) propriu, societatea, obținând controlul asupra IP-ului (Internet Protocol). Pe de altă parte, modelul de tip cloud implică drepturi de acces numai pentru aplicația software, soluțiile de tehnologie fiind protejate de firewall-ul furnizorului de servicii de tip cloud, acesta păstrând și controlul asupra IP-ului.

Tipuri de contracte pentru servicii SaaS – „software as a service” 

Specific acestor tipuri de contracte este că societatea contractează în substanță servicii și nu intenționează achiziția sau leasingul de active software. Acest lucru se datorează faptului că, într-un mediu bazat pe servicii de tip cloud, contractul SaaS oferă, în general, dreptul de a primi acces la software-ul aplicației furnizorului de servicii cloud, mai degrabă decât o licență prin IP, adică controlul asupra codului software.

Comitetul pentru Interpretări Internaționale de Raportare Financiară („IFRIC”) a observat că dreptul de a accesa software-ul furnizorului care rulează pe infrastructura cloud a acestuia nu oferă, în sine, societății dreptul de a lua decizii cu privire la modul și scopul în care este utilizat software-ul. Mai mult decât atât, societatea nu are dreptul de a obține beneficiile economice viitoare din software-ul în sine și de a restricționa accesul altora la aceste beneficii.

Un contract care transmite clientului doar dreptul de a primi acces la aplicația software nu este nici un contract de închiriere de software, nici un activ software necorporal, ci mai degrabă un serviciu pe care societatea îl primește pe durata contractului.

Cu toate acestea, o situație în care ar putea exista o imobilizare necorporală pentru o licență software într-un aranjament bazat pe servicii de tip cloud este când, la începutul aranjamentului, clientul are dreptul contractual de a intra în posesia software-ului fără costuri semnificative și este fezabil pentru companie să ruleze software-ul pe propriul hardware sau să încheie un contract cu o altă parte, independentă de furnizorul serviciilor de tip cloud, pentru a găzdui software-ul achiziționat.

Costuri de configurare și de implementare

IFRIC a analizat în mod specific modul în care o entitate ar trebui să ia în considerare costurile de configurare și personalizare suportate în implementarea acestor aranjamente de servicii (SaaS) și a concluzionat că aceste costuri ar trebui înregistrate în cadrul cheltuielilor în contabilitate, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite criteriile pentru recunoașterea unui activ separat.  

Se consideră că o companie primește un bun software la data începerii contractului dacă contractul conține un contract de leasing software sau compania obține altfel controlul software-ului la data începerii contractului

Într-un acord pentru servicii de tip SaaS, în care furnizorul controlează aplicația software la care are acces compania, natura și rezultatul configurației sau personalizării efectuate stau la baza evaluării dacă configurarea sau personalizarea software-ului are ca rezultat o imobilizare necorporală. De multe ori, compania nu poate recunoaște o imobilizare necorporală, deoarece nu controlează software-ul, iar acele activități de configurare sau personalizare a software-ului nu creează o resursă controlată de societate, separată de software-ul de tip cloud în sine. 

Dacă compania nu poate recunoaște o imobilizare necorporală în legătură cu configurarea sau personalizarea software-ului aplicației, aceasta recunoaște costurile ca o cheltuială atunci când primește serviciile de configurare sau personalizare în conformitate cu contractul între furnizor și societate. 

Însă, există situații când aceste configurări se pot capitaliza, în funcție de rolul acestora și locul în care sunt făcute. Unele societăți aleg să-și păstreze o parte din software conform modelului tradițional, protejate de propriul firewall, pentru a opera în combinație cu noile aplicații software din cloud. Aceste aranjamente pot avea ca rezultat modificarea software-ului existent sau dezvoltarea unui nou software local pentru a crea funcționalități suplimentare pentru entitate și pentru a permite software-ului existent local să se conecteze cu aplicațiile software bazate pe servicii de tip cloud, adesea denumite module de tip bridge sau interfețe de programare a aplicațiilor (API). Pentru a determina dacă societatea trebuie să recunoască codul suplimentar ca imobilizare necorporală, entitatea evaluează dacă codul suplimentar îndeplinește definiția unei imobilizări necorporale și criteriile de recunoaștere din Standardul International de Raportare Financiar 38 Imobilizări necorporale.

O imobilizare necorporală este un activ non-monetar identificabil (definit ca resursă controlată de o entitate) care nu are substanță fizică, oferă puterea de a obține în viitor beneficii economice, permite restricționarea accesului altor persoane la aceste beneficii și măsurarea costului activului cu acuratețe.

Concluzie

Fiecare aranjament SaaS este unic. Analiza și determinarea tratamentului contabil adecvat al contractului, precum și costurile de personalizare suportate pentru punerea în aplicare a acestuia, necesită o analiză semnificativă și adesea o înțelegerea profundă a anumitor aspecte tehnice ale configurației IT. În general, departamentul financiar nu va putea lua această decizie fără a colabora cu alte departamentele din interiorul companiei, precum departamentul IT, pentru a se asigura că toate informațiile sunt luate în considerare.

O entitate trebuie să dezvolte și să aplice, în mod consecvent, o politică contabilă adecvată pentru costurile de configurare și personalizare suportate în implementarea acordurilor SaaS și să fie în măsură să explice raționamentele făcute în aplicarea politicii sale contabile.

Privind în viitor, este importantă dezvoltarea unui cadru practic pentru a sprijini societatea în planificarea viitoarelor aranjamente pentru serviciile de tip cloud și aplicarea consecventă a politicii sale contabile. 

Sondaj PwC: Încrederea în performanța sectorului imobiliar revine în 2022, dar investitorii sunt îngrijorați de inflație și lipsa muncitorilor

0

Încrederea investitorilor imobiliari în performanța sectorului în 2022 este mai puternică decât în urmă cu un an, dar incertitudinea rămâne. Companiile vor să reia proiectele amânate, dar au încă rețineri cauzate de inflație, întreruperile în aprovizionare și lipsa forței de muncă care afectează negativ costurile și termenele de livrare, reiese din raportul Emerging Trends in Real Estate 2022, realizat de PwC și Urban Land Institute. 

Astfel, 88% dintre respondenți arată că disponibilitatea resurselor și costurile de construcție sunt principalele lor îngrijorări atât pentru 2022, cât și pentru următorii 3-5 ani, urmate de disponibilitatea activelor/terenurilor adecvate pentru achiziție și dezvoltare (menționate de 66%) și cerințele de sustenabilitate/decarbonizare (61%).

Față de anul trecut, când doar 23% dintre respondenți erau optimiști în privința perspectivei afacerilor lor, a profitabilității și numărului de angajați, acum aproximativ jumătate dintre cei chestionați cred că toți cei trei indicatori se vor îmbunătăți. Revenirea încrederii se datorează în principal măsurilor de sprijin din partea guvernelor. Totuși companiile nu sunt îngrijorate de faptul ca aceste programe de susținere se vor încheia, ci de durata valului inflaționist și de impactul pe care acesta îl are asupra costurilor și termenelor de livrare”, a declarat Francesca Postolache, Partener PwC România.

Cu toate acestea, 59% dintre participanții la sondaj se așteaptă să fie cumpărători neți de active imobiliare în 2022, în creștere de la 55% anul trecut, reflectând pe de o parte factorul de încredere și pe de altă parte orientarea către alte clase de active decât cele tradiționale.

Cele mai active piețe în ultimele 12 luni au fost Germania, cu o valoarea de 71 miliarde euro a tranzacțiilor, urmată de Marea Britanie, cu 70 miliarde euro și Franța cu 32 miliarde de euro. La polul opus, cele mai mici valori au fost înregistrate în Belgia, de două miliarde euro, Portugalia, tot de două miliarde euro și România, cu tranzacții de un miliard euro. Raportul a luat în considerare țările care au înregistrat tranzacții de peste 1 miliard de euro. 

Evoluția pe sectoare

Poate deloc surprinzător, sondajul confirmă că dominația birourilor și retailului în ceea ce privește alocările de fonduri s-a încheiat.

Deși, în perioada martie 2020 – septembrie 2021, birourile au rămas cel mai mare sector la nivel european, volumul tranzacțiilor a scăzut la 38% de la 49% în 2019 și primul trimestru din 2020, iar valorile au scăzut cu 27% la 255 miliarde euro, potrivit datelor Real Capital Analytics (RCA). În schimb, ponderea ofertelor de apartamente a crescut de la 16% la 24%, iar industria a urcat de la 13% la 21%. La nivel global, ofertele de apartamente le-au depășit pentru prima dată pe cele pentru birouri, arată datele RCA.

Logistica este în continuare sectorul câștigător al pandemiei, în special datorită creșterii comerțului online, iar rezidențialul continuă să atragă investitori datorită profilului defensiv. Pe de altă parte, sectoarele alternative/nișate precum infrastructura pentru energia nouă, centrele de date și cele de life sciences (cercetare/dezvoltare în domeniul farmaceutic, alimentar, biotehnologic, etc) sunt văzute ca sectoare promițătoare atât din punct de vedere al profilului de venit, cât și al potențialului de dezvoltare. 

ClasamentgeneralSector
1Infrastructură energie nouă
2Life Sciences
3Facilități logistice
4Centre de date
5Sănătate
6Cămine pentru bătrâni
7Industrial/depozite
8Locuințe accesibile
9Boxe/containere de depozitare 
10Locuințe pentru închiriere

Top orașe 

Clasamentul anual al celor mai atractive orașe europene pentru investițiile imobiliare arată că, cel puțin pe termen scurt, investitorii vor continua să-și plaseze banii în orașele importante ale Europei, care oferă lichiditate și stabilitate.

Anul acesta, Londra a urcat pe prima poziție pe lista pentru potențiale investiții în 2022, devansând Berlin (locul 2) și Paris (locul 3).

ClasamentOraș
1Londra
2Berlin
3Paris
4Frankfurt
5Munchen
6Madrid
7Amsterdam
8Hamburg
9Barcelona
10Bruxelles

Raportul „Emerging Trends in Real Estate” a fost realizat de Institutul Urban Land și PwC în rândul a 844 respondenți din 20 de țări din Europa.

Aquila a debutat la Bursa de Valori București în urma celei mai mari Oferte Publice Inițiale derulate pe piața de capital românească

  • Aquila s-a listat la Bursa de Valori București în urma celei mai mari Oferte Publice Inițiale derulate pe piața de capital locală, în valoare de 367 milioane lei. 
  • Este a 20-a listare a unei companii antreprenoriale românești care are loc anul acesta la Bursa de Valori București, pe ambele piețe, implicit a treia pe Piața Reglementată. 

Aquila, cel mai mare jucător de pe piața de distribuție a bunurilor de larg consum cu peste 26 de ani de experiență, a debutat pe Piața Reglementată a Bursei de Valori București (BVB) sub simbolul bursier AQ. Listarea are loc după încheierea cu succes a unei Oferte Publice Inițiale (IPO) în valoare de 367 milioane lei (74 milioane euro), cea mai mare ofertă publică inițială derulată până în prezent de o companie antreprenorială pe piața de capital românească. Aquila este a 20-a companie listată anul acesta la Bursă, respectiv a treia pe Piața Reglementată. 

„Trendul listărilor la Bursă înregistrat în acest an continuă, chiar și la final de an. Astăzi marcăm listarea Aquila, o companie solidă dintr-un domeniu de activitate esențial pentru fiecare dintre noi. Aquila aduce cu sine la bursă, pe de o parte, opțiunea diversificării portofoliului pentru investitori. Pe de altă parte, marchează cea mai mare Ofertă Publică Inițială a unei companii private din piața de capital românească. Ne bucurăm că fondurile atrase de la investitori în cadrul IPO-ului vor merge spre susținerea dezvoltării companiei și ne mândrim că Aquila intră în rândul companiilor de top, listate la Bursa românească”, a declarat Adrian Tănase, Directorul General al Bursei de Valori București.

„Suntem mândri că ne alăturăm astăzi celor mai importante companii listate la Bursa de Valori București. Acest pas important  reprezintă următorul capitol al dezvoltării noastre. Din poziția de lider al pieței distribuției, vrem să fructificăm inteligent oportunitățile oferite de piață, de aceea veniturile obținute în urma ofertei de acțiuni vor fi utilizate pentru creștere, consolidare și digitalizare. Vom putea astfel să creștem calitatea serviciilor oferite clienților, mări volumul și gama de produse distribuite, aducând astfel valoare acționarilor noștri. Strategia noastră de dezvoltare încorporează cerințele și recomandările din domeniul sustenabilității și ne permite să ne adaptam modelul de business la un mediu în continuă schimbare”, a declarat Jean Dumitrescu, Director Relații cu Investitorii, Aquila.

Aquila a derulat oferta publică pentru majorarea capitalului social în perioada 8 – 16 noiembrie prin care a vândut 66.666.800 acțiuni noi la un preț de 5,5 lei/acțiune, atât investitorilor instituționali cât și celor de retail. Compania va folosi cea mai mare parte a fondurilor pentru achiziționarea de companii care dețin branduri importante pe piața bunurilor de larg consum și ale unor companii de distribuție cu portofolii de produse complementare. De asemenea, o parte din fonduri vor asigura capitalul de lucru, digitalizarea operațiunilor, creșterea trasabilității și productivității și dezvoltarea brandurilor proprii. Oferta a fost intermediată de Swiss Capital, iar BRK Financial Group și TradeVille au fost agenți de distribuție.

„Prin listarea Aquila, portofoliul de sectoare economice la Bursa de Valori se lărgește cu sectorul bunurilor de larg consum, sector ce poate prezenta oportunități investiționale in contextul pandemiei actuale. Prin succesul oferte publice primare a Aquila, lider de piața în segmentul distribuției de bunuri de larg consum, speram sa atragem atenția și altor antreprenori locali, cu afaceri de succes, asupra alternativei finanțării și dezvoltării propriilor afaceri cu ajutorul pieței locale de capital”, a spus Olimpiu Blăjuț, Director General Adjunct, Swiss Capital.

Aquila a fost înființată în noiembrie 1994, ca entitate specializată în servicii integrate de distribuție de bunuri de larg consum și logistică. Din 2001, compania se extinde în Republica Moldova prin înființarea companiei de distribuție Trigor AVD. Aquila este în prezent lider de piață în domeniul distribuției bunurilor de larg consum, având 14 centre de distribuție, 4 centre logistice, cea mai mare flotă auto de distribuție din România – 1.647 de autovehicule, o reţea de 67.000 de puncte de vânzare, o infrastructură de depozitare de 120.000 mp şi o echipă de 3.000 de angajați. 

Compania oferă servicii de distribuție atât în zona retailului tradițional (en-gross, comerț local, farmacii și rețele de farmacii), cât și pentru lanțurile de hypermarketuri și benzinării, precum și HORECA. Aquila asigură de asemenea și servicii de logistică și transport internațional de mărfuri cu acoperire la nivel european. Compania a dezvoltat și comercializează o serie de produse proprii precum legume și carne congelate, semi-preparate și produse din pește. Echipa Aquila ia în calcul continuarea procesului de dezvoltare a brandurilor proprii intrând și în zona fructelor procesate sau a mâncării sănătoase. 

Compania a înregistrat în 2020 o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de lei, o creștere de 6% față de 2019. În iunie 2021 Aquila înregistra venituri de 901 milioane lei, o creștere de 15% față de S1 2020. Profitul anului 2020 este de aproape 58,4 milioane de lei, în creștere cu 171% față de anul 2019. În urma ofertei publice, doi dintre acționari dețin calitatea de acționar semnificativ, respectiv Constantin-Cătălin Vasile și Alin-Adrian Dociu cu 33,3% din capitalul social fiecare. 

GEFCO instalează 290 de stații de încărcare e-Totem în centrele sale din Europa pentru a sprijini creșterea numărului de mașini electrice

0

GEFCO, un furnizor global de soluții pentru lanțul de aprovizionare industrial și lider european în logistica auto, se află în faza finală a unui proiect ambițios prin care va instala 290 de stații de încărcare pentru vehicule electrice (EV) în centrele logistice ale Grupului din Europa. Realizate la comandă de compania e-Totem, unul dintre cei mai importanți furnizori de încărcătoare pentru vehicule electrice din Franța, aceste sisteme unice vor ajuta producătorii de automobile și dealerii să încarce vehiculele înainte de livrarea către clienții finali.

Întâmpinarea noilor provocări ale lanțului de aprovizionare

Instalate în etape, 145 de stații de încărcare noi vor fi puse în funcțiune până la sfârșitul anului 2021 în 23 de centre GEFCO din opt țări europene: Belgia (Ghislenghien), Republica Cehă (Kolin) Franța (Blyes, Le Havre, Hordain, Marckolsheim, Marly-). la-Ville, Mulhouse, Nantueuil, Poissy, Rennes, Sochaux și Valenton), Italia (Livorno și Parma), Portugalia (Setubal) și Slovacia (Trnava), Spania (Ciempozuelos și Tarragone) și Regatul Unit (Sandtoft și Sheerness).

Albert Bouchoucha, Director Industrial Car Flows la GEFCO, a declarat: „Tranziția către o sursă de energie mai ecologică necesită investiții majore în infrastructură. Aceste noi stații de încărcare pentru mașinile electrice vor oferi un impuls binevenit producătorilor și dealerilor de vehicule electrice și suntem încântați să ne ajutăm clienții să se adapteze la cerere și să rămânem fideli culturii noastre „parteneri, nelimitați”.

Mobilizând o echipă de 40 de angajați GEFCO, acest proiect de 7 milioane de euro a fost lansat în 2020 ca răspuns la creșterea exponențială a pieței de vehicule electrice după introducerea stimulentelor globale pentru accelerarea tranziției către tehnologiile cu emisii zero. Acest lucru a adus și o nouă provocar – furnizorii din lanțul de aprovizionare, precum GEFCO, trebuie să încarce bateriile noilor vehicule electrice din complexele lor, la cerere, înainte de a se efectua livrarea către dealeri și clienții finali.

Stații de încărcare personalizate pentru servicii unice

Pentru a face față acestei provocări, GEFCO a făcut echipă cu e-Totem pentru a proiecta și produce două tipuri de stații de încărcare unice, supraîncărcătoare DC50kW și încărcătoare accelerate AC22kW. Acestea au ecran tactil, comenzi multilingve și sunt conectate la un sistem central de management prin 3G/4G cu Open Charge Point Protocol (OCPP) pentru supraveghere live. Cu această tehnologie, echipele GEFCO pot seta nivelul de încărcare de la 1%, pot urmări cu procesul cu smartphone-ul, asigurându-se că nivelul bateriei nu scade niciodată la zero și pot factura costul exact al energiei utilizate pentru încărcarea vehiculelor. Aceste caracteristici unice oferă o îmbunătățire semnificativă față de stațiile de încărcare tradiționale, care nu pot nici pre-defini un nivel de încărcare și nici nu pot opri încărcarea automat, ceea ce înseamnă că procesul continuă întotdeauna până la încărcare completă. În prezent, GEFCO este singurul specialist în lanțul de aprovizionare care propune acest serviciu extrem de personalizat.

Hervé SONNEVILLE, CEO e-Totem, a comentat: „Suntem încântați că am colaborat cu GEFCO la acest proiect, aducând stații de încărcare personalizate pentru vehicule electrice, proiectate și fabricate 100% în Franța, pentru locațiile din întreaga Europă. Încă din primele zile ale companiei noastre din 2012, am inovat continuu și am adaptat soluțiile noastre la nevoile clienților noștri.”

Reveal Marketing Research: Categoriile de alimente „must-have” din coșul de cumpărături al consumatorilor români

0

În context pandemic, predilecția spre o alimentație diversificată a influențat în mod direct coșul de cumpărături al consumatorilor. 

Așa se face că legumele, fructele și produsele din carne au devenit o constantă în alimentația românilor, regăsindu-se acum în cumpărăturile dintr-o săptămână obișnuită, arată datele celui mai recent studiu Reveal Marketing Research. 

Prima opțiune pe lista de cumpărături 

În privința celor mai populare categorii de produse achiziționate recent, clasamentul este condus de fructe, legume și produse lactate – menționate de 86% dintre respondenți, – urmate de carne, cu o pondere de 75%. 

Băuturile non alcoolice sunt achiziționate de 69% dintre respondenți. De asemenea, conform datelor, produsele congelate (e.g legume, fructe, etc.) au devenit un “must-have” pentru 60% dintre respondenți. 

Reveal Marketing Research mai arată că, băuturile alcoolice (49%) se clasează pe ultimele locuri, ceea ce poate indica o dorință a românilor de a-și diversifica alimentația într-un mod mai sănătos.

Profilul consumatorului. Alimentele consumate în ultima săptămână

Dacă ar fi să creionăm un profil al consumatorului din categoria analizată, în funcție de tipul de produs recent consumat, se poate observa că, în general, respondenții din categoria de vârstă 45-55 de ani sunt cei care consumă cel mai mult carne (70%), în timp ce tinerii de până în 24 de ani, consumă aceste produse într-o măsură mai mică decât toate celelalte categorii de vârstă (48%).  

În ceea ce privește segmentul produse lactate, pe categorii de gen, targetul este reprezentat de femei (74% – comparativ cu 64% bărbați), în timp ce pentru fructe și legume topul consumatorilor este condus de persoanele din categoria de vârstă + 55 de ani.


Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 13 ani companii din România și Europa. 


Metodologie: 1014 interviuri CAWI (colectare online), eșantion reprezentativ la nivel național urban+rural, 18+, online users. Perioada de colectare a datelor este 11.11 – 15.11.2021.

Cluj IT Cluster: Eliminarea scutirii de impozit pentru angajații din industria de IT, măsură care va conduce la destabilizarea industriei

0

În 2020, industria IT se plasa în topul sectoarelor economice din România, înregistrând una dintre cel mai mari creșteri, cu o cifră de afaceri de peste 70 miliarde de lei reprezentând 7% din PIB (link). În prezent, sectorul IT include peste 120.000 de angajați în România, iar trendul ascendent pe care se află de mai mulți ani este văzut de specialiști ca o confirmare a faptului că industria IT va reprezenta în anii următori peste 10% din PIB (link).

Fără îndoială, la evoluția favorabilă a acestui sector în România ultimilor ani a contribuit, în mod semnificativ, scutirea de taxe pe venit pentru angajații din IT. S-au pus astfel bazele unor factori de competitivitate globală susținută de angajații cu aptitudini tehnice foarte bune, lucru care a apropiat industria IT românească de principalele piețe internaționale.

      Însă, în ciuda unei evoluții spectaculoase a IT-ului românesc și a valorii adăugate generate pentru economia țării, raportul DESI din 2021 (Digital Economy and Society Index, link) indică foarte clar faptul că este nevoie de mult mai mult pentru ca România să se alinieze cu adevărat standardelor europene în materie de digitalizare, iar aici, în mod evident, industria IT are un rol esențial.

Conform raportului: „România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale. În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. Deși țara noastră are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale”.

 Așadar, în pofida unei evoluții foarte bune a industriei IT în România și a unei pregătiri excelente în domeniu, este limpede faptul că aceste transformări trebuie accelerate și sprijinite de politici care să susțină adoptarea soluțiilor digitale în cât mai multe sectoare, mai ales în sectorul public. Din nefericire, pandemia a scos la iveală o serie de neajunsuri ale sectorului public și ale majorității celor economice în materie de digitalizare, iar adoptarea unor astfel de soluții ar trebui să devină o prioritate imediată și de termen lung.

În mod paradoxal mai multe articole recente din presă (link) relatează despre intenția unor politicieni de a anula sau cel puțin regândi scutirea de taxe pentru angajații din IT. O astfel de măsură nu numai că va destabiliza industria IT românească, dar, pe termen scurt, ar conduce spre o mai mare migrare a specialiștilor către companii din străinătate, accentuând și mai mult criza forței de muncă. În plus, pe fondul pandemiei, tot mai multe organizații permit angajaților să lucreze de acasă sau de la distanță (remote) și, astfel, asistăm deja la o migrare a specialiștilor români care se angajează la companii situate în afara țării, lucrând, în continuare, din România dar fără a mai avea contract de muncă înregistrat în țara noastră. Reluarea discuțiilor despre anularea taxei pe venit pentru angajații din IT nu face decât să alimenteze aceste tendințe care, pe termen mediu și lung, vor determina scăderi semnificative în industria IT cu efecte economice și sociale total nefavorabile (anulând orice posibile beneficii ale măsurii în raport cu bugetul de stat).

Ne exprimăm îngrijorarea față de intențiile factorilor de decizie de la nivel guvernamental și parlamentar de a elimina facilitățile fiscale acordate industriei IT,  facilități care și-au dovedit utilitatea în timp nu doar pentru sectorul IT, ci și pentru susținerea altor sectoare economice prin activarea consumului local. Este o regulă elementară în politicile publice responsabile de a nu întreprinde măsuri de eliminare sau diminuare a unor facilități fiscale fără a pune în loc mecanisme care să conducă la transformarea structurală a sectorului respectiv, altfel nu se produce decât un rău major, cu efecte negative în lanț pe mai multe sectoare economice. Sectorul IT este pregătit profesional pentru tranziția înspre modele de afaceri orientate pe inovare, în schimb constatăm lipsa infrastructurii publice suport pentru susținerea inovării, lipsa mecanismelor inteligente la nivel guvernamental pentru atragerea capitalului de risc pentru investiții în sectorul IT și multe alte minusuri în construcția ecosistemului național de inovare. Dacă suntem cu adevărat responsabili și competenți politic trebuie să înțelegem că putem renunța la o serie de facilități doar atunci când este pregătit și activat cadrul național care să pună în loc soluții corecte și consistente pentru tranziția la nivelul superior de sofisticare a sectorului de IT. Chiar dacă Comisia Europeană a cerut României să adopte reforme fiscale ca una dintre condițiile activării PNRR, nu a interzis aplicarea curajoasă a reformelor care să ajute o economie condusă de inovare. Dacă se dorește aplicarea de reforme fiscale, atunci să fie aplicate sectoarelor economice care vor fi asistate prin PNRR. Sectorul IT nu este susținut de PNRR, chiar dacă există proiecte de digitalizare, pentru că digitalizarea nu vizează transformarea sectorului IT. Noi ne manifestăm totala disponibilitate pentru a discuta cu factorii decizionali de la nivel guvernamental și parlamentar despre alternative sustenabile, cu valoare adăugată pentru economia și societatea românească”, a declarat Stelian Brad, Președinte al Clusterului Cluj IT.

Într-un moment în care România ar trebui să urmărească accelerarea adoptării de soluții digitale în tot mai multe sectoare, propunerea unor măsuri care descurajează activitatea din industria IT și migrarea pe cale de consecință a acestor afaceri în alte țări, se prezintă ca o soluție inexplicabilă, total desprinsă de contextul european și de recomandările experților în domeniu.

Cluj IT Cluster este o asociație de tip cluster inovativ înființată în octombrie 2012 la Cluj-Napoca. Cuprinde peste 90 de membri, companii IT, 13 universități, 2 institute ale Academiei Române, alte institute de cercetare-dezvoltare-inovare, instituții din sectorul administrației publice și comunități suport, care urmărește creșterea competitivității sectorului IT, vizibilitatea industriei IT românești precum și poziționarea Clujului ca un hub digital inovator. Asociația susține demersul de transformare digitală a proceselor în relația dintre diversele sectoare și de realizare a interoperabilității între sisteme la nivel național și european. Cluj IT promovează o abordare deschisă la care pot să contribuie și de care pot să beneficieze în mod direct toți furnizorii de produse și servicii din domeniul IT, instituțiile publice, precum și societatea în general. 

Redmi Buds 3 sunt disponibile în România începând cu data de 26 noiembrie 2021

0

Xiaomi anunță disponibilitatea pe piața din România a căștilor Redmi Buds 3 începând cu data de 26 noiembrie. Acestea vor fi comercializate pe mi-home.ro și pe eMAG, iar prețul recomandat de vânzare este de 199,99 lei.

Redmi Buds 3 asigură o experiență imersivă a sunetului, se mulează perfect pe conturul urechii, iar greutatea redusă (doar 4,5 grame fiecare) le face foarte confortabile. Designul carcasei iese și el în evidență, datorită marginilor rotunjite. Redmi Buds 3 sunt dotate cu chipset-ul Qualcomm® QCC3040 BLUETOOTH® ce oferă Bluetooth 5.2 pentru o conectivitate stabilă dual-device, ceea ce înseamnă că utilizatorii pot schimba fără efort dispozitivul, spre exemplu atunci când urmăresc un film pe laptop și sunt apelați pe smartphone, fără a mai fi nevoie să își reconecteze dispozitivele. 

Sunetul este atent calibrat de experții Xiaomi Sound Lab, iar microfoanele duale au funcția de anulare a zgomotului pentru a asigura conversații de cea mai bună calitate. Atunci când utilizatorii se deplasează, Redmi Buds 3 le asigură până la 5 ore de folosire doar a căștilor sau pot ajunge la 20 de ore a timpului de playback, în momentul în care sunt încărcate în cutie. La o încărcare de doar 10 minute în cutie, utilizatorii beneficiază de 90 de minute de playback de muzică1. În plus, Redmi Buds 3 au protecție IP54 la praf și apă și pot fi controlate foarte ușor prin simpla atingere. 

Premier Hospitality deschide la Braşov primul birou din Transilvania din care va oferi atât servicii de recrutare, cât şi consultanţă şi management pentru HoReCa şi vizează să atragă peste 10 clienţi noi şi dublarea cifrei de afaceri

0

Hotel Staff, parte a companiei Premier Hospitality, jucător de top de pe piaţa de outsourcing si HR, anunţă deschiderea primului birou dedicat industriei ospitalităţii din Transilvania, la Braşov, acesta fiind cel de-al doilea din portofoliul companiei, care vine să îl completeze pe cel central, de la Bucureşti, din Str. Vidin Nr. 76.

Biroul companiei de Recrutare, Consultanţă şi Management Hotelier este localizat în Poarta Schei nr 10, accesibil pentru clienţii din zona Transilvania şi va oferi acces la o echipă de specialişti şi experţi, care vor ridica nivelul serviciilor hoteliere la unul de standard, cu beneficii pentru hotelieri dar şi pentru turişti.

Lansarea primului birou din afara Capitalei presupune deschidere către piaţa ospitalităţii şi a serviciilor HoReCa din Transilvania, iar reprezentanţii Premier Hospitality se așteaptă să atragă peste 10 clienţi în primul an, obiectivul de business fiind de a dubla cifra de afaceri până la sfârșitul anului 2022.

„Piaţa ospitalităţii din Transilvania este una plină de oportunităţi şi suntem bucuroşi să fim mai aproape de hotelierii de aici pentru a putea acoperi nevoile lor pe un subiect foarte fierbinte în această perioadă – personalul. Experienţa de 15 ani în sectorul ospitalităţii şi implicarea în proiecte de diverse dimensiuni şi poziţionări, a dezvoltat o echipă competentă şi versatilă care identifică cu uşurinţă nevoile unei proprietăţi hoteliere în materie de recrutare, formare sau organizare a angajaţilor şi propune formule complete şi customizate clienţilor săi, formule în care cultura organizaţională joacă un rol cheie”, declară Rocsana Borda, Managing Partner, Hotel Staff.

„Suntem un grup de companii care cunoaşte din interior acest business şi îşi propune modernizarea industriei hoteliere. O investiţie de succes în HoReCa începe cu definirea conceptului potrivit pentru segmentele ţintă, cu poziţionarea corectă în piaţă pe baza unor cercetări serioase şi continuă cu alegerea furnizorilor şi partenerilor specializaţi în această industrie şi cu lucrul în echipe multi-disciplinare pentru deschidere şi management operaţional.  Scopul nostru final este găsirea unui echilibru cât mai bun între investiţiile făcute, confortul oaspeţilor şi usurinţă în exploatare. Abordarea noastră presupune extinderea parteneriatelor de business pentru înţelegerea nevoilor locale, cu scopul de a veni cu servicii şi propuneri valoroase către proprietarii şi investitorii din Transilvania”, declară Lucian Marinescu, Managing Partner, Premier Hospitality.

Compania Premier Hospitality înţelege specificul industriei hoteliere şi oferă asistenţă în managementul hotelier, respectiv, consultanţă în operarea unui hotel, prin brand-ul Hotel Equip, compania oferă dotări de top hotelierilor iar prin intermediul brand-ului Hotel Staff, compania funcţionează ca o agenţie de recrutare şi selecţie cu o reţea extinsă de conexiuni care îşi propune să aducă oamenii potriviţi pentru a reuşi cristalizarea unei echipe performante.

Conform datelor Premier Hospitality, hotelurile independente din România totalizează 95% din piaţa de profil.

Despre Premier Hospitality

Premier Hospitality este o companie românească specializată în activitatea hotelieră, care oferă servicii de top, consultanţă, management operaţional, dotări hoteliere dar şi recrutare şi selecţie pentru industria ospitalităţii, hoteluri de lanţ sau independente. Biroul central al companiei este situat în Bucureşti, iar în anul 2021, Premier Hospitality a deschis primul birou din Transilvania şi cel de-al doilea din portofoliu.

Compania gestionează toate provocările privind construirea şi operarea unei proprietăţi hoteliere, livrând prin brand-ul Hotel Staff peste 30 de proiecte de recrutare şi selecţie pentru partenerii din zona serviciilor şi a ospitalităţii, iar prin intermediul brand-ului Hotel Equip, dotări cu echipamente hoteliere. Fondatorii companiei, prin experienţa de peste 15 ani acumulată în domeniul ospitalităţii în România şi în străinătate, pe un portofoliu vast de proiecte în managementul hotelier, aduc un plus de valoare prin competenţe extinse, cu expertiză în zona de activitate hotelieră, prin consultanţă, operare a unei astfel de proprietăţi. Pentru detalii, https://premierhospitality.ro

Evoluția sistemului de pensii private în primele 9 luni ale anului 2021

0

Piața pensiilor private din România a ajuns, în primele nouă luni ale anului, la active totale de 90,43 miliarde lei, în creștere cu 25% comparativ cu intervalul similar al anului precedent.

Ca pondere în PIB, activele totale ale sistemului de pensii private au înregistrat un nivel de aproape 8%, marcând o evoluție pozitivă de-a lungul ultimilor ani.

 La 30 septembrie 2021, erau înscriși 8,29 milioane participanți la cele 17 fonduri de pensii private (Pilon II + Pilon III), în timp ce la finalul lunii septembrie a anului trecut era înregistrat un număr de 8,10 milioane participanți.

Sistemul pensiilor private a marcat o evoluție pozitivă pe tot parcursul funcționării sale, fiind adaptabil în fața episoadelor de volatilitate întâlnite de-a lungul timpului.

Creșterea activelor fondurilor de pensii private este remarcabilă la nivel european, România fiind printre țările cu cele mai mari creșteri din ultimii 10 ani.

Fondurile de pensii private reprezintă investitori instituționali care sprijină, în principal, economia locală, având totodată un rol de factor de echilibru și de stabilitate al pieței financiare.

Pilonul II

Valoarea totală a activelor nete ale fondurilor de pensii administrate privat a fost de 87,06 miliarde lei la finalul lunii septembrie a anului 2021, în creștere cu aproximativ 25% comparativ cu aceeași dată a anului 2020.

Numărul participanților înregistrați în sistemul Pilonului II a fost de 7,73 milioane persoane, față de 7,58 milioane persoane înregistrate în luna septembrie a anului 2020.

La nivelul Pilonului II, contribuția medie a participanților, cu contribuții virate la 30 septembrie 2021, a fost de 204 lei/participant, în timp ce la 31 decembrie 2020 valoarea acesteia a fost de 192 lei/participant.

În perioada ianuarie – septembrie 2021, contribuțiile virate în sistemul de pensii administrate privat au fost în cuantum de 7,28 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 9% față de aceeași perioadă din anul 2020.

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat a fost 5,94% în septembrie 2021, în luna decembrie 2020 valoarea acesteia fiind de 5,38%.

La finalul lunii septembrie 2021, valoarea medie a activului unui participant la sistemul pensiilor administrate privat era de 11.265 lei, înregistrând o creștere de 14,2% comparativ cu decembrie 2020 și cu 2,6% față de trimestrul precedent.

De la începutul anului până la data de 30 septembrie 2021 au fost efectuate plăți ale activului personal net către participanți în cuantum de 208 milioane lei pentru 13.604 de participanți și beneficiari.

Distribuția valorii conturilor participanților arată o concentrare mare, 62% din active fiind deținute de doar 20% din participanți. Cel mai mare cont are o valoare de 1.469.858 lei, iar cel mai mic are o valoare de 1 leu. Totodată, peste 20% din participanți dețin active sub valoarea de 1.000 lei.

La 30 septembrie 2021, titlurile de stat și acțiunile erau principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat. Investițiile în titluri de stat ale fondurilor de pensii din Pilonul II au reprezentat 61% la 30 septembrie 2021. Investițiile în acțiuni au crescut, reprezentând, în primele nouă luni ale anului, 25% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II.  De asemenea, ponderi semnificative sunt investite și în obligațiuni corporative și fonduri de investiții.

Pilonul III

Valoarea totală a activelor nete, în sistemul facultativ de pensii, a fost de 3,317 miliarde lei, la finalul primelor nouă luni ale anului 2021, în creștere cu aproximativ 22% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Numărul de participanți înregistrați în sistemul pensiilor facultative a fost de 553.775 persoane, comparativ cu 520.879 persoane înregistrate la 30 septembrie 2020.

La nivelul Pilonului III, contribuția medie a participanților, cu contribuții virate la 30 septembrie 2021, a fost de aproximativ 149 lei/participant, în creștere cu 12% comparativ cu luna septembrie 2020.

În perioada ianuarie – septembrie 2021, contribuțiile virate în sistemul de pensii facultative au fost în cuantum de aproximativ 294 milioane lei, în creștere cu 9% față de aceeași perioadă din anul 2020.

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc ridicat a fost 7,18% în septembrie 2021, în luna septembrie 2020 valoarea acesteia fiind de 3,71%.

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc mediu a înregistrat un nivel de 5,51% la finalul lunii septembrie 2021, mai mare comparativ cu cel înregistrat în luna septembrie 2020 (4,13%).

La finalul lunii septembrie 2021, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor facultative era de 5.991 lei, cu 8% mai mare decât în decembrie 2020, reprezentând totodată 53% din valoarea unui cont mediu din fondurile de pensii administrate privat.

În intervalul ianuarie – septembrie 2021, au fost efectuate plăți ale activului personal net către participanți în cuantum de aproximativ 75 milioane lei pentru 7.569 de participanți și beneficiari.

  Valoarea medie a conturilor participanților înregistrează o variație semnificativă între diferitele fonduri, cu valori cuprinse între 2.765 lei și 7.659 lei. Ca și în cazul Pilonului II, valoarea activelor deținute de participanți înregistrează o concentrare ridicată, puțin peste 10% din participanți totalizând 50% din active. Cea mai mare valoare a unui cont este de 1.486.069 lei, în timp ce 20% din participanți dețin active în valoare de sub 507 lei.

  La finalul lunii septembrie 2021, titlurile de stat și acțiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii facultative. Investițiile fondurilor de pensii facultative în titluri de stat au reprezentat 61% la 30 septembrie 2021, în scădere cu 2 puncte procentuale comparativ cu finalul anului 2020.

  Investițiile în acțiuni au reprezentat 28% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul III. O altă categorie importantă de active financiare în care au investit fondurile de pensii facultative este reprezentată de obligațiunile corporative și titluri de participare OPCVM.

  Raportul privind evoluția sistemului de pensii private din România în primele 9 luni ale anului 2021 poate fi consultat AICI.

Xiaomi România și Confident Communications au câștigat două trofee Silver la Romanian PR Award 2021 pentru campania Xiaomi, „Mi 11 – Movie Magic”

0

Campania Xiaomi, „Mi 11 – Movie Magic”, realizată de Xiaomi România și Confident Communications, a fost recompensată cu două trofee Silver la categoriile Brand PR – New products and services și Tech PR & Communication of innovation, în cadrul Galei Romanian PR Award 2021. A 19-a ediție s-a desfășurat online pe 25 noiembrie, iar componența juriului a fost internațională și a reunit reprezentanți din 10 țări.

„Sunt două premii extrem de importante pentru noi și care ne confirmă că am făcut o treabă excelentă și în acest an. În 2020, echipa Confident a primit premiul Small Consultancy of the Year.

Mulțumim echipei Xiaomi România pentru susținere și pentru toate eforturile depuse pentru a construi această campanie la care s-a muncit enorm și despre care chiar se poate spune că a fost magică. Aceste trofee la PR Award ne onorează și ne confirmă că suntem pe drumul cel bun”, spune Mara Gojgar, fondator Confident Communications. 

„Ne bucură faptul că am reușit să construim aici, în România, o echipă performantă, care reușește să surprindă întotdeauna. Suntem uniți și ambițioși și ne propunem să facem lucruri mari în continuare. Le mulțumim și partenerilor oficiali Xiaomi din România. Avem o colaborare foarte strânsă atât cu operatorii de telefonie mobilă, cât și cu retailerii offline și online. Au dat dovadă de mult profesionalism și aceste premii sunt și ale lor”, declară Gina Gavriliu, Marketing Manager, Xiaomi România.

Campania Xiaomi, „Mi 11 – Movie Magic” s-a derulat pe parcursul a patru luni, perioadă în care Seria Mi 11 (formată din modelele Mi 11, Mi 11 Ultra, Mi 11 Lite 5G și Mi 11 Lite) a ajuns în România. Echipa locală Xiaomi și echipa Confident Communications și-au unit forțele și au derulat o serie de evenimente de lansare și activări în care au fost implicate publicații de tehnologie și lifestyle, key opinion leaders (atât din zona tech, cât și din lumea filmului și a fotografiei), actori, bloggeri de travel și food vloggers.  

Sub umbrela conceptului „Movie Magic” au stat toate mesajele cheie ale campaniei Xiaomi. Seria de telefoane inteligente Mi 11 le oferă utilizatorilor specificații cinematice și experiențe la un alt nivel. Dacă magia le aparținea înainte doar profesioniștilor, de-acum ea este la îndemâna oricui. Așa că invitațiile la evenimentele online au luat forma unor snack box-uri de Oscar, iar capabilitățile incredibile ale noilor telefoane au fost explicate și testate de regizori și fotografi profesioniști. Punctul culminant, Mi 11 a fost unul dintre personajele principale ale filmului „Complet Necunoscuți”, regizat de Octavian Strunilă. Cu ajutorul smartphone-ului s-a filmat și primul trailer al peliculei.  

Activările nu s-au oprit aici. Mi 11 Ultra, modelul high-end al seriei, a fost folosit la crearea unui foto-reportaj în National Geographic, cu zimbrii din Parcul Natural Vânători Neamț. Bogdan Daragiu, video director, a filmat trei clipuri memorabile care au fost văzute în întreaga lume prin intermediul Xiaomi Studios. Mi 11 Lite 5G și Mi 11 Lite și-au arătat rafinamentul într-o serie de rețete colorate, realizate de Chef Cristian Boca, iar trei fotografi profesioniști s-au implicat într-un concurs pe Instagram. 

„Campania Xiaomi „Mi 11 – Movie Magic” a ‘atins’ peste 3 milioane de oameni. Nu în ultimul rând, trebuie menționate și zecile de review-uri pozitive din partea jurnaliștilor specializați pe tehnologie, cărora le mulțumim pentru interesul pe care îl arată pentru produsele Xiaomi. Am reușit să dăm voce în România misiunii Xiaomi, aceea de a face inovația accesibilă pentru oricine”, adaugă Mara Gojgar.

Campania Xiaomi „Mi 11 – Movie Magic” ar fi fost mult mai greu de implementat fără sprijinul Venus Five, divizia inhouse foto & video a Confident Communications. Înființată în anul 2015, împreună cu fotograful Dragoș Constantin, ca o linie de business independentă, studioul completează serviciile de comunicare oferite de Confident PR. Venus Five este în acest moment unul dintre cele mai mari studiouri foto independente din centrul Bucureștiului, complet echipat pentru proiecte foto-video de amploare.