• Peste 75.000 de români au încercat deja aplicația mobilă Volt

• Volume de 11,5 milioane lei prin serviciul de transfer instant între carduri
• Sute de credite de la partenerii Volt acordate din aplicație
• Peste jumătate dintre cardurile înregistrate în aplicația Volt sunt emise de Revolut
• Utilizatorii își pot afla scorul FICO înainte de a solicita un credit de la bancă sau IFN; unii utilizatori își verifică și de 10 ori pe săptămână scorul FICO

Aplicația Volt vizează un număr de peste 150.000 de utilizatori în 2022, mai mult cu 170% față de anul acesta, după ce în primele 10 luni a ajuns la peste 40.000 de conturi unice. Per total, doar în 2021 circa 16.500 de utilizatori au interacționat măcar o data cu Volt.  

În jur de 37% dintre utilizatorii Volt au un scor FICO mai mare de 700, ceea ce înseamnă un risc de neplată scăzut în viitor, scor care se traduce inclusiv în credite mai ieftine și mai ușor de obținut.

Aplicația Volt a pornit ca un instrument ușor de accesat, aflat la îndemâna celor care vor să-și transfere bani între două carduri, indiferent de banca emitentă, cât și a celor care doresc să își consulte scorul FICO. Acesta este indicatorul în funcție de care băncile și unele IFN-uri decid ce clienți obțin finanțare și cine este respins și are o valoare medie de 635 puncte în România, conform unui studiu realizat de Volt. 

Beneficiul a fost asimilat ca atare de către utilizatori, printre aceștia aflându-se persoane care interacționează de cel puțin 3 ori pe săptămână cu Volt, pentru a se asigura că băncile sau IFN-urile le închid la timp datoriile raportate la Biroul de Credit.

„Volt a devenit o aplicație necesară pentru zeci de mii de români care vor să-și afle scorul de credit, gradul de îndatorare și istoricul plăților la creditele în derulare. Comunitatea Volt se asigură astfel că băncile sau IFN-urile nu fac greșeli de înregistrare a plăților și nici nu uită să le șteargă datoriile din Biroul de Credit. Viziunea noastră, însă, nu se oprește aici! Deja clienții noștri pot solicita credite sau constitui depozite direct din aplicație, iar în curând vor putea să compare dobânzile pe care ei le-au primit de la instituțiile financiare din România cu cele obținute de prietenii lor, iar experți financiari le vor oferi sfaturi gratuite pentru a-și optimiza cât mai mult costurile de împrumut”, spune Radu Ciorbă, fondatorul Volt.

Monitorizarea rambursărilor la credite și asigurarea faptului că băncile și instituțiile financiare nebancare le închid creditele la timp în Biroul de Credit sunt motivele pentru care clienții Volt cu împrumuturi revin lună de lună în aplicație.

Utilizatorii Volt primesc constant detalii despre datorii si află ce pot îmbunătăți la nivelul comportamentului de plată pentru a-și crește scorul de credit. Share-ul de informații dintre cei care își evaluează posibilitățile de creditare se traduce ulterior în accesarea unor credite mai ieftine și mai inteligent obținute. 

eCommerce-ul se numără printre domeniile care nu doar că nu au cunoscut o scădere de la începutul pandemiei încoace, dar care a și crescut. Drept urmare, și salariile pe care angajații din acest domeniu le câștigă sunt pe măsură: aproape 5% dintre aceștia câștigă salarii medii nete de peste 10.000 lei, conform datelor introduse de peste 313.000 de salariați în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs. 10,1% dintre specialiștii în eCommerce câștigă între 7.000 și 10.000 lei net lunar, mai arată datele celei mai mare platforme de recrutare din România, în timp ce 23,1% dintre aceștia au venituri nete lunare între 4.000 și 7.000 lei. Totuși, 61,9% dintre angajații în eCommerce au salarii sub 4.000 lei.

„Pandemia a accelerat dezvoltarea domeniului eCommerce, având în vedere că tot mai multe business-uri s-au mutat în online. Acest aspect a condus și la o creștere a cererii de forță de muncă. În acest moment, pe platforma eJobs sunt disponibile peste 1.700 de locuri de muncă în domeniu. Salariile sunt pe măsură, iar candidații cu o experiență solidă în spate și la curent cu trendurile din online pot ajunge să câștige salarii mult peste media altor domenii”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales eJobs România. 

Cel mai mare salariu introdus în eCommerce este pentru poziția de Marketing Manager, 20.000 lei net, iar specialiștii din acest domeniu care sunt cei mai curioși să afle dacă sunt plătiți în linie cu piața sunt cei care ocupă poziția de Digital Marketing Specialist și cei din București.

Cele mari salarii medii nete din eCommerce sunt pentru pozițiile:

• Director departament tehnic – 10.000 lei 
• Manager procese – 10.000 lei
• Inginer software – 10.000 lei 
• Specialist dezvoltare rețea de telecomunicații – 9.800 lei 
• Business Intelligence Specialist – 9.500 lei

Pozițiile cu cele mai mici salarii medii nete din eCommerce:

• Operator introducere date – 2.500 lei 
• Tehnician depanare – 2.400 lei 
• Operator Calculator – 2.400 lei 
• Content provider – 2.000 lei 
• Operator telefonic – 1.800 lei 

Orașele cu cele mai mari salarii medii nete din eCommerce sunt București (4.000 lei net), Timișoara (4.000 lei), Brașov (3.630 lei), Cluj-Napoca (3.500 lei) și Iași (3.187 lei), în timp ce, la pol opus, cele mai mici salarii medii nete din eCommerce se câștigă în Buzău (2.100 lei), Piatra-Neamț (2.000 de lei), Sfântu Gheorghe (2.000 lei), Târgoviște (2.000 lei) și Oltenița (1.600 lei). 

• 90% dintre investitori acordă mai multă atenție performanțelor în domeniul mediului, social și al guvernanței (ESG) ale companiilor când iau decizii de investiții, dar recunosc că nu au luat măsuri concrete, suficient de rapid

• Mulți investitori sunt îngrijorați de calitatea și claritatea informațiilor furnizate de companii 

Un număr tot mai mare de investitori instituționali de la nivel global acordă mai multă atenție performanțelor ESG în procesul decizional, iar 74% dintre aceștia declară că sunt mai înclinați să își cedeze participațiile deținute la companiile cu rezultate slabe în domeniul ESG. Cu toate acestea, încă lipsesc acțiunile concrete și este necesară o îmbunătățire a raportărilor din partea companiilor, potrivit raportului EY Global Institutional Investor Survey 2021.

Raportul, care sondează opiniile a 320 de investitori instituționali din 19 țări, arată că 90% dintre investitori acordă mai multă importanță în prezent performanțelor ESG în procesul lor decizional decât înainte de pandemie. Mai mult, 92% spun că deciziile pe care le-au luat în ultimele 12 luni au avut la bază beneficiile potențiale ale unei „redresări verzi”.

De asemenea, există intenții clare în rândul majorității investitorilor de a analiza mai atent riscurile ESG la nivelul portofoliilor lor și al investițiilor vizate în viitor. Peste trei sferturi (77%) dintre respondenți au declarat că, în următorii doi ani, intenționează să analizeze în profunzime riscurile „fizice” – impactul schimbărilor climatice asupra capacității unei organizații de a furniza produse și servicii. Acest procent reprezintă o creștere de la 73% în 2020. În mod similar, 80% (față de 71% în 2020) vor face mai multe eforturi pentru a evalua riscurile de „tranziție”, adică ce impact ar avea asupra pieței trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon.

Laura Ciobanu, Manager, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Principiile ESG nu au fost niciodată mai importante atât pentru investitorii instituționali, cât și pentru companii însă, deși este clar că aceste criterii sunt în centrul atenției, studiul nostru subliniază totodată preocupările continue cu privire la transparența și calitatea dezvăluirilor ESG ale companiilor, în special atunci când vorbim despre materialitate, cu precădere lipsa concentrării asupra aspectelor materiale.

În plus, colectarea unor astfel de date poate reprezenta o adevărată provocare, deoarece, în timp ce multe companii au procese robuste, bine documentate, în ceea ce privește datele financiare, împreună cu asigurarea suplimentară a multiplelor semnături ale managementului, aceste procese sunt adesea rudimentare în cazul informațiilor ESG. Având în vedere că acestea sunt folosite practic în dialogurile cu investitorii, veridicitatea lor devine și mai importantă, astfel încât companiile ar trebui să ia în considerare îmbunătățirea modului în care colectează, consolidează și își asumă responsabilitatea la nivel de management pentru propriile informații ESG dezvăluite”.

Studiul arată că investitorii instituționali fac unele demersuri pentru a stabili dacă organizațiile sunt capabile să își îndeplinească obiectivele ESG. Respondenții au menționat că se uită la o serie de factori atunci când iau decizii de investiții, inclusiv existența unui responsabil ESG (de exemplu un director pentru sustenabilitate sau Chief Sustainability Officer), care să raporteze direct către directorul general și echipa de conducere executivă (53%), sau în ce măsură cultura organizațională este aliniată cu obiectivele ESG (52%) și beneficiază de un audit independent privind raportarea ESG (48%). Cu toate acestea, doar 42% dintre respondenți sunt preocupați de modul în care performanțele ESG sunt luate în considerare la nivelul consiliilor de administrație sau de corelarea remunerației conducerii executive cu acestea.

În pofida unei atenții sporite acordate performanțelor ESG și a ambițiilor de a face mai mult, studiul arată că investitorii instituționali au acționat relativ lent în direcția schimbărilor concrete în modul în care își desfășoară activitatea. Doar 49% au luat măsuri pentru a-și actualiza abordarea în domeniul investițiilor, iar 44% și-au reconfigurat strategiile de gestionare a riscurilor. De asemenea, doar 44% consideră că au o abordare „foarte matură” în legătură cu riscurile climatice.

Mulți investitori sunt preocupați de calitatea și transparența raportărilor ESG efectuate de companiile pe care le au în vedere. Jumătate dintre respondenți (50%) consideră că raportările companiilor privind aspectele financiare importante nu sunt adecvate, marcând o creștere semnificativă față de 37% în 2020.

Cu toate acestea, există speranțe că introducerea standardelor globale va fi utilă în acest sens, iar 89% dintre investitorii sondați au declarat că doresc ca aceste standarde să devină obligatorii.

Pentru a exista un progres real în anii următori, investitorii trebuie să facă din performanțele ESG o componentă importantă a planificării strategice, iar companiile să acționeze rapid pentru a oferi rapoarte mai clare și mai detaliate cu privire la riscurile ESG. În același timp, nu poate fi ignorată nevoia urgentă de a avea un cadru legislativ mai clar, cu standarde globale coerente, pe care investitorii și companiile deopotrivă să le respecte.

Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) anunță finalizarea Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități pentru perioada 2021-2027, unul dintre principalele rezultate ale proiectului „Consolidarea mecanismului de coordonare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități”, realizat cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale.

Florica Cherecheș, președintele ANDPDCA: „Este un moment de referință pentru țara noastră. Prin elaborarea acestei Strategii, România confirmă eforturile depuse în vederea implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Sperăm că odată ce această Strategie va fi adoptată prin Hotărâre de Guvern, respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități să devină o certitudine, iar politicile viitoare să fie centrate pe nevoile persoanelor cu dizabilități. Această strategie setează direcția pentru tot ceea ce se va întâmpla în viitor în domeniul protejării drepturilor acestor persoane, fiind o condiție favorizantă, iar prevederile din document vor fi folosite drept argumente pentru viitoare proiecte naționale și europene”.

Proiectul „Consolidarea mecanismului de coordonare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități” s-a desfășurat în perioada 25.01.2019-25.11.2021 și a beneficiat de o finanțare totală în valoare de 9.689.034,43 lei, dintre care 8.137.225,38 lei cofinanțare din partea Uniunii Europene.  

Obiectivul general al proiectului este acela de a face funcțional „mecanismul de coordonare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități”, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Principalele rezultate ale proiectului sunt următoarele:

✓    Elaborarea Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități pentru perioada 2021-2027

✓    Dezvoltarea unui mecanism funcțional de monitorizare a implementării Strategiei 2021-2027 prin obținerea de dovezi privind modul în care drepturile persoanelor cu dizabilități sunt respectate

✓    Instruirea personalului din autorităţile publice centrale în utilizarea instrumentelor de lucru şi standardelor realizate în cadrul proiectului, pentru asigurarea exercitării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi

Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități a fost realizată în baza informațiilor colectate în „Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România”, fiind primul astfel de studiu la nivel național. 

Măsurile propuse în Strategie, în cadrul domeniilor prioritare, răspund problemelor identificate prin sondaje, întâlniri sau consultări cu persoanele cu dizabilități. În tot acest proces, ANDPDCA a beneficiat de expertiza suplimentară a echipei Băncii Mondiale, care a contribuit la realizarea unor lucrări de mare deschidere și profunzime.

Domeniile prioritare asumate de România prin intermediul acestei Strategii sunt următoarele: Accesibilitate și mobilitate; Protecția efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități; Ocupare; Protecție socială inclusiv abilitare/reabilitare; Viață independentă și integrare în comunitate, inclusiv accesul la servicii publice; Educație; Sănătate; Participare politică și publică.

Ana-Maria Iordache, Partner D&B David si Baias (foto)

În ultimii 5 ani și, mai cu seama în ultimii doi ani, numărul inspecțiilor fiscale a înregistrat treptat o scădere destul de importantă. Dacă în 2016 aveau loc în jur de 46.000 de acțiuni de inspecție fiscală, anul trecut numărul acestora s-a redus aproape la jumătate, fiind circa 24.000. Când vedem această statistică, prima concluzie este că pandemia și restricțiile impuse de aceasta au dus la o diminuare a acțiunilor de control. Însă această concluzie trebuie circumstanțiată. Evoluția descendentă nu este specifică ultimului an și jumătate, ci este una sistematică, scăderea din 2020 față de 2019 fiind de numai 10%. Astfel, sunt, de fapt, două concluzii la care putem ajunge: pe de-o parte există un impact al pandemiei asupra activității de control, dar pe de altă parte această tendință este o consecință a faptului că ANAF s-a aflat într-o perioadă de redefinire a strategiei de control pentru a-și canaliza resursele în procesul de digitalizare a activității.

Așadar, apare întrebarea: la ce ar trebui să ne așteptăm în anii următori, care va fi strategia ANAF?

Din toate documentele și declarațiile publice, este evident că ANAF își propune să intensifice activitatea de control și vedem câteva repere importante. În primul rând, se dorește întărirea activității de verificare documentară până la 60%, până în anul 2025, ca parte din procesul de digitalizare a ANAF. Așadar, 60% din inspecții ar urma să fie realizate prin procedură de verificare documentară care presupune că inspectorii nu vor mai fi prezenți la sediul companiilor, ci vor solicita informații, le vor verifica în birou și vor emite actele de control la distanță. Din perspectiva contribuabililor, verificarea documentară ar îngreuna mult mai puțin activitatea lor curentă. De exemplu, 70% dintre respondenții unui sondaj pe care D&B David si Baias și PwC l-au realizat la începutul acestui an și-au arătat îngrijorarea față de interacțiunea cu inspectorii fiscali. Deși Codul de procedură fiscală precizează că acțiunea de control nu ar trebui să îngreuneze derularea activității curente a contribuabililor, acest lucru se întâmplă din păcate în practica întrucât reprezentanții companiilor trebuie să aloce resurse umane atunci când inspectorii se află fizic la sediul lor și solicită un volum semnificativ de informații.

În ceea ce privește tematicile preferate în acțiunile de control, ne așteptăm ca, în continuare, pe agenda inspecțiilor fiscale să se afle subiectele pe care le-am văzut și în anii precedenți însă cu mult mai rafinate. 

Un astfel de exemplu îl constituie deductibilitatea TVA și a cheltuielilor pentru serviciile pe care companiile le achiziționează de la entitățile afiliate din grup. De aproape zece ani, inspecțiile fiscale vizează acest subiect al serviciilor intragrup și, din păcate, sunt în continuare sume importante stabilite suplimentar. Trebuie însă subliniat ca această speță a evoluat de-a lungul timpului, contribuabilii încercând sa amendeze contractele și să tragă învățăminte din concluziile organelor de control, în special în ceea ce privește documentația justificativă aferentă acestor servicii, iar organele fiscale circumstanțiindu-și poziția în consecință.

De asemenea, prețurile de transfer vor rămâne o lungă perioadă în atenția echipelor de inspecție fiscală pentru că suscită destul de multe întrebări întrucât analiza prețurilor de transfer nu este o știință exactă, putând avea mai multe tipuri de abordări, ceea ce crește gradul de subiectivism și  conduce la dispute cu autoritățile fiscale. Mult timp, inspecțiile în zona prețurilor de transfer au generat sume importante colectate la bugetul de stat. Totodată, fiind un domeniu încă de noutate în România, acesta este în proces de definire și stabilizare iar practica instanțelor de judecată contribuie și ea la rafinarea acestuia și la conturarea unei abordări unitare din partea fiscului și a contribuabililor. Un exemplu în acest sens îl constituie posibilitatea de a se efectua ajustări ale prețurilor de transfer nu doar în favoarea statului, ci  și a contribuabililor, acțiune pe care organele fiscale nu o implementau în practică însă, urmare a numărului din ce în ce mai mare de hotărâri ale instanțelor de judecată care sancționează o asemenea abordare, aceasta începe sa prindă contur în acțiunile de control din prezent.  

O altă temă este cea a tichetelor cadou. Pe acest subiect sunt în derulare foarte multe inspecții fiscale la majoritatea companiilor care au avut anterior un control de la Direcția Generală Antifraudă pe aceasta tema, fiind vizate atât impozitul pe veniturile salariale și contribuțiile aferente, ci și, prin extensie, TVA și impozitul pe profit.

Mai există o temă extrem de sensibilă, care nu este generalizată prin prisma complexității ei, dar care cu siguranță este de mare interes din cauza sumelor implicate, respectiv sediul fix și/sau sediul permanent. Este un subiect de control cu un înalt grad de tehnicitate, care aduce bani extrem de mulți la bugetul de stat, fiind stabilite sume care depășesc 200-300 de milioane de lei per contribuabil. Practic în cadrul inspecțiilor care analizează aceasta problematică, deși verificarea se realizează la nivelul contribuabilului rezident, impactul se răsfrânge nu numai asupra acestuia, ci și asupra entității nerezidente cu care acesta derulează activități economice. De exemplu, în materia TVA, un nerezident este considerat ca având un sediu fix în România dacă dispune de suficiente resurse umane și tehnice pentru a desfășura în mod regulat livrări de bunuri și/sau prestări de servicii pe teritoriul României. Astfel, autoritățile fiscale inițiază o acțiune de control la nivelul contribuabilului roman, care are încheiat cu entitatea nerezidentă un contract de procesare de bunuri sau de marketing, de exemplu. În urma acestei analize fiscul  consideră că entitatea nerezidenta dispune de un sediu fix în România întrucât utilizează resursele tehnice și umane ale contribuabilului roman, resurse care acționează sub controlul acesteia, pentru a derula ea însăși, în mod direct, activități economice în România. O astfel de concluzie schimba cu totul tratamentul fiscal al tranzacției din perspectiva TVA întrucât modifică două elemente esențiale, respectiv locul prestării serviciilor și persoana obligată la plata taxei. Astfel, dacă în varianta inițială (i.e fără sediu fix) serviciile sunt considerate a fi prestate în beneficiul nerezidentului (deci cu locul prestării în țara unde acesta este situat), persoana obligată la plata taxei fiind așadar nerezidentul, în scenariul existenței sediului fix, serviciile sunt considerate a fi prestate în beneficiul sediului fix (din România), persoana obligată la plata taxei fiind așadar contribuabilul român. Impactul este unul imediat fiind atât de natura financiara (TVA suplimentară de plată stabilită în sarcina rezidentului) cat și de natură operațională (înregistrarea nerezidentului ca sediu fix și regândirea modelului de business). 

În concluzie, ne așteptăm ca activitatea de inspecție să se intensifice, pe măsură ce o parte însemnată a acesteia se mută online și se realizează la distanță. Pentru contribuabili, impactul va fi mai mic din perspectiva resurselor alocate în timpul inspecției, însă consecințele din perspectiva temelor verificate și a sumelor stabilite suplimentar ar putea fi mai mare decât în ultimii ani.

70% dintre companiile participante la studiu și-au accelerat semnificativ demersul de transformare digitală

Antreprenorii din întreaga lume se așteaptă să resimtă efectele ample ale pandemiei pentru următorii câțiva ani, potrivit celui mai recent studiu Deloitte Private Survey, efectuat în rândul a 2.750 de companii private de pe tot globul. Principalele lor îngrijorări pentru următorii doi ani sunt legate de efectele pandemiei asupra cererii de produse și servicii (28%) și de efectele operaționale asupra lanțurilor de aprovizionare, de resurse umane, de IT și de livrare (25%). Alte riscuri identificate de companiile participante la studiu sunt atacurile cibernetice și securitatea informatică (26%), creșterea concurenței pe piață (26%) și costul materiilor prime și al altor factori de producție, inclusiv energia (23%).

Deși majoritatea companiilor participante la studiul Deloitte cred că principalii indicatori de business, precum productivitatea, veniturile, profitul și investițiile de capital, se vor îmbunătăți, acestea sunt precaute cu privire la planurile de a face angajări, doar 11% dintre respondenți previzionând creșterea numărului de angajați în următorul an, în timp ce 8% au prognozat o scădere.

Aproape trei sferturi (71%) dintre respondenți consideră că transformarea modului de lucru, a forței de muncă și a locului de muncă reprezintă aspecte importante sau extrem de importante pentru reziliența organizației și nu mai puțin de 20% și-au schimbat deja integral modul de lucru. Majoritatea se concentrează pe oferirea unui mod de lucru flexibil și pe regândirea organizației pentru a fi mai agilă și pentru a avea rezultate superioare cu echipe mai mici, independente.

„Antreprenorii și-au intensificat eforturile de transformare organizațională, accelerând demersurile de digitalizare și încorporând în strategie principii de sustenabilitate în sensul larg al conceptului – mediu, impact și responsabilitate socială. De asemenea, participanții la studiu menționează faptul că fondurile oferite de guverne au reprezentat o modalitate importantă de combatere a efectelor economice ale pandemiei și cea mai importantă formă de asistență din partea statului de care vor avea nevoie în continuare, pe termen scurt, pentru a facilita creșterea economică”, a spus Andrei Burz-Pinzaru (foto), Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal, și liderul Programul Deloitte Private, care se adresează companiilor private de toate dimensiunile, inclusiv antreprenorilor locali, IMM-urilor, start-up-urilor și afacerilor de familie.

Transformarea digitală a devenit atât o prioritate în contextul pandemiei, 70% dintre companii accelerând semnificativ acest demers, cât și o strategie de creștere pentru următorii doi ani pentru peste 40% dintre companii. În timp ce peste un sfert dintre companiile private au demarat acest proces înainte de pandemie, mai mult de jumătate l-au inițiat ca o formă de răspuns la criză. Principalele arii tehnologice în care companiile private intenționează să investească sunt securitatea informației și securitatea cibernetică (39%), analiza datelor (37%), sistemele de management al relațiilor cu clienții (34%), inteligența artificială (33%), automatizarea proceselor de afaceri (32%), Internet of Things (30%). Proprietarii de businessuri și echipele de top management participante la studiu se așteaptă ca investițiile în tehnologie să aducă beneficii importante pentru organizațiile lor, precum îmbunătățirea relației cu clienții, creșterea volumelor de vânzări, creșterea capacității de a gestiona și de a reduce costurile.

De asemenea, aproape 70% dintre respondenți menționează că definirea și urmărirea unor obiective care merg dincolo de obiectivele de profit au devenit tot mai importante pentru reziliența și succesul organizațiilor, mai ales ca urmare directă a crizei generate de COVID-19. În ceea ce privește sustenabilitatea și reducerea emisiilor de carbon, două treimi dintre companiile private participante la studiu spun că acestea rămân pe lista de priorități, în ciuda perturbărilor cauzate de pandemie. Cu toate acestea, o treime dintre respondenți încă mai cred că factorii de mediu, sociali și de guvernanță (environmental, social, governance – ESG) reprezintă o zonă de risc scăzut pentru anul următor, iar 14% nu văd niciun risc asociat.

Deloitte Private Survey a fost realizat în rândul proprietarilor și echipelor de top management din 2.750 de companii private din 33 de țări din întreaga lume, cu venituri anuale cuprinse între 10 milioane și 1 miliard de dolari, active în industrii variate precum produse de consum și industriale, tehnologie, mass-media și comunicații, servicii financiare, energie, sănătate și servicii medicale.

Maschio Gaspardo România, cel mai mare producător local de utilaje agricole, și-a mărit capacitatea de producție de la fabrica din Chișineu Criș, județul Arad cu 20%, cu sublinierea că „suprafața fabricii ajunge acum la aproximativ 26.000 metri pătrați, personalul va depăși 400 de oameni, iar producția se va ridica la 5000 de echipamente pe an, cu precădere mașini pentru prelucrarea minimală a solului, pluguri și prese pentru baloți rotunzi”. 

Andrea Maschio, vicepreședintele Grupului Maschio Gaspardo: „Acest proiect consolidează capacitatea de producție a fabricii din Chișineu Criș și îi permite să-și îmbunătățească oferta. Inovațiile și modernizarea echipamentelor de producție erau necesare pentru a putea fi prezenți pe piață cu produse tehnologice de ultimă oră, conform solicitărilor clienților din întreaga lume”.

Maschio Gaspardo România subliniază că „investiția realizată cu ajutorul Finest S.p.A., care deține 25% din Maschio Gaspardo România, și cu contribuția Exim Bank a permis extinderea suprafeței de producție cu 5700 de metri pătrați și dotarea halei cu tehnologii de ultimă generație, ceea ce va permite producția de echipamente la cele mai înalte standarde, răspunzând unei cereri sporite pe piața agricolă. 

Creșterea capacității de producție se datorează și unui acord semnat între Maschio Gaspardo și New Holland Agriculture. Acest parteneriat prevede comercializarea produselor de prelucrare minimală a solului, mai exact a grapelor cu discuri și a scarificatoarelor. Colaborarea a început în 2021 și se derulează exclusiv prin reprezentanți New  Holland. Recent a fost semnat un nou acord cu New Holland Agriculture pentru producerea în exclusivitate a gamei complete de cositori și greble pentru fân. Echipamentele vor fi fabricate de Maschio Gaspardo România datorită acestei investiții și vor fi comercializate de New Holland începând cu sezonul 2022”. 

În contextul inaugural al halei care reprezintă actuala extindere, Mirco Maschio, președinte al Maschio Gaspardo, a accentuat: „Suntem foarte mândri că parteneriatul prestigios cu New Holland a fost dezvoltat în continuare, confirmând standardele înalte de calitate la care a ajuns Maschio Gaspardo prin produsele sale și prin service-ul pe care îl oferă clienților finali”. 

Grupul Maschio Gaspardo este caracterizat ca „un jucător mondial în producția de echipamente de cultivare, însămânțare, fertilizare, tratare a culturilor, întreținere ecologică și echipamente pentru fân. Fondat în Campodarsego (PD) în 1964 de frații Egidio și Giorgio Maschio, Grupul Maschio Gaspardo are 2000 de angajați în întreaga lume în 8 unități de producție, (dintre care 3 în străinătate – China, India și România) și în 13 filiale comerciale (Italia, Franța, Spania, Germania, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia, America de Nord, Africa de Sud, China, India și România). Maschio Holding este acționarul majoritar, împreună cu Friulia Finanziaria FVG și Veneto Sviluppo S.p.A”.

Foto: Maschio Gaspardo România

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) trage un semnal de alarmă cu privire la implementarea noii măsuri 3 Acțiunii 4.1.1 – „Investiții în activități productive”, publicată în Monitorul Oficial nr. 1111 din 22 noiembrie a.c., apreciind că măsura are un potențial ridicat de fraudare din următoarele considerente:

„1. Criteriul primul venit – primul servit nu va asigura calitatea proiectelor, competiția de fapt fiind dată de viteza de înscriere în platformă. De asemenea, această abordare poate conduce la blocarea platformei, încărcarea a zeci și sute de proiecte în câteva minute de la lansare, lucru care nu este corect față de toți cei care doresc să se înscrie în acest apel de proiecte.

2. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu a ținut cont de prelungirea cadrului temporar european. Comisia Europeană a adoptat o prelungire a cadrului temporar, cu încă șase luni, de la 31 decembrie 2021 la 30 iunie 2022.

3. Valoarea maxima a ajutorului de stat de 1.000.000 euro reduce în mod considerabil numărul potențialilor beneficiari. Având în vedere efectele pandemiei Covid-19 asupra unui număr extrem de mare de IMM-uri, este oportună diminuarea valorii maxime a ajutorului financiar nerambursabil la 200.000 euro pentru a avea posibilitatea sprijinirii unui număr mai mare de IMM-uri. Astfel, vor putea fi sprijinite minimum 1792 de IMM-uri comparativ cu 358 de IMM-uri conform propunerii din GS.

4. Nu există corelare între cifra de afaceri și valoarea grantului solicitat. Nu este corect ca beneficiarii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, dar au o cifră de afaceri în 2019 de 100 de lei și în 2020 de 50 de lei să poată aplica pentru un grant de 1 milion de euro, acesta neavând nici experiența, nici capacitatea tehnică și nici capacitate financiară”.

Florin Jianu, președinte CNIPMMR, semnalează: „Se pregătește o fraudă de proporții în implementarea măsurii 3! Nu e posibil ca în lipsa unui guvern instaurat, să fie lansată o măsură vitală pentru mediul de afaceri în regim de primul venit, primul servit! Istoria ne arată că acest sistem a contribuit la fraude în ceea ce privește blocajul platformelor, aplicarea cu ajutorul roboților de proiecte, frustrare în rândul celor corecți și care își doresc competiție corectă! 358 de milioane de euro care riscă să ajungă nu la cei care au nevoie, nu la cei performanți, ci la cei care se descurcă! Fac un apel la noul prim-ministru, la Ministrul fondurilor europene, la Ministrul economiei să oprească imediat acest potențial jaf!!!” 

Detaliat, CNIPMMR prezintă următorul punct de vedere privind Ghidului solicitantului aferent Acțiunii 4.1.1 – Investitii in activitati productive, adresându-se în acest sens Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, AM POC:

1. Existența unei perioade de minimum 30 de zile între data publicării ghidului solicitantului final și lansarea apelului de proiecte. Având în vedere complexitatea documentației necesare pentru depunerea unui proiect, precum și criteriul actual primul venit, primul servit cu condiția obținerii a minimum 70 de puncte, este necesară o perioadă de minimum 30 de zile în care aplicanții să se poată documenta și depune proiecte calitative.
2. Valoarea maximă a ajutorului de stat

Valoarea maximă a ajutorului de stat de 1.000.000 euro reduce în mod considerabil numărul potențialilor beneficiari. Având în vedere efectele pandemiei Covid-19 asupra unui număr extrem de mare de IMM-uri, este oportună diminuarea valorii maxime a ajutorului financiar nerambursabil la 200.000 euro pentru a avea posibilitatea sprijinirii unui număr mai mare de IMM-uri. Astfel, vor putea fi sprijinite minimum 1792 de IMM-uri comparativ cu 358 de IMM-uri conform propunerii din GS.

1. Valoarea minimă a AFN să fie de de 50.000 euro.
2. Desemnarea unui responsabil cu protecția datelor cu caracter personal

Proiectele care vor fi depuse în cadrul acestui apel reprezintă proiecte de investiții și nu unul care implică activități cu resurse umane. Toate organizațiile, prin legislația în vigoare, sunt obligate să respecte Regulamentul General de Protecție a Datelor în funcție de activitatea pe care o desfășoară și tipul de date pe care le colectează. Astfel, considerăm că cerința din GS este excesivă și atrage costuri pentru IMM-uri, costuri care nu sunt eligibile.

1. Clarificarea aspectului dacă proiectul se poate implementa într-un singur punct de lucru, o singură regiune sau acesta poate fi implementat în mai multe puncte de lucru și mai multe regiuni.

1. Sunt necesare clarificări suplimentare cu privire la investițiile în coformitate cu prevederile Anexei I din propunerea de Regulament delegat al Comisiei de completare a Regulamentului 2020/852 al Parlamentului European (obiectivele de mediu). 
2. Având în vedere faptul că din criteriile avute în vedere la evaluarea tehnică și financiară nu face parte evaluarea calitativă a cererii de finanțare, planului de afaceri și previziunilor financiare, considerăm imperios necesară simplificarea la maximum atât a cererii de finanțare, cât și a planului de afaceri și a previziunilor financiare. O documentație vastă și detaliată are sens doar în contextul evaluarii calitative a cererii de finanțare. Având în vedere faptul că criteriile calitative sunt unele subiective, nu recomandăm introducerea unor criterii calitative ale planului de afaceri.
3. Recomandăm realizarea unui tutorial video cu etapele completării cererii de finanțare pentru o corectă informare a antreprenorului. 

Procesul de evaluare și selecție

1. Conform GS, se vor finanța propunerile de proiecte în ordinea depunerii și care au un punctaj total ≥ 70 de puncte. Acest lucru este similar principiului primul venit, primul servit, fiind o condiție de eligibilitate obținerea unui punctaj minim de 70 de puncte. Practic va putea intra la finanțare un proiect cu 70 de puncte depus înaintea unui proiect cu 100 de puncte, cel din urmă riscând să rămână în afara bugetului. Propunerea CNIPMMR este ca finanțarea să fie acordată în ordinea descrescătoare a punctajului, astfel încât să fie finanțate proiectele cu cele mai mari punctaje, acestea având o valoarea adăugată mai mare și fiind mai bune din punct de vedere calitativ și al eficientei.
2. Eliminarea criteriului b Investiție de minim 20% din valoarea proiectului în conformitate cu prevederile Anexei I din Propunerea de Regulament delegat al Comisiei (UE) de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea criteriilor tehnice de screening pentru determinarea condițiilor în care o activitate economică se califică ca contribuind în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă acea activitate economică nu cauzează nici un prejudiciu semnificativ oricăruia dintre celelalte obiective de mediu. Acesta este un criteriu neclar atât pentru potențiali beneficiari, consultanți, cât și evaluatori. În plus, considerăm că punctarea acestui criteriu pentru investiții mai mari de 90% din valoarea totală a proiectului reprezintă un exces. Considerăm că trebuie menținută drept condiție de eligibilitate pragul de 20% dacă aceasta este o condiție impusă de regulamentele UE, nefiind un criteriu punctat în evaluarea tehnică și financiară.
3.  Propunerea CNIPMMR pentru criteriile avute în vedere la evaluarea tehnică și financiară și punctajul acordat pe fiecare criteriu în parte  este următoarea:

1)    Investiția este realizată pe codul CAEN aferent soldului negativ al balanței comerciale, respectiv importurile sunt mai mari decât exporturile, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) – 10 puncte: 

•    Sold negativ – 10 puncte

•    Sold pozitiv – 0 puncte 

2)    Scăderea Cifrei de Afaceri la 31.12.2020 față de 31.12.2019 –  10 puncte

•    ≥20% – 10 puncte

•    ≥0% si < 20% – 5 puncte

•    < 0% – 0 puncte

3. Previzionarea economico-finaniară ca urmare a implementării proiectului, la finalul celui de-al doilea exercițiu financiar complet, după implementarea investiției

3.1. Rata solvabilitatii generale (Active totale/Datorii totale)

• ≥3 – 10 puncte
• ≥2 si < 3 – 7 puncte
• ≥1 si < 2 – 3 puncte
• <1 – 0 puncte

3.2. Rata rentabilității financiare – ROE (Rezultat net/capitaluri proprii)

• ≥7% – 10 puncte
• ≥6% si < 7% – 7 puncte
• ≥5% si < 6% – 3 puncte
• <5% – 0 puncte

3.3. Creșterea productivității muncii în anul 3 de sustenabilitate – cifra de afaceri împărțită la numărul de angajați (anul de referință este 2019, iar numărul de angajați în anul 3 de sustenabilitate trebuie să fie cel puțin egal ca cel din anul 2019) – 10 puncte:

•    ≥15% – 10 puncte 

•    ≥10% < 15% – 5 puncte

•    < 10% – 0 puncte

4. Capacitatea economico-financiară a solicitantului în exercițiul financiar 2019

4.1. Rata solvabilității generale (Active totale/Datorii totale)

• ≥2 – 10 puncte
• ≥1,5 si < 2 – 7 puncte
• ≥1 si < 1,5 – 3 puncte
• <1 – 0 puncte

4.2. Rata rentabilității financiare – ROE (Rezultat net/capitaluri proprii)

• ≥5% – 10 puncte
• ≥3% si <5% – 7 puncte
• ≥1% si <3% – 3 puncte
• <1% – 0 puncte

4.3. Rata de acoperire a finanțării nerambursabile (Cifra de afaceri 2019/Ajutor financiar nerambusabil)

• ≥1 – 15 puncte
• ≥0,8 si <1 – 10 puncte
• ≥0,5 si <0,8 – 5 puncte
• <0,5 – 0 puncte

5. Proiectul propune un produs/proces inovativ – 5 puncte 

•    DA – 5 puncte

•    NU – 0 puncte 

6. Proiectul contribuie la minimizarea la sursă a deșeurilor generate

•    DA – 5 puncte

•    NU – 0 puncte 

7. Proiectul prevede adaptarea infrastructurii, inclusiv a echipamentelor și utilajelor pentru accesul și operarea de către persoane cu dizabilități.

•    DA – 5 puncte

•    NU – 0 puncte 

• În această lună relațiile sociale sunt prioritare pentru familiile tradiționale (47%) și persoanele peste 40 de ani (49%)  (sau: ocupă un loc central în rândul familiilor tradiționale (47%) și în rândul persoanelor peste 40 de ani (49%)).
• La nivel național, teritoriul perfecționării este, în această lună, unul dintre obiectivele milenialilor (5%)
• Luna aceasta, teritoriul stabilității se numără printre motivațiile tinerilor profesioniști (46%), o schimbare majoră față de lunile precedente când acest teritoriu se afla în general în motivațiile pensionarilor.

Comparativ cu noiembrie 2020, toate aspectele vieții românilor s-au îmbunătățit vizibil, aceștia declarându-se foarte mulțumiți cu privire la starea lor de spirit (de la 70% în noiembrie 2020 la 78% în noiembrie 2021), relația pe care o au cu familia și prietenii (de la 80% în noiembrie 2020 la la 93% în noiembrie 2021) dar și cu privire la starea de sănătate, respectiv condiția fizică actuală (de la 55% în noiembrie 2020 la 64% în noiembrie 2021). Aceste noi date ar putea indica faptul ca românii s-au obișnuit cu obstacolele specifice acestei perioade a pandemiei și denotă reziliență și putere de adaptare în fața greutăților.

Evoluția practicii economisirii în rândul românilor 

La nivel național, 22% dintre români declară că au suficienți bani pentru cheltuielile zilnice și își permit deopotrivă să economisească. Conform datelor obținute, în această lună românii au economisit cel mai mult (20%) comparativ cu luna octombrie 2021 (12%) dar și cu noiembrie 2020 (13%), înregistrându-se astfel o creștere de aproape 10% de la o lună la alta.

Cheltuieli pe categorii de produse
și segmente (național) NOIEMBRIE 2021: 

Produsele și serviciile care facilitează fenomenul integrării sociale sunt preferate în această lună în special de mileniali. Produsele cel mai achiziționate din aceasta categorie sunt parfumurile și cosmeticele (peste 30%). Produsele care satisfac nevoia fundamentală a dezvoltării personale și stimei de sine sunt preferate în special de persoanele de peste 40 de ani. Cele mai achiziționate produse sunt cărțile (peste 20%) și accesoriile auto (peste 25%). Produsele aferente siguranței și supraviețuirii sunt achiziționate în aceeași măsură de toate segmentele. 

Evoluția priorităților în rândul românilor

În această lună, pe primul loc în topul motivațiilor românilor se află dorința de stabilitate, responsabilitate și credință, ce înregistrează o creștere de aproximativ 10% față de luna octombrie.

Românii simt nevoia de stabilitate în aspectele vieții de zi cu zi, motiv pentru care se îndreaptă și spre teritoriul relațiilor sociale și al unității. Românii își doresc stabilitate și unitate, iar aceste lucruri reies și din peisajul cheltuielilor acestora (cheltuie mai mult pe produse de baza si produse aferente integrării sociale).

---

Metodologie: 1010 interviuri CAWI (colectare online), eșantion reprezentativ la nivel național urban+rural, 18+, online users. Perioada de colectare a datelor este Noiembrie 2020 – Noiembrie 2021.