• Împrumutul este necesar pentru a asigura conformarea la cerințele europene privind capitalizarea băncilor (MREL) și a fost inclus în Planul de Afaceri aprobat de Comisia Europeană în 2019, plan care a stat la baza majorării capitalului social al băncii și care a trecut testul investitorului privat prudent
• CEC Bank intenționează să își acopere nevoile viitoare de fonduri eligibile pentru acoperirea cerinței MREL, care vor fi generate de creșterea activului, prin emisiuni de obligațiuni

CEC Bank va iniția în perioada următoare demersurile pentru contractarea împrumutului subordonat de 1,4 miliarde de lei aprobat în ședința de guvern de azi (n.r. 26.11.2021), pentru a asigura conformarea cu cerințele europene privind capitalizarea băncilor (MREL). Acest împrumut subordonat a fost inclus în Planul de Afaceri 2019-2023 care a stat la baza procesului de majorare de capital și care a fost aprobat de Comisia Europeană în 2019, trecând testul investitorului privat prudent. Pentru acest împrumut, CEC Bank va plăti trimestrial dobânzi stabilite la nivelul pieței și îl va rambursa la expirarea termenului de 10 ani, într-o singură tranșă. 

Fondurile din acest împrumut îndeplinesc condițiile reglementate pentru încadrarea în categoria fondurilor proprii de nivel II, și se vor adăuga fondurilor proprii ale băncii și permit CEC Bank să-și continue dezvoltarea și să finanțeze economia. Contractarea de împrumuturi subordonate este o practică uzuală pentru conformarea cu cerințele de capital MREL, atât la nivelul băncilor din România (prin împrumuturi subordonate de la băncile mamă), cât și la nivel european.

Începând din 2019, când a fost aprobat Planului de Afaceri și majorarea capitalului social al băncii în condiții de piață, CEC Bank a demarat un amplu program de modernizare și consolidare a poziției sale. Activele băncii au crescut cu peste 35% în perioada 2019-septembrie 2021, până la 45,15 miliarde de lei, iar banca a finanțat activ economia României: peste 17 miliarde de lei  finanțări acordate sectorului privat și peste 5 miliarde lei – finanțare netă acordată sectorului public (în special prin intermediul titlurilor de stat).  

Simultan cu procesul de creștere, CEC Bank a demarat un amplu program de modernizare și eficientizare și s-a concentrat pe îndeplinirea indicatorilor din Planul de afaceri aprobat la nivelul Comisiei Europene.  În perioada 2019 – septembrie 2021, banca și-a îmbunătățit performanța și a generat un profit net cumulat de 1,05 miliarde de lei, în fiecare an fiind raportate profituri record. 

În același timp, CEC Bank intenționează să își asigure în viitor necesarul de pasive eligibile pentru acoperirea cerinței MREL prin emisiune de obligațiuni, sursele tradiționale ale băncii constând în depozitele atrase de la clientelă, acestea nefiind eligible pentru scopul menționat. În acest sens, banca a demarat deja primele acțiuni premergătoare pentru accesarea piețelor de capital, prin inițierea discuțiilor cu una dintre cele mai mari agenții de rating de credit și prin punerea bazelor unui viitor birou de relații cu investitorii. Următorii pași sunt obținerea ratingului de credit și aprobarea unui program de tip MTN (Medium Term Note), în baza căruia banca poate realiza emisiuni succesive de obligațiuni.

Ben Laidler, strateg pentru piețele globale al eToro:

Creșterea numărului de cazuri din „valul patru” și preocupările privind o nouă variantă, mai contagioasă, au dus la scăderea accentuată a piețelor globale. Această reacție de aversiune la risc lovește primul rând în activele cele mai sensibile la perspectiva unei creșteri mai slabe a PIB, precum mărfurile fungibile și acțiunile. In acest timp, activele de „refugiu” precum dolarul american, obligațiunile și aurul sunt în creștere.

Europa suferă cel mai mare impact. Este regiunea din lume cu cele mai multe cazuri de infectare cu virusul și este cea mai expusă la o încetinire a economiei globale care ar putea sa urmeze. Europa are cel mai mare raport exporturi/PIB, de 45%, și cea mai mare proporție de venituri ale companiilor provenite din afara continentului, de peste 50%.

Însă economiile și consumatorii au arătat din ce în ce mai multă reziliență cu fiecare nou val al virusului. O proporție mai mare a populației este acum vaccinată. Ratele de spitalizare sunt acum mai mici. Mai multe tratamente devin disponibile. În acest timp așteptările sunt deja mici pentru cele mai afectate sectoare, cele de legate de redeschidere, precum cel al turismului, așa că noi vedem revenirea economiei ca fiind încetinită, nu deraiată. 

Piața pensiilor private din România a ajuns, în primele nouă luni ale anului, la active totale de 90,43 miliarde lei, în creștere cu 25% comparativ cu intervalul similar al anului precedent.

Ca pondere în PIB, activele totale ale sistemului de pensii private au înregistrat un nivel de aproape 8%, marcând o evoluție pozitivă de-a lungul ultimilor ani.

La 30 septembrie 2021, erau înscriși 8,29 milioane participanți la cele 17 fonduri de pensii private (Pilon II + Pilon III), în timp ce la finalul lunii septembrie a anului trecut era înregistrat un număr de 8,10 milioane participanți.

Sistemul pensiilor private a marcat o evoluție pozitivă pe tot parcursul funcționării sale, fiind adaptabil în fața episoadelor de volatilitate întâlnite de-a lungul timpului.

Creșterea activelor fondurilor de pensii private este remarcabilă la nivel european, România fiind printre țările cu cele mai mari creșteri din ultimii 10 ani.

Fondurile de pensii private reprezintă investitori instituționali care sprijină, în principal, economia locală, având totodată un rol de factor de echilibru și de stabilitate al pieței financiare.

Pilonul II

Valoarea totală a activelor nete ale fondurilor de pensii administrate privat a fost de 87,06 miliarde lei la finalul lunii septembrie a anului 2021, în creștere cu aproximativ 25% comparativ cu aceeași dată a anului 2020.

Numărul participanților înregistrați în sistemul Pilonului II a fost de 7,73 milioane persoane, față de 7,58 milioane persoane înregistrate în luna septembrie a anului 2020.

La nivelul Pilonului II, contribuția medie a participanților, cu contribuții virate la 30 septembrie 2021, a fost de 204 lei/participant, în timp ce la 31 decembrie 2020 valoarea acesteia a fost de 192 lei/participant.

În perioada ianuarie – septembrie 2021, contribuțiile virate în sistemul de pensii administrate privat au fost în cuantum de 7,28 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 9% față de aceeași perioadă din anul 2020.

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat a fost 5,94% în septembrie 2021, în luna decembrie 2020 valoarea acesteia fiind de 5,38%.

La finalul lunii septembrie 2021, valoarea medie a activului unui participant la sistemul pensiilor administrate privat era de 11.265 lei, înregistrând o creștere de 14,2% comparativ cu decembrie 2020 și cu 2,6% față de trimestrul precedent.

De la începutul anului până la data de 30 septembrie 2021 au fost efectuate plăți ale activului personal net către participanți în cuantum de 208 milioane lei pentru 13.604 de participanți și beneficiari.

Distribuția valorii conturilor participanților arată o concentrare mare, 62% din active fiind deținute de doar 20% din participanți. Cel mai mare cont are o valoare de 1.469.858 lei, iar cel mai mic are o valoare de 1 leu. Totodată, peste 20% din participanți dețin active sub valoarea de 1.000 lei.

La 30 septembrie 2021, titlurile de stat și acțiunile erau principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat. Investițiile în titluri de stat ale fondurilor de pensii din Pilonul II au reprezentat 61% la 30 septembrie 2021. Investițiile în acțiuni au crescut, reprezentând, în primele nouă luni ale anului, 25% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II.  De asemenea, ponderi semnificative sunt investite și în obligațiuni corporative și fonduri de investiții.

Pilonul III

Valoarea totală a activelor nete, în sistemul facultativ de pensii, a fost de 3,317 miliarde lei, la finalul primelor nouă luni ale anului 2021, în creștere cu aproximativ 22% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Numărul de participanți înregistrați în sistemul pensiilor facultative a fost de 553.775 persoane, comparativ cu 520.879 persoane înregistrate la 30 septembrie 2020.

La nivelul Pilonului III, contribuția medie a participanților, cu contribuții virate la 30 septembrie 2021, a fost de aproximativ 149 lei/participant, în creștere cu 12% comparativ cu luna septembrie 2020.

În perioada ianuarie – septembrie 2021, contribuțiile virate în sistemul de pensii facultative au fost în cuantum de aproximativ 294 milioane lei, în creștere cu 9% față de aceeași perioadă din anul 2020.

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc ridicat a fost 7,18% în septembrie 2021, în luna septembrie 2020 valoarea acesteia fiind de 3,71%.

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc mediu a înregistrat un nivel de 5,51% la finalul lunii septembrie 2021, mai mare comparativ cu cel înregistrat în luna septembrie 2020 (4,13%).

La finalul lunii septembrie 2021, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor facultative era de 5.991 lei, cu 8% mai mare decât în decembrie 2020, reprezentând totodată 53% din valoarea unui cont mediu din fondurile de pensii administrate privat.

În intervalul ianuarie – septembrie 2021, au fost efectuate plăți ale activului personal net către participanți în cuantum de aproximativ 75 milioane lei pentru 7.569 de participanți și beneficiari.

Valoarea medie a conturilor participanților înregistrează o variație semnificativă între diferitele fonduri, cu valori cuprinse între 2.765 lei și 7.659 lei. Ca și în cazul Pilonului II, valoarea activelor deținute de participanți înregistrează o concentrare ridicată, puțin peste 10% din participanți totalizând 50% din active. Cea mai mare valoare a unui cont este de 1.486.069 lei, în timp ce 20% din participanți dețin active în valoare de sub 507 lei.

La finalul lunii septembrie 2021, titlurile de stat și acțiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii facultative. Investițiile fondurilor de pensii facultative în titluri de stat au reprezentat 61% la 30 septembrie 2021, în scădere cu 2 puncte procentuale comparativ cu finalul anului 2020.

Investițiile în acțiuni au reprezentat 28% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul III. O altă categorie importantă de active financiare în care au investit fondurile de pensii facultative este reprezentată de obligațiunile corporative și titluri de participare OPCVM.

DRUID este compania de tehnologie cu cea mai mare creștere organică din Europa Centrală în ultimii trei ani, potrivit clasamentului Deloitte Technology Fast 50; FintechOS se află, de asemenea, printre startup-urile cu cea mai rapidă dezvoltare din regiune

Startup-ul românesc DRUID, specializat în dezvoltarea de asistenți virtuali inteligenți dedicați proceselor complexe din organizații, este compania de tehnologie cu cea mai mare creștere organică din Europa Centrală în ultimii trei ani, potrivit clasamentului Deloitte Technology Fast 50. Cu o rată de creștere de 6.753%, DRUID ocupă primul loc în rândul celor 25 de startup-uri incluse în categoria „Growth Stars”, care reunește companii care au înregistrat cea mai rapidă dezvoltare în perioada 2018-2020. FintechOS, startup-ul românesc care creează soluții digitale pentru industria serviciilor financiare, se numără, de asemenea, printre companiile cu cea mai rapidă dezvoltare din regiune, clasându-se pe locul 16 în categoria „Growth Stars”, cu o rată de creștere de 715%. 

De asemenea, trei companii românești – Gama IT, Tapptitude Apps și Wave Studio – sunt recunoscute în cadrul competiției Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală la categoria „Impact Stars”, care premiază startup-urile ale căror produse sau servicii au efecte pozitive asupra mediului de business, societății, mediului, diversității sau zonei de inovație.

Gama IT este specializată în dezvoltarea și implementarea de soluții IT complexe în domenii precum serviciile medicale (spitale, clinici, laboratoare), sanitar-veterinare și cele destinate siguranței alimentare, Tapptitude Apps este o companie care oferă servicii de dezvoltare a aplicațiilor mobile pe parcursul fiecărei etape de desfășurare a unui proiect, de la proiectarea aplicațiilor și până la dezvoltarea acestora, iar Wave Studio se concentrează pe dezvoltarea de aplicații mobile, fiind creatorul primei tastaturi animate din magazinul Google Play.

„Sunt mândru să felicit companiile de tehnologie din România pentru rezultatele remarcabile înregistrate și pentru efectele lor pozitive asupra societății. Anul acesta, programul Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală aduce recunoaștere unor companii locale de tehnologie care activează în arii diverse, de la inteligența artificială și transformarea digitală, la dezvoltarea de aplicații mobile sau pentru sectorul medical, ceea ce reprezintă o dovadă a creativității acestora și a potențialului incredibil de creștere a ecosistemului de tehnologie din România. Deloitte este onorat să le ofere recunoașterea pe care o merită prin intermediul platformei Fast 50 și a partenerilor din cadrul programului”, a spus Andrei Ionescu, Partener coordonator Consultanță și Managementul Riscului, Deloitte România, și coordonatorul programului Technology Fast 50 Europa Centrală în România. 

Anul acesta, Google Cloud este partenerul regional al programului Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală, iar Citi este partener local.

„Ultimul deceniu a fost extraordinar pentru businessurile din Europa Centrală. Acum aproximativ zece ani, în 2010, valoarea colectivă a afacerilor din regiune se ridica la aproximativ zece miliarde de dolari. Astăzi, această valoare ajunge la 186 de miliarde de dolari, de aproape 20 de ori mai mult. Pentru mine, acest lucru spune multe despre încrederea și hotărârea cu care cresc companiile din regiunea noastră, multe dintre ele vizând chiar creșteri la nivel global. Această tendință se manifestă tot mai puternic, ceea ce ne arată faptul că, astăzi, companiile din Europa Centrală atrag capital din întreaga lume, nu doar din partea finanțatorilor locali, iar asta înseamnă că regiunea poate fi punctul de pornire al unora dintre cele mai valoroase companii din Europa. Acesta este unul dintre motivele pentru care Google Cloud este atât de mândru să fie partenerul Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală, un programul de o importanță fundamentală, care ajută companiile tinere să treacă la următorul nivel de succes”, a declarat Nir Chinsky, Director, Google Cloud CEE și Africa.

Companiile de tehnologie cu cea mai mare
creștere din Europa Centrală

Câștigătorul categoriei principale a clasamentului, care recunoaște companiile de tehnologie cu cea mai rapidă creștere în Europa Centrală  care s-au înființat de cel puțin patru ani, este FTMO, un fintech din Republica Cehă, cu o creștere a veniturilor de 39.432%, cea mai rapidă dezvoltare înregistrată vreodată de o companie înscrisă în program, care a dezvoltat o platformă educațională unică pentru jucătorii de pe piețele financiare ce le permite să se concentreze asupra gestionării riscurilor și a educației în desfășurarea activității de tranzacționare pentru a adopta cele mai bune practici, a evita erorile și a reduce pierderile. Kilo.Health, companie care activează în domeniul sănătății, a obținut locul al doilea, cu o creștere de 17.710%. Companiile incluse în clasamentul principal au înregistrat o creștere medie de 2.278%, cea mai mare obținută vreodată (față de 1.460%, în 2020).

Competiția din acest an, aflată acum la cea de-a 22-a ediție, este dominată de jucători din domeniul software (33), urmat de domeniile hardware (cinci companii), media și divertisment (patru companii), fintech (trei companii), sănătate (trei companii) și comunicații (două companii).

Categoria „Companies to watch”

Pe lângă categoria principală, care include companiile cu cea mai mare creștere din sectorul tehnologiei, programul Deloitte 2021 Central Europe Technology Fast 50 include și categoria „Companies to watch”, introdusă anul acesta pentru prima dată, care oferă recunoaștere companiilor ce nu îndeplinesc încă criteriile pentru clasamentul principal Fast 50, și care cuprinde două subcategorii, „Growth Stars” și „Investment Stars”. În timp ce prima poziție din subcategoria „Growth Stars”, alcătuită din companii care au venituri de minimum 10.000 de euro în 2018 și 2019 și de cel puțin 30.000 de euro în 2020, a fost revendicată de o companie românească, prima poziție din subcategoria „Investment Stars”, ce include companii care au beneficiat de cele mai mari investiții în perioada 1 ianuarie 2018 – 31 mai 2021 (cu o sumă minimă de 500.000 de euro), este ocupată de compania bulgară Payhawk, o platformă de plăți care permite organizațiilor să gestioneze toate procesele pentru cheltuieli dintr-un singur loc, oferind echipelor financiare control deplin și permițând accesul angajaților la metode sigure și convenabile pentru procesarea cheltuielilor. 

Despre Deloitte Central Europe Technology Fast 50

Pentru a fi eligibile pentru principala categorie a competiției Technology Fast 50, companiile trebuie să îndeplinească anumite condiții financiare, și anume să aibă un venit operațional anual minim de 50.000 de euro în primii trei ani analizați (2017-2019) și de 100.000 de euro în 2020. De asemenea, acestea trebuie să aibă sediul central în Europa Centrală și să dețină drepturile de proprietate intelectuală sau să fi creat tehnologie patentată. 

Mai multe informații despre programul Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală sunt disponibile aici.

Un nou sondaj Oracle arată că 43% dintre europeni profită de ofertele de Black Friday și mulți dintre ei apelează la carduri cadou pentru a evita aglomerația de sărbători.

Pe lângă temerile pe care pandemia le-a cauzat majorității oamenilor, un nou studiu de cercetare de la Oracle Retail a arătat o tendință a cumpărătorilor de a fi îngrijorați în privința întârzierilor livrărilor și aprovizionării lanțurilor de magazine în perioada sărbătorilor.

În consecință, 39% dintre europeni au început deja cumpărăturile de sărbători sau intenționează să facă cumpărături mai devreme decât de obicei. Dintre respondenți, 14% sunt chiar dispuși să plătească mai mult pentru a asigura o livrare mai rapidă sau garantată, iar 16% intenționează să comande mai multe cadouri, pentru a evita întârzierile în momentul livrării sau anularea comenzilor, iar procentele ajung până la 19% și, respectiv, 24% în cazul milenialilor*.

Alți cumpărători aleg o cale mai ușoară: 29% dintre cumpărători, în special cei din generația Milenialilor, cu 37%, menționează că vor cumpăra mai multe carduri cadou în acest an. Mulți așteaptă în continuare oferte excelente de cadouri, 43% dintre respondenți plănuind să participe la vânzările de Black Friday.

„După cum vedem și la știri, provocările lanțurilor de aprovizionare sunt o realitate globală. Cu toate acestea, consumatorii vor măsura în continuare retailerii în funcție de capacitatea lor de a le îndeplini dorințele în această perioadă a sărbătorilor”, a declarat Mike Webster, vicepreședinte senior și director general, Oracle Retail. „Responsabilitatea fiecărui retailer va face diferența. Distribuitorii trebuie să aibă o situație clară a inventarului, un calendar realist de onorare a comenzilor și un plan de comunicare clară pe tot parcursul procesului de comandă și livrare. Prin transparență și implementare, comercianții pot câștiga încrederea clienților lor și pot valorifica potențialul de loializare”.

Problemele lanțurilor de aprovizionare

Cei care oferă cadouri sunt îngrijorați că vor rămâne fără produse, întrucât acestea ar putea să nu fie disponibile sau timpul de livrare ar putea fi prea îndelungat:

·   19% dintre respondenți sunt îngrijorați de faptul că produsele pe care le doresc vor fi mai scumpe din cauza deficitului de produse;

·    16% sunt îngrijorați că produsele dorite nu vor fi disponibile;

·     13% se tem că prietenii și familia vor fi dezamăgiți pentru că nu vor primi cadoul pe care și-l doresc.

Sania lui Moș Crăciun ajunge cu întârziere

Șaizeci și patru la sută dintre respondenți vor primi cadouri la domiciliu, dar mulți sunt îngrijorați că timpii de livrare nu vor fi pe măsura așteptărilor lor și livrarea va fi întârziată, în cazul în care livrarea ar fi fezabilă. Pentru a fi informați cu privire la produsele comandate, 62% dintre respondenți spun că urmărirea constantă a statusului livrării este foarte importantă.

·    36% dintre respondenți spun că livrarea rapidă este determină de locul din care comandă produsele;

·     33% se tem că produsele vor ajunge mai târziu decât s-a estimat;

·     26% sunt îngrijorați că produsele comandate nu le vor fi livrate.

În plus, chiar dacă pachetul ajunge în cele din urmă la destinație, 19% dintre cumpărători se tem că ar putea fi victime ale furtului de colete.

În stoc sau fără noroc

În ciuda provocărilor, posibilitatea de a obține produsele pe care și le doresc va fi un factor esențial în modul în care cumpărătorii îi vor evalua pe comercianți în acest sezon:

·     31% sunt de acord că stocul epuizat al unui produs poate fi tradus drept o experiență neplăcută de cumpărături;

·     37% spun că sunt atrași de branduri în funcție de disponibilitatea produselor;

·     27% nu vor aștepta ca un distribuitor să refacă stocurile înainte de a încerca în altă parte.

Cumpărați părinților dumneavoastră un card cadou

Atunci când respondenții au fost întrebați ce cadouri intenționează să cumpere mai mult în acest an, cardurile cadou au apărut în topul preferințelor:

·   29% plănuiesc să cumpere mai multe carduri cadou – 34% dintre cei din generația Boomers și 30% dintre femei au spus că acesta este cadoul pe care și-ar dori cel mai mult să îl primească;

·    27% vor cumpăra mai multe produse de înfrumusețare;

·    23% intenționează să cumpere mai multe articole de îmbrăcăminte;

·    22% își doresc să cumpere mai multă încălțăminte.

Mai multe retururi

Generațiile Millenials și Z planifică deja returnarea cadourilor:

·    40% dintre respondenți planifică deja returnarea unor cadouri;

·    18% dintre respondenți planifică returnarea a jumătate din rândul cadourilor primite, în vreme ce 30% dintre respondenții generațiilor Z și Millenialii planifică retururile produselor.

În cadrul sondajului, consumatorii au fost chestionați cu privire la obiceiurile lor de cumpărături pe timp de pandemie și la planurile lor pentru cumpărăturile de sărbători. Descărcați o copie gratuită a raportului de la: https://www.oracle.com/industries/retail/consumer-research/

*Gen Z (18-24); Mileniali (25-39); Gen X (40-54); Boomers (55+) 

Un angajat din doi crede că birourile post-pandemice trebuie regândite pentru a include spații de lucru diferite, în funcție de tipul de activitate și de nevoile de colaborare. 6 din 10 vor tehnologii pentru limitarea riscurilor pentru sănătate

Pe măsură ce angajații se vor întoarce tot mai mult la birou din 2022, se conturează nevoia de transformare a birourilor pentru a răspunde modului de lucru post-pandemic. Jumătate dintre angajații din România consideră că biroul trebuie regândit pentru a crea spații diferite care să le ofere mai multă flexibilitate și posibilități multiple de lucru, în funcție de tipul de activitate și de nevoile de colaborare, pe modelul Activity-Based Workspace (ABW). În același timp, 60% cred că e nevoie de tehnologii avansate care să îmbunătățească igienizarea în spațiile de lucru și, implicit, să limiteze riscurile pentru sănătate, arată un sondaj inițiat de Genesis Property în rândul a 1.100 de angajați din toată țara, în perioada septembrie-octombrie a acestui an.

Astfel, angajații consideră că biroul lor trebuie să țină tot mai mult cont de modelul de lucru hibrid al viitorului și de flexibilitatea de care aceștia au nevoie în activitatea lor, atât din perspectiva prezenței la birou, cât și a interacțiunii cu alți membri ai echipei. Peste 45% consideră că birourile trebuie să ofere spații largi, cu birouri de tip open-space, iar 43% se așteaptă să includă și zone flexibile de lucru, de tip cafenea sau inspirate din spații de co-working. 

72% consideră că e nevoie și de spații închise, cu capacitate adaptată nevoilor de colaborare – de dimensiuni mai mari pentru colaborare în echipe extinse de peste 20 de oameni, de dimensiuni medii pentru ședințe cu 15-20 de oameni, de dimensiuni mici pentru activități care presupun colaborarea în echipe mai mici de 15 oameni, dar și foarte mici pentru activități care necesită liniște și concentrare și în care pot lucra cel mult 5 oameni. Astfel, cafeneaua-birou, zonele liniștite dotate cu fotolii sau canapele confortabile, spațiile izolate de tip cabină telefonică, dar și spațiile verzi și terasele în aer liber s-ar putea regăsi în tot mai multe birouri în viitor. 

Riscurile pentru sănătate, în continuare o preocupare pentru angajați

Angajații care au revenit la birou în ultimele luni vor să se simtă mai în siguranță în contextul pandemic și consideră că spațiile de lucru ar trebui dotate cu tehnologii noi care să îmbunătățească igienizarea spațiilor de lucru și să limiteze riscurile pentru sănătate la birou. Astfel, aproximativ 95% dintre angajații care au răspuns sondajului Genesis Property confirmă nevoia pentru mai multe tehnologii inovatoare în clădirea lor de birouri. Alți 80% cred că ar fi util să existe și ecrane digitale care să afișeze indicatori de stimulare a imunității, iar 70% cred că în clădirile de birouri este nevoie de o zonă special concepută, complet echipată și gata de utilizare în cazul nevoii imediate de izolare. 

„Birourile trebuie regândite și transformate pentru a se adapta mai bine modului de lucru din viitor și nevoilor de lucru și de colaborare ale angajaților. Pandemia a schimbat așteptările angajaților, iar un birou proiectat pe baza unui concept dinamic și agil precum Activity-Based Workspace (ABW) și adaptat contextului epidemiologic prin măsuri și tehnologii precum cele recomandate de standardul IMMUNE™ poate reprezenta un răspuns la tendințele din piața muncii post-pandemice”, spune Gavin Bonner, vicepreședinte în cadrul Genesis Property.

Birouri mai sănătoase cu măsurile prevăzute în standardul IMMUNE™ 

Cele mai multe dintre măsurile pe care și le doresc angajații din România sunt deja prevăzute în IMMUNE Building Standard™, dezvoltat de compania românească Genesis Property în 2020 tocmai pentru a evalua și a certifica sănătatea spațiului interior. Standardul propune 135 de măsuri coerente care oferă proprietarilor clădirii sau companiilor instrumentele necesare pentru a monitoriza și ajusta starea de sănătate a spațiilor de lucru.

Sondajul Genesis Property privind percepția angajaților despre sănătatea clădirilor a fost desfășurat, la nivel național, în septembrie – octombrie 2021 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.100 de utilizatori de internet din România. Aproape 54% dintre participanți sunt femei, peste 50% au vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani, iar 53% au un venit net mai mare de 3.000 de lei. 

PwC România se alătură alianței globale dintre PwC și Celonis, producător de software pe bază de AI, și va furniza companiilor locale soluții de process mining pentru transformarea funcției financiare, optimizarea, controlul și auditul proceselor de afaceri.

Process Mining permite o radiografiere a activităților realizate de angajați în aplicațiile de business ale companiilor, astfel încât acestea să descopere mai ușor ineficiențele, să identifice potențialul de automatizare și de asemenea să le monitorizeze în timp real, pentru a asigura îmbunătățirea continuă și controlul lor. 

„Cu expertiza noastră și tehnologia Celonis vom putea ajuta companiile să-și optimizeze operațiunile obținând informații bazate pe fapte asupra proceselor de afaceri complexe. Astfel, companiile pot avea un control mai eficient al operațiunilor și pot să devină mai reziliente la perturbări”, a declarat Mircea Bozga, Partner Audit al riscului PwC România.

Domeniile de colaborare dintre PwC și Celonis sunt digitalizarea și îmbunătățirea proceselor de afaceri, prin identificarea oportunităților și asigurarea conformității, și transformarea funcției financiare pentru tranziția lor către o lume financiară digitală.

„De cele mai multe ori, companiile nu au o vedere clară asupra felului în care procesele de business sunt realizate în aplicații, iar inițiativele de optimizare, automatizare sau implementare a unei noi platforme se fac plecând de la date subiective. Soluțiile de process mining oferă o imagine completă a fiecărui proces, pentru a identifica și elimina cauzele principale ale ineficiențelor procesului”, a arătat Gabriel Voicilă, Partner Tehnologie PwC Romania.

Alianța PwC și Celonis la nivel global datează din 2017 și a creat valoare adăugată pentru companii din peste 40 de țări. Alianța PwC și Celonis la nivel global datează din 2017 și a creat valoare adăugată pentru companii din peste 40 de țări. Celonis este lider global în execution management și oferă companiilor o modalitate modernă de a-și derula procesele de afaceri în întregime pe baza datelor și informațiilor.