România, realeasă în Comitetul Executiv al Organizaţiei Internaţionale a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private

Economistul
-
0
România, realeasă în Comitetul Executiv al Organizaţiei Internaţionale a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private

România va ocupa pentru încă doi ani (2022 – 2023), prin intermediul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), reprezentată de către domnul Daniel Armeanu, Vicepreședinte – Sectorul Sistemului de Pensii Private, poziția de membru al Comitetului Executiv al Organizaţiei Internaţionale a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private (IOPS).

Daniel Armeanu, Vicepreședinte ASF: „Realegerea în Comitetul Executiv confirmă recunoașterea de către membrii IOPS a interesului și contribuției României, prin intermediul ASF – Sectorul Sistemului de Pensii Private, la proiectele privind elaborarea de standarde, principii și bune practici în reglementarea și supravegherea sistemelor de pensii private. România, reprezentată de Autoritarea de Supraveghere Financiară în calitate de membru al Comitetului Executiv, va fi implicată în consolidarea principiilor privind activitatea de reglementare și supraveghere a sistemelor de pensii la nivel internațional”.

Organizaţia Internaţională a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private este cea mai reprezentativă organizație internațională în domeniul pensiilor private, are 87 de membri și reunește autorități de supraveghere ale sistemelor de pensii private din 77 de jurisdicții din întreaga lume. Mai mult, inclusiv Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Banca Mondială participă în calitate de membri asociați la întrunirile IOPS.

Comitetul Executiv este principala structură de conducere, care stabilește obiectivele organizației, coordonează activitatea și asigură gestionarea corespunzătoare a resurselor acesteia.

Scopul principal al IOPS este de a îmbunătăți calitatea și eficacitatea supravegherii sistemelor de pensii private din întreaga lume.

IOPS este un organism internațional independent, ai cărui membri sunt reprezentați de autoritățile responsabile cu supravegherea sistemelor de pensii private. IOPS acționează în vederea stabilirii standardelor în ceea ce priveşte aspectele legate de supravegherea şi reglementare pensiilor, promovează cooperarea internațională în domeniul supravegherii pensiilor, oferă un forum la nivel mondial pentru dialogul privind supravegherea sistemelor de pensii și promovează, conduce și facilitează cercetarea, în cooperare cu organismele internaționale relevante.

Radiografia pieței globale a furnizorilor auto: Cine a pierdut și cine a câștigat în pandemie

Economistul
-
0
Radiografia pieței globale a furnizorilor auto: Cine a pierdut și cine a câștigat în pandemie

_________________

Daniel Anghel, Partener și lider industria auto, PwC  România (foto)

Cauzele celei mai grave crize pentru industria auto din ultimul deceniu, produsă anul trecut, – lockdown, șomaj tehnic, probleme de aprovizionare – continuă să fie resimțite și să aducă alte provocări pentru anii următori.

Probabil cei mai afectați din întregul ecosistem al industriei auto sunt furnizorii de componente care intraseră deja în 2020 cu scăderi ale veniturilor. Deși au pierdut o mare parte din vânzări din cauza coronavirusului, declinul a fost însă mai puțin sever decât se temeau. Colacul de salvare au fost măsurile guvernamentale care, alături de experiența acumulată în criza financiară din 2007-2009, au ajutat industria să nu se prăbușească și chiar să rămână profitabilă pe termen scurt. 

Vânzările furnizorilor auto la nivel global au scăzut cu 12% anul trecut, cei mai afectați au fost cei europeni

Furnizorii de top au pierdut 12% din vânzările lor în 2020, iar comparația regională arată diferențe majore, cei care au pierdut cel mai mult fiind furnizorii europeni și americani, iar la polul opus cei asiatici, potrivit studiului “For a successful automotive supplier industry of tomorrow”, realizat recent de strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC. 

Astfel, furnizorii de componente auto din Europa, excluzându-i pe cei germani, au fost foarte afectați de pandemie în 2020, vânzările lor scăzând cu 16,4%, la 134 miliarde euro, comparativ cu anul anterior. În același timp, companiile de profil din America au consemnat o reducere cu 16,8%, la 113 miliarde euro. 

Furnizorii din Asia au trecut mai bine prin criză, cu o scădere de doar 8% a vânzărilor și nu numai că și-au recâștigat, dar chiar și-au extins cotele de piață globale pe care le-au pierdut după 2010. Vânzările acestora au ajuns la 338 de miliarde de euro în 2020 și la o cotă de piață de 43%. Declinul a fost amortizat datorită disciplinei consecvente a costurilor din ultimii ani.

Beneficiind de o analiză separată în cadrul raportului, datorită cotei de piață globale mari, de 26%, furnizorii de componente auto din Germania au înregistrat o contracție a vânzărilor de 10,8%, sub cea a Europei, ajungând la o valoarea totală de 199 miliarde de euro.

Astfel, la o privire mai atentă, companiile asiatice, dar și cele germane s-au adaptat mai rapid noilor condiții de piață din timpul pandemiei.

În România, producția de componente auto este un sector important pentru industria și economia românească, cu afaceri cumulate de peste 13,5 miliarde euro la nivelul anului 2018 (conform ACAROM). Companiile prezente în România în acest domeniu au fost la fel de afectate de criză similar cu ceea ce se întâmplă la nivel global, înregistrând reduceri ale afacerilor, profiturilor, dar și ale numărului de angajați.

Importanța investițiilor în inovație și disciplina costurilor

Industria a acumulat capitaluri proprii semnificative după criza financiară din 2007-2009, în toate regiunile, însă din 2017 doar companiile asiatice au reușit să-și mențină ratele de capitaluri proprii. Astfel că apare o situație critică pentru industria furnizorilor din celelalte regiuni: în mijlocul procesului de transformare, scăderea vânzărilor indusă de coronavirus a redus rezervele de capitaluri proprii de care aveau nevoie pentru transformare. 

De aceea, disciplina costurilor este mai relevantă ca niciodată, pentru că impulsionează competitivitatea și cota de piață globală. Spre exemplu, din 2015 până în 2020, furnizorii asiatici au câștigat patru puncte procentuale la cota de piață globală, ajungând la 43%, în timp ce companiile germane două puncte procentuale, până la 26%. 

În pofida situației economice excepționale, furnizorii din toate regiunile au încercat să nu reducă cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare (R&D), pentru a-și asigura poziția și succesul în viitorul mobilității, marcat de tehnologie, reducerea emisiilor de carbon și reglementări.

Cea mai mare sumă pentru R&D dintre regiunile analizate, a fost alocată de  furnizorii germani, dealtfel singurii care au menținut constante aceste cheltuieli în 2020, în jurul valorii de 14,4 miliarde euro, față de 14,3 miliarde euro în 2019.

În schimb, în Europa aceste cheltuieli s-au redus de la 5,9 miliarde euro în 2019 la 5 miliarde euro anul trecut, în Asia de la 13,9 miliarde euro la 13 miliarde euro, iar în America de la 1,8 miliarde euro la 1,6 miliarde euro.

Potrivit datelor Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile alocate pentru cercetare și dezvoltare, de doar 0,48% din PIB în 2019. România are potențialul de a atrage noi investiții în cercetare și dezvoltare, inclusiv în domeniul auto. Deși Codul fiscal include facilități care ar putea impulsiona aceste activități, lipsa legislației secundare și a normelor metodologice le fac inaplicabile. Având în vedere că investițiile în cercetare-dezvoltare și inovare sunt vitale în contextul transformărilor generate de noile tehnologii, elaborarea unei legislații adecvate stimulării acestora reprezintă o necesitate.

Pentru acest studiu, au fost analizați 100 de furnizorii internaționali de top din industria auto, care dețin o pondere de peste 50% din vânzările din sector. Analiza a inclus cifre – cheie din cadru raportărilor financiare ale furnizorilor, perioada examinată acoperind anii 2010-2020.

Beneficiile negocierii între consumatori și bănci

Florin Antonescu
-
0
Beneficiile negocierii între consumatori și bănci

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) anunță că în primele nouă luni ale anului în curs, beneficiile rezultate din negocierile dintre consumatori și bănci au ajuns la 1,24 milioane de euro. În această perioadă, 445 de consumatori au parcurs întregul proces de conciliere (depunerea cererii, negociere, hotărâre finală acceptată de ambele părți) ori au ajuns la înțelegere amiabilă direct cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la CSALB. Valoarea totală a beneficiilor în cei cinci ani de activitate operațională a CSALB este de 5,25 milioane euro. CSALB subliniază că „anul acesta, numărul cererilor adresate băncilor a scăzut, însă negocierile au fost mult mai eficiente: 90% dintre ele s-au încheiat cu impăcarea părților” și oferă exemplul unei familii din Teleorman, căreia banca i-a șters o datorie de 44.330 de CHF. În detaliu, CSALB prezintă următoarea analiză:

CSALB: Împăcările dintre consumatori și
bănci valorează 1,24 milioane euro în primele 9 luni

În primele nouă luni ale anului, 445 consumatori au parcurs întregul proces de conciliere (depunere cerere, negociere, hotărâre finală acceptată de ambele părți) ori au ajuns la o înțelegere amiabilă direct cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Beneficiile rezultate din negocierea consumatorilor cu băncile au ajuns la 1,24 milioane euro în primele trei trimestre, iar valoarea totală a beneficiilor în cei cinci ani de activitate operațională este de 5,25 milioane euro.

Datorie în CHF ștearsă integral de către bancă

Ioana Dodenciu, Roșiorii de Vede – „În luna septembrie am primit vestea că banca îmi șterge toată datoria de 44.330 de CHF pe care o aveam în urma unui împrumut din anul 2007, pentru un apartament de trei camere. Am putut plăti ratele cât timp a trăit soțul meu, creditul fiind pe numele lui, iar eu eram codebitor. Când am făcut cerere la CSALB, am solicitat măcar o reducere a ratei lunare, deoarece copilul cel mare începea facultatea anul acesta și nu puteam face față cheltuielilor. Am trei copii de crescut și nu mă puteam descurca decât cu ajutorul părinților de la țară. Practic, mai mult de jumătate din salariul meu de asistent medical se ducea pe rata la bancă. Ultima rata a fost de 294 de CHF. Când am primit vestea eram în timpul programului de vaccinare și am rugat un coleg să-mi spună dacă văd bine mailul de la doamna conciliator Mihaela Budișteanu care îmi confirma că datoria a fost ștearsă. Îi multumesc doamnei conciliator pentru implicarea și rapiditatea cu care a găsit o rezolvare la situația mea. De când am depus cererea și până când am convenit cu banca pe soluția propusă de conciliator au trecut mai puțin de două luni”.

A person in a suit Description automatically generated with medium confidence

„Ceea ce observăm după primele nouă luni ale anului este o disponibilitate mai mare a consumatorilor și băncilor de a ajunge la un compromis. 90% dintre negocierile derulate anul acesta în cadrul CSALB s-au încheiat prin împăcarea părților. Spre exemplu, în trei trimestre am avut doar două situații în care una dintre părți s-a retras din negociere, față de 21 de situații de acest fel în perioada similară a anului trecut. Deși numărul cererilor acceptate spre negociere este cu aproximativ 10% mai mic decât în 2020, valoarea mare a beneficiilor și procentul ridicat al împăcărilor arată o înțelegere mai profundă a mecanismelor de conciliere, atât din partea băncilor, dar mai ales din partea consumatorilor, despre care putem spune că sunt mai centrați pe rezultat, mai pragmatici decât în trecut. Această atitudine poate veni și din dorința consumatorilor care se confruntă cu probleme financiare de a găsi rapid o rezolvare pentru dificultățile lor actuale. Incertitudinile privind evoluția pandemiei, efectele acesteia asupra economiei, creșterea dobânzilor, creșterea puternică a prețurilor la energie electrică, la gaz și la carburanți, pun presiune pe capacitatea de rambursare a împrumuturilor bancare. În acest context, există posibilitatea creșterii ratei creditelor neperformante, motiv pentru care consumatorii trebuie să fie foarte precauți pentru a nu înregistra restanțe. Recomandarea noastră pentru consumatori este să se adreseze băncii dacă au dificultăți în achitarea ratelor, dar să nu depășească 90 de zile de întârziere, situație în care întregul credit devine scadent. Iar dacă nu reușesc să ajungă la o înțelegere cu creditorul, întotdeauna rămâne și alternativa soluționării amiabile în cadrul CSALB”, spune Alexandru Păunescu, membru al Colegiului de Coordonare al CSALB.

Scad cererile de negociere către bănci, cresc cele pentru IFN-uri

În primele nouă luni consumatorii au trimis 1.837 de cereri de negociere (o medie de 47 de cereri pe săptămână), dintre care 1.152 adresate băncilor și 685 IFN-urilor. 

Se observă o creștere a numărului de cereri adresate IFN-urilor, ponderea acestor cereri fiind de 37% din total, față de 24% în aceeași perioadă a anului trecut. Din păcate, aproximativ 80% dintre cererile adresate IFN-urilor vizează ștergerea înregistrărilor din Biroul de Credit, solicitări care nu pot face obiectul unei negocieri, în proporție covârșitoare fiind clasate ca urmare a refuzului comercianților de a intra în procedurile de negociere.

Pe de altă parte, numărul de cereri adresate băncilor a scăzut în perioada primelor trei trimestre ale acestui an față de perioada similară din 2020: de la 1.557 cereri în primele 9 luni din 2020, la 1.152 cereri în primele 9 luni ale acestui an. 

Băncile clasează mai puține cereri

Evoluția ultimilor ani indică o scădere semnificativă a numărului de cereri înregistrate la CSALB și pentru care băncile și-au exprimat refuzul de a intra într-o procedura de negociere: de la 80% în 2016, la 45% în 2018 și 28% în 2020. În primele nouă luni ale anului 2021, procentul cererilor clasate ca urmare a refuzului nejustificat al băncilor a scăzut la 17% din totalul cererilor trimise, iar recomandarea CSALB către bănci și IFN-uri este ca procentul de clasare să se mențină sub 20% până la finele anului. Este un obiectiv realizabil, cu atât mai mult cu cât sunt deja bănci mari în cazul cărora rata de respingere a cererilor, fără un motiv întemeiat, este de sub 10% ori chiar sub 5%.

Situația în cazul IFN-urilor este diferită: din 685 de cereri, doar 5 au fost acceptate spre negociere, iar alte 21 de solicitări au fost soluționate direct între consumator și comerciant, după sesizarea CSALB, dar fără a mai trece prin procesul de conciliere. 

CSALB, prima opțiune pentru rezolvarea unei probleme cu banca

În urma unui studiu de piață iSense Solutions – Back to the Future (studiu care nu a fost comandat de CSALB), doar 18% dintre intervievați au răspuns că au probleme în relația cu băncile, iar 82% spun că nu întâmpină neînțelegeri. Pentru cei care au nemulțumiri, rezolvarea amiabilă este prima alternativă la care ar apela:

Cei mai dispuși la negociere sunt consumatorii din regiunea Sud-Vest Oltenia (59% ar alege calea amiabilă), urmați de cei din București-Ilfov (45% ar alege în primul rând serviciile CSALB). Studiul a fost făcut în luna septembrie pe 504 respondenți și a permis variante multiple de răspuns.

Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Platformă ed-tech pentru testare la istorie

Florin Antonescu
-
0
Platformă ed-tech pentru testare la istorie

Platforma ed-tech de măsurare a performanței educaționale Brio®, avizată de Ministerul Educației, lansează Testele de istorie pentru elevii din clasele V-XII. 

Gabi Bartic, CEO Brio®: „Testele de istorie Brio sunt o nouă categorie de teste școlare standardizate, digitalizate, pe care le punem la dispoziția elevilor și profesorilor români pentru evaluarea cunoștințelor și îmbunătățirea performanțelor școlare. Pe lângă testele de română, matematică, literație și literație digitală deja existente în platformă, elevii, profesorii și, în definitiv, oricine este interesat de istorie, găsesc de acum pe platforma Brio o modalitate atractivă de evaluare și cunoaștere a acestei discipline. Totodată, pentru că avem în față un instrument extrem de serios, vom lansa în cel mai scurt timp și prima competiție națională online de istorie”. 

Autorii ne informează că „testele respectă programa școlară și au fost dezvoltate folosind aceeași metodă de evaluare existentă în platformă – Item Response Theory – asemenea testelor SAT și GMAT. Acoperind toată materia de studiu, testele de istorie pot fi un antrenament excelent pentru examenul de Bacalaureat și un real indicator pentru nivelul de pregătire al elevului.

Testele Brio de istorie sunt disponibile exclusiv online, prin accesarea paginii brio.ro/teste-scolare. Subiectele sunt concepute pe baza programei școlare obligatorii aprobate de Ministerul Educației, iar metodologia de evaluare se bazează pe principiul IRT (Item Response Theory) care ajută la minimizarea efectelor trișării prin oferirea de seturi unice de întrebări pentru fiecare elev în parte. Față de testarea clasică, unde elevii evaluați ar putea avea posibilitatea de a-și împărtăși întrebările, testele care utilizează principiul IRT elimină posibilitățile de a obține avantaje neloiale. Mai mult, IRT permite testarea adaptativă, astfel un test devine mai mult sau mai puțin dificil în funcție de performanța candidatului. Un scor mic la un anumit capitol va ghida elevul și profesorul în aprofundarea acelor cunoștințe sau reluarea anumitor informații. Testele sunt împărțite în capitole și vor sublinia punctele forte sau slabe ale fiecărui elev, nu doar constatarea nivelului la un anumit moment. În urma evaluării, elevul va primi un raport în care sunt prezentate rezultatele sale: scorul total obținut în urma testării, descrieri ale nivelului de competență și cunoștințele specifice grupei de scor în care este plasat. Raportul arată nivelul elevului testat în raport cu ceilalți copii din România care parcurg aceeași clasă ca el. Modul în care sunt concepute întrebările permite testarea capacității elevilor de a înțelege un conținut, de a stabili relații între cunoștințele dobândite și de a face conexiuni. Prin testarea standardizată se dorește intervenția complementară la ceea ce se studiază la clasă, cele două modalități de învățare nu se exclud reciproc. Este o metodă prin care elevii se vor apropia de disciplina Istorie, nu vor mai simți presiunea generată de testarea clasică, ce, de cele mai multe ori, se rezumă la verificarea capacității de memorare”.

Brio® este caracterizată ca „prima și singura platformă de teste digitale standardizate pentru elevii români. Prin testele școlare Brio® , elevii români din clasele I-XII își pot evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și își pot îmbunătăți performanța la examene. Testele standardizate sunt dezvoltate pe baza unor principii științifice de măsurare (ramura științei care se ocupă de aceasta se numește psihometrie), astfel încât întrebările, procedurile de scorare și de interpretare să fie aceleași pentru toate persoanele care trec prin testul respectiv. Ele utilizează metode statistice complexe pentru a respecta principiile de fidelitate și validitate, adică acuratețe (lipsă de eroare) și adecvare (corectitudine, acoperirea teritoriului conceptual țintit). De aceea, sunt mult mai riguroase decât testele dezvoltate ad-hoc. Scorul unui test standardizat nu este supus subiectivității, el nefiind dependent de blândețea sau severitatea evaluatorului ori de lejeritatea ori dificultatea întrebărilor. După fiecare testare, elevul și părintele sau profesorul primesc un raport de evaluare — Raportul Brio® — un document detaliat ce descompune în termeni foarte clari aspectele din subcapitolele analizate, indicând ce noțiuni sunt stăpânite deja de elev, respectiv pe cele pentru care e nevoie de aprofundare. Un instrument de ghidare și de informare obiectivă și acționabilă, este singurul tool de pe piața românească de educație digitală ce sprijină pregătirea și performanța susținută, identificând cu exactitate ariile unde elevul trebuie să mai lucreze pentru a fi competitiv față de colegii săi de generație.  

Brio® este avizat de Ministerul Educației și Cercetării, sistemul de testare fiind un produs științific conceput pe baza programei școlare din România, conceptualizat de o echipă de profesori și experți internaționali în testare și psihometrie”.

Proiect pentru utilizarea rațională a resurselor

Florin Antonescu
-
0
Proiect pentru utilizarea rațională a resurselor

Organizația Junior Achievement (JA) România și compania Holcim România derulează în acest an școlar a doua ediție a proiectului „ABCdar Verde”, adresat elevilor de gimnaziu cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani, pentru a le forma comportamente responsabile și a-i ajuta să conștientizeze rolul important pe care fiecare tip de resursă îl are în activitățile cotidiene.

Alina Cristea, manager CSR și proiecte educaționale, Holcim România: „Ne bucurăm să anunțăm demararea celei de-a doua ediții a proiectului educațional ABCdar Verde. Prin intermediul acestui proiect de educație ecologică, elevii din comunitățile noastre locale vor avea oportunitatea să descopere cum să utilizeze eficient resursele naturale și vor fi sprijiniți să găsească soluții pentru menținerea unui mediu înconjurător mai curat. Contribuind la formarea noii generații de tineri responsabili față de mediul înconjurător, Grupul Holcim România continuă să sprijine comunitățile sale și face pași importanți în direcția sustenabilității”.

Alături de profesori și voluntarii Holcim, elevii explorează resursele de mediu din localitățile lor, tipurile de poluare și deșeuri frecvent întâlnite, precum și cauzele și efectele acestora. Ei sunt încurajați să identifice soluții pentru a reduce problemele de mediu și învață să transforme aceste soluții în acțiuni ce pot contribui la calitatea mediului și a vieții.

Participă peste 600 de elevi din 18 comunități rurale și mic urbane din județele Argeș, Bihor, Cluj, Dâmbovița, Mureș și Prahova. Participanții beneficiază de un kit educațional gratuit, adaptat învățării hibride – la școală și online –, care include materiale tipărite și resurse digitale interactive disponibile pe platforma de e-learning JA Inspire™. 

Organizatorii reamintesc că „la ediția pilot a programului educațional ABCdar Verde, organizată în 2020-2021, au participat 523 de elevi, alături de 26 de profesori și 22 de voluntari Holcim România direct implicați în facilitarea activităților educaționale. 

ABCdar Verde nu este primul proiect educațional dezvoltat de Holcim în colaborare cu organizația Junior Achievement. Din 2015 și până în prezent, aproximativ 5.000 de elevi de școală primară și gimnaziu au participat la activitățile learning by doing dezvoltate în cadrul acestui parteneriat”.

Conferinta „Standarde nZEB – Eficiența Energetică și Materiale de Construcții” (ediția a II-a) va avea loc pe 28 octombrie, la Palatul Parlamentului

Economistul
-
0
Conferinta „Standarde nZEB – Eficiența Energetică și Materiale de Construcții” (ediția a II-a) va avea loc pe 28 octombrie, la Palatul Parlamentului

  • Oana Ozmen, deputat USR: „Doar 1,5% din clădiri sunt eficiente din punct de vedere energetic, iar ţelul este ca, până în 2030, cifra să ajungă la 32%”
  • Anca Dragu, preşedinte Senat: „Scopul principal al acestei conferințe este de a promova mai bine în spațiul public importanța standardului nZEB și de a ajuta cetățenii și companiile să facă alegeri informate pentru a economisi bani și energie”
  • Bende Sandor, Deputat UDMR: „Ne dorim să găsim soluții pentru implicarea mai puternică a autorităților locale ca principali piloni în utilizarea eficientă a fondurilor europene în folosul comunităților”

Cea de-a doua ediție a conferinței „Standarde nZEB – Eficiența Energetică și Materiale de Construcții”, organizată de deputatul USR Oana-Marciana Özmen, secretar al comisiei pentru industrii și servicii, alături de Anca Dragu, președinte al Senatului României și deputat Sándor Bende, președinte al comisiei pentru industrii și servicii, va avea loc pe 28 octombrie, în intervalul orar 10:00 – 15:30, la Palatul Parlamentului, sala Drepturilor Omului.

De la 1 ianuarie 2021, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizații de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar și printr-un grad ridicat de eficiență energetică.

Deputatul USR Oana Ozmen spune: „Cunoașteți, deja, implicarea mea în procesul de eficientizare energetică la care România este angajată ca membră a UE și vă asigur că, în continuare, voi participa activ la a face cunoscute beneficiile implementării conceptului n-ZEB, în România, astfel încât, în următorii ani, să reușim să atragem cât mai multe dintre fondurile europene destinate îmbunătățirii eficienței energetice. Am convingerea că, în cadrul conferinței pe care o organizez, putem identifica o serie de soluții pentru problemele cu care ne confruntăm la acest moment – criza prețului materialelor de construcții, creșterea eficienței enegetice, precum și idei pentru desfășurarea unor programe pilot de eficientizare energetică, ce pot deveni modele de bună practică”.

La rândul său, Anca Dragu, preşedintele Senatului, susţine: „Protecția mediului, reducerea dependenței de sursele de energie poluante și gestionarea inteligentă a energiei în construcții reprezintă obiective asumate în mod clar de către toți actorii politici naționali și europeni. Scopul principal al acestei conferințe este de a promova mai bine în spațiul public importanța standardului nZEB (clădiri cu consum energetic aproape zero – Nearly Zero-Energy Building) și de a ajuta cetățenii și companiile să facă alegeri informate pentru a economisi bani și energie”.

Bende Sandor, preşedintele Comisiei de Industrii, declară: „Ne dorim ca în cadrul discuțiilor să găsim soluții pentru implicarea mai puternică a autorităților locale ca principali piloni în utilizarea eficientă a fondurilor europene în folosul comunităților lor și să ridice la nivel de conștientizare publică necesitatea și beneficiile pe care eficientizarea energetică a clădirilor o poate aduce în cadrul gospodăriilor oamenilor”.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede că prin componenta „Fondul pentru Valul renovării” (Pilonul I Tranziţia Verde, Componenta I.5), la finalul implementării reformelor şi investiţiilor, vor exista circa 1.000 – 1.500 de blocuri reabilitate energetic (4 milioane mp clădiri rezidenţiale) şi circa 2.000 de clădiri publice (2,5 milioane mp) reabilitate.

Potrivit doamnei Özmen, sunt 2,2 miliarde de euro fonduri pe care le putem accesa prin PNRR pentru eficienţa energetică, dar sunt multe de făcut în acest domeniu, în condiţiile în care, în prezent, în România, doar 1,5% din clădiri sunt eficiente din punct de vedere energetic, iar ţelul este ca, până în 2030, 32% din clădiri să fie eficiente din punct de vedere energetic.

Oana Ozmen apreciază: „Este nevoie de o legislație predictibilă, de proiecte demarate pentru absorbția fondurilor aferente, în caz contrar existând riscul de a întârzia procedurile, ceea ce ar avea implicații majore asupra implementării strategiilor de eficientizare energetică. Consider că, la finalul acestei conferințe, vom avea o viziune mai clară și unitară asupra pașilor pe care trebuie să îi facem pentru a ne asigura că vor realizați pașii necesari implementării standardelor Nzeb la nivel național”.

La dezbatere au mai fost invitați parlamentari, miniștri, reprezentanți ai ambasadelor (Danemarca, Spania, Turcia, Germania), Inspectoratul de Stat in Construcții, Administrația Fondului pentru Mediu, Asociația auditorilor energetici pentru clădiri din România, Energy Policy Group, Professional Engieneering Solutions, Asociația pentru promovarea eficienței energetice în clădiri – ROENEF, Asociația Producătorilor de Polistiren Expandat din România, Federația Constructorilor, Asociația Cluster Pro-Nzeb, Rockwoll Romania.

Evenimentul va fi accesibil și online. Vezi detalii aici. 

Leonardo Badea (BNR): Extinderea digitalizării ca fundament al consolidării stabilității economice

Leonardo Badea
-
0
Leonardo Badea (BNR): Extinderea digitalizării ca fundament al consolidării stabilității economice

Avansul digitalizării

Prinși în vâltoarea problemelor de zi cu zi, care în ultimii ani au devenit tot mai multe și mai complexe, rareori avem răgazul necesar pentru a remarca numeroasele transformări asupra societății moderne induse de progresul rapid al tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC). În prezent, mai mulți oameni au acces la un telefon mobil decât la electricitate, iar cantitatea de date generate la nivel global se extinde exponențial. În toate țările, liderii guvernamentali și de afaceri decid – prin politicile și strategiile lor privind direcțiile de dezvoltare a TIC, accesul la Internet, prioritizarea investițiilor în mijloacele de comunicare și aplicații digitale – cum să promoveze și să structureze digitalizarea economiilor. Aceste alegeri au consecințe determinante asupra viitorului economiei și al societății. Țările care au atins un nivel avansat de digitalizare, definit ca adoptarea în masă a tehnologiilor digitale conectate și a aplicațiilor TIC de către consumatori, companii și guverne, au realizat beneficii economice, sociale și politice semnificative. Pentru acestea, digitalizarea este o cale către prosperitate. Alte țări rămân însă în mod disproporționat în urmă.

De altfel, modul în care oamenii folosesc tehnologiile și aplicațiile digitale determină o serie de beneficii sociale și economice care depind însă de caracteristicile de implementare și de utilizare, cum ar fi: prețurile, fiabilitatea, viteza și ușurința de utilizare. Acești factori determină nivelul de digitalizare, care la rândul său are un impact dovedit asupra reducerii șomajului, a îmbunătățirii calității vieții și a sporirii accesului cetățenilor la serviciile publice. Digitalizarea permite guvernelor să funcționeze cu o mai mare transparență și eficiență și are un efect important în timp asupra creșterii economice. Experții apreciază că țările aflate în stadiul cel mai avansat de digitalizare obțin cu 20% mai multe beneficii economice decât cele în care acest proces în se află în formă incipientă.

Nu doar mediul de afaceri, ci și factorii de decizie politică au un rol important în dezvoltarea țărilor lor către niveluri avansate de digitalizare. Acestea trebuie să fie orientate către implementarea și utilizarea tehnologiilor digitale și către creșterea accesului populației la sistemele digitale. În acest scop, digitalizarea trebuie să fie prioritară pe agenda națională și trebuie să fie alocate resurse adecvate pentru urmărirea sistematică a progresului procesului de digitalizare, pentru dezvoltarea unui model de guvernanță mai bun pentru sectoarele de telecomunicații și tehnologia informației, pentru adoptarea unei perspective ecosistemice, facilitarea concurenței și stimularea cererii.

Pornind de la analizele efectuate la nivel internațional, în opinia mea, extinderea digitalizării unei țări poate fi măsurată prin intermediul a cinci direcții-cheie:

1. Nivelul de acces al populației la servicii și aplicații digitale;

2. Gradul de accesibilitate la aceste servicii, indicat de nivelul prețului și de posibilitatea de procurare rapidă;

 3. Fiabilitatea serviciilor digitale măsurată prin calitatea (stabilitatea) conexiunii și viteza (rata) de transfer a datelor;

 4. Nivelul de calificare a forței de muncă pentru a utiliza cu ușurință aplicațiile informatice disponibile pentru creșterea productivității;

 5. Existența unui ecosistem digital dezvoltat ca urmare a încorporării serviciilor și a produselor digitale în arhitectura economică și socială a societății.

Reziliența internetului – lecția schimbării

In decursul crizei pandemice, care se află acum în România și pretutindeni în lume în plin val patru (însă cu intensitate diferită), Internetul a dovedit o remarcabilă reziliență. De altfel, era normală această reziliență, deoarece Internetul a fost construit pentru a rezista la șocuri – atât prevăzute, cât și neprevăzute – el fiind ințial creat și apoi utilizat pentru prima dată în domeniul militar. Ca urmare, rețeaua trebuia să fie cât mai rezistentă la atacuri și să minimizeze timpii de nefuncționare. Cred că fără să dispunem de infrastructura necesară și de serviciile oferite de Internet gestionarea crizei pandemice ar fi fost mult mai dificilă, iar efectele sale negative mai ample decât cele resimțite până acum. Cu ajutorul Internetului am reușit să dezvoltăm munca la distanță în primul rând ca armă de luptă împotriva pandemiei și abia apoi ca o flexibilizare și modernizare a procesului de muncă. Am putut să comunicăm operativ prin intermediul întâlnirilor, al conferințelor și al ședințelor de lucru online. Am avut mijloacele să organizăm, să culegem și să analizăm statisticile care ne-au permis să avem informația necesară gestionării situației sanitare complicate. Și nu în ultimul rând, cercetătorii au putut să lucreze și să facă schimb de informații în timp real pentru a construi răspunsul medical care ne-a oferit mult mai rapid atât vaccinul, cât și strategiile de tratament pentru a diminua pe cât posibil pierderile de vieți. Sunt numai câteva exemple ale utilizării acestui serviciu.

Astăzi, ne bucurăm cu ușurință de capacitatea Internetului de a ne permite să comunicăm în mod global. Chiar dacă utilizatorii dintr-o țară întâmpină probleme cu serverul, ei pot rămâne în continuare conectați; în cazul în care sistemele și echipamentele localizate în țara respectivă eșuează temporar, alte servere sau centre de date sunt disponibile în foarte scurt timp pentru preluare, ca un mecanism biologic de compensare.

În perioada de criză pandemică, s-a reliefat rolul fundamental al Internetului în derularea activităților economice. Acest fapt, alături de măsurile de sprijin luate de guverne, bănci centrale și organisme internaționale a ajutat numeroase companii să-și mențină stabilitatea financiară și fiabilitatea în afaceri.

Ne putem aștepta ca pandemia Covid-19 să schimbe modul în care folosim Internetul. Prevalența tehnologiilor digitale și a dispozitivelor conectate va continua să ajute organizațiile să rămână eficiente pe piață în condiții excepțional de dure (cu adevărat catastrofale), lucru de neimaginat în urmă cu 20 de ani.

Într-o lume post-Covid-19, multe companii vor continua să funcționeze de la distanță, într-o anumită măsură, atât timp cât aceasta va conduce la reducerea costurilor fixe și va spori productivitatea. Așa cum remarcam mai sus, tendința de a utiliza telemunca a început cu mult înainte de pandemie, dar Covid-19 a accelerat-o. Modelul de lucru de la domiciliu deschide oportunități extinse pentru creștere economică, recrutare globală a talentelor, creare de locuri de muncă și, în cele din urmă, pentru creșterea prosperității. 

Cu toate acestea, riscul inerent al acestui model provine din faptul că cei insuficient pregătiți pentru a utiliza eficient Internetul (astăzi, aproximativ jumătate din populația lumii) ar putea fi mai afectați decât înainte, iar problema accesului universal la Internet va deveni chiar mai importantă pentru combaterea inegalității.

După 2022, probabilitatea să ne mai întoarcem vreodată la modul clasic de dezvoltare și de gestiune a afacerilor este redusă. Ne place sau nu, așa numita „Marea Resetare” este reală și se întâmplă chiar acum. Trebuie însă să facem tot ce depinde de noi pentru ca ea să aducă o lume mai bună și să nu adâncească decalajele și inegalitățile existente.

Vedem așadar că digitalizarea se adaugă altor provocări semnificative ale timpurilor noastre, cum sunt îmbătrânirea populației, creșterea demografică diferențiată pe regiuni, schimbările climatice și modificarea preferințelor consumatorilor.

Criza actuală determinată de valurile succesive ale pandemiei de Covid 19 ne-a arătat că societatea trebuie să fie mai bine pregătită pentru întreruperi masive ale lanțurilor globale de aprovizionare și să dezvolte soluții (de „back-up”) pentru a reuși să suplinească măcar temporar, pe perioade limitate, rupturile care pot să apară în funcționarea acestor lanțuri globale de aprovizionare. Cum s-ar putea face însă acest lucru? În mod clar prin dezvoltarea producției de primă necesitate la nivel național sau regional și menținerea de depozite aprovizionate cu produse esențiale neperisabile, care pot să funcționeze ca „buffer” pentru a fi utilizate în momente de criză. De asemenea, este necesară dezvoltarea capacității de a reacționa și de a menține activitatea economică în cazul unor evenimente globale aparent neașteptate care produc stres social și economic.

Este necesar pe viitor, ținând cont de provocările digitalizării și ale schimbării climatice, să avem inițiative care să permită protejarea locurilor de muncă și reducerea decalajelor de dezvoltare. 

Digitalizarea și stabilitatea economică

Avansul digitalizării aduce deopotrivă avantaje și vulnerabilități pentru economie în ansamblul său. Principalele riscuri sunt legate de creșterea dependenței activităților economice de funcționarea adecvată a infrastructurilor de comunicații și de transfer de date. Riscul cibernetic devine unul dintre cele mai importante, așa cum vom vedea în continuare.

Dar acestea nu sunt singurele vulnerabilități relevante. În sectorul financiar de pildă, digitalizarea creează premisele pentru îmbunătățirea accesului la servicii și pentru creșterea gradului de intermediere, ceea ce ar putea duce la ameliorarea inegalităților sociale. Totuși, dezvoltarea accelerată a piețelor activelor digitale (dintre care cele mai populare sunt așa-numitele criptomonede) deja pune în alertă autoritățile de reglementare financiară pentru că prezintă riscuri importante la adresa stabilității financiare. Fluxurile de monedă fiduciară care circulă între piețele financiare clasice și cele ale criptoactivelor se situează deja la nivelul a miliarde de dolari zilnic, iar valoarea de piață însumată a celor mai populare criptoactive a depășit în prezent 2,6 trilioane de dolari. Totodată, segmentul așa-numitelor monede stabile și cel al fondurilor ce investesc în criptoactive (multe dintre ele deja tranzacționate la bursă) dau naștere, prin modul lor specific de funcționare, unor interconexiuni complexe și semnificative, comparabile ca dimensiune cu piețele activelor financiare clasice. Vedem așadar că deja sunt confirmate două dintre caracteristicile importante ce definesc o zonă de risc sistemic global: dimensiunea ridicată și gradul complex de interconectare.

Din acest motiv, este absolut necesar un efort de reglementare a piețelor de active financiare digitale, similar celui care a transformat și consolidat sistemul financiar clasic, după criza globală declanșată în anul 2007. Astfel, în criza pandemică, sistemul financiar a fost una dintre componentele cele mai reziliente (de până acum) ale economiei și a putut contribui la efortul de diminuare a efectelor negative ale șocului global generat de SARS-COV-2.

Digitalizarea este relevantă pentru toate politicile macro-financiare, inclusiv din perspectiva politicii monetare. Conform unei lucrări de cercetare publicate recent de Banca Centrală Europeană (BCE), digitalizarea poate fi privită ca un șoc major al ofertei/tehnologiei afectând agregatele macroeconomice importante pentru politica monetară, cum ar fi producția, productivitatea, investițiile, ocuparea forței de muncă și prețurile (Anderton et al., 2020). Concluziile autorilor sunt deosebit de relevante pentru înțelegerea impactului digitalizării asupra stabilității economice și arată că: (i) există o eterogenitate semnificativă între țările UE în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale, iar majoritatea acestora rămân în urma concurenților la nivel global, în special din Statele Unite; (ii) digitalizarea crește productivitatea și scade prețurile, în mod similar cu alte șocuri de aprovizionare/tehnologie; (iii) aceasta are implicații pentru politica monetară și transmiterea acesteia; și (iv) este posibil ca politicile structurale și de altă natură să fie adaptate pentru ca zona euro și țările UE să profite pe deplin de potențialele câștiguri din digitalizare, menținând în același timp efortul de incluziune.

Totodată, raportul publicat chiar luna trecută al grupului de lucru pentru analiza digitalizării, condus de Robert Anderton (BCE) și Gilbert Cette (Banque de France), format în cadrul mai larg al efortului de revizuire a strategiei politicii monetare a BCE, detaliază o serie de efecte ale digitalizării asupra prețurilor din economie și implicit asupra inflației. Raportul arată că digitalizarea în creștere a făcut ca măsurarea prețurilor să fie mai dificilă, din cauza, printre altele, a schimbărilor mai rapide ale produselor și calității acestora, dar și a noilor modalități de stabilire a prețurilor (de exemplu prețuri dinamice sau personalizate). Dintre multele concluzii foarte utile ale raportului privind efectele profunde ale digitalizării asupra mecanismelor economiei, mai reținem că faptul că în ultimele două decenii, potrivit estimărilor autorilor, contribuția scăderii prețurilor produselor din tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) la dinamica inflației din zona euro s-a ridicat la aproximativ minus 0,15 puncte procentuale pe an (ceea ce este relevant, având în vedere că în aceeași perioadă inflația anuală IAPC a fost în medie de 1,7%). În ceea ce privește efectele prin canale indirecte, cum ar fi comportamentul firmelor de stabilire a prețurilor, puterea de piață și concentrarea, precum și productivitatea și costurile marginale ale acestora, dovezile empirice analizate de autorii raportului sugerează că creșterea comerțului electronic poate avea un mic efect descendent. Având în vedere că digitalizarea afectează mediul în care funcționează politica monetară, aceștia sugerează că, în viitor, digitalizarea și impactul acesteia ar trebui să fie analizate în profunzime de către băncile centrale.

Așa cum se arată în ambele studii citate mai sus, digitalizarea poate afecta în mod semnificativ incidența șocurilor și transmiterea acestora, prin impactul său asupra variabilelor-cheie – cum ar fi productivitatea, producția potențială și inflația. Acest lucru se adaugă la incertitudinea cu care se confruntă factorii de decizie privind politicile economice.

În România, deoarece ne confruntăm cu dezechilibre macroeconomice structurale importante și recent cu o inflație în creștere semnificativă, includerea în mixul de politici a obiectivului de accelerare a digitalizării economiei ar putea facilita ameliorarea acestor vulnerabilități, printr-o implementare echilibrată și care să conțină mecanisme de reglementare pentru gestionarea adecvată a riscurilor aferente.

Spre ce ne îndreptăm?

Peisajul digital global continuă să evolueze rapid, dinamică ce a fost accelerată de criza pandemică ale cărei efecte au condus la creșterea cererii de platforme digitale, software, hardware și de servicii. În mijlocul acestor schimbări, trebuie să continuăm să acordăm prioritate dezvoltării și aplicării eficiente a tehnologiilor digitale în sectoarele economice, deopotrivă în domeniul public și privat. Pe măsură ce lanțurile globale de aprovizionare continuă să se transforme, iar serviciile și interacțiunile dintre actorii de pe partea cererii și a ofertei se deplasează foarte mult în mediul online, se va pune un accent mai mare pe consolidarea asigurării aprovizionării și a încurajării producției locale pentru bunuri precum produse alimentare, medicamente și componente tehnologice.

Pandemia a arătat faptul că obiceiurile de consum se pot schimba rapid. Un exemplu este consumul de Internet. Conform estimărilor specialiștilor, comenzile on-line, combinate cu o dependență crescută de servicii digitale, atât pentru divertisment, cât și pentru atribuții legate de locul de muncă, au dus la o creștere de 20% a utilizării totale a internetului.

În opinia mea, pentru ca o parte dintre soluțiile necesare în cazul țării noastre să se realizeze ar trebui să creștem valoarea investițiilor în programe de cercetare strategică în domenii specifice mediului digital, pentru a construi tehnologii de bază care să fie apoi dezvoltate de mediul privat, sprijinind astfel creșterea economiei. Investițiile în cercetare realizate de sectorul public trebuie așadar să vizeze prioritar îmbunătățirea capacităților digitale de bază în domeniile tehnologice noi, și anume:

 1. Inteligența artificială (AI), care este considerată una dintre cele mai importante tehnologii ale secolului acestuia, existând o concurență globală acerbă pentru cele mai bune capabilități AI, atât în sectorul public, cât și în cel privat.

2. Securitatea cibernetică, deoarece riscul cibernetic se plasează printre primele zece riscuri în următorul deceniu, conform Raportului privind riscul global elaborat de Forumul Economic Mondial (2020). Abilitatea noastră de a consolida și dezvolta capacitățile de securitate cibernetică va deveni și mai importantă, pe măsură ce amenințările și provocările cibernetice cresc în complexitate. Trebuie să dezvoltăm capacitățile locale de securitate cibernetică pentru sisteme software de încredere, sisteme mobile și cloud, precum și pentru securizarea infrastructurii critice. Încrederea și siguranța digitală vor deveni din ce în ce mai valoroase pe măsură ce afacerile și interacțiunile sociale continuă să migreze din ce în ce mai mult în spațiul digital. Tehnologiile de încredere și protecția acestora vor fi un factor cheie pentru a facilita acest lucru (de exemplu tehnologia blockchain ar putea fi implementată pentru a certifica proveniența produselor alimentare).

3. Calcul cuantic fructifică proprietățile fizicii cuantice pentru stocarea de informații sub formă de biți cuantici sau qubiți. Se așteaptă de la computerele cuantice să ofere îmbunătățiri semnificative ale vitezei de calcul față de computerele clasice în rezolvarea problemelor de optimizare, care joacă un rol cheie în numeroase sectoare economice și să reducă consumul de energie.

4. Comunicațiile 5G (și nu numai) sunt recunoscute la nivel global drept următorul mare salt în comunicațiile fără fir. Capacitatea potențială de viteză și lățime de bandă a 5G poate permite aplicații digitale care schimbă paradigma, cum ar fi vehicule autonome, telemedicină și fabrici inteligente. Raportul Forumului Economic Mondial (2020) estimează că până în 2035, vor fi generate 22,3 milioane de locuri de muncă numai în lanțul valoric global 5G.

Deși există ideea că progresul economic se realizează aproape exclusiv printr-un efort al firmelor private, totuși, în unele cazuri, istoria ne-a arătat că statul se poate comporta uneori mai antreprenorial decât credem. Economistul Marianna Mazzucato a scos la iveală acest lucru atunci când a analizat dezvoltarea produsului iPhone-ului sau a motorului de căutare Google. Ambele produse realizate de companii private au beneficiat de contribuția statului în dezvoltarea unor inovații tehnologice de bază. In cazul iPhone, multe dintre tehnologii (precum GPS, ecranul tactil și algoritmii ce stau la baza asistentului virtual Siri) au fost inițial finanțate de guvernul SUA. La fel în cazul motorului de căutare Google, crearea algoritmului a fost finanțată de National Science Foundation. Și, desigur, există Internetul, o altă tehnologie finanțată de guvern, care sprijină funcționarea ambelor produse.

Potrivit International Data Corporation, până în 2022, 70% dintre organizații vor folosi tehnologii digitale pentru a-și transforma procesele de afaceri și pentru a îmbunătăți experiența clienților, productivitatea și reziliența, în vederea dezvoltării durabile.

Viitorul va aduce provocări privind adaptarea la ecosistemul digital în care oportunitățile de dezvoltare vor fi imense, dar în același timp vom avea de înfruntat și noile riscuri asociate acestora. 

Trebuie să fim înțelepți și flexibili și să reflectăm la un vechi proverb chinezesc „cînd bate vântul schimbării, unii oameni construiesc ziduri, alții construiesc mori de vânt”.

Angajații din întreaga lume se simt singuri, deconectați și lipsiți de control

Economistul
-
0
Angajații din întreaga lume se simt singuri, deconectați și lipsiți de control

Oamenii apelează la roboți pentru a-și susține dezvoltarea carierei, după ce pandemia COVID-19 i-a făcut să se simtă singuri și deconectați de la propria viață, potrivit unui nou studiu realizat de Oracle și Workplace Intelligence, o firmă de cercetare și consultanță în domeniul resurselor umane.

Studiul realizat pe un eșantion de peste 14.600 de angajați, manageri, lideri de resurse umane și directori de nivel C din 13 țări a constatat că oamenii din întreaga lume s-au simțit blocați în viața personală și profesională, dar sunt pregătiți să recapete controlul asupra viitorului lor.

Peste 75% dintre oameni se simt „blocați” pe plan personal și profesional, 88% dintre aceștia spun că sensul succesului s-a schimbat de când a început pandemia, iar 85% dintre oameni doresc ca tehnologia să îi ajute să își definească viitorul

Forța de muncă globală se simte singură,
deconectată și lipsită de control

Mai mult de un an de izolare și incertitudinea continuă cauzată de pandemie i-au lăsat pe mulți lucrători într-o stare de confuzie emoțională, cu sentimentul că viețile și carierele lor sunt scăpate de sub control.

  • 80 la sută dintre oameni au fost afectați negativ în ultimul an, mulți dintre ei având dificultăți financiare (29 la sută), suferind de o degradare a sănătății mintale (28 la sută), fiind lipsiți de motivație în carieră (25 la sută) și simțindu-se deconectați de la propria viață (23 la sută). 
  • 62 la sută au considerat că anul 2021 a fost cel mai stresant an la locul de muncă de până acum. Mai mult de jumătate (52 la sută) dintre oameni (52 la sută) s-au luptat cu sănătatea mintală la locul de muncă, mai mult în 2021 decât în 2020. 
  • Numărul persoanelor care simt că au un control redus sau chiar inexistent asupra vieții personale și profesionale s-a dublat de la începutul pandemiei. Oamenii au remarcat că au pierdut controlul asupra viitorului (43 la sută); vieții personale (46 la sută); carierei (41 la sută); și relațiilor (39 la sută).
  • 76 la sută dintre oameni se simt blocați în viața personală, simțind anxietate cu privire la viitorul lor (31 la sută); prinși în aceeași rutină (27 la sută); și mai multă singurătate ca niciodată (26 la sută).

Oamenii sunt motivați să facă schimbări,
dar se confruntă cu mari provocări

În ciuda luptelor din ultimul an, oamenii din întreaga lume sunt dornici să facă schimbări în viața lor profesională.

  • 93 la sută dintre oameni au folosit anul trecut pentru a reflecta asupra vieții lor și 88 la sută au declarat că semnificația succesului s-a schimbat pentru ei de la pandemie, echilibrul dintre viața profesională și cea privată (42 la sută), sănătatea mintală (37 la sută) și flexibilitatea la locul de muncă (33 la sută) fiind acum prioritățile principale.
  • 75 la sută se simt blocați din punct de vedere profesional, deoarece nu au oportunități de creștere pentru a progresa în carieră (25 la sută) și sunt prea copleșiți pentru a face schimbări (22 la sută).
  • 70 la sută dintre oameni spun că sentimentul de blocaj în carieră a avut un impact negativ și asupra vieții lor personale, adăugând un plus de stres și anxietate (40 la sută); contribuind la sentimentul de blocaj personal (29 la sută); și îndepărtând atenția de la viața personală (27 la sută).
  • 83 la sută dintre oameni sunt pregătiți să facă o schimbare, dar 76 la sută au spus că se confruntă cu obstacole majore. Printre cele mai mari obstacole se numără instabilitatea financiară (22 la sută); faptul că nu știu ce schimbare de carieră are sens pentru ei (20 la sută); faptul că nu se simt suficient de încrezători pentru a face o schimbare (20 la sută); și faptul că nu văd oportunități de creștere în cadrul companiei lor (20 la sută).
  • În perspectiva anului 2022, dezvoltarea profesională este pe primul loc, mulți dintre ei fiind dispuși să renunțe la beneficii cheie, cum ar fi timpul de concediu (52%); bonusuri monetare (51%); și chiar o parte din salariu (43%) pentru mai multe oportunități de carieră.
  • Cu toate acestea, 85 la sută din forța de muncă la nivel global se declară nemulțumiți de sprijinul acordat de angajatorul lor. Aceștia caută ca organizațiile să le ofere oportunitatea de a învăța mai mult și de a-și dezvolta competențele (34 la sută); salarii mai mari (31 la sută); și oportunități pentru noi roluri în cadrul companiei (30 la sută).

Angajații din întreaga lume sunt dornici de noi
competențe și apelează la tehnologie pentru ajutor

Pentru a păstra și a crește talentele de top pe fondul schimbării dinamicii locului de muncă, angajatorii trebuie să acorde mai multă atenție nevoilor angajaților ca niciodată și să profite de tehnologie pentru a oferi un sprijin mai bun.

  • 85% dintre oameni doresc ca tehnologia să îi ajute să își definească viitorul prin identificarea competențelor pe care trebuie să le dezvolte (36%); recomandarea de modalități de a învăța noi competențe (36%); și oferirea de pași următori pentru a progresa spre obiectivele profesionale (32%).
  • 75 la sută dintre oameni ar face schimbări în viață pe baza recomandărilor robotului. 
  • 82 la sută consideră că roboții le pot sprijini cariera mai bine decât un om, oferind recomandări imparțiale (37 la sută); răspunzând rapid la întrebări despre cariera lor (33 la sută); sau găsind noi locuri de muncă care se potrivesc cu abilitățile lor actuale (32 la sută).
  • Respondenții cred că oamenii încă mai au un rol esențial în dezvoltarea carierei și consideră că oamenii sunt mai buni în a oferi sprijin prin sfaturi bazate pe experiența personală (46 la sută); identificarea punctelor forte și a punctelor slabe (44 la sută); și analiza dincolo de un CV pentru a recomanda roluri potrivite personalității lor (41 la sută).
  • 87 la sută dintre oameni cred că firma lor ar trebui să facă mai mult pentru a le asculta nevoile, iar 55 la sută sunt mai predispuși să rămână la o companie care folosește tehnologii avansate, cum ar fi inteligența artificială, pentru a-i sprijini în dezvoltarea carierei.

„Ultimul an și jumătate a schimbat modul în care lucrăm, inclusiv locul în care lucrăm și, pentru mulți oameni, pentru cine lucrăm. Deși au existat o mulțime de provocări atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, aceasta a fost o oportunitate de a schimba în bine locul de muncă”, a declarat Dan Schawbel, managing partner, Workplace Intelligence.
„Rezultatele arată în mod clar că investiția în dezvoltarea competențelor și a carierei este acum un factor cheie de diferențiere pentru angajatori, deoarece joacă un rol semnificativ în ceea ce privește sentimentul angajaților de a avea control asupra vieții lor personale și profesionale. Companiile care investesc în angajații lor și îi ajută să găsească oportunități vor culege beneficiile unei forțe de muncă productive și angajate.”

„Anul trecut a stabilit un nou curs pentru viitorul muncii. În mod surprinzător, printre stresul, anxietatea și singurătatea pandemiei globale, angajații și-au găsit vocea, au devenit mai împuterniciți și acum se exprimă pentru ceea ce își doresc”, a declarat Yvette Cameron, vicepreședinte senior, Oracle Cloud HCM.
„Natura evoluției locului de muncă a schimbat modul în care oamenii se gândesc la succes și a resetat așteptările oamenilor cu privire la modul în care organizațiile îi pot sprijini cel mai bine. Pentru a atrage și a păstra talentele, companiile trebuie să acorde o prioritate mai mare ajutării angajaților să identifice și să dezvolte noi abilități și să ofere trasee de carieră personalizate, astfel încât aceștia să se simtă din nou în control asupra carierei lor.”

Aflați mai multe despre acest raport global aici: https://www.oracle.com/human-capital-management/ai-at-work/


Rezultatele cercetării se bazează pe un sondaj realizat de Savanta, Inc. în SUA, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite, Franța, Olanda, Germania, Brazilia, India, Japonia, Coreea de Sud, Singapore și Australia în perioada 27 iulie – 17 august 2021. Pentru acest sondaj, 14.639 de directori C-suite, lideri de resurse umane, manageri și angajați cu normă întreagă au primit întrebări generale despre impactul COVID-19 asupra locului de muncă, AI și dezvoltarea carierei, precum și despre adoptarea AI la locul de muncă. Studiul a vizat angajații cu normă întreagă care au între 22 și 74 de ani. Respondenții au fost recrutați printr-o serie de mecanisme diferite, prin diferite surse, pentru a se alătura panelurilor și pentru a participa la studii de piață. Toți participanții la panel au trecut printr-un proces de dublu opt-in și au completat, în medie, 300 de puncte de date de profilare înainte de a participa la sondaje. Respondenții sunt invitați să participe prin e-mail și primesc un mic stimulent monetar pentru a participa. Rezultatele oricărui eșantion sunt supuse variației de eșantionare. Magnitudinea variației este măsurabilă și este afectată de numărul de interviuri și de nivelul procentelor care exprimă rezultatele. În acest studiu particular, șansele sunt de 95 din 100 ca rezultatul unui sondaj să nu varieze, în plus sau în minus, cu mai mult de 0,8 puncte procentuale față de rezultatul care ar fi fost obținut dacă s-ar fi realizat interviuri cu toate persoanele din universul reprezentat de eșantion.

JA Romania și Holcim Romania dau startul celei de-a doua ediții a proiectului ABCdar Verde. Elevi din 18 localități vor învăța cum pot proteja mediul înconjurător

Economistul
-
0
JA Romania și Holcim Romania dau startul celei de-a doua ediții a proiectului ABCdar Verde. Elevi din 18 localități vor învăța cum pot proteja mediul înconjurător


  • Junior Achievement România și Holcim România derulează în acest an școlar a doua ediție a proiectului ABCdar Verde.
  • Proiectul se adresează elevilor de gimnaziu și are ca scop educarea comportamentelor responsabile față de mediu și pentru utilizarea rațională a resurselor. 
  • 600 de elevi din 18 comunități rurale și mic-urbane vor participa la activitățile proiectului, alături de profesori și voluntari Holcim România.

Junior Achievement (JA) România și Holcim România derulează în acest an școlar a doua ediție a proiectului ABCdar Verde, adresat elevilor de gimnaziu cu vârste cuprinse între 11 și 13 ani. 

Scopul proiectului ABCdar Verde este de a forma comportamente responsabile și de a-i ajuta pe elevi să conștientizeze rolul important pe care fiecare tip de resursă îl are în activitățile cotidiene. Activitățile propuse în cadrul acestuia au la bază abordarea learning by doing, în care primează exemplele, studiile de caz și exercițiile pentru formarea obiceiurilor responsabile, explorarea și cunoașterea resurselor specifice fiecărei comunități.

Alături de profesori și voluntarii Holcim, elevii explorează resursele de mediu din localitățile lor, tipurile de poluare și deșeuri frecvent întâlnite, precum și cauzele și efectele acestora. Ei sunt încurajați să identifice soluții pentru a reduce problemele de mediu și învață să transforme aceste soluții în acțiuni ce pot contribui la calitatea mediului și a vieții.

La ediția din acest an vor participa peste 600 de elevi din 18 comunități rurale și mic urbane din județele Argeș, Bihor, Cluj, Dâmbovița, Mureș și Prahova.

„Ne bucurăm șă anunțăm demararea celei de-a doua ediții a proiectului educațional ABCdar Verde. Prin intermediul acestui proiect de educație ecologică, elevii din comunitățile noastre locale vor avea oportunitatea să descopere cum să utilizeze eficient resursele naturale și vor fi sprijiniți să găsească soluții pentru menținerea un mediu înconjurător mai curat. Contribuind la formarea noii generații de tineri responsabili față de mediul înconjurător, Grupul Holcim Romania continuă să sprijine comunitățile sale și face pași importanți în direcția sustenabilității”, a declarat Alina Cristea, Manager CSR și Proiecte Educaționale.

Derularea lecțiilor ABCdar Verde are la bază un kit educațional gratuit, adaptat învățării hibride – la școală și online –, care include materiale tipărite și resurse digitale interactive disponibile pe platforma de e-learning JA Inspire™. 

La ediția pilot a programului educational ABCdar Verde, organizată în 2020-2021, au participat 523 de elevi, alături de 26 de profesori și 22 de voluntari Holcim România direct implicați în facilitarea activităților educaționale. 

„Elevilor mei și mie ne-a plăcut acest proiect, mai ales că la nivelul orașului nostru a început o campanie de selectare a deșeurilor. Prin intermediul activităților ABCdar Verde, elevii mei au înțeles noțiuni importante despre reciclare și reutilizarea materialelor și a fost ușor să începem colectarea selectivă a deșeurilor la școală” – profesor de la Liceul Constantin Șerban din Aleșd, participant la prima ediție a proiectului.

ABCdar Verde nu este primul proiect educațional dezvoltat de Holcim, în colaborare cu organizația Junior Achievement. Din 2015 și până în prezent, aproximativ 5000 de elevi de școală primară și gimnaziu au participat la activitățile learning by doing, dezvoltate în cadrul acestui parteneriat.

Analiză XTB: Petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul acestei ierni

Economistul
-
0
Analiză XTB: Petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul acestei ierni

Participanții la piață speculează că petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul iernii (OIL și OIL.WTI) și că prețurile gazelor naturale – în prezent, în jur de 5 dolari pe MMBTU – vor atinge valori de două cifre (NATGAS), arată brokerul de piețe internaționale XTB România, companie listată pe Bursa de la Varșovia.

Nimeni nu se aștepta ca, după scăderea bruscă a prețurilor de anul trecut, la numeroase produse de uz zilnic, situația să se schimbe la 180 de grade atât de rapid. Mai mult, am experimentat anomalii ca în cazul prețurilor negative la petrol. Cu toate acestea, astfel de momente sunt de domeniul istoriei, iar acum realitatea este mult diferită. Fabrici din întreaga lume au decis să oprească producția din cauza prețurilor ridicate ale energiei. Ce se întâmplă de fapt pe piața energiei? Există o ieșire din situația actuală?

Creșterea globală a prețurilor

A trecut mult timp de când lumea a trebuit să facă față inflației excesive. Programele de stimulare masive adoptate pentru a combate efectele pandemiei sunt unul dintre motivele care stau la baza situației. Problemele legate de ofertă au jucat, de asemenea, și ele un rol. Adăugând și creșterea prețurilor materiilor prime, rezultă un șoc inflaționist. Ce devine mai scump? Tot! Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu 500-600% în ultimul an. Prețurile cărbunelui din întreaga lume au crescut cu 100-150% în aceeași perioadă. Petrolul sau gazele naturale din SUA nu s-au confruntat cu un raliu atât de amplu, dar chiar și în aceste cazuri prețurile au crescut cu câteva zeci la sută. Unde să căutăm motivul pentru creșterile atât de rapide ale prețurilor?

Prețurile mărfurilor energetice au crescut între 100% și chiar 600% în ultimele 12 luni! Sursă: Bloomberg.

Situația care a generat creșterea prețurilor la energie

Pentru a găsi motivele care stau la baza creșterilor actuale ale prețurilor trebuie să revenim la momentul de acum 20 de ani, când Uniunea Europeană a introdus sistemul de comercializare a emisiilor de CO2. De ce a fost introdus? Pentru a combate încălzirea globală. Statele membre ale UE, urmate mai târziu de țări din alte părți ale lumii, au dorit să limiteze emisiile de gaze cu efect de seră în speranța că se vor încetini schimbările climatice. Centralelor electrice, centralelor termice precum și companiilor industriale li s-au acordat contracte de emisii. Cu toate acestea, numărul acestor contracte este limitat. În cazul în care o companie se așteaptă ca operațiunile sale să ducă la emisii de CO2 mai mari va trebui să achiziționeze certificate suplimentare de emisii. Numărul de contracte de emisii disponibile scade în fiecare an, ducând la o creștere a prețului acestor instrumente și, care la rândul său, duce la o creștere a prețurilor la energie precum și al bunurilor și serviciilor oferite de companii.

Cel mai simplu mod de a reduce costurile ar fi să ne îndepărtăm de combustibilii fosili. Acest lucru este mai ușor în teorie decât în practică, iar procesul progresează lent. Numeroase țări au decis să treacă la gazul natural ca mijloc de producere a energiei. Este un mod mai scump, dar are ca rezultat emisii de CO2 de două ori mai mici și o cantitate mult mai mică de alte deșeuri. Între timp, țările sporesc cota surselor regenerabile de energie în detrimentul surselor convenționale de energie, în special în defavoarea cărbunelui. Toate piesele par să se potrivească. Prețurile mai ridicate ale emisiilor determină guvernele să favorizeze sursele de energie cu mai puține emisii, cum ar fi sursele regenerabile de energie sau gazele naturale. Cu toate acestea, a apărut o problemă.

Ce rol a jucat …vremea?

Sezonul de iarnă 2020/2021 a fost unul foarte rece, iar stocurile de gaze naturale au fost reduse semnificativ în întreaga lume. A urmat o perioadă caldă de vară care a generat o cerere crescută de gaze naturale deoarece electricitatea a fost necesară pentru aerul condiționat. Să nu uităm de vânturile sub medie din Regatul Unit, perioada însorită limitată din Germania sau de un nivel scăzut al apei în Norvegia, Italia sau Spania. Toți acești factori au limitat cantitatea de energie produsă din surse regenerabile. Pentru a înrăutăți lucrurile, Rusia este singurul furnizor de gaze naturale pentru marea majoritate a țărilor din Europa. Stabilitatea acestei aprovizionări poate fi afectată nu numai de deciziile politice, ci și de capacitatea conductelor de gaz. Acesta este, de altfel, un motiv pentru construcția conductei Nord Stream 2. Procesul de aprobare pentru noua conductă este încă în desfășurare în timp ce sezonul de refacere a depozitelor de gaze naturale din Europa deja se apropie de sfârșit.

Cât de mult pot crește prețurile?

Depinde de zona de pe glob la care facem referire. Estimările inițiale sugerează că prețurile energiei din Regatul Unit vor crește cu aproape 30% până în 2022. Mixul energetic din Marea Britanie – o renunțare completă la cărbune și o cotă mare de energie eoliană – garantează o cerere mare de gaze naturale. Creșterea prețurilor în alte țări europene este așteptată să fie mai mică. Situația din Statele Unite pare interesantă. Gazul natural este de câteva ori mai ieftin decât în ​​Europa, dar gospodăriile vor plăti în continuare cu aproximativ 30% mai mult decât în ​​ultimul sezon de iarnă. Se așteaptă ca prețul energiei electrice să fie mai mic cu 10%. Motivul ar putea fi cota mare de energie produsă nuclear. Pe de altă parte, gospodăriile care se bazează pe păcură sau propan ca mijloace de încălzire pot experimenta creșteri de preț de 40-50%.

Capacitățile de stocare de gaze naturale europene sunt ocupate la aproximativ 75%. Acesta este un stoc decent, dar dacă ne confruntăm cu un sezon rece de iarnă, cererea ar putea depăși oferta și prețurile ar putea continua să crească. Sursa: Bloomberg

Din păcate, acesta nu este sfârșitul problemelor pentru consumatori. Impactul creșterii prețurilor la petrol poate fi resimțit deja. Prețurile petrolului se situează la în jur de 86 de USD pe baril, în timp ce în 2020, la sfârșitul lunii octombrie, prețurile erau sub 40 USD pe baril. Deși cererea de petrol nu a revenit pe deplin la nivelurile prepandemice, criza energetică actuală crește cererea de țiței. Economiile au trecut de la cărbune la gaz natural din cauza emisiilor mai mici. Cu toate acestea, pe măsură ce prețurile la gaze naturale și cărbune au crescut în acest an, petrolul este din ce în ce mai des considerat o alternativă pentru cele două materii prime. OPEC estimează că prețurile ridicate ale altor mărfuri energetice au dus deja la creșterea cererii zilnice de petrol cu ​​jumătate de milion de barili sau chiar mai mult. Acest fapt ar trebui să fie surprinzător, având în vedere că gazele naturale cu livrarea în Asia sunt adesea cotate la peste 150 USD pe baril de petrol echivalent! Desigur, este puțin probabil și imposibil ca întreaga lume să treacă la petrol sau alte surse de energie, dar lunile următoare și începutul sezonului de încălzire vor fi marcate de un nivel ridicat de incertitudine.

Există o ieșire din această situație?

Multe vor depinde de condițiile meteorologice. Nu ar trebui să experimentăm o penurie a mărfurilor energetice. Cu toate acestea, prețurile acestora pot fi mult mai mari decât acum. Problema reală pare să fie dacă întreprinderile pot face față acestor creșteri de preț. Companiile din sectoarele cu consum intensiv de energie limitează producția din cauza penuriei de energie și a prețurilor mai mari rezultate din această criză. Topitoriile din China, India sau Brazilia au oprit operațiunile. Chiar și ocazionale, probleme de aprovizionare cu energie de câteva zile din China din Q3 2021 au dus la atingerea celui mai lent ritm de creștere din ultimele decenii (excluzând șocul Covid-19 de la începutul anului 2020). Oprirea producției în diverse sectoare poate duce la o situație similară cu cea observată în prezent pe piața semiconductorilor. Lipsa cipurilor forțează adesea companiile să oprească producția de smartphone-uri sau vehicule pentru câteva zile.

Rezumând, lumea se confruntă cu o inflație ridicată și există, de asemenea, un risc de încetinire economică din cauza penuriei de energie. Băncile centrale au participat la programe masive de stimulare în timpul pandemiei și sunt reticente să retragă acest sprijin, ceea ce face mai dificilă atenuarea presiunilor inflaționiste. Creșterile agresive ale ratei de dobândă ar putea afecta veniturile reale ale consumatorilor.

Având în vedere cele de mai sus, este posibilă creșterea producției de mărfuri energetice? OPEC nu vrea să pompeze mai mult petrol deoarece se teme de o încetinire în următoarele perioade. Gazprom nu este interesată de creșterea ofertei pe termen scurt și vizează mai degrabă contractele pe termen lung. Între timp, Uniunea Europeană intenționează să implementeze în viitor stocuri comune de gaze naturale. Lumea va căuta cu siguranță și va încerca să rezolve o problemă de disponibilitate a energiei după perioada de iarnă. Cu toate acestea, se pare că este prea târziu pentru a găsi o soluție pentru acest sezon de iarnă. Economia globală depinde de capriciile vremii.

Cum pot profita investitorii de această situație?Nu se poate exclude faptul că, în cazul scăderii temperaturilor, cererea de gaze naturale și petrol va crește. Acesta este motivul pentru care participanții la piață speculează că petrolul ar putea atinge 100 de dolari pe baril în timpul iernii(OIL și OIL.WTI) sau că prețurile gazelor naturale – în prezent, în jur de 5 dolari pe MMBTU – vor atinge valori de două cifre (NATGAS). În afară de mărfuri în sine, există și sute de companii care activează în sectorul petrolului, cel al gazelor naturale sau al cărbunelui. Majoritatea dintre ele au câștigat între 50% și 150% în ultimul an. Devon Energy, implicată în producția de petrol și exploatări de șist, este unul dintre exemplele în care prețul acțiunilor companiei s-au apreciat cu 150% de la începutul anului până în prezent. ExxonMobil a câștigat „doar” 50% până acum în 2021. Cheniere Energy, operatorul terminalelor de gaz natural lichefiat (GNL), este, de asemenea, o companie demnă de remarcat. Prețurile acțiunilor companiei au câștigat peste 75%. Gazprom este una dintre firmele europene de interes, acțiunile sale cotate la Londra apreciindu-se cu aproximativ 75% de la începutul anului. Companiile petroliere precum Shell, BP sau Eni au câștigat puțin peste 40% de la începutul anului 2021. Nu în ultimul rând, certificatele pentru emisiile de CO2 sunt disponibile pentru tranzacționare (EMISS), iar prețurile acestora pot continua să crească în cazul în care cererea pentru mărfuri energetice cu emisii mari de CO2 va crește.

1...1.2541.2551.256...2.017Pagina 1.255 din 2.017