Doctoranzilor şi tinerilor doctori în ştiinţe li se adresează concursul „Teza mea de doctorat în 180 secunde”, organizat de Institutul Francez din România şi Agenția Universitară a Francofoniei în Europa Centrală şi Orientală.

Concursul constă în prezentarea de către fiecare candidat a rezultatelor cercetării doctorale în trei munute, în limba franceză, cu un singur diapozitiv, în termeni accesibili, unui public divers şi neiniţiat.

Pot concura: candidații care urmează un program de doctorat în anul universitar 2020-2021, care au susținut teza de doctorat în cursul anilor universitari 2018-2019 sau 2019-2020 într-o universitate din România.

Înscrierile se fac până la 1 martie 2021, completând formularul:

https://formulaires.auf.org/europe-centrale-et-orientale/ma-these-en-180-secondes-mt180-edition-2021/.

Semifinalele naţionale se vor organiza la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara la începutul lunii aprilie 2021. Finala națională va fi organizată la București pe 6 iunie 2021, iar juriul va acorda trei premii. Laureatul finalei naționale va reprezenta România la finala internațională de la Paris, în toamna anului 2021. Ambele etape la nivelul ţării vor fi transmise în direct. În funcţie de situaţia sanitară, modul de desfăşurare a semifinalelor naţionale sau a finalei naţionale ar putea fi modificat.

Voucherele pentru tehnologie asistivă și pentru achiziție de accesorii pot fi folosite de acum și pentru achiziționarea a două dispozitive, în cazul unor deficiențe bilaterale, pe baza ordinului nr. 103/2021 care prevede: „În situația deficiențelor bilaterale, voucherul poate fi utilizat pentru achiziționarea a două produse asistive prevăzute în Lista tehnologiilor și dispozitivelor asistive și tehnologiilor de acces prioritare pentru angajare, cu mențiunea ca produsele asistive să fie cuprinse în recomandarea medicului specialist privind tipul de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces”. Voucherele au o valoare de aproximativ 5000 de euro și sunt disponibile grație unui proiect implementat de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (”Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități”, Cod MySMIS2014+: 130164).

Persoanele care pot beneficia de tehnologie asistivă sunt „persoane care au o dizabilitate atestată prin certificatul de încadrare în grad de handicap; persoane în căutarea unui loc de muncă și care nu au un loc de muncă în prezent; persoane în vârsta de muncă (18-65 ani)”.

Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) reamintește că „produsele asistive auditive și de mers pot fi însoțite, după caz, de accesoriile acestora, așa cum sunt prevăzute în Lista tehnologiilor și dispozitivelor asistive și tehnologiilor de acces prioritare pentru angajare, cu condiția ca acestea să fie cuprinse în recomandarea medicului specialist”.

Pentru a beneficia de vouchere, persoana cu dizabilități se prezintă la AJOFM cu următoarele documente: carte de identitate; adeverință medicală; ultimul document de studii. AJOFM înregistrează persoana ca fiind în căutarea unui loc de muncă și acordă servicii de informare, consiliere și mediere. Persoana cu dizabilități semnează Acordul privind participarea la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă și participă la minimum două activități asigurate de AJOFM (informare, consiliere, mediere). Apoi, persoana cu dizabilități se prezintă la DGASPC unde depune următoarele documente: cerere pentru acordarea voucherului; certificat de încadrare în grad de handicap și Anexa acestuia (copii); recomandarea medicului specialist privind tipul de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces; acordul privind participarea la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă asigurate de AJOFM, însoțit de Planul individual (copie); angajamentul că nu înstrăinează produsul asistiv. DGASPC transmite ANDPDCA centralizatorul cu cererile depuse, iar Autoritatea transmite DGASPC voucherele nominale tipărite. Persoana cu dizabilități ridică voucherul de la DGASPC; prezintă voucherul furnizorului de tehnologie asistivă; primește produsul din Lista cu produse.

Până acum, 623 persoane au fost incluse în grupul țintă și au beneficiat de sprijin (servicii de informare și consiliere profesională, medierea muncii sau formare profesională). De asemenea, au fost eliberate 179 vouchere. 118 persoane au fost angajate în muncă, pentru 78 dintre acestea se finanțează subvenții conform art. 80 și art. 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Până acum, 16 furnizori au fost incluși în lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces. Lista este disponibilă pe site-ul ANDPDCA. Data de finalizare a proiectului: 23.05.2022. Valoarea totală a proiectului 111.978.816,40 lei din care 94.549.862,89 lei cofinanțare UE.

Comerțul electronic se află în ascensiune, cunoscătorii domeniului semnalând trecerea lui de la atributul de segment de nișă la cel de trend principal. P3 Logistic Parks (P3) prezintă ultimele trenduri în segmentele e-commerce și logistic, potrivit predicțiilor oferite de futurologul Sean Culey – strateg, cosilier în transformare și consultant extern al dezvoltatorului, P3 fiind definit ca „investitor, proprietar, dezvoltator si manager pe termen lung de proprietăți logistice europene”.

Comerțul electronic a atins la nivel global 4,28 de trilioane de dolari în 2020, cu 27,6% mai mult față de 2019. Amazon raportează un venit net din vânzări de 96,1 miliarde de dolari în trimestrul trei din 2020, cu 37% mai mult decât în perioada similară a anului 2019. Cu excepția SUA, Germania este cea mai mare piață de desfacere a Amazon, urmată de Marea Britanie.

Sinziana Pardhan, Managing Director P3 România: „Pandemia a schimbat multe dintre paradigmele existente până acum la nivel social, economic și tehnologic, având impact major asupra obiceiurilor de consum și accelerând nu doar adoptarea internetului, revoluția automatizării și a plăților digitale, ci și tranziția de la comerțul fizic la cel electronic. Cu siguranță multe din tendințele, comporatmentele, modurile de lucru și soluțiile care până nu demult păreau futuriste vor fi, în viitorul apropriat, parte integrantă a ceea ce numim noul normal”.

Europa câștigă teren 

Dezvoltarea comerțului electronic în Europa se derulează, de asemenea, într-un ritm accelerat, atingând o creștere de 13.6% in 2019, prezența directă a Amazon în Marea Britanie și Germania reprezentând fără doar și poate o marjă considerabilă a acestui rezultat. Marea Britanie este de departe cea mai mare piață de comerț online B2C din Europa. La rândul său, Europa Centrală adoptă rapid comerțul electronic, Republica Cehă fiind piața cu cel mai considerabil ritm de creștere din regiune. În 2019, segmentul de e-commerce din Cehia a atins valori de 4.4 miliarde de euro, iar rata anuală de creștere până în 2021 este estimată la 16%. Deși marea majoritate a țărilor europene adoptă cu ușurință comerțul electronic, Europa de Est înregistreză cel mai scăzut nivel. Comparativ cu Marea Britanie, unde rata de adopție este de peste 85%, Europa de Est înregistra, în 2018, cu 26% mai puțini consumatori ai acestui tip de canale. Cu toate acestea, regiunea estică pare să recupereze rapid diferențele, iar creșterea vânzărilor din zona online pentru țările est-europene continuă să evolueze cu o rată anuală estimată la două cifre. 

O privire de ansamblu asupra viitorului segmentului de logistică

Pe fondul convergenței a trei factori importanți – eficiență sporită prin automatizare, planificare bazată pe inteligență artificială și capacitatea de a facilita producția de bunuri și servicii la scară redusă utilizând robotica și printarea 3D – este evidențiat un nou tip de canal de distribuție: PAL supply chain – Personal, Automatizat, Local. Îmbinarea noilor tehnologii este astfel utilizată pentru a crea o rețea logistică capabilă să furnizeze, la cerere, un marketplace generos pentru e-commerce, atât în locațiile urbane, cât și în cele suburbane. Spre exemplu, asemenea Amazon, competitorul JD.com este pregătit să lanseze soluții similare precum depozite automatizate și drone autonome sau roboți rutieri pentru serviciile de livrare. Mai mult, centrul de crecetare și inovare al retailer-ului chinez lucrează la dezvoltarea unei rețele de tuneluri subterane constând într-un sistem logistic de tubulaturi ce permit deplasarea mărfurilor din mega-depozitele sale către centre de fulfilment regionale sau locale, unde ultima milă a distanței de parcurs până la livrare va fi gestionată de roboți rutieri sau drone autonome.

Marea provocare a Europei: creșterea cererii de servicii logistice

Europa se confruntă cu o creștere sporită a cererii pentru servicii logistice, dar, paradoxal, cu o ofertă redusă de terenuri potrivite acestui tip de dezvoltări. De asemenea, marea majoritate a orașelor europene adoptă sau sunt în curs de adoprtare a unor măsuri și inițiative dedicate luptei împotriva schimbărilor climatice și intenționează să reducă numărul mare de autoturisme din zonele centrale ale orașelor, fie prin impunerea unor taxe de congestie, fie prin pietonalizarea zonelor și crearea de piste pentru biciclete. Aceste măsuri au capacitatea de a genera o cerere mult mai ridicată pentru livrarea rapidă a bunurilor și serviciilor, însă spațiile de  depozitare reduse, incapacitatea de a demola și reconstrui și o infrastructură rutieră deja supraîncărcată se transformă în impedimente. Pentru a se adapta acestui nou val de schimbări, segmentul de logistică va necesita o serie de transformări, iar o soluție ar putea consta în ”refuncționalizarea trecutului”, în speță transformarea parțială sau chiar totală a unor clădiri comerciale.

Revenirea la elemente de bază – stația de metrou

Blocajele de trafic sunt deja o constantă pentru multe orașe, transportul de mărfuri reprezentând o mare parte din volumul traficului din zonele metropolitane. O rețea logistică pe bază de tubulaturi subterane ar putea fi soluția pentru multe dintre țările europene, dar și pentru multe companii –  timp de sute de ani, rețeaua de tubulatură pneumatică presurizată a fost utilizată pentru transportul de mărfuri între orașele europene (rețelele de tubulatură pneumatică erau folosite, pe distanțe scurte, pentru transportul coletelor de mici dimensiuni, cu gabarit redus sau livrări urgente precum corespondența uzuală, documente sau valută, în interiorul orașelor Londra, Viena, Berlin, Paris și Praga). Astăzi, o serie de noi proiecte reiau sau reanalizeză ideea. Marile orașele europene ar putea beneficia de avantajele reconversiei liniilor subterane de metrou sau extinderea liniilor tubulare pneumatice dezafectate și transformarea lor intr-o conductă logistică accesibilă 24/24, care să facă legătura între centrele de aprovizionare de la periferia orașului și rețeaua urbană de depozite care deservește comunitatea locală. Actualmente, unul dintre cele mai complexe mega-proiecte care vizează reintroducerea transportului subteran de mărfuri este Cargo Sous Terrain (CST), care va conecta cele mai mari centre din Elveția începând cu anul 2031.

Refuncționalizarea parcurilor auto: Centre subterane de fulfilment

Potrivit Națiunilor Unite, 55% din populația globului trăiește în prezent în zone urbane. Acest procent este estimat să atingă 68% până în anul 2050, aspect ce presupune o creștere a populației urbane cu 2,5 miliarde de persoane în următorii 30 de ani. Odată cu dezvoltarea orașelor va crește automat și volumul de trafic, generând  supra-populare, ambuteiaje, emisii de carbon, poluare și, în cele din urmă, schimbări climatice. De asemenea, odată evoluate și ajunse la statutul de autonome și 100% electrice, autovehiculele se vor transforma într-un un bun pe care oamenii vor prefera să îl închirieze, în detrimentul achiziției. Acest scenariu presupune utilizarea constantă a autoturismelor și o reducere considerabilă a timpului de utilizare propriu-zisă a spațiilor de parcare. 

Ca rezultat al acestei tranziții, nevoia pentru un număr cât mai mare de spații de parcare va decelera, oferind oportunități reale de dezvoltare pentru noi centre urbane de fulfilment. Totodată, parcările în discuție pot fi regândite drept centre urbane de micro-fulfilment care formează o rețea conectată de hub-uri deservite de rețelele de logistică a tubulaturilor pneumatice mai sus amintite. Ideea este deja fructificată. În Paris, spre exemplu, Chronopost operează două astlfel de facilități subterane, dintre care prima a fost deschisă în 2005 într-un fostă parcare localizată chiar sub Place de la Concorde, iar a doua, care a fost deschisă în 2013, se află în Beaugrenelle sub o clădire existentă. O altă companie care a profitat de această oportunitate este start-up-ul israelian Fabric, denumit anterior CommonSense Robotics și relocat la New York acum mai bine de un an. Fabric a combinat tehnologia sistemelor de depozitare robotizate autonome cu infrastructura parcărilor subterane și intenționează să creeze o rețea de centre de micro-fulfilment conectate, între centrele orașelor, prin intermediul parcărilor subterane care au fost reamenajate să devină centre de fulfilment automate. În decembrie 2019, compania a deschis primul centru de acest tip, sub turnul Shalom Meir din centrul orașului Tel Aviv:  spațiul în sine are 18.000 de metri pătrați, o înălțime de 11 metri, zone ambientale cu temperaturi controlabile pentru articole proaspete, de unde se pot împacheta și livra mărfuri în mai puțin de o oră. 

Lanțul european de aprovizionare PAL – de la predicție la realitate

Lanțul european de aprovizionare PAL are, prin urmare, potențialul de a deveni realitate. Printr-un amestec de tehnologii de ultimă generație cum sunt AI, robotica sau vehiculele autonome, împreună cu parte din infrastructura refunționalizată și conectată – proprietăți dezafectate, parcări subterane, tuneluri sau tubulaturi pneumatice – țări precum Germania, care afișează prospecte semnificative de creștere a comerțului electronic, vor experimenta o presiune din ce în ce mai vizibilă din partea consumatorilor pentru a oferi soluții de livrare rapide și eficiente din punctul de vedere al costurilor. 

Divizia de Property Management a Colliers International gestionează un portofoliu total de peste jumătate de milion de metri pătrați de spații de birouri și industriale în capitală și în țară, după 10 ani de la înființare. În aceeași perioadă, echipa a oferit servicii de consultanță legate de activități de administrare a proprietății pentru încă 700.000 de metri pătrați.

Cu un portofoliu total de 530.000 de metri pătrați de birouri și spații industriale administrate în prezent, în 26 de proiecte deținute de 14 proprietari și care găzduiesc peste 350 de chiriași, Colliers International este în topul companiilor de consultanță imobiliară care oferă astfel de servicii pe piața locală.

Departamentul de Property Management al Colliers este format din 23 de specialiști și are o abordare multidisciplinară pentru fiecare proiect în parte, acoperind prin serviciile oferite o gamă largă de activități, de la grija pentru clădirile administrate din punct de vedere tehnic și operațional (Managementul Operațional al Clădirii) sau grija pentru nevoile și solicitările chiriașilor (Tenant Management) și până la servicii financiare (facturări, plăți, venituri și costuri, reconcilieri) sau raportarea către proprietar, asigurându-se că toți chiriașii respectă obligațiile contractuale pe care și le-au asumat.

De asemenea, în cazul clădirilor nou construite, divizia de administrare a proprietăților din cadrul Colliers International preia clădirea de la antreprenorul general și o pregătește pentru operarea zilnică, odată ce construcția este finalizată. Prin aceste servicii, Colliers International asigură managementul anual al bugetelor de Service Charge de peste 18 milioane de euro și generează economii de scară pentru companiile care au ales să externalizeze administrarea proprietăților.

„Contractarea de servicii de Property Management subliniază abordarea profesională pe care dezvoltatorii și proprietarii de spații de birouri și industriale o au în raport cu chiriașii lor. Am început această activitate de la zero acum 10 ani și cu toate că serviciile oferite sunt în mare partea aceleași, modul în care ne desfășurăm activitatea și modul în care operăm pentru clienții noștri este foarte diferit astăzi, având în vedere know-how-ul echipei, cunoștințele și experiențele acumulate în acești 10 ani, procedurile dezvoltate, implementarea celor mai bune practici, atât la nivel local, cât și regional, și sistemele noastre IT. Am investit foarte mult timp și resurse și în dezvoltarea profesională și personală a echipei, precum și în programele noastre software”, explică Ștefania Baldovinescu, Senior Partner și Head of Real Estate Management Services & Land Agency în cadrul Colliers International.

În timp, Colliers International a consolidat departamentul de Property Management, care generează acum în medie 15% – 20% din cifra de afaceri a companiei. Doi dintre clienții cu care Colliers a început această activitate în 2011 – Allianz-Țiriac și Olympian Parks – sunt și acum în portofoliul companiei de consultanță imobiliară, alături de alte proiecte, precum cele de birouri Equilibrium, Business Garden Bucharest, The Office din Cluj-Napoca, The Bridge, Hermes Business Campus, Ștefan cel Mare Building, Art Business Center, portofoliul de birouri AdamAmerica, portofoliul de birouri al Smartown Group, Allianz Office Building Brașov, Asirom Timișoara precum și Olympian Park Brașov și Timișoara, Arad Business Park și ELI Park.

„Echipa noastră de Property Management a reușit să îmbunătățească serviciile de property și facility management din România. În ultimii zece ani s-a regrupat la nevoie, a inovat, a optimizat, a anticipat și a implementat. În contextul epidemiei de Covid-19, această echipă a fost foarte aproape de chiriașii noștri din portofoliu pentru a înțelege cât mai bine nevoile și schimbările prin care trec ei în perioada aceasta dificilă, a mers proactiv către proprietari cu diverse propuneri de adaptare la noul context. Și împreună cu proprietarii și furnizorii noștri de Facility Management a căutat cele mai bune soluții și optimizări pentru proiectele de care ne ocupăm, astfel încât să păstrăm calitatea serviciilor, dar în același timp să fim flexibili și agili în noile condiții de activitate”, spune Laurențiu Lazăr, Managing Partner Colliers International România.

În prezent, divizia de Property Management a Colliers International gestionează numai în București un portofoliu de 345.000 de metri pătrați de spații închiriabile industriale și de birouri și alți 187.000 de metri pătrați în țară. Din portofoliul total administrat în prezent, 390.000 de metri pătrați închiriabili sunt în proiecte de birouri, iar 140.000 de metri pătrați în proiecte industriale. În decursul celor 10 ani de activitate în segmentul de Property Management, Colliers a mai lucrat, fie în contracte de consultanță în această arie, fie în contracte de administrare zilnică, pe încă 760.000 de metri pătrați.

Despre Colliers International

Colliers International Group Inc. (NASDAQ: CIGI) (TSX: CIGI) este unul dintre liderii globali în servicii profesionale imobiliare diversificate și al managementului investițiilor. Cu operațiuni în 68 de țări, cei peste 15.000 de specialiști întreprinzători lucrează împreună pentru a oferi consultanță și servicii de specialitate pentru a maximiza valoarea proprietății pentru chiriași, proprietari și investitori. Timp de peste 25 de ani, echipa noastră experimentată de management, care deține aproximativ 40% din capitalul nostru, a oferit acționarilor profituri investiționale anuale de aproape 20%. În 2019, veniturile corporate au fost de peste 3 miliarde de dolari (3,5 miliarde de dolari inclusiv afiliații), cu active gestionate de 33 miliarde de dolari. Pentru mai multe detalii despre Colliers International puteți accesa corporate.colliers.com, Twitter @Colliers or LinkedIn.

Un nou studiu realizat de Coface România privind sectorul de “Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor” (CAEN 1051) indică o evoluție pozitivă a veniturilor în 2019 acestea crescând cu aproximativ 5% față de 2018, profitabilitatea aflându-se într-o ușoară creștere. Studiul a agregat datele a 494 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2019 (la nivelul lunii septembrie 2020) și care au generat o cifră de afaceri consolidată de 5,4 miliarde RON. Ponderea cotei de piață cumulate deținute de cei mai importanți 10 jucători este de 66%, ceea ce relevă un grad crescut de concentrare.

Aproximativ 34% dintre companii au înregistrat o pierdere netă la sfârșitul anului 2019, 18% dintre companii înregistrând o pierdere mai mare de -20% si 10% dintre ele având un profit peste 20%. Cele mai multe companii din cele analizate de Coface (62%) sunt încadrate drept companii cu un risc scăzut.

Companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă de 1,52 pe parcursul anului 2019, capitalul de lucru având un nivel redus, fiind relativ expus unor șocuri negative și volatilității (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanțelor). Durata medie de colectare a creanțelor în sectorul analizat a scăzut de la 63 de zile, nivelul din 2015, la 48 zile in 2019.

„Deși acest sector beneficiază de un trend relativ constant, dat de tendințele de consum ale populației, există amenințări de care jucătorii din piață ar trebui să țină cont în strategiile viitoare.

Structura de finanțare a activităților pentru aproape jumătate din companiile din sector (grad de îndatorare > 80% pentru 47% din firme, datoriile pe termen scurt reprezintă 100% în total datorii pentru 45% din companii) este o amenințare care ar putea determina chiar ieșirea de pe piață a acestor companii.

Creșterea importului de produse lactate reprezintă o presiune suplimentară, mai ales în contextul regulamentului Comisiei Europene nr. 775/2018 intrat în vigoare la 1 aprilie 2020 cu privire la etichetarea produselor alimentare. Astfel, dacă materia primă nu provine integral din România, pe etichetă nu va putea scrie «Produs în România» și va trebui să scrie «Produs în Uniunea Europeană», ceea ce va face diferențierea produselor mai dificilă pentru consumatori în ceea ce privește locul de producție”, a declarat Nicoleta Marin, Senior Financial Analyst, Coface România.

Potrivit datelor INS, producția de lapte și produse din lapte a crescut în 2019, cea mai mare creștere fiind pentru laptele de consum (8%). Raportat la intervalul aug. 2019 – aug. 2020, din punct de vedere al cantității de lapte colectat spre procesare, cea mai mare cantitate a fost înregistrată în luna iunie 2020 și anume 108.979 tone. De asemenea, cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a crescut cu 24.160 tone (+28,2%), în perioada ianuarie-octombrie 2020 față de același interval din 2019. În ceea ce privește produsele lactate obținute, pentru același interval, s-au raportat creșteri ale producției la: unt cu 928 tone (+10,8%), lapte de consum cu 24.655 tone (+9,1%) și brânzeturi cu 1.286 tone (+1,6%).

„Sectorul de Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor rămâne unul puternic polarizat, cu un grad ridicat de concentrare a jucătorilor, eșalonul superior fiind dominat de companii multinaționale, cu o experiență robustă și o scalabilitate a întregului lanț de producție (achiziție) materie primă – procesare – distribuție care le permit să opereze în condiții de marjă relativ redusă (single digit – o singura cifră). Marjele «single digit» precum și rentabilitatea capitalului investit (ROE) aflată în vecinătatea mediei locale (i.e. calculată pentru toate sectoarele interne) determină o continuă optimizare a capacităților de producție locale, fapt vizibil de altfel și în deciziile luate de către jucători de top în cursul anului 2020.

În comparație cu sectoare de procesare adiacente, cum ar fi cel al procesării cărnii, volatilitatea prețului materiei prime a fost semnificativ mai redusă în tot cursul anului 2020 atât în plan intern cât și european, controlul acestui cost direct rămânând prioritar pentru a opera sustenabil într-un sector cu o marjă atât de frugală.

Integrarea pe verticală, optimizarea operațiunilor de producție și respectiv procesare a laptelui, dezvoltarea vizibilității portofoliului de branduri, extinderea categoriilor de produse precum și migrarea pieței în zona de produse superior calitative (ex. bio) sunt vectori care vor domina evoluțiile acestui sector și în cursul anului 2021”, a adăugat Bogdan Nichișoiu, Manager Rating, Coface România.