Forța de muncă a companiilor depinde tot mai mult de așa-numiții „angajați externi”, care se referă la contractanți precum lucrătorii temporari, furnizorii de servicii precum consultanții de management sau agențiile de comunicare, colaboratori externi, dezvoltatori și chiar soluții tehnologice precum inteligența artificială, roboții, chatbots, după cum menționează aproximativ 90% dintre participanții la studiul Future of the Workforce Global Executive Study, realizat de Deloitte și MIT Sloan Management Review. O treime dintre companii (33%) se așteaptă ca dependența lor de angajații externi să crească în următorii doi ani, în special în ceea ce privește soluțiile de tehnologie (73% dintre respondenți), dezvoltatorii (61%) și colaboratorii externi (48%). Această tendință se manifesta încă dinainte de pandemie și cel mai probabil va continua și după ce efectele sale se vor diminua, subliniază studiul.

Deși se bazează pe ideile și competențele angajaților externi, peste 70% dintre companii nu sunt pregătite pentru a gestiona o astfel de structură a forței de muncă.

„Această nouă abordare privind structura forței de muncă, pe care studiul Deloitte o denumește «ecosistemul forței de muncă», reprezintă o schimbare semnificativă față de viziunea tradițională, conform căreia companiile se bazau pe angajați cu normă întreagă, care aveau cariere cu o evoluție mai degrabă liniară. Pe de altă parte, companiile au deocamdată sisteme și procese de management, strategii privind forța de muncă și atragerea de competențe, sisteme de management al performanței și politici de remunerare concepute pentru a se concentra asupra angajaților interni. Reconcilierea acestor două realități și abordarea lor într-o manieră integrată devine o provocare majoră, cu implicații semnificative la nivel de strategie, leadership, cultură organizațională”, a spus Raluca Bontaș (foto), Partener Global Employer Services, Deloitte România.

Măsurile legate de forța de muncă pe care le-au implementat organizațiile pentru a se adapta la schimbările bruște generate de pandemia de COVID-19 au constat în principal în oferirea de oportunități de învățare și dezvoltare (57%) și în desemnarea de noi roluri angajaților existenți (55%). De asemenea, 65% dintre companii au intensificat ritmul de automatizare a proceselor și sarcinilor.

Studiul subliniază că modul de lucru se schimbă, deoarece companiile au acum o abordare bazată pe echipe, pe proiecte, pe viteză, pe inovație și pe relația dintre oameni. Organizațiile se concentrează și pe munca de la distanță – o tendință prezentă dinainte de pandemie și alimentată parțial de măsurile de carantină – datorită beneficiilor acesteia în mai multe arii, cum ar fi costurile companiilor cu sediile, constrângerile legate de imigrație sau chiar creșterea eficienței.

O altă tendință majoră evidențiată de studiu este evoluția preferințelor angajaților, pentru care sentimentul de sens pe care îl găsesc în muncă, flexibilitatea și experiențele personalizate au devenit mai importante decât stabilitatea și siguranța locului de muncă. De asemenea, oamenii își construiesc tot mai des cariere cu structuri diferite și de durată mai mare, care implică alinierea stilului de viață cu stilul de lucru, dobândirea de noi competențe și o viață profesională activă după vârsta de 65 de ani.

Strategia privind forța de muncă este văzută ca o responsabilitate comună a echipei de top management, ce implică în principal directorul executiv (56% dintre respondenți) și directorul de resurse umane (37%), dar și directorul de operațiuni, directorul financiar, directorul de strategie și directorul juridic, conform studiului.

Studiul Future of the Workforce Global Executive Study a fost efectuat de Deloitte și MIT Sloan Management Review în rândul a peste 5.000 de respondenți de pe toate continentele.

• MOL România a demarat pregătirile lucrărilor de construcție pentru șase stații de servicii de pe autostrada A1 Lugoj – Deva și A2 Medgidia – Constanța, care fac parte din contractul de concesiune servicii încheiat cu CNAIR la începutul acestui an;
• Pentru alte două stații de servicii, situate pe autostrada A1 Lugoj – Deva au fost eliberate autorizațiile de construcție, iar lucrările vor demara în luna decembrie; 
• Valoarea investiției MOL pentru întreg proiectul este estimată la aproximativ 28 de milioane de Euro.

București, 25 noiembrie – MOL România a demarat pregătirile lucrărilor de construcție pentru șase  dintre cele 14 stații de servicii pe care urmează să le realizeze, în baza contractelor de concesiune de servicii în vederea utilării/dotării, operării și întreținerii spațiilor pentru servicii încheiat cu CNAIR la începutul acestui an. Compania MOL România a obținut autorizațiile de construcție pentru patru loturi (opt  stații de servicii), aferente contractelor cu CNAIR, respectiv pentru lotul 7 – comuna Ilia, Județul Hunedoara; lotul 9 – localitatea Vințu de Jos, comuna Pianu, Județul Alba; lotul 10 – comuna Câlnic, Județul Alba; lotul 13 – localitatea Murfatlar, Județul Constanța. Pregătirile pentru lucrările de construcție au fost deja demarate pe loturile de la Ilia, Vințu de Jos și Murfatlar, iar la Câlnic vor începe în decembrie. 

MOL estimează o investiție aproximativă de 2 milioane EUR pentru fiecare dintre stațiile care vor fi construite, bugetul total al proiectului fiind de aproximativ 28 de milioane EUR. Termenul estimat pentru deschidere este a doua jumătate a anului 2022.

„MOL România are o istorie de peste 25 de ani pe piața autohtonă, timp în care a devenit un jucător important în economia locală, cu o rețea de 245 de stații de servicii. În prezent, MOL se află în plin proces de transformare dintr-un retailer de carburant într-un furnizor de servicii complexe. Din acest punct de vedere, stațiile pe care le vom construi în baza acordului cu CNAIR vor reflecta obiectivele noastre în ceea ce privește diversificarea portofoliului pentru clienți. Vorbim despre spații de servicii cu tehnologie de ultimă generație, despre locuri în care șoferii se pot opri nu numai pentru a-și alimenta mașinile, ci și pentru a se odihni, mânca sau relaxa. Avem expertiza necesară și suntem pregătiți să construim  stații de servicii ale viitorului pe autostrăzile din România, care vor oferi o nouă experiență de călătorie”, a declarat Camelia ENE, CEO & Country Chairman MOL România. 

Stațiile nou-construite vor oferi servicii de alimentare cu carburant, pompe rapide pentru camioane, puncte de încărcare pentru vehicule electrice, restaurant Fresh Corner, spații special amenajate pentru șoferii de camioane, utilizatorii de auto rulote și multe alte servicii.

La începutul anului, în urma unei proceduri de licitație publică, companiei MOL România Petroleum Products i-au fost atribuite șapte contracte de concesiune servicii în vederea utilării/dotării, operării și întreținerii spațiilor pentru servicii pentru șapte loturi duble (14 spații de servicii) în scopul dezvoltării și construirii de stații de servicii după cum urmează: 10 amplasamente pe ruta Nădlac – Sibiu (A1), 2 amplasamente pe ruta Pitești – București (A1) și 2 amplasamente pe ruta Cernavodă – Constanța (A2). 

Al doilea an pandemic a fost mai greu decât primul, atât din punct de vedere personal și emoțional (42%), cât și profesional (38%), pentru mulți dintre angajații români care au participat la un sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs. Nevoiți să lucreze de acasă o perioadă lungă de timp, aproape jumătate (47%) dintre ei nu au reuşit să echilibreze viaţa personală cu volumul de muncă și cred că au suferit sau suferă de burnout, spre deosebire de anul trecut, când procentul angajaților care au admis că au trecut prin boala epuizării profesionale a fost sub 30%.

Volumul mare de muncă (23,4%), epuizarea psihică (22,7%), pandemia și starea de anxietate pe care o provoacă (19,7%) reprezintă principalii trei factori de stres invocați de angajații care au răspuns sondajului BestJobs, care au condus și la accelerarea căutărilor pentru un job nou, cu precădere în rândul specialiștilor cu o experiență între 2 și 5 ani.

Mai bine de 45% dintre intervievați au perceput sarcinile de serviciu extrem de stresante și dificile în toată această perioadă, în timp ce pentru 18% activitatea s-a desfășurat normal, fără să se fi simțit presați sau stresați acum mai mult decât în condiții obișnuite de lucru.

Programul haotic și cerințele tot mai mari din partea angajatorilor i-au făcut pe 47% dintre angajați să creadă că au suferit sau resimt chiar în prezent simptomele sindromului burnout, acuzând o senzaţie puternică de epuizare, cinism / ostilitate sau sentimente negative asociate muncii şi o eficienţă profesională redusă.

Pentru a-și păstra o stare mentală bună și a scăpa de burnout, 22% dintre respondenții la sondajul BestJobs spun că e nevoie de negocierea volumului de muncă, 21% cred că mai multe activități, precum sport, yoga, meditație, citit etc., i-ar ajuta să își păstreze starea de bine și să nu se lase cuprinși de îngrijorare. Pentru alți aproape 16% soluția constă în delimitarea clară între viața profesională și cea personală și mai mult timp liber sau concediu.  

Anxietatea și stresul în raport cu pandemia, cu starea lor de sănătate și a celor dragi sau cu situația incertă de la locul de muncă determină tot mai multe companii să caute soluții de susținere a angajaților și să ofere  servicii de life & business coaching, consiliere sau psihoterapie, ca beneficiu extrasalarial.

În ultimul an, 14,4% dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs au cerut ajutorul unui specialist pentru a-și menține sănătatea psihică. Alți 24,2% intenționează să apeleze și ei la terapie de specialitate sau la coaching profesional în perioada următoare, pentru a fi ajutați să gestioneze mai bine stresul, să-și definească traseul de carieră și să ia decizii mai bune pentru ei. 

De altfel, cuvintele care descriu anul 2021 pentru cei mai mulți dintre angajații români sunt  adaptare (41%), oboseală extremă (38,6%),  dezbateri despre vaccinare    (37%), speranță (35,6%), restricții (34%) și depresie (21,2%).

Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 1-18 noiembrie, pe un eșantion de 958 de utilizatori de internet.

Solaris Bus & Coach, lider european în producția de vehicule electrice pentru transport public, anunță prezența unui autobuz Urbino 12 cu hidrogen în București, în urma unei colaborări cu Societatea de Transport București STB S.A. și Primăria Municipiului București. Astfel, cetățenii Capitalei au ocazia să circule cu autobuzul cu hidrogen marca Solaris, vehiculul urmând să funcționeze în perioada 24 noiembrie – 2 decembrie pe traseul liniei 336. 

Autobuzul Urbino 12 cu hidrogen va fi prezent timp de mai bine de o săptămână pe traseul stabilit în București, pentru a putea fi testat de administrația locală, în vederea familiarizării cu cea mai nouă tehnologie de propulsie și a conștientizării eficienței folosirii hidrogenului ca sursă de energie complet curată și a diminuării emisiilor poluante de dioxid de carbon. 

Această acțiune face parte dintr-un tur național început de Solaris în luna octombrie 2021, în care un autobuz cu hidrogen este prezentat în douăsprezece orașe din România. Turul autobuzului Solaris Urbino 12 cu hidrogen prin cele douăsprezece orașe din România cuprinse în traseu, inclusiv București, este realizat în colaborare cu Linde Gaz România, partener care asigură alimentarea acestuia cu hidrogen.

„Pentru o perioadă de mai bine de o săptămână, punem la dispoziția călătorilor din Capitală un autobuz Solaris cu hidrogen, cea mai sustenabilă tehnologie în industria de transport public, pe care vor avea posibilitatea să îl testeze pe traseul liniei 336. Prin acest demers, sperăm să convingem autoritățile bucureștene să adopte această soluție inovatoare, disponibilă deja în mai multe orașe europene, cu beneficii importante din punct de vedere al costurilor, dar și a protecției mediului înconjurător. Mai mult decât atât, componenta ecologică ce îl definește garantează o experiență de călătorie complet lipsită de emisii poluante, care pe viitor va avea un impact pozitiv semnificativ în calitatea vieții cetățenilor”, a declarat Daniel Ciolan, General Manager Solaris Bus & Coach România. 

Autobuzul Solaris cu hidrogen este caracterizat de un nivel scăzut de zgomot în timpul deplasării, ce garantează o experiență plăcută de călătorie atât pentru șoferi, cât și pentru pasageri. Mai mult, confortul pasagerilor va fi asigurat și de o serie de beneficii precum: sistemul de climatizare, camerele de supraveghere, dar și un sistem modern de informare. De asemenea, aceștia își vor putea reîncărca dispozitivele mobile în porturile USB disponibile, în timp ce persoanele cu mobilitate redusă vor avea la dispoziție o rampă și un compartiment pentru scaune cu rotile.

În ceea ce privește caracteristicile sale tehnice, autobuzul Solaris cu hidrogen folosește un set de celule de combustie pentru a genera energie. Hidrogenul furnizat celulelor de combustie este transformat în electricitate, care la rândul său alimentează direct sistemul de acționare a autobuzului care constă într-o punte motoare cu acționarea în roți. Autobuzul este, de asemenea, echipat cu o baterie Solaris High Power, care acționează ca o instalație suplimentară de stocare a energiei electrice. 

Hidrogenul necesar pentru propulsare, furnizat de Linde Gaz în cazul acestui proiect, este stocat în stare gazoasă în rezervoare de ultimă generație, plasate pe partea superioară a autobuzului. Singurele subproduse generate în timpul funcționării autobuzului sunt căldura și apa sub formă de vapori, fapt pentru care vehiculele nu eliberează substanțe nocive pentru mediu.

Asociația Berarii României continuă în actualul an școlar inițiativa #Alcoolulnutefacemare prin care subliniază că „trage un semnal de alarmă cu privire la acest fenomen și își propune să informeze adolescenții cu privire la efectele negative ale consumului de alcool, atât la nivel psiho-emoțional, cât și la nivel fizic. Având ca parteneri Ministerul Educației, Fundația Leaders și Teatrul Recul, Asociația Berarii României desfășoară în perioada 19-25 noiembrie o serie de webinarii în câteva licee din București și din țară în care discută în mod interactiv și creativ despre efectele consumului de alcool printre minori cu ajutorul tehnicilor de improvizație și jocurilor de rol  și cu implicarea unui psihoterapeut cu experiență în lucrul cu tinerii, Alexandru Bușilă, unul dintre inițiatorii proiectului Cortul Terapeutic. Mesajul campaniei va ajunge în mod direct la aproximativ 200 de elevi”.

Julia Leferman, director general al Asociației Berarii României: „Campania #Alcoolulnutefacemare a Asociației Berarii României este parte din angajamentul de lungă durată al industriei noastre de a combate consumul de alcool în rândul minorilor. Demersul de conștientizare este dezvoltat ca un program susținut care ia în calcul factorii-cheie predictivi ai consumului de alcool în rândul tinerilor şi susţine prevenţia prin: participarea în activităţi organizate de timp liber, ședințe de psihoterapie sau consiliere psihologică, timpul petrecut cu părinţii, activităţile de relaţionare la şcoală, prezenţa acasă în timpul serii şi implicarea autorităţilor locale, şcolilor şi părinţilor. Ne bucurăm să îi avem alături de noi pe cei de la Fundația Leaders și Recul și să continuăm parteneriatul cu Ministerul Educației, într-un demers care se adresează tinerilor, dar implică totodată și profesorii și școala”. 

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației: „Consumul de alcool este una dintre principalele probleme cu care se confruntă tinerii în zilele noastre, iar anturajul favorizează deseori acest lucru. Din păcate, consumul de alcool de la vârste fragede are drept consecințe scăderea implicării elevilor în activitatea școlară și rezultate școlare mai slabe. Din acest motiv, considerăm că inițiative precum #AlcoolulNuTeFaceMare, ce abordează problematica într-un mod neconvențional și interactiv, sunt binevenite”.

Alexandru Bușilă, psihoterapeut implicat în proiect: „Actualul context pandemic, care a generat o creștere a tulburărilor de anxietate și depresie în rândul tinerilor, este un factor de risc pentru creșterea consumului de alcool. În situația unui nivel ridicat de stres, tinerii care au experimentat deja consumul de alcool pot să transforme acest obicei într-unul regulat, iar în rândul adolescenților care consumă constant alcool, cantitatea consumată de către aceștia poate să crească, în special din cauza efectului depresor al alcoolului”. 

Asociația Berarii României adduce ca argumente în favoarea utilității campaniei date care arată că „aproximativ 86% dintre băieți și 79% dintre fetele în vârstă de 16 ani au consumat cel puțin o dată în viață o băutură alcoolică. Ponderea celor care au consumat alcool până la vârsta de 13 ani este mult mai mare în rândul băieților (45%) decât în rândul fetelor (27%), arată studiul ESPAD derulat în anul 2019 în 35 de țări între care 25 țări membre ale Uniunii Europene, inclusiv România. 52% dintre elevi au consumat alcool în ultimele 30 de zile înaintea realizării studiului și 10% au admis că s-au îmbătat cel puțin o dată în această perioadă, procentul fiind semnificativ mai mare în rândul băieților (13%) decât în rândul fetelor (7,3%). Elevii români au o frecvență ușor mai redusă a consumului de alcool în ultimele 30 de zile față de media europeană: 5,4 ocazii de consum față de 5,6 media la nivel european. În acest context, realizarea unor campanii de informare și conștientizare cu privire la consecințele consumului de alcool în rândul tinerilor devine cu atât mai importantă”.

Un studiu longitudinal realizat de Liam Donaldson în 2009, citat de Berarii României, arată că „adolescenții care încep să consume constant alcool înaintea vârstei de 15 ani au un risc de a dezvolta dependență de patru ori mai mare și un risc semnificativ pentru alte tulburări psihosomatice decât cei care nu consumă regulat alcool până la vârsta de 20 ani. Rezultatele aceluiași studiu sugerează că adolescenții care au început să consume alcool înaintea vârstei de 13 ani prezintă un risc de șapte ori mai mare de a se angaja în episoade de consum excesiv de alcool de mai mult de șase ori într-o lună față de cei care au început să bea după vârsta de 17 ani. Studii similare indică faptul că tinerii care consumă alcool înaintea vârstei de 14 ani au tendința de a consuma de trei ori mai mult alcool decât cei care consumă alcool după vârsta de 18 ani”.

Misiunea de informare a tinerilor, părinților și profesorilor este concretizată de Asociația Berarii României în campania națională „Alcoolul nu te face mare”, lansată ca program-pilot în Bucureşti, în 2006, apoi extinsă în mai multe orașe. Până în prezent, campania a fost desfășurată în școli și a inclus, pe lângă dialogul direct cu adolescenții, ședințe de consiliere de grup cu psihologii Cristian Andrei și Silviu Ioniță, filme educative, un ghid pentru părinți și formarea profesorilor prin conceperea unor planuri de lecție dedicate.

Din 2019, campania „Alcoolul nu te face mare” capătă o nouă amploare, cu obiectivul de a ajunge la un număr cât mai mare de adolescenți, și este dezvoltată ca un program coerent care ia în calcul factorii-cheie predictivi ai consumului de alcool în rândul tinerilor și susține prevenția prin participarea în activități organizate de timp liber, timpul petrecut cu părinții, activitățile de relaționare la școală, prezența acasă în timpul serii și implicarea autorităților locale, școlilor și părinților. Mai multe detalii despre program, pe www.alcoolulnutefacemare.ro