Efectele pandemiei susțin dezvoltarea pieței rezidențiale din suburbii și din mediul rural, odată cu creșterea numărului românilor care renunță la aglomerația urbană și aleg locuințe mai spațioase și mai accesibile în jurul marilor orașe 

2020 a înregistrat, pentru prima dată în ultimii 14 ani, o creștere a populației din mediul rural în România. Lucrul de oriunde și distanțarea socială au condus la o tendință de migrație a populației către zone mai liniștite din suburbii sau localități din jurul marilor orașe, cu efecte importante asupra pieței rezidențiale, potrivit consultanților Colliers România. Astfel, numărul românilor care renunță la aglomerația urbană și aleg locuințe mai spațioase, la prețuri mai accesibile, a crescut, iar tendința este estimată să se mențină pe termen mediu, conturând noi perspective pentru dezvoltatorii de spații rezidențiale.

„Creșterea populației rurale rezidente din România cu 28.000 de locuitori în 2020 nu este mare, dar este o premieră din 2007 încoace și trebuie ținut cont și că, în deceniul anterior, populația din rural scădea în medie cu aproximativ 50.000 de locuitori pe an. Mai mult, populația din mediul urban din România a scăzut cu 170.000 de locuitori în 2020, față de o scădere medie tot de aproximativ 50.000 de locuitori pe an între 2010 și 2020, semnalând că, pe lângă emigrarea obișnuită, undeva între 50.000 și 100.000 de români au ales să se mute de la oraș la țară, susținuți și de efectele pandemiei care impun distanțare socială și susțin lucrul de la distanță”, spune Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

Capitala este un exemplu clar al actualei tendințe. Astfel, în București, scăderea populației rezidente a fost de 9.800 locuitori de-a lungul anului 2020, pe baza datelor INS analizate de către consultanții Colliers România. În paralel, zona metropolitană a capitalei a înregistrat o creștere a populației rezidente cu 10.800 locuitori.

Situații similare au fost înregistrate și în zonele metropolitane din alte regiuni importante ale României. În Cluj, populația urbană a scăzut cu 4.800 locuitori, iar populația rurală a înregistrat o creștere de 5.600 locuitori. În Timiș, populația urbană a scăzut cu 9.900 locuitori, pe când populația rurală a crescut cu 9.200 locuitori. Iar în Iași, populația urbană a scăzut cu 1.900 locuitori, pe când populația rurală a crescut cu 2.000 locuitori, arată datele oficiale. 

„Aceste mișcări ample ale populației dinspre zona urbană spre zona metropolitană vor avea efecte importante în piața rezidențială, o piață în care pandemia a accentuat preferința oamenilor pentru locuințe mai mari, fie cu o cameră în plus, fie cu un birou, terasă sau grădină. Aceste date ne arată că preferința românilor s-a transformat în acțiune, mai ales că zona metropolitană este mai atrăgătoare atât din punct de vedere al suprafețelor medii ale unei locuințe, mai mari decât în orașe, cât și al prețurilor mai mici, iar îmbunătățirea treptată a infrastructurii de transport facilitează această migrație. Suprafața medie a unei locuințe terminate în Ilfov anul trecut a fost de 102 metri pătrați față de 47 de metri pătrați  în București, dar acest raport este influențat puternic de faptul că în Ilfov se construiesc mult mai multe case. Altfel, chiar dacă o locuință mai mare din suburbii poate să ajungă să coste mai mult decât un apartament la oraș, diferența de preț pe metrul pătrat este semnificativă – în București-Ilfov, de exemplu, ecartul de preț pornește de la 20% și merge chiar spre jumătate de preț în anumite cazuri”, mai declară Gabriel Blăniță.

Această migrație reprezintă o oportunitate pentru dezvoltatorii de locuințe, iar un avantaj mare al suburbiilor este reprezentat de abundența semnificativă de terenuri și costurile de achiziție mai reduse. Acestea permit dezvoltatorilor o flexibilitate mai mare a proiectelor construite și pot propune cumpărătorilor locuințe cu suprafețe mai mari și cu grădini. Astfel de facilități sunt apreciate în condițiile în care, în ultimul an și jumătate, a crescut mult timpul petrecut în interiorul și în apropierea locuinței.

Un alt aspect important este numărul de locuințe livrate în Capitală și în zona metropolitană, care a crescut de la an la an spre noi maxime. Dacă în urmă cu 3 ani, atât în București, cât și în zona limitrofă, se livrau câte 5.600 – 5.700 de locuințe pe an, în 2020, numărul livrărilor a fost de 13.800 locuințe în București și 7.000 locuințe în zona metropolitană. 

„Dacă livrările de locuințe din Capitală vor menține ritmul ascendent, pe măsură ce populația rezidentă scade, ne așteptăm la o combinație de ritmuri de vânzare mai scăzute pentru noile dezvoltări rezidențiale din oraș și la o cerere mai redusă pentru chirii. În plus, am putea vedea un număr din ce în ce mai mare de locuințe vechi scoase la vânzare, ceea ce ar putea pune presiune pe scăderea prețurilor pe acest segment. De asemenea, făcând abstracție de premiumul de preț acordat poziției locuinței, zonele centrale fiind, desigur, mai căutate, această situație ar trebui să ducă și la un ecart în creștere între valoarea locuințelor vechi și a celor nou construite la standarde bune”, completează Gabriel Blăniță.

KRUK România, lider de piață în managementul datoriilor, anunță rezultatele celui mai recent studiu național care reflectă atitudinile, valorile și obiceiurile românilor în ceea ce privește datoriile. Cercetarea, realizată împreună cu IRES în noiembrie 2021, a fost demarată în România pentru a marca „Ziua Fără Datorii” – o inițiativă internațională a Grupului KRUK, derulată pentru al unsprezecelea an consecutiv în data de 17 noiembrie.

„Ne-am propus să sondăm modul în care percep românii presiunea datoriilor într-un an în care efectele pandemiei mențin îndatorarea populației pe tendință crescătoare, dar și în condițiile în care cercetările derulate anterior ne-au relevat că responsabilitatea datoriei este scăzută. Rezultatele studiului din anul 2021 ne arată că acest specific cultural persistă: 47% dintre românii întrebați declară că au datorii, iar 39% spun că nu și le plătesc la scadență”, declară Cosmina Marinescu, CEO Kruk România. 

Din studiu reiese că numai 8% din români achită datoriile cu simț de răspundere, iar 77% nu au senzația de presiune morală când nu le achită. În plus, dintre respondenții chestionați, 43% nu consideră că ar trebui plătite datoriile pentru că așa este corect, deși trei sferturi dintre ei cred că persoanele care nu înapoiază ce au împrumutat nu sunt de încredere. Mai mult, 88% ar vrea să fie recompensați pentru plata datoriilor la timp.

Aproape o  treime din cei cu credite depășesc scadența de 30 de zile. Mai mult decât atât, studiul arată că pentru 16% dintre românii cu credite plata acestora nu este prioritară. 3% dintre români mai cred că nu li se poate întâmpla nimic dacă nu-și achită datoriile la timp. „Cu alte cuvinte, nu cunosc sau nu înțeleg consecințele legale, cu atât mai puțin etice, ale neplății la scadență, iar noi ne-am intersectat de multe ori cu provocarea de a încerca să explicăm clienților care refuză soluțiile amiabile că adresarea în instanță este o măsură firească. Tocmai de aceea investim în acțiuni de conștientizare, cum este și campania «Ziua Fără Datorii», prin care încercăm să responsabilizăm suplimentar românii față de ideea de a datora, astfel încât să cunoască și să respecte obligația legală și morală de a achita la timp restanțele. Cu acest scop, le punem la dispoziție și instrumente gratuite pentru calcularea bugetului personal și managementul propriilor datorii, precum e-kruk.ro”, declară Liviu Costică, COO KRUK România. 

Studiul realizat de KRUK mai arată că jumătate din români nu fac economii într-o lună obișnuită, dar, aproape în același procent, au datorii. Cei mai mulți dintre români aleg băncile ca instrument de economisire, deși 68% declară că nu au încredere în ele. Doar 1% ar alege investițiile în aur și doar 2% criptomonedele sau bursa. Asta în condițiile în care circa 40% dintre români declară că banii le ajung doar pentru un trai decent.

Prin urmare, temerea băncilor și chiar și a altor creditori că nu-și vor vedea banii înapoi este justificată, cred reprezentanții KRUK România, și chiar dacă obținerea unei amânări poate da senzația unei guri de oxigen, riscul de neplată persistă. Gradul de îndatorare a crescut anul acesta cu peste 4%, atât în ce privește persoanele fizice (172 de miliarde de lei față de primul trimestru al anului trecut), cât și cele juridice (220 miliarde lei). O parte semnificativă a celor care au de plată – cea mai recentă estimare se referea la 10% dintre creditele amânate – vor intra în categoria neperformanților, pentru care băncile au fost sau vor fi nevoite să facă provizioane. Împrumuturile personale și cele ale companiilor din sectoarele afectate vor fi cel mai greu de gestionat probabil și anul viitor. 

Comparativ cu nivelul din anul 2008, dinainte de criza economică precedentă, datele oficiale arată că îndatorarea populației a crescut cu aproape 50%, din cauza majorării creditării bancare. Sistemul financiar se așteaptă la un nou val de credite neperformante, generate de criza sanitară. Deocamdată, datele BNR arată că, la finalul celui de-al doilea trimestru al acestui an, rata creditelor neperformante era de  3,78%, față de 3,94%, la sfârșitul lunii iunie. Rata de neperformanță a companiilor nefinanciare care au apelat la suspendarea ratelor era de 12,3% în luna martie a acestui an, comparativ cu 5,2% pentru companiile care nu au apelat la moratorii, în timp ce pe segmentul populației valorile se situau la 7,4%, respectiv 3,1%. 

Potrivit Ministerului Finanțelor, până la sfârșitul lunii septembrie a anului 2020, soldul total al creditelor pentru care au fost aprobate solicitări de amânare s-a ridicat la 42,9 miliarde de lei (8,8 miliarde de euro). Cuantumul acestor credite – contractate de aproximativ 558.000 de debitori – reprezintă 14,7% din totalul celor acordate de întregul sector bancar local. 

Raportat numai la portofoliul KRUK, în baza de date a companiei se aflau la finalul anului trecut 1,5 milioane de clienți, cu datorii de circa 17 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro). Asta înseamnă 1,6% din PIB, în condițiile în care compania acoperă aproximativ 30% din piața de management al datoriilor și 25% din totalul angajaților. 

Rezultatele studiului sunt reprezentative la nivel național, urban/rural, pe populația activă 18-65 ani, într-o marjă de eroare de ±4%. Studiu se poate descărca integral aici: ro.kruk.eu. 

Candidații și-au recâștigat încrederea în piața muncii și sunt mai curajoși la capitolul schimbări în carieră, arată datele celui mai recent sondaj derulat de eJobs România.
Optimismul lor e la cote ridicate, similare cu perioada prepandemică: peste 74% dintre ei cred că ar reuși să se angajeze în mai puțin de 3 luni de când ar demara un proces de schimbare a jobului. Dintre aceștia, mai arată datele celei mai mari platforme de recrutare din România, mai bine de jumătate cred că ar putea să găsească locul de muncă pe care și-l doresc în mai puțin de o lună. Cifrele confirmă revenirea pe care a cunoscut-o piața muncii în acest an, după un 2020 plin de incertitudini și temeri.

Încrederea candidaților în forțele proprii e evidențiată nu doar din optimismul lor, ci și din fermitatea acestora în a face compromisuri pentru un loc de muncă mai bun. Astfel, 46% dintre ei nu ar face nicio concesie: nu ar accepta sub nicio formă un salariu mai mic, nu s-ar reloca pentru o oportunitate profesională mai bună și nici nu ar lua în calcul un job departe de domiciliu. Totuși, 31% dintre candidați ar face o reconversie profesională dacă ar găsi un job cu perspective mai bune, 13% ar accepta chiar un salariu mai mic dacă noul loc de muncă ar fi mai aproape de casă, iar 10% ar fi dispuși să-și schimbe domiciliul. 

„Dacă anul trecut am văzut foarte multă frică și nesiguranță în rândul candidaților, 2021 nu e doar anul revenirii pentru piața muncii, dar și cel în care aceștia au prins din nou curaj și și-au recăpătat încrederea de sine. Odată cu revenirea celor mai multe sectoare și oferta ridicată de locuri de muncă din acest an, și optimismul candidaților a crescut. Ne aflăm într-un punct în care schimbarea jobului a redevenit o opțiune, nu o constrângere, cum a fost anul trecut pentru candidați, când și-au căutat alt loc de muncă majoritar cei care n-au avut încotro”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România.

Feedback-ul rămâne o coordonată importantă pentru candidați: 58% dintre ei își doresc să primească un răspuns după discuția cu angajatorul, chiar dacă acesta este negativ. 27% spun că îi deranjează să primească întrebări clișeu sau să fie întrebați de viața lor personală la interviu, în timp ce atitudinea distantă a recrutorului, durata prea mare sau faptul că nu reușesc să afle toate informațiile pe care și le doresc creează frustrări pentru 15% dintre candidați.

În ceea ce privește așteptările salariale ale candidaților, deși pentru majoritatea nivelurilor de senioritate acestea sunt calibrate la nivelul pieței muncii, în cazul candidaților fără experiență lucrurile se schimbă. Astfel, cei cu zero experiență cred că merită un salariu de 2.500-3.000 de lei pe lună, mai mare decât cei care au deja 1-2 ani de experiență pe piața muncii și care cred că sunt îndreptățiți la 2.000-2.500 de lei pe lună. 

„În mare parte, așteptările salariale ale candidaților sunt calibrate cu nivelul ce poate fi oferit de angajatori, cu atât mai mult cu cât primii dintre ei au la dispoziție comparatoare de salarii și instrumente care le permit să-și evalueze valoarea lor pe piață. Lucrurile se schimbă însă în cazul celor care nu au experiență de muncă pentru că mulți dintre ei încă nu sunt familiarizați cu domeniul în care vor să activeze. Însă, odată ce aceștia se confruntă cu realitatea de pe piața muncii, află și ce salarii pot câștiga”, explică Raluca Dumitra.  

Nu în ultimul rând, nu doar destinația este importantă, ci și călătoria, mai arată datele sondajului eJobs. În prima lună la locul de muncă, 48% dintre candidați doresc să fie ghidați de managerul lor sau de colegi cu experiență și să aibă un plan clar, pe pași, de integrare în echipă. În același timp, pentru 14% dintre ei, nevoia de feedback nu încetează odată cu angajarea, căci își doresc ca în prima lună la un job nou să poată să-l ofere, dar și să-l primească.

Studiul a fost derulat în perioada 18 octombrie-5 noiembrie a acestui an, pe un eșantion de peste 1.213 de respondenți cu vârste cuprinse între 18 și peste 55 de ani.  

În acest moment, peste 33.784 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro. 

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) recunoaște anual performanța companiilor în Relația cu Investitorii (IR) în colaborare cu Institutional Investor – lider al industriei de cercetare și analiză comparativă a companiilor, precum și alți parteneri. În cadrul Galei ARIR din 2021 au fost premiate cele mai bune companii, cei mai buni profesioniști în IR și cele mai bune rapoarte de sustenabilitate. 

• În acest an premiile au fost oferite la 8 categorii în urma evaluării directe ale investitorilor instituționali, individuali, dar și de către jurii formate din experți.
• Fondul Proprietatea și OMV Petrom, precum și reprezentanții lor, au primit cele mai multe nominalizări din partea investitorilor instituționali din întreaga lume, urmate de Digi Communications, BRD și Romgaz.
• TeraPlast a fost votată cea mai bună companie de către investitorii individuali, urmată de BRK Financial Group și Bittnet Systems. 
• La categoria “Cel mai bun raport de sustenabilitate”, 2 companii listate, ALRO și OMV Petrom, au fost pe primul loc, urmate de rapoartele Băncii Transilvania și Electrica. 
• 3 companii au fost premiate la categoria “Creating History ”, fiind primele  companii listate la BVB: UAMT, COMELF și IMPACT Developer & Contractor.
• Purcari a fost premiat pentru “Best Design Board” în urma evaluării unui juriu sub coordonarea ENVISIA.

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR:

„În acest prezent tulbure și alert în care adesea dialogul se simulează și meritocrația pierde teren în fața mediocrității, noi am reușit – conform viziunii noastre – să devenim un real instrument de promovare a celor mai bune practici din domeniul relațiilor cu investitorii. Suntem o platformă de dezvoltare a profesioniștilor, acționând pe cinci linii strategice: comunicare, reglementare, recunoaștere, prezentare, dezvoltarea pieței de capital. Și pentru tot ce-am devenit, și pentru tot ce suntem, mulțumiri tuturor colegilor, partenerilor, asociaților, întregii echipe, care poartă amprenta excelenței.”

Johan Meyer, CEO Franklin Templeton International Services S.À R.L. Bucharest Branch:

„Felicitări ARIR pentru cea de-a treia aniversare! Echipa Franklin Templeton a sărbătorit anul acesta 10 ani de conducere a Fondului Proprietatea și privim înapoi la eforturile noastre constante de a promova România, piața locală de capital, de a îmbunătăți guvernanța corporativă, precum și relațiile transparente și proactive cu investitorii în cadrul companiilor noastre din portofoliu. Astăzi este, așadar, o oportunitate excelentă de a aprecia și de a reflecta asupra progresului realizat din 2011 până în 2021. Este, totuși, o călătorie constantă de îmbunătățire și, în calitate de membru fondator ARIR, am fost bucuroși să colaborăm cu ceilalți membri pentru a tinde spre o piață locală de capital și mai puternică, bazată pe principiile guvernanței corporative și transparenței, comunicarea cu părțile interesate fiind o componentă de bază a acesteia”.

Alina Popa, Director Financiar, OMV Petrom:

„Suntem foarte onorați de recunoașterea multiplă pe care am primit-o din partea comunității investiționale în acest an. 2021 a fost un an foarte special pentru OMV Petrom, datorită aniversării a 20 de ani de la listarea companiei la Bursa de Valori București și a includerii sale în indicii FTSE Russell Piețe Emergente. Aceste repere ne-au făcut să reflectăm din nou asupra călătoriei de transformare pe care compania noastră a parcurs-o pentru a deveni o companie foarte performantă și sustenabilă și, astfel, o opțiune de investiție mai atractivă pentru o bază mai largă de investitori. Calatoria continuă, așa cum veți vedea curând în Strategia 2030. Recunoașterea și opiniile comunității investiționale ne motivează și ne ghidează, înseamnă o responsabilitate crescută și hotarâre în drumul nostru către o performanță sustenabilă a afacerii, precum și în strădania noastră continuă pentru excelența în toate demersurile noastre”.

Marian Năstase, Președinte Consiliu Director, ALRO: 

„ALRO, o companie cu o tradiție de peste 55 de ani, a demonstrat că reușeste să mențină pasul cu tendințele actuale, să inoveze inclusiv prin raportul său de sustenabilitate: “Privind către un viitor verde”. Locul 1 la categoria “Cel mai bun raport de sustenabilitate” ne onorează și reprezintă o recunoaștere a nivelului ridicat al performanței de sustenabilitate pe care l-a atins ALRO. Totodată demonstrează preocuparea și angajamentul companiei de a contribui la progresul comunităților în care operează sprijinind astfel și dezvoltarea durabilă a României în contextul atingerii obiectivelor Pactului Ecologic European.”

Ioana Birta, CFO, TeraPlast:

„Repoziționarea strategică a Grupului TeraPlast se traduce prin investiții de 32 milioane de euro în acest an, prin M&A, dar și printr-o îmbunătățire a performanțelor operaționale. Rezultatele în ansamblul lor arată că planurile noastre, determinarea și viziunea din care au pornit, au fost ancorate în realitate și confirmate de realizări. Aceste performanțe susțin în practică motto-ul aniversării celor 125 de ani de tradiție – „Evoluția ne definește”. Am continuat să livrăm creșteri de două cifre, am încheiat tranzacții de M&A, iar răsplătirea acționarilor pentru încrederea acordată a fost o prioritate pentru noi. Ne bucurăm de susținerea investitorilor noștri și tot timpul păstrăm deschise canalele de comunicare; transparența este în centrul politicilor noastre, avem un dialog onest și suntem receptivi la sugestii. Este o comunicare cu flux în ambele sensuri.”

Amani Korayeim, Director EMEA – II Research, Institutional Investor:

„La povestea și propunerea de investiții a unei companii contibuie mai mulți factori, nu doar cifrele financiare. Activitatea de relația cu investitorii, cu instrumentele și expertiza departamentului, au capacitatea de a conecta punctele și de a traduce complexitățile unei afaceri pentru piață, cum nicio altă funcție corporativă nu o poate face pentru ca în cele din urmă să fie asigurată o evaluare echitabilă a acțiunilor și pentru a putea solicita investiții. În fiecare an, vedem noi nominalizări din România din partea investitorilor instituționali în sondajul realizat de Institutional Investor, ceea ce indică faptul că echipele executive și cele din IR lucrează în mod continuu pentru a răspunde cerințelor din ce în ce mai mari din investitorilor și autorităților de reglementare. Este necesar să continuăm să lucrăm și să creștem eforturile pentru a deveni competitivi în cursa pentru capital din regiune. Cu sprijinul asociațiilor precum ARIR, companiile românești vor fi dotate cu instrumentele și cunoștințele potrivite pentru a se angaja și a vorbi limba comunității internaționale de investiții.” 

Investitori Instituționali: 351 de companii listate și 552 de persoane au fost nominalizate de către investitorii instituționali la sondajul aferent acestui an și 7 companii și 10 persoane din România au fost desemnate și evaluate de către investitorii globali pentru performanța lor remarcabilă la cel puțin unul dintre criteriile de evaluare de bază.

Investitori Individuali: 560 de investitori și-au exprimat opinia cu privire la interacțiunea cu emitenții listați la BVB din piața principală. Au punctat transparența companiilor, calitatea raportărilor, comunicarea din perspectiva disponibilității și proactivității echipei pentru Relația cu Investitorii. 

Juriul de Experți pentru evaluarea rapoartelor de sustenabilitate: Adina Ardeleanu – Co-Fondator Financial Intelligence, Adrian Codîrlașu – Vicepreședinte CFA Romania, Cristian Petre – Portfolio Manager NN Pensii, Mihaela Stoica, ICA – Specialist în conformitate servici financiate și Mugur Popescu – Director Investiții BCR Pensii.

Juriul de Experți pentru desemnarea Best Board Design: Prof. Nada Kakabadse – Președinte al comitetului de premiere, Membru Fondator ENVISIA, Drd. Daniela Șerban – Președinte ARIR, Drd. Bogdan Mihail – Membru CA Envisia, Drd. Hanaan Yaseen, Board Design Lead, Adriana Lobdă – Membru Fondator ENVISIA și Carmen Micu – CEO și Membru Fondator ENVISIA.

Gala ARIR este organizată cu sprijinul partenerilor evenimentului IMPACT Developer & Contractor (dezvoltator rezidențial de top din România, membru asociat ARIR), Purcari (unul dintre cei mai importanți producători de vin din Europa de Est și Centrală, membru asociat ARIR) și Transelectrica (operatorul de transport si de sistem pentru energia electrică din Romania care administrează, operează, întreține, modernizează și dezvoltă rețeaua de transport, membru Asociat ARIR). Partenerii strategici sunt Bursa de Valori București (organizează și gestionează piețele reglementate de instrumente financiare, membru fondator ARIR), Banca Transilvania (cea mai mare bancă din Europa de Sud-Est, membru asociat ARIR), TeraPlast (compania-mamă a Grupului TeraPlast, cel mai mare producător român de materiale de construcții, membru fondator ARIR), ALRO (unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integrați pe verticală din Europa, după capacitatea de producție, membru fondator ARIR). Parteneri instituționali ai evenimentului sunt ENVISIA (prima Școală de Afaceri din România pentru Membri în Consilii de Administrație, membru afiliat ARIR) și Institutional Investor (lider al industriei de cercetare și analiză comparativă a companiilor).

Partenerii media sunt: Radio România Actualități, Money.ro, Financial Intelligence, The Diplomat, JURIDICE.ro, PIAȚA FINANCIARĂ, The Romania Journal, clubantreprenor.ro, Economistul, Club Economic, România Durabilă.

Partenerii de monitorizare sunt Klarmedia, Issue Monitoring.

Xiaomi,lider global în tehnologie, anunță noi surprize pentru utilizatorii din România pentru ziua de vineri, 19 noiembrie, cu ocazia Xiaomi Friday 2021. Partenerii oficiali, mi-home.ro și Xiaomi Store Sun Plaza (București), propun pachete speciale alcătuite din câte două dintre cele mai populare produse din portofoliul companiei. În plus, pentru fiecare achiziție, fanii Xiaomi vor primi și un voucher cadou, ce va putea fi folosit pentru cumpărături ulterioare.  

Xiaomi Friday România 2021 – promoțiile de vineri, 19 noiembrie

Xiaomi 11T și Xiaomi 11 Lite 5G NE, două dintre smartphone-urile de top lansate în România în această toamnă, se află în centrul atenției pe mi-home.ro și în Xiaomi Store Sun Plaza (București). Ambele modele pot fi achiziționate doar vineri, 19 noiembrie, la pachet cu alte produse din gama ecosistem, în cadrul promoției Xiaomi Friday 2021, după cum urmează:

Xiaomi 11 Lite 5G NE (8GB+128GB) + Mi Smart Band 6 – 1.858 lei, pe mi-home.ro și în Xiaomi Store Sun Plaza (București). Cumpărătorii vor primi și un voucher cadou, în valoare de 49 lei.

Xiaomi 11 Lite 5G NE (8GB+128GB) + Mi Vacuum Cleaner Mini – 1.858 lei, pe mi-home.ro și în Xiaomi Store Sun Plaza (București). Cumpărătorii vor primi și un voucher cadou, în valoare de 59 lei.

Xiaomi 11 Lite 5G NE (8GB+128GB) + Mi 360 Home Security Camera 2K – 1.868 lei, pe mi-home.ro și în Xiaomi Store Sun Plaza (București). Cumpărătorii vor primi și un voucher cadou, în valoare de 69 lei.

Xiaomi 11 Lite 5G NE (8GB+128GB) + Mi Robot Vacuum Essential – 2.198 lei, pe mi-home.ro și în Xiaomi Store Sun Plaza (București). Cumpărătorii vor primi și un voucher cadou, în valoare de 199 lei.

Xiaomi 11 Lite 5G NE (8GB+128GB) + Mi Electric Scooter Essential – 2.598 lei, doar pe mi-home.ro. Cumpărătorii vor primi și un voucher cadou, în valoare de 199 lei.

Xiaomi 11T (8GB+256GB) + Mi 360 Home Security Camera 2K Pro – 2.798 lei, pe mi-home.ro și în Xiaomi Store Sun Plaza (București). Cumpărătorii vor primi și un voucher cadou, în valoare de 99 lei.

Xiaomi 11T (8GB+256GB) + Redmi Buds 3 Pro – 2.848 lei, pe mi-home.ro și în Xiaomi Store Sun Plaza (București). Cumpărătorii vor primi și un voucher cadou, în valoare de 49 lei.

Xiaomi 11T  (8GB+256GB) + Mi Watch (Black) – 2.998 lei, pe mi-home.ro și în Xiaomi Store Sun Plaza (București). Cumpărătorii vor primi și un voucher cadou, în valoare de 99 lei.

Xiaomi 11T (8GB+256GB) + Mi Robot Vacuum Mop Pro – 3.598 lei, pe mi-home.ro și în Xiaomi Store Sun Plaza (București). Cumpărătorii vor primi și un voucher cadou, în valoare de 99 lei.

Xiaomi 11T (8GB+256GB) + Mi Electric Scooter 3 (Black) – 4.598 lei, pe mi-home.ro și în Xiaomi Store Sun Plaza (București). Cumpărătorii vor primi și un voucher cadou, în valoare de 199 lei.

Detalii complete despre Xiaomi Friday vor fi prezentate live pe pagina de Facebook Xiaomi România, pe data de 18 noiembrie, începând cu ora 15:00, aici. Fanii Xiaomi sunt invitați să urmărească transmisiunea în direct pentru a beneficia de surprizele pregătite.

Autorităţile vor avea suficient de multă treabă în viitorul apropiat în ceea ce priveşte pachetul Fit for 55 şi sperăm să identifice acele resurse prin care tranziția să fie una suportabilă pentru cetățeni. „Nicidecum nu dorim să le oferim un mediu mai sănătos în care să trăiască, dar în acelaşi timp viaţa lor să devină una mai grea pentru că nu ar fi corect şi nici nu cred că populaţia ar pune umărul la astfel de măsuri”, a declarat Mircea FECHET, Vicepreşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, Camera Deputaţilor, la Dezbaterea „Fit for 55: România și Planul UE pentru o tanziție verde” organizată de Financial Intelligence.

Domnia sa a spus: „Suntem în logica Acordului de la Paris pe care România l-a ratificat în 2017 și, de atunci, tot discutăm despre legislație subsecventă, despre noi propuneri pe care Comisia Europeană le face statelor membre. Atunci când vorbim despre mediul înconjurător care impactează în primul rând sănătatea populației, atunci când vorbim despre schimbări climatice care influențează în mod direct calitatea vieții noastre, bineînțeles că lucrurile sunt luate foarte în serios.

La COP 26, unde au fost peste 40.000 de participanți, s-a discutat foarte intens despre noile ambiții referitoare la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, despre pragul de 1,5 grade Celsius care poate să afecteze într-un mod substanțial calitatea vieții fiecăruia dintre noi.

Comisia Europeană discută în acest moment despre Green Deal, despre Strategia privind biodiversitatea sau despre Strategia Farm to Fork. Toate aceste lucruri, odată transpuse în legislație europeană, respectiv directive europene, regulamente și alte acte normative subsecvente, vor ajunge să impacteze și românii, pentru că vor fi transpuse în legislația națională.

Referitor la schimbări climatice, pentru că în Fit for 55 mai degrabă este vorba despre asta, cred că în România deja suntem afectați de acestea. Am văzut viteza cu care se deșertifică sudul României, am văzut cum pierdem în fiecare an foarte multe hectare de terenuri agricole. Cred că fiecare dintre noi simte pe pielea lui modul în care schimbările climatice ne afectează în România. Nu mai avem patru anotimpuri, ci doar două, există diferențe mari între temperaturile ridicate din vară și cele scăzute din iarnă, avem din ce în ce mai multe fenomene meteo extreme – furtuni, inundații –  lucruri cu care în trecut ne întâlneam destul de rar, dar acum au devenit o obișnuință.

România este o țară foarte ambițioasă. Mereu ne propunem ținte foarte mari, ne angajăm printre primele statele membre să avem acele ținte. Când se discuta despre o țintă mai ambițioasă privind emisiile de gaze cu efect de seră, a circulat o scrisoare la care și România a contribuit, în sensul în care – așa cum și Parlamentul European cerea – să avem ținte și mai ambițioase decât 55% pentru anul 2030, era vorba chiar despre 60%, alte termene etc.

Alte state, de exemplu Polonia, în momentul în care veneau la negocieri, discutau aplicat fie la nivel politic, fie la nivel tehnic, despre aceste ținte, despre aceste ambiții noi pe care bineînțeles fiecare dintre noi ni le dorim. Aceste ţări veneau cu lecțiile foarte bine făcute, aveau niște studii de impact foarte detaliate în care puteau să cuantifice, pe fiecare sector de industrie, care va fi afectat și să aibă o proiecție pentru ca să știe foarte exact despre ce discută. Fie că vorbim de 2030, de 2035 sau de niște ținte mai mari sau mai mici, ei știau exact cât îi costă pe sectorul transporturi, pe sectorul clădirilor reabilitate termic, închiderea industriei de cărbune sau transformarea unităţilor de producere a energiei în unități mai verzi etc.

Cred că la acest capitol am putea și noi să îmbunătățim modul în care abordăm această chestiune, pentru că de multe ori discutăm în orb. Suntem ambițioși, însă nu știm care va fi impactul real asupra economiei românești. Neputând să dăm răspunsuri la aceste întrebări, lăsăm loc de foarte multe discuții despre îngrijorări legate de modul în care vom fi afectați fiecare.

Noi spunem în continuare că efortul trebuie să fie repartizat echitabil. Nu se poate folosi aceeași unitate de măsură atunci când discuți despre state membre cu posibilități și acces la resurse extrem de diferit de la un stat membru la altul, atunci când discuți despre state membre care în mod tradițional folosesc lemnul pentru încălzire. De exemplu, în România, 3,5 milioane de gospodării ard și transformă în fiecare an în scrum 10 milioane mc. de lemn, iar aceste gospodării nu au acces la infrastructură de gaze naturale, așa încât să spunem că de mâine le finanțăm și să găsim o soluție prin care să nu mai ardă acest lemn si sa folosească centrale termice pe gaz. Trebuie să ținem cont de specificul fiecărui stat membru, de potențialul acestuia de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră și, la final, va trebui să partajăm echitabil toate aceste eforturi.

În România, încercăm în fiecare an să identificăm soluții. Spre exemplu în domeniul eficientizării energetice a clădirilor, prin Fondul de Mediu au fost niște alocări semnificative de sume, fie pentru persoane fizice, fie pentru clădiri publice.

Dacă discutăm despre sectorul rutier, situația devine aproape tragică, pentru că parcul auto din România este extrem de învechit față de media europeană și degeaba dăm noi cel mai mare voucher din Europa pentru achiziționarea automobilelor electrice, aproape 10.000 de euro, ceea ce este o sumă mare, mai ales în această perioadă când prețul automobilelor electrice a scăzut considerabil față de acum câțiva ani. Degeaba acordăm aceste vouchere dacă zilnic în România intră sute de rable din Europa de Vest, care conduc și mai mult la învechirea parcului auto național care cred că are ca medie în jur de 15 ani, ceea ce este foarte mult.

În pachetul FIT for 55 nu discutăm doar despre reducerea emisiilor, ci discutăm și despre eliminarea lor. Aici contează modul în care folosim terenurile și mă refer la agricultură și silvicultură în primul rând. Se deschid o serie întreagă de provocări și sunt multe lucruri de făcut în viitorul apropiat – pădurile sunt un subiect extrem de sensibil în România, modul în care sunt exploatate, tăierile ilegale de pădure, am avut întreaga societate civilă interesată despre acest subiect.

În acest pachet major Fit for 55 există și o Strategie a Uniunii Europene pentru păduri, există o strategie a Uniunii privind reîmpădurirea anumitor terenuri, plantarea unui număr semnificativ de arbori”.

Sursa: Financial Intelligence