Adrian Codirlasu, CFA – Vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania declara: “Pe fondul prudentei generate de intrarea in valul 4 al pandemiei, indicatorul de incredere macroeconomica a scazut puternic in luna septembrie. Consistente cu aceasta evolutie sunt si anticipatiile de decelerare a economiei. De asemenea, in contextul cresterii substantiale a ratei inflatiei, anticipatiile inflationiste pentru un orizont de 12 luni s-au majorat.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Romania a scazut cu 16,4 puncte comparativ cu luna anterioara, la valoarea de 57,2 puncte, (fata de aceeasi luna a anului precedent, indicatorul a crescut cu 22,9 puncte). Scaderea s-a datorat ambelor componente ale indicatorului. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni a inregistrat o valoare medie de 5,01%.

In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, peste 93% dintre participantii la sondaj prevad o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9985, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0547 lei pentru un euro. De asemenea, cea mai mica valoare estimata a cursului EUR/RON pentru un orizont de 12 luni este 4.9400.

Previziunile analistilor in ceea ce priveste cei mai importanti indicatori macroeconomici:

Din luna aprilie a anului 2020, in cadrul sondajului au fost adaugate intrebari suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationale, iar rezultatele pentru luna septembrie 2021 releva:

• Cea mai mare parte a participantilor la sondaj, 55%, anticipeaza ca impactul economic al coronavirusului va dura pana in trimestrul IV al anului 2022.

• Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2021: valoarea medie a anticipatiilor este 7,1%;

• Evolutia, in termeni reali a PIB in anul 2021: valoarea medie a anticipatiilor este +6,6%;

• Datoria publica ca procent din PIB va ajunge, intr-un orizont de 12 luni, la aproximativ 54,1%;

In contextul atentiei sporite a autoritatilor europene cu privire la protectia mediului inconjurator, atentie concretizata in reglementari cu privire la luarea in considerare a factorilor ESG (factorii de mediu, sociali si de guvernanta) de catre institutiile financiare, au fost introduse in sondaj intrebari cu privire la constientizarea de catre institutiile financiare a acestor reglementari, pregatirea institutiilor financare pentru asigurarea respectarii noilor reglementari, precum si suportul oferit clientilor pentru asigurarea respectarii lor.

Conform raspunsurilor participantilor, principalul impediment in implementarea factorilor ESG este insuficienta informatiilor, urmat de lipsa expertizei in acest domeniu.

În cadrul ședinţei, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a adoptat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

1. Reglementare

Norma pentru aplicarea Ghidului ESMA privind articolul 25 din Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr.1095/2010 (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Proiectul de Normă privind asigurările de garanții (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile).

• Autorizare

Aprobarea solicitării SAI Muntenia Invest S.A. de autorizare a doamnei Dorina-Teodora Mihăilescu în calitate de membru al Consiliului de Administrație, ca urmare a acordării unui nou mandat;

Aprobarea solicitării SAI Muntenia Invest S.A. de autorizare a domnului Nicușor-Marian Buică în calitate de director al societății, ca urmare a acordării unui nou mandat;

Aprobarea solicitării SAI Patria Asset Management S.A. de autorizare a modificărilor intevenite în documentele Fondului Deschis de Investiții ETF BET Patria – Tradeville;

Aprobarea solicitării STK Financial AFIA S.A. de prelungire cu 2 ani a perioadei maxime de auditare de 5 ani consecutivi de către actualul auditor financiar G5 Consulting S.R.L., respectiv pentru situațiile financiare aferente anilor 2022 și 2023 pentru societate și pentru fondurile administrate;

Aprobarea solicitării Bursei de Valori București de prelungire cu 2 ani a perioadei maxime de auditare de 5 ani consecutivi a operatorului de piață de către actualul auditor financiar, Mazars România S.R.L., respectiv pentru situațiile financiare aferente exercițiilor financiare 2022 și 2023;

Aprobarea solicitării Depozitarului Central S.A. de prelungire cu 2 ani a perioadei maxime de auditare de 5 ani consecutivi a depozitarului de către actualul auditor financiar, Mazars România S.R.L., respectiv pentru situațiile financiare aferente exercițiilor financiare 2022 și 2023;

Aprobarea prospectului UE pentru creștere întocmit în vederea majorării capitalului social al societății Martens S.A. Galați;

Aprobarea amendamentului la prospectul UE pentru creștere întocmit în vederea majorării capitalului social al societății Star Residence Invest S.A. București;

Aprobarea retragerii de la tranzacționare și a radierii din evidența A.S.F. a acțiunilor emise de societatea Unitrans S.A., având în vedere finalizarea procedurii prevăzute de art. 115 din Regulamentul A.S.F. nr. 5/2018, cu modificările și completările ulterioare;

Aprobarea cererii de avizare a modificării Contractului de administrare pentru Fondul de Pensii Facultative Stabil, administrat de Generali Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a finalizat etapa a doua a implementării portalului de autorizări, un instrument online care facilitează procesul de autorizare pe piața financiară non-bancară. Astfel, persoanele și entitățile care vor să depună un dosar în vederea autorizării nu mai sunt nevoite să se deplaseze la sediul Autorității, iar volumul de documentație letrică va fi redus.

Noua funcționalitate a platformei electronice permite colectarea, prelucrarea și analiza facilă a cererilor de autorizare, respectiv a operațiunilor asimilate procesului de autorizare. Prin implementarea acestui proiect, care face parte din strategia de digitalizare a ASF, au fost urmărite simplificarea și eficientizarea tuturor activităților de autorizare.

Portalul de autorizări, care poate fi accesat la adresa https://autorizari.asfromania.ro, va funcționa, începând din data de 28 octombrie 2021, ca un canal alternativ la depunerea dosarelor de autorizare.

”Acest portal vine în sprijinul celor care au nevoie de autorizare din partea Autorității de Supraveghere Financiară, fie că vorbim de persoane fizice sau juridice. Unul dintre obiectivele majore ale Autorității este transformarea digitală, alături de procesul continuu de modernizare și eficientizare. Numai așa putem să venim cu adevărat în sprijinul cetățenilor. Această nouă funcționalitate este extrem de utilă, mai ales acum, în aceste vremuri total atipice, de pandemie, când este nevoie de distanțare fizică”, a declarat domnul Nicu Marcu, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară.

Proiectul inițiat de către ASF a fost structurat în două etape, respectiv:

• Publicarea și actualizarea permanentă a unui set complet de informații necesare depunerii online de cereri de autorizare și postarea acestuia pe site-ul oficial al ASF;
• Implementarea unui portal electronic pentru managementul cererilor de autorizare pe baza nomenclatoarelor, prin care se vor colecta, în format electronic, cereri și documente asociate acestora, cu semnătură electronică.

Reamintim că prima etapă a acestui proiect a fost finalizată în luna august a acestui an.

Încrederea firmelor de capital privat (private equity) din Europa Centrală continuă să crească semnificativ pe fondul previziunilor economice optimiste, conform celui mai recent studiu Deloitte CE Private Equity Confidence Survey, 70% dintre respondenți considerând că economia se va îmbunătăți. De asemenea, pentru prima dată din anul 2007, niciunul dintre fondurile de capital privat participante la studiul Deloitte nu se așteaptă la o înrăutățire a situației economice. Sondajul arată o creștere a indicelui de încredere de la 62, în vara anului 2020, la 149, aproape de vârfurile din 2007 și 2011, iar 98% dintre respondenți se așteaptă ca activitatea pe această piață să se intensifice sau să se mențină la același nivel în lunile următoare.

Dat fiind că prețurile, care sunt deja ridicate, sunt așteptate să își continue ascensiunea, patru din zece fonduri de capital privat (41%) au o abordare mai prudentă în ceea ce privește deciziile de a cumpăra. În paralel, prețurile ridicate creează și un moment bun pentru a obține câștiguri, după cum au menționat aproape 20% dintre firmele de PE, care intenționează să se concentreze pe vânzare în lunile următoare. Fondurile de private equity care dețin active în sectoare ce au înregistrat creșteri, cum ar fi sănătatea, tehnologia, fintech-urile și spațiile de vânzare cu amănuntul către consumatori, s-au bucurat de un interes sporit din partea potențialilor ofertanți și, prin urmare, ar putea fi interesate să vândă în contextul prețurilor mari.

„În ciuda blocajului care s-a instalat imediat după izbucnirea pandemiei, piața de private equity a avut o evoluție bună în ultimele 18 luni și are așteptări optimiste pentru viitor, bazate pe experiența acumulată după criza financiară, pe strategiile de creștere care s-au dovedit de succes și pe redresarea economică. Trebuie menționat că peste jumătate dintre participanții la studiul Deloitte au confirmat că implementează politici de investiții care includ factori ESG (environmental, social, governance). În România, mai mulți jucători în domeniu, precum Oresa, Abris Capital, Sarmis Capital, Black Sea Fund, Morphosis Capital etc., au fost activi anul acesta în industrii precum alimentară, tehnologie, servicii, sănătate, și ne așteptăm să vedem tranzacții în care sunt implicate firme de private equity și în următoarea perioadă”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță financiară, Deloitte România.

Studiul arată, de asemenea, că două treimi dintre firmele de capital privat preconizează o îmbunătățire a eficienței financiare a investițiilor, acestea fiind cel mai ridicate așteptări din 2004 și 2005, când piața se afla în perioada de creștere accelerată.

În ceea ce privește valoarea tranzacțiilor, aproape 60% dintre respondenți se așteaptă la creștere, în contextul în care investitorii au la dispoziție capital, iar creditorii continuă să ofere condiții avantajoase. Aceasta este cea mai mare pondere a respondenților care se așteaptă la o creștere înregistrată din anul 2006, înainte de criza financiară globală. Deși Europa Centrală rămâne în principal o piață cu tranzacții de valoare medie, în ultima vreme au fost raportate tot mai multe tranzacții de valoare mare.

Companiile lideri de piață continuă să fie cele mai interesante pentru fondurile de private equity care vor să cumpere, fiind menționate de 54% dintre respondenți. Studiul arată că și companiile de dimensiune medie care sunt în etapa de dezvoltare au atras tot mai mult atenția firmelor de capital privat, 37% dintre respondenți așteptându-se să se confrunte cu competitori în încercarea de a investi în astfel de companii. Interesul crescut pentru companiile de talie medie poate fi rezultatul creșterii prețurilor, care descurajează unii investitori să achiziționeze lideri de piață și îi determină să se concentreze asupra companiilor care pot beneficia de strategiile de creștere specifice fondurilor de private equity și care, prin urmare, pot fi achiziționate la multipli de evaluare mai mici.

Managerii români sunt siguri că în 2022 salariile se vor majora în România în principalele sectoare de business și că va fi și mai dificil decât în acest an să recruteze noi angajați. Acestea sunt concluziile unui barometru de opinie realizat în rândul managerilor din România de către EXEC-EDU, liderul pieței de executive education, segmentul de top al pieței de training.

Astfel, 59% dintre cei intervievați consideră că salariile în principalele sectoare de business din economia locală vor continua să crească anul viitor, în timp ce 34% consideră că nivelul acestora va rămâne similar cu 2021.

Majoritatea managerilor (78%) sunt de părere că în 2022 va fi și mai dificil să angajeze noi colegi, pe când 19% spun că acest proces va fi mai ușor, în timp ce restul susțin că depinde de industrie, de companie și de competențele cerute. Pentru comparație, 89% din respondenți afirmă că și în 2021 a fost mai degrabă dificil să recruteze angajați.

„Ritmul pandemiei a încetinit la nivel global, iar managerii români sunt de părere că piața muncii, care a fost ușor blocată în acest an, va apăsa pedala de accelerație anul viitor. Selecția și recrutarea candidaților în roluri de management  care să dețină noile competențe impuse de pandemie este o provocare pentru majoritatea companiilor, iar acest trend al pieței este reflectat în cererea în creștere pe care o avem pentru programele de management. Este esențial ca managerii să deprindă noi competențe atât de necesare astăzi, printre care spirit antreprenorial, agilitate, gândire critică, reziliență sau inteligență emoțională”, declară Oana Scarlat, CEO EXEC-EDU.

Întrebați despre majorarea salariului minim brut pe economie, care va crește cu până la 2550 lei de la 1 ianuarie 2022, un procent de peste 90% din managerii intervievați sunt de acord cu această majorare. Totodată, aceștia consideră că nu este normal ca salariile în companiile de stat să fie mult mai mari decât în companiile private.

În ceea ce privește nivelul salariilor în industria în care activează, peste jumătate din respondenți (51%) afirmă că acestea s-au majorat în primul semestru din 2021. Un procent similar (49%) spun că în această perioadă s-au majorat salariile și în companiile în care lucrează, ceea ce înseamnă că doar jumătate dintre companii au urmat trendul pieței.

La sondajul EXEC-EDU, realizat în luna mai, au răspuns manageri din industrii ca retail, IT, petrol și gaze, jocuri de noroc, educație, FMCG, banking, agribusiness, curierat, transporturi, consultanță. Respondenții ocupă poziții de middle management (64%), top management (28%), business owner (8%).

Un procent de 47% dintre intervievați lucrează în companii cu cifre de afaceri de peste 10 milioane de euro, 21% activează în companii cu cifre de afaceri de 5-10 mil euro, iar 33% sunt în companii cu cifre de afaceri sub 5 milioane de euro.

1 din 2 companii derulează în prezent proiecte de digitalizare, iar o treime se află în stadiul de evaluare a opțiunilor privind digitalizarea.

Așa cum arată studiul Digitalizarea în companiile din România 2021, derulat de Beck at al. și MKOR Consulting, soluțiile digitale sunt folosite mai ales pentru eliminarea blocajelor întâlnite în activitatea curentă. Acestea vizează în special procesele și fluxurile de lucru, managementul documentelor, managementul datelor, resursele umane sau luarea deciziilor.

Pentru dezvoltarea și implementarea de soluții de digitalizare, companiile preferă expertiza furnizorilor externi. Principalul motiv pentru colaborarea cu furnizori externi este complexitatea procesului de trecere de la analog la digital în termeni de expertiză și resurse necesare.

Companiile recunosc impactul pozitiv al soluțiilor de digitalizare, cu beneficii în plan operațional, financiar și strategic. Principalii indicatori folosiți pentru a măsura eficiența proiectelor de digitalizare sunt:

financiari (de exemplu, creșterea cu până la +30% a cifrei de afaceri)
operaționali (volumul de muncă / documente, durata proceselor, timpi de răspuns, trasabilitatea proceselor etc.)
resurse implicate (angajați, infrastructură, clienți)
Conform studiului realizat împreună cu experți în digitalizare, eforturile susținute pe perioade mari de timp și investițiile constante sunt factori-cheie pentru reușita inițiativelor de digitalizare. În funcție de profilul unei companii, investițiile în implementarea sau dezvoltarea de soluții de digitalizare încep de la 2.000 euro și pot depăși chiar și 10 milioane de euro.

Pandemia a adus noi provocări pentru jumătate dintre companiile participante la studiul realizat de Beck et al. în colaborare cu MKOR Consulting. Pentru a răspunde acestor provocări, companiile au mizat pe implementarea cu prioritate a proiectelor de optimizare digitală, în contextul diminuării volumului de business.

În aproape o treime dintre cazuri, ritmul de adoptare a soluțiilor de digitalizare a încetinit, ca urmare a reducerii bugetului pentru departamentul IT în perioada pandemiei.

Rezultatele detaliate ale studiului calitativ sunt prezentate în whitepaper-ul Digitalizarea în companiile din România, disponibil gratuit. Versiunea în limba engleză a materialului poate fi accesată aici.

Scopul studiului a fost de a determina stadiul actual al inițiativelor de digitalizare în companiile medii și mari, din perspectiva experților implicați direct în astfel de proiecte.

În cadrul studiului au fost intervievați experți în digitalizare din 12 companii medii și mari din România, din domenii precum: FMCG, retail, producție, transporturi & logistică, automotive, financiar (banking, servicii financiare), servicii profesionale, farma.

România va ocupa pentru încă doi ani (2022 – 2023), prin intermediul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), reprezentată de către domnul Daniel Armeanu, Vicepreședinte – Sectorul Sistemului de Pensii Private, poziția de membru al Comitetului Executiv al Organizaţiei Internaţionale a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private (IOPS).

Daniel Armeanu, Vicepreședinte ASF: „Realegerea în Comitetul Executiv confirmă recunoașterea de către membrii IOPS a interesului și contribuției României, prin intermediul ASF – Sectorul Sistemului de Pensii Private, la proiectele privind elaborarea de standarde, principii și bune practici în reglementarea și supravegherea sistemelor de pensii private. România, reprezentată de Autoritatea de Supraveghere Financiară în calitate de membru al Comitetului Executiv, va fi implicată în consolidarea principiilor privind activitatea de reglementare și supraveghere a sistemelor de pensii la nivel internațional”.

Organizaţia Internaţională a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private este cea mai reprezentativă organizație internațională în domeniul pensiilor private, are 87 de membri și reunește autorități de supraveghere ale sistemelor de pensii private din 77 de jurisdicții din întreaga lume. Mai mult, inclusiv Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Banca Mondială participă în calitate de membri asociați la întrunirile IOPS.

Comitetul Executiv este principala structură de conducere, care stabilește obiectivele organizației, coordonează activitatea și asigură gestionarea corespunzătoare a resurselor acesteia.

Scopul principal al IOPS este de a îmbunătăți calitatea și eficacitatea supravegherii sistemelor de pensii private din întreaga lume.

IOPS este un organism internațional independent, ai cărui membri sunt reprezentați de autoritățile responsabile cu supravegherea sistemelor de pensii private. IOPS acționează în vederea stabilirii standardelor în ceea ce priveşte aspectele legate de supravegherea şi reglementare pensiilor, promovează cooperarea internațională în domeniul supravegherii pensiilor, oferă un forum la nivel mondial pentru dialogul privind supravegherea sistemelor de pensii și promovează, conduce și facilitează cercetarea, în cooperare cu organismele internaționale relevante.

Tailent, compania românească de tehnologie cunoscută pentru democratizarea accesului la soluții Robotic Process Automation (RPA), încheie un parteneriat cu furnizorul de soluții Wolters Kluwer România pentru a introduce soluții de automatizare la prețuri accesibile în industrii cu reglementări stricte precum domeniile juridic, conformitate, fiscal și contabilitate. Soluțiile RPA accesibile sunt foarte potrivite pentru astfel de sectoare unde angajații au de îndeplinit zilnic sarcini de rutină. 

Angajații din aceste industrii trebuie să realizeze manual numeroase activități și procese operaționale, cum ar fi colectarea și validarea datelor, verificare rapoartelor, calcularea și completarea documentelor și a declarațiilor. Parteneriatul cu Wolters Kluwer România, un furnizor de soluții informatice și software pentru profesioniști, va oferi Tailent oportunitatea de a aduce instrumente RPA accesibile într-o zonă economică mai largă. 

„Suntem o echipă de experți care oferă soluții informatice și servicii pentru sectoarele fiscal, financiar, de audit, de risc, de conformitate și de reglementare. Adăugăm acum Tailent Automation Platform, o soluție puternică de RPA, în portofoliul nostru și în aria noastră de expertiză pentru a degreva profesioniștii calificați de munca repetitivă și de activitățile de rutină”, a spus Adrian Măntoiu, Managing Director în cadrul Wolters Kluwer România.   

Platforma RPA de la Tailent oferă companiilor din toate sectoarele de activitate oportunitatea de a se baza pe tehnologie pentru a elimina acțiuni repetitive și a susține angajații să adauge mai multă valoare muncii lor și să evolueze mai rapid pe plan profesional. 

„Instrumentele noastre oferă oportunități importante, rapide și accesibile, companiilor din domenii strict reglementate, cum ar fi firmele de avocatură, companiile de consultanță fiscală și contabilitate sau de sănătate, prin care să-și eficientizeze procesele și să-și diminueze costurile. Prin intermediul platformei noastre, organizațiile se pot baza pe tehnologie pentru a rezolva sarcinile de rutină, previzibile, și pot lăsa profesioniștii din echipă să se concentreze pe activități cu valoare adăugată mai mare. Obținând mai mult timp pentru echipele lor, organizațiile pot recupera rapid investițiile în roboți software, și, în plus, pot construi un viitor mai bun pentru oameni și pentru societate în ansamblu”, a spus Mario Popescu, CEO Tailent.

Wolters Kluwer România face parte din grupul multinațional cu același nume și a fost înființată în 2005. Compania oferă profesioniștilor din domeniul juridic și al afacerilor din România servicii și soluții software. 

Tailent se află în prezent într-un proces de expansiune, atât la nivel local, cât și internațional, prin intrarea în noi parteneriate și piețe strategice, RPA fiind o industrie care a accelerat puternic în ultimii ani, la nivel global, iar România a devenit un important furnizor global de soluții bazate pe această tehnologie. Recent, compania a semnat un acord cu furnizorul de soluții integrate de management Winsig, o companie portugheză cu o bază extinsă de clienți în Europa, Africa și America de Sud.

Foto: Adrian Mantoiu, Wolters Kluwer Romania (stânga) and Mario Popescu, Tailent (dreapta)

Material de opinie de Corina Dimitriu, Partener Audit și Liderul serviciilor de asigurare privind rapoartele de sustenabilitate, și Sorin Elisei, Director și Liderul practicilor de energie și sustenabilitate, Deloitte România (foto)

Între raportarea trimestrială, pregătirea pentru raportarea în format electronic european (European Single Electronic Format – ESEF) și aprobarea politicii de remunerare, companiile trebuie să țină pasul și cu o serie de cerințe suplimentare privind raportarea nefinanciară, aspect care poate avea un impact asupra raportării financiare. 

Potrivit Directivei 2014/95/EU privind raportarea nefinanciară (Non-Financial Reporting Directive – NFRD), transpusă local prin Ordinul ministrului finanțelor publice (OMFP) 1802/2014 și OMFP 2844/2016, societățile comerciale cu peste 500 de angajați aveau obligația să prezinte o evaluare a impactului pe care activitatea acestora o are asupra mediului, a aspectelor sociale și a tratamentului aplicat angajaților, dar și un bilanț al eforturilor privind respectarea drepturilor omului, eradicarea corupției și a mitei și asigurarea diversității în consiliile companiei (în ceea ce privește vârsta, sexul, mediul educațional și profesional). 

În urma adoptării Pactului Verde European, a apărut necesitatea de a avea criterii unitare privind raportarea activităților economice care pot fi considerate durabile din punctul de vedere al mediului, criterii care să asigure creșterea transparenței și a coerenței clasificării acestor activități și limitarea riscului de dezinformare ecologică.  

Astfel, în iunie 2020 a apărut Regulamentul (UE) 2020/852 (Regulament), aplicabil pentru raportările financiare publicate începând cu 1 ianuarie 2022 pentru exercițiul financiar anterior (2021). Acesta introduce șase obiective tematice: atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, folosirea durabilă a apelor, protecția acestora și a resurselor marine, tranziția către o economie circulară, prevenirea și controlul poluării și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor, din perspectiva cărora trebuie analizate activitățile economice ale companiilor cu scopul de a atesta dacă acestea sunt durabile din punct de vedere al mediului. Astfel, regulamentul solicită societăților comerciale care aplică NFRD să includă în declarația nefinanciară sau în declarația nefinanciară consolidată, pe lângă aspectele menționate anterior, informații cu privire la modul și măsura în care activitățile companiei sunt asociate cu activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului (Regulamentul UE 2020/852). 

În momentul redactării declarației nefinanciare, companiile trebuie să aibă în vedere o serie de indicatori-cheie de performanță în domeniul climei, precum proporția din cifra de afaceri obținută din produse sau servicii asociate cu activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului în conformitate cu cerințele Regulamentului, proporția din cheltuielile de capital și proporția din cheltuielile de exploatare legate de active sau procese asociate cu activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului.

Pentru a putea întocmi această raportare, societățile comerciale trebuie să facă o analiză a cifrei de afaceri, imobilizărilor corporale și necorporale, precum și a cheltuielilor de exploatare din prisma activităților eligibile conform taxonomiei și să determine ponderea activităților considerate sustenabile din totalul elementelor financiare. Acest demers presupune identificarea activităților societății conform clasificărilor menționate în taxonomie (în principal pe baza codurilor CAEN), verificarea dacă acestea sunt eligibile sau nu din punct de vedere al taxonomiei din Regulament, examinarea dacă aceste activități îndeplinesc criteriile tehnice incluse în taxonomie, respectiv contribuția în mod substanțial la unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu și lipsa unui prejudiciu adus în mod semnificativ unuia dintre obiectivele de mediu. Toate aceste procese trebuie realizate în conformitate cu garanțiile minime, respectiv prin respectarea drepturilor omului.

În determinarea criteriilor tehnice, societățile comerciale care urmăresc obiectivul de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice trebuie să aibă în vedere cerințele Regulamentului, precum aportul substanțial adus la stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră prin evitarea sau reducerea acestora sau prin creșterea absorbției de gaze cu efect de seră și coerența cu obiectivul pe termen lung privind limitarea încălzirii climatice menționate în cadrul Acordului de la Paris. Respectivul obiectiv de mediu ar trebui interpretat în conformitate cu dreptul relevant al Uniunii, inclusiv cu Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului. 

Pentru moment, taxonomia este dezvoltată doar pentru primele obiective de mediu din cele șase prezentate în Regulament. Regulamentul nu aduce modificări privind auditarea declarației financiare, acesteia fiindu-i aplicabile cerințele incluse în NFRD. Aceste cerințe se vor modifica odată cu adoptarea noii directive privind raportarea de sustenabilitate corporativă (Corporate Sustainability Reporting Directive – CSRD).  

Cerința regulamentului a fost preluată local prin Ordinul 1239/octombrie 2021, publicat pe 22 octombrie 2021. În acest context, societățile comerciale trebuie să se informeze asupra noilor cerințe incluse în Regulament și să se pregătească pentru colectarea informațiilor necesare prezentării indicatorilor din declarația nefinanciară.