Autori: Georgiana Iancu, Partener, Liderul Departamentului de Taxe indirecte și Daniela Neagoe, Senior Manager, Comerț Internațional, Asistență fiscală și juridică, EY România (foto)

Exportul, transferul, serviciile de intermediere sau orice alte operațiuni cu produse cu dublă utilizare sau produse militare sunt condiționate de obținerea unor licențe. Dacă lista produselor militare este explicit prevăzută în legislație, clasificarea produselor cu dublă utilizare este dificilă și solicită o analiză mai detaliată din partea agenților economici. Iată care sunt cele șase aspecte importante de care trebuie să țină seama companiile.

Prin produse cu dublă utilizare se înțeleg acele produse și tehnologii care au în mod normal utilizări civile, dar ale căror caracteristici pot avea și aplicație militară sau pot contribui la dezvoltarea și producerea armelor de distrugere în masă. În această categorie intră, de exemplu, circuitele integrate, condensatoarele, mașinile-unelte sau camerele de luat vederi electronice.

Spre deosebire de legislația vamală, care se aplică doar produselor tangibile care trec frontiera europeană, produsele cu dublă utilizare pot presupune și produse intangibile, cum ar fi  transmiterea de software sau tehnologie prin mijloace electronice. Dar toate fac parte din categoria bunurilor cu dublă utilizare și necesită obținerea unei licențe de la Departamentul pentru Controlul Exporturilor (ANCEX).

Cum identifici produsele cu dublă utilizare

Pentru a stabili dacă un produs intră sau nu în categoria celor cu dublă utilizare, agenții economici trebuie să facă o analiză destul de complexă și să compare caracteristicile tehnice ale produsului cu cele specificate în Anexa Regulamentului (CE) nr. 428/2009, care instituie regimul comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare, cu modificările și completările ulterioare. Sunt și produse exceptate de la obținerea unei licențe, chiar dacă întrunesc una dintre caracteristicile din lista de control. Unul dintre acestea ar putea fi un software ce apare în lista de control, dar este un produs comercial de mass-market pe care cumpărătorul poate să-l folosească pe baza principiul Do It Yourself (îl instalează singur) fără restricții privind difuzarea lui ulterioară. Acesta nu necesită licență.

Clauza de „catch-all”

Pot fi supuse obligației de autorizare și produse care nu apar pe lista celor cu dublă utilizare.  În cazul în care țara de destinație este supusă unui embargou asupra armelor, iar produsele pot fi destinate, în întregime sau în parte, unei utilizări finale militare, sau, dacă produsele pot fi folosite, în întregime sau în parte, la producția și proliferarea armelor de distrugere în masă, prin clauza de catch-all, prevederile Regulamentului nr. 428/2009 se extind și asupra acestora.

Consultanță ANCEX versus formular de autoevaluare

În cazul produselor pentru care clasificarea în categoria celor cu dublă utilizare este dificilă sau ridică suspiciuni, se poate solicita consultanță de la ANCEX. Pe site-ul ANCEX este publicat Ghidul pentru completarea cererii de consultanță. În urma depunerii cererii de consultanță, agenții economici vor primi exact categoria din lista de control în care se clasifică produsele respective sau li se va spune că acestea nu intră în categoria produselor cu dublă utilizare.

Ca alternativă, agenții economici pot utiliza formularul de autoevaluare, cu ajutorul căruia vor putea analiza intern conformitatea specificațiilor produsului cu aspectele tehnice prevăzute în Regulamentul Uniunii Europene. Acest formular va trebui prezentat la biroul vamal, în momentul efectuării formalităților de export, ca anexă la declarația vamală.

Prin utilizarea formularului de autoevaluare la momentul vămuirii, exportatorii pot reduce timpul de vămuire cu cele câteva zile necesare pentru pregătirea și depunerea cererii de consultanță până la emiterea negației de către ANCEX.

Tranzacțiile cu Marea Britanie

Având în vedere că Marea Britanie este o destinație importantă pentru produsele cu dublă utilizare fabricate în Uniunea Europeana, a fost emis un regulament pentru simplificarea formalităților administrative pentru această categorie de bunuri.  

Astfel, prin Regulamentul (UE) nr. 496/2019, Marea Britanie a fost adăugată pe lista destinațiilor care fac obiectul autorizației generale de export a Uniunii nr. EU001. Începând cu 2021, produsele prevăzute în autorizația EU001 vor putea fi transferate în baza acesteia, fără a mai fi necesară obținerea unei autorizații individuale, cu respectarea condițiilor prevăzute în legislația europeană și națională – notificare prealabilă, raportarea exporturilor efectuate într-o lună etc.

Referitor la măsurile tranzitorii, conform unei notificări a Comisiei Europene, licențele de transfer intracomunitar eliberate de unul dintre statele membre pentru transferurile către Regatul Unit emise înainte de data Brexit-ului vor putea fi utilizate până la expirarea valabilității licenței.

Tipuri de licențe ANCEX 

Pentru a simplifica formalitățile cu produse cu dublă utilizare, Uniunea Europeană a emis autorizații generale de export. Aceste autorizații generale sunt aplicabile exporturilor de anumite produse către anumite țări de destinație și sunt disponibile tuturor exportatorilor care îndeplinesc condițiile din respectiva autorizație.

În concluzie, agenții economici trebuie să analizeze tranzacțiile cu produse cu dublă utilizare și clasificarea acestora în lista de control, încă din faza de contractare, pentru a evita eventuale blocaje în livrarea produselor, imposibilitatea respectării contractelor comerciale sau încălcarea prevederilor legislației de control al exporturilor.

Sancțiuni și contravenții

Pentru companii este foarte important să cunoască cum și în ce măsură sunt afectate de legislația de control al exporturilor și să se conformeze prevederilor legale, întrucât vânzarea unor astfel de produse  fără licență este considerată infracțiune și se pedepsește ca atare.

În plus, agenții economici trebuie să știe că inclusiv nerespectarea unor prevederi, care nu reprezintă infracțiuni (de ex. completare incorectă a documentelor, lipsa evidentelor, raportările ulterioare eronate), este sancționată cu anularea, suspendarea sau retragerea licențelor eliberate, dar și cu amenzi de până la 25.000 lei.

În concluzie, recomandăm companiilor să analizeze cu atenție toate tranzacțiile pe care le realizează și, în cazul în care ele pot fi încadrate ca fiind vânzări, transfer sau intermediere de produse cu dublă utilizare, să respecte pașii indicați mai sus sau să apeleze la sfaturile unui specialist care să îi ajute să delimiteze operațiunile și să obțină licența.

Începutul lui Decembrie a fost promițător pentru Bursa de Valori București. Pe lângă faptul că volatilitatea indicilor s-a redus semnificativ în această lună, mai multe companii private și-au îndreptat ochii spre oportunitățile de finanțare oferite de piața de capital, viața Bursei de la București fiind marcată de câteva evenimente semnificative.

Este de consemnat așadar faptul că două companii românești au apelat la Bursă pentru a-și finanța planurile de dezvoltare.

Pe data de 8 decembrie a acestui an, obligațiunile corporative emise de Agroserv Măriuța, o companie 100% românească, au început să fie tranzacționate în cadrul Sistemului Multilateral de Tranzacționare. Firma, cunoscută prin brandul de lactate Lăptăria cu Caimac, a derulat în luna noiembrie un plasament privat prin care a vândut obligațiuni denominate în euro, în valoare de 3 milioane euro. Obligațiunile au scadență în noiembrie 2025 și o dobândă de 5,25%.

O zi mai târziu, acțiunile companiei autohtone de marketing afiliat 2Performant au început tranzacționarea pe piața AeRO din cadrul Sistemului Multilateral de Tranzacționare, iar pe data de 15 decembrie 2020, obligațiunile subordonate denominate în euro emise de Patria Bank au intrat la tranzacționare pe Piața Reglementată. Valoarea emisiunii este de 8.187.000 euro, cu o dobândă fixă de 6,5% plătibilă semestrial și cu scadență în octombrie 2028.

Așadar, statutul de piață emergentă, obținut în acest an, începe să-și arate primii muguri, ceea ce este de remarcat, mai ales în această perioadă destul de atipică pentru mediul financiar și economic. Acest lucru ne îndeamnă să privim cu optimism la anul ce urmează și, de ce nu, să ne gândim că Bursa de Valori București ar putea deveni, într-un viitor nu prea îndepărtat, un hub regional important.

Raportul săptămânal de tendințe și riscuri pe piețele financiare, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, reprezintă o radiografie a evoluției principalilor indicatori macroeconomici și a indicilor bursieri, la nivel local și global.

Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 50/16.12.2020 a Raportului Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale, ce poate fi accesat AICI.

Deloitte România a asistat OLX Group în preluarea Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din România, de la fondul de investiții suedez Oresa. Acordul de preluare a fost aprobat de Consiliul Concurenţei. În urma achiziției, OLX Group devine unicul acţionar al Kiwi Finance și își extinde astfel portofoliul, din care fac parte OLX.ro, Storia.ro şi Autovit.ro, și în zona de servicii financiare. Kiwi Finance se va concentra în continuare pe extinderea geografică și a rețelei de parteneri financiari, pe eficientizarea operațiunilor, precum și pe oferirea de servicii prin intermediul canalelor digitale.

Deloitte România a oferit asistență OLX Group în procesul de due diligence financiar și fiscal. Echipa de consultanță financiară a fost alcătuită din Radu Dumitrescu, Partener Coordonator, Marius Vasilescu, Director, Vlad Bălan, Director Adjunct, Bogdan Mazilu, Director Adjunct, și Vlad Bucur, Senior Associate, iar echipa de experți fiscali a fost formată din Dan Bădin, Partener, și Ioana Năstase, Senior Manager.

„Am fost foarte mulțumiți de colaborarea cu Deloitte România, care are o experiență bogată în fuziuni și achiziții, și aș vrea să mulțumesc echipei pentru profesionalismul și suportul acordat în această tranzacție. Echipa a demonstrat flexibilitate și diligență pe parcursul întregului proiect”, a spus Dumitru Turcanu, CFO Real Estate – Europe, OLX Group.

„În acest proiect, ne-am folosit atât de resursele locale ale Deloitte, prin implicarea echipei multidisciplinare de la București care a lucrat strâns cu clientul, cât și de cele ale rețelei noastre globale, prin colaborarea cu colegii din Deloitte Olanda. Tranzacția subliniază orientarea jucătorilor din toate domeniile către canale digitale tot mai diverse, cu ajutorul cărora își pot îmbunătăți serviciile sau chiar identifica noi oportunități de business”, spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Fondat în 2003 de Anca Bidian și preluat în 2007 de fondul de investiții Oresa, brokerul de credite Kiwi Finance a intermediat credite de peste 1,35 miliarde de euro în cei 17 ani de existență. În prezent, compania este activă în 35 de orașe și colaborează cu peste 200 de brokeri. Managementul său va fi asigurat în continuare de Anca Bidian, din poziția de CEO.

Cu o echipă de 50 de experți, Deloitte este unul dintre cei mai importanți furnizori din România de servicii de consultanță financiară pentru companii locale și multinaționale din mediul privat și din cel public. În 2020, echipa de consultanță financiară a Deloitte România a fost implicată în peste 100 de proiecte complexe prin intermediul tuturor liniilor de servicii.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 2.000 de profesioniști.

ENGIE Romania a finalizat achiziția unui parc fotovoltaic, compus din două ferme, cu o capacitate instalată totală de 9,3 MW. Parcul face parte din Ever Solar SA, filială deținută de dezvoltatorul german de parcuri fotovoltaice, Soventix, și Alpin Solar, coproprietar și dezvoltator.

Fermele fotovoltaice sunt localizate în satul Cristuru Secuiesc din județul Harghita. Ele au fost puse în exploatare în anul 2015, producând până în prezent ~55 GWh, echivalentul consumului anual de energie electrică a aprox. 34.000 de gospodării.

Achiziția este în linie cu strategia ENGIE Romania, axată pe dezvoltarea energiilor regenerabile care au un rol cheie în tranziția energetică. ENGIE consideră că dezvoltarea energiei regenerabile este esențială pentru decarbonizarea sectorului energetic și pentru reducerea emisiilor de carbon. România are un potențial important de energie solară, care va fi valorificat din ce în ce mai mult în următorii ani. Prin urmare, obiectivul ENGIE Romania este de a continua dezvoltarea portofoliului de capacitate instalată de energii regenerabile, atât prin creștere organică, cât și prin achiziții. 

„Această achiziție marchează o nouă etapă în atingerea obiectivului de a deveni, până în 2030, un investitor important în domeniul energiei regenerabile în România și de a contribui, astfel, la ambiția grupului de a fi liderul tranziției energetice. Pe plan local, obiectivul nostru este de a  ocupa o poziție de lider pe segmentul de energie regenerabilă centralizată – dat fiind că energia eoliană și cea solară vor avea o pondere tot mai mare în viitorul mix energetic al țării –  și de a oferi energie verde clienților noștri, persoane fizice sau juridice.”, a declarat  Eric Stab, Președinte Director General ENGIE Romania.

ENGIE România operează în prezent 110 MW de energie regenerabilă în capacități eoliene și fotovoltaice. Anterior acestei achiziții, ENGIE România era prezentă în domeniul energiei regenerabile prin operarea a două parcuri eoliene, cu o capacitatea instalată de ~100 MW, aflate în județele Brăila și Galați.

Grupul ENGIE este prezent în România în trei sectoare de activitate: gaze naturale, energie electrică şi servicii energetice. ENGIE Romania este principala filială a Grupului în România şi deţine companiile Distrigaz Sud Reţele, ENGIE Servicii, ENGIE Building Solutions, Alizeu Eolian şi Brăila Winds. Compania activează în următoarele domenii de activitate: distribuţie şi furnizare de gaze naturale, furnizare de energie electrică, servicii tehnice pentru instalaţiile de gaze naturale şi centrale termice şi producţie de energie electrică. ENGIE Romania şi filialele sale deservesc un portofoliu de 1,9 milioane de clienţi, operează o reţea de distribuţie de circa 20.000 km, deţin două parcuri eoliene cu o capacitate totală de 110 MW şi au 4.000 de angajaţi.

O platformă realizată de ORF – Radioteleviziunea austriacă în colaborare cu compania Poet Audio din Graz, producător de sisteme de sunet wireless de înaltă calitate, va permite transmiterea în direct a aplauzelor spectatorilor din întreaga lume (peste 90 de țări) care vor asista online la concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, dirijor Riccardo Muti, care va avea loc pe 1 ianuarie 2021, ora 12.15 (ora României). Concomitent, platforma permite trimiterea de fotografii și reacții de susținere, ce vor fi difuzate în timpul concertului.

Înscrierile, inclusiv ale publicului român, se fac de pe acum, pe www.mynewyearsconcert.com. Organizatorii subliniază că „după ce v-aţi înscris online, veţi putea răsplăti Filarmonica din Viena cu ovatii live, prin intermediul site-ului www.mynewyearsconcert.com, indiferent că vă aflaţi în faţa unui computer, a unei tablete sau a unui smartphone. Aplauzele vor fi difuzate atât în sala Musikverein cât şi în transmisiunea în direct a ORF. Sunetul colectiv al bătăilor din palme va fi generat de un software special instalat pe șase servere și va putea fi auzit în cele 20 de boxe amplasate în Sala de Aur. Mai mult, aveţi posibilitatea să încărcaţi în avans, pe site-ul www.mynewyearsconcert.com, o fotografie care să vă exprime entuziasmul pentru concert. O selecţie din aceste imagini, cu informaţii despre localizarea geografică a spectatorilor, va fi prezentată de ORF în timpul aplauzelor live”.

Foto: ©Oesterreich Werbung/Lois Lammerhuber

Companiile mai au timp până la 31 ianuarie 2021 să analizeze toate tranzacțiile pe care le-au realizat cu partenerii din alte state în intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2020 și să le documenteze, astfel încât, la momentul unei inspecții, să poată justifica decizia de a le raporta sau nu autorităților fiscale. Dacă finalul lui ianuarie 2021 marchează primul termen de raportare în baza DAC6 (ultimului amendament al Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal), 28 februarie reprezintă al doilea termen de raportare, de această dată fiind vorba despre tranzacțiile transfrontaliere pentru care primul pas a fost implementat în perioada 25 iunie 2018- 30 iunie 2020.

Aspectele legate de identificarea și documentarea tranzacțiilor raportabile în baza DAC6 au fost dezbătute de reprezentanții EY în cadrul webinarului „DAC6 în linie dreaptă”. Principalele idei și recomandări:

DAC 6 urmărește depistarea acelor tranzacții transfrontaliere (desfășurate pe teritoriul mai multor state, dintre care cel puțin unu trebuie să fie stat membru UE), care sunt realizate în scopul obținerii unui beneficiu fiscal. Altfel spus, cu scopul de a plăti obligații fiscale – taxe și impozite mai mici. Acest amendament ar fi trebuit să intre în vigoare anul acesta, în august, dar, la nivel european, s-a stabilit amânarea termenului de aplicare. Pe lângă alte state care au convenit același lucru, și România a prorogat termenul de 31 august  2020 pentru 28 februarie 2021, în timp ce Germania, Austria și Finlanda au păstrat termenul de raportare inițial. Dintre tranzacțiile realizate, doar cele din perioada 1 iulie – 31 decembrie 2020 fac excepție și trebuie raportate până la 31 ianuarie anul viitor.

DAC 6 vizează toate tipurile de taxe și impozite directe, excluzând taxa pe valoarea adăugată, taxele vamale, accizele și contribuțiile sociale. De asemenea, DAC 6 definește 15 semne distinctive, în funcție de care sunt judecate tranzacțiile care trebuie raportate. Unele vor fi luate în considerare dacă trec testul beneficiului principal – obținerea avantajului fiscal, în vreme ce altele atrag raportarea imediată – plățile transfrontaliere deductibile realizate între două sau mai multe întreprinderi asociate, în cazul în care destinatarul nu este rezident fiscal în nicio jurisdicție sau acea jurisdicție se află pe lista celor necooperante.

„În timpul rămas până la raportare, recomandarea noastră pentru companii este să întocmească o listă a tranzacțiilor cu partenerii lor de afaceri din alte state, efectuate după 25 iunie 2018. Pe mai departe, să analizeze dacă aceste tranzacții prezintă acele semne distinctive care oferă indicii că au fost realizate în scopul obținerii unui beneficiu fiscal și dacă trebuie raportate autorităților fiscale, conform prevederilor Directivei”, a declarat Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA).

În privința tranzacțiilor aparent banale, dar care trebuie raportate către autorități, pentru a respecta prevederile Directivei, Raluca Popa, Partener Asociat EY România, a subliniat faptul că: „Există companii care preferă semnarea unui nou contract și nu prelungirea unuia vechi, prin semnarea unor amendamente succesive. Deși resemnarea unui contract nu ar atrage neapărat raportarea lui către autorități, există discuții în această privință la momentul unei inspecții fiscale. De asemenea, firmele trebuie să fie atente și să analizeze orice element de extraneitate. O decizie a Consiliului de administrație sau chiar o minută a unei ședințe poate deveni un document care să facă obiectul unei raportări, dacă, de pildă, acționarii decid ca, în contextul pandemiei, întrunirile să fie ținute în altă țară. Este o decizie ce poate fi interpretată ca o mutare a rezidenței din România în țara X.”

Companiile trebuie să fie atente inclusiv la tranzacțiile cu bunuri pe care le fac cu societățile membre ale aceluiași grup. „Din analizele EY a reieșit că, nu de puține ori, acest tip de tranzacții se derulau cu companii care fie nu puteau să dea certificat de rezidență, datorită regimurilor din țara în care se aflau, fie aveau regimuri fiscale preferențiale. Odată cu intrarea în vigoare a Directivei, este foarte important să tratăm cu mai multă atenție aceste tranzacții, pentru că, deși suntem tentați să spunem că ele nu trebuie comunicate Fiscului, Directiva s-ar putea să le acopere”, a punctat Raluca Popa.

De asemenea, companiile să nu uite de lista jurisdicțiilor necooperante care este actualizată în permanență de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și să verifice dacă au avut sau nu începând cu 28 iunie 2018 tranzacții cu partenerii din acele jurisdicții, caz în care trebuie să raporteze toate tranzacțiile. „Chiar dacă în prezent partenerii de business nu sunt trecuți pe această listă, este posibil ca la un moment oarecare din 2018 sau 2019 ei să se fi aflat acolo, ceea ce poate atrage obligația de raportare către Fisc”, a explicat Mihaela Mitroi.

„În domeniul prețurilor de transfer, tranzacțiile efectuate cu societățile afiliate au o importanță aparte în contextul DAC6, semnele distinctive aferente nefiind condiționate de indiciile obținerii unui avantaj fiscal”, a subliniat Adrian Rus, liderul departamentului de prețuri de transfer al EY România. Directiva nu include definiții ale unor termeni importanți, prin urmare, trebuie să se recurgă la Recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în acest domeniu. Această situație face posibilă apariția unor diferențe de interpretare a unor termeni din aceste semne distinctive, care să ducă la controverse cu autoritățile fiscale din România.

În ceea ce privește amenzile cu care este sancționată neconformarea, „acestea se situează între 20.000 lei – 100.000 lei pentru fiecare aranjament care nu a fost raportat sau care a fost raportat incorect sau cu întârziere și între 5.000 lei – 30.000 lei pentru neîndeplinirea de către intermediar a obligației de a notifica atât un alt intermediar, cât și contribuabilul relevant cu privire la obligația de raportare. Amenzile mai pot fi generate de rapoarte neconcordante făcute de mai mulți intermediari sau supra-raportare în alte state membre din cauza diferențelor din legislație”, subliniază Emanuel Băncilă, liderul litigiilor fiscale de la Radu și Asociații, casa de avocatură asociată EY România,

Potrivit lui Emanuel Băncilă, DAC6 nu face altceva decât să ușureze Fiscului aplicarea regulilor anti-abuz în cadrul viitoarelor inspecții fiscale, punând un fascicul de lumină asupra acelor tranzacții realizate fără un scop economic – ele nefiind destinate să producă avantaje economice, beneficii și profituri, sau acelor tranzacții care nu sunt oneste – au ca scop obținerea avantajului fiscal. „Care este consecința? Fie tranzacția nu este luată în considerare, fie este reîncadrată și se vor plăti impozite pentru tranzacțiile respective”, a explicat Emanuel Băncilă.

De asemenea, este posibilă apariția unei noi infracțiuni care să circule în spațiul fiscal – spălarea de bani prin încadrarea anumitor tranzacții realizate între companii care, și prin prisma legii noastre, și prin prisma reglementărilor europene, ar putea atrage sesizarea Parchetului. ”Există o neconcordanță între termenul de prescripție pentru aplicarea amenzilor datorate pentru neconformare și termenul de prescripție pentru desfășurarea inspecțiilor fiscale, de care contribuabilii ar putea beneficia. Consideram că este aplicabilă Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care dă posibilitatea contribuabilului de a plăti jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile de la sancționare”, a mai spus Emanuel Băncilă.

În concluzie, cerințele de raportare DAC6 pot viza evenimente diverse, uneori banale, nu numai tranzacții complexe pentru care se analizează și componenta fiscală, iar riscurile neraportării sau raportării incomplete sunt semnificative pentru companii.  

Tremend, compania care a intrat de patru ori consecutiv în clasamentul FT 1000 al celor mai dinamici jucători din Europa, a devenit un furnizor major de servicii informatice pentru Comisia Europeană și alte instituții europene, susținându-le în procesul de digitalizare și inovare în domenii precum educație, guvernare publică, comunicare cu cetățenii. 

Contractele cadru multianuale semnate pentru instituții centrale europene au un buget total de 25 de milioane de Euro, cu venituri aferente estimate la 2,7 milioane de Euro pentru 2020 și 7 milioane de Euro pentru 2021. Prin implicarea în aceste proiecte, Tremend și-a consolidat prezența în Belgia, Luxemburg și Italia, reconfirmându-și poziția de furnizor de vârf de tehnologie software și inovație în Europa.

Până în prezent, compania de tehnologie este implicată în 10 proiecte majore pentru instituții centrale ale Uniunii Europene, cu beneficii directe pentru milioane de cetățeni ai Europei. Proiectele sprijină creșterea competitivității în rândul adulților și tinerilor prin promovarea învățării colaborative, îi ajută să se conecteze și să facă schimburi de cunoștințe și de experiență în limbi străine, creează reţele şi oportunităţi de dezvoltare profesională, oferă soluții de infrastructură cloud, operare și gestionare de platforme informatice complexe, asigură dezvoltare de soluții inovatoare de comunicare și colaborare digitală, aplicații mobile, platforme de eLearning și conținut educațional multimedia.

Printre proiectele cheie derulate de Tremend se numără Platforma electronică pentru educația adulților în Europa (EPALE), cât și eTwinning și School Education Gateway – platforme online dedicate specialiştilor din domeniul educației, care susțin eforturile CE în depășirea dificultăților curente din sfera învățământului preuniversitar. Tremend este totodată partenerul tehnologic în consorțiul pentru implementarea Platformei europene pentru competențe digitale și locuri de muncă. De asemenea, dezvoltă aplicații eLearning pentru Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și este responsabil pentru sistemele de backup în cloud pentru portaluri critice europene.

Instituțiile pentru care Tremend dezvoltă soluții software se numără Agenţia Europeană de Mediu (EEA), Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA), Direcţia Generală pentru Educaţie şi Cultură (DG EAC), Direcţia Generală pentru Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune (DG EMPL), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), Direcţia Generală pentru Comunicare (DG Comm), Direcția Generală Informatică (DG DIGIT), Centrul Comun de Cercetare (JRC) Italia,Direcţia

Generală pentru Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT), Oficiul de Publicații al Uniunii Europene (OP).

Sistemele realizate integrează tehnologii de ultimă generație, precum Inteligență Artificială (AI) și Machine Learning (ML), Programare neuro-lingvistică (NLP), Devops, design UI/UX și contribuie la modernizarea și îmbunătățirea infrastructurii IT, încurajând transparența în organizațiile din sectorul public.

„Tremend aduce un aer proaspăt de inovație tehnologică în zona proiectelor instituțiilor Uniunii Europene. În același timp, dovedim cu fiecare proiect că suntem un partener solid și de încredere, capabil să livreze cu succes proiecte de dimensiuni variate, mergând până la sisteme critice și proiecte complexe de importanță publică majoră. În plus, credem în dezvoltarea europeană, beneficiem de pe urma integrării europene, și contribuim activ la aceasta, atât prin activitatea noastră economică internațională, cât și prin impactul social al proiectelor în care ne implicăm”, precizează Ștefan Morcov (foto), Senior Partner – Tremend, Benelux.

În perioada următoare, Tremend va pune un accent puternic pe furnizarea de soluții tehnologice ce vor contribui la dezvoltarea sustenabilă a societății europene, și își propune să continue extinderea internațională a afacerilor, în Europa de vest și centrală, Asia și SUA.

Piața locală a vinului a însumat aproximativ 1,8 miliarde lei în 2019, scăderea fiind de 11,4% față de 2018, iar în 2020 trendul va continua, până la o cifră de afaceri de aproximativ 1,7 miliarde lei, potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin. Deși afacerile au scăzut, rezultatul net din 2019 a fost de 87,4 milioane lei, de aproape 10 ori mai mare față de cel din 2018 și, totodată, cel mai bun rezultat din ultimii 10 ani.

Este de menționat însă că rezultatul net al pieței vinului din ultimii ani a fost sever afectat de rezultatele financiare ale Murfatlar SA, al cărei faliment a fost declarat în 2018, însă, bineînțeles, creșterea din 2019 s-a datorat și eficientizării business-urilor celorlalți mari jucători din piață.

În ceea ce privește scăderea cifrei de afaceri din piața vinurilor locale, aceasta a fost cauzată în principal de condițiile meteo nefavorabile. Cu toate acestea însă, țara noastră rămâne pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume și pe locul 6 în Europa.

 „România are potențial viticol, iar faptul că avem atât de multe zone în care se produce vin de calitate este un indicator bun pentru viitorul vinului românesc. Mai departe, expansiunea la nivel internațional și poziționarea a cât mai multor brand-uri în zona premium vor contribui la avântul pieței, care nu se poate baza în totalitate pe consumul intern, mai ales că publicul care alege vinul îmbuteliat nu se va dubla cu siguranță în următorii ani”,a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

În 2019, în România existau 576 companii care se ocupau de producția de vinuri și/ sau cultivarea de struguri (CAEN 1102 – producția de vin din struguri și CAEN 0121 – cultivarea strugurilor), cu 5% mai puține raportat la  2018, însă o creștere cu 36% față de 2009. Deși cele mai multe dintre acestea sunt microîntreprinderi (470), cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii, cu 69% din total. Totodată, companiile medii au angajat 53% din forța de muncă a acestei piețe în 2019, fiind urmate de cele mici, cu 27% din total. Dintre companiile analizate, 279 (48%) au înregistrat profit în 2019, 230 (40%) au fost pe pierdere, iar restul au avut un rezultat nul.

ALBA, PRINCIPALUL TERROIR AL VINURILOR ROMÂNEȘTI

Județul Alba conduce din punct de vedere al cifrei de afaceri, cu 279,9 milioane lei și 16% din total, cea mai mare companie de aici fiind JIDVEI SRL FILIALA ALBA. Bineînțeles, pe plan local există mulți alți producători de vinuri, mai ales că în acest județ se află 4 din cele mai importante podgorii din Transilvania.

Mai mult, autoritățile locale au înființat, încă din 2007, Asociaţia „Ţara Vinului”, care are ca scop promovarea turismul viticol în județ și care a contribuit la implementarea „Drumului vinului”, un traseu semnalat prin panouri speciale pentru a ajunge la principalele obiective de acest fel din județ.

Pe locul 2 în top se află județul Vrancea (260,3 milioane lei – 14,8%), iar pe următoarele locuri județele Prahova (243,6 milioane lei – 13,9%), Timis (243 milioane lei – 13,9%) și București (193,8 milioane lei – 11%) . Mai mult, primele 5 județe au generat 69,6% din cifra de afaceri a sectorului.

În ceea ce privește topul producătorilor de vin locali, liderul pieței, cu o cotă de 11,3% și 199 milioane lei cifră de afaceri, este CRAMELE RECAȘ SA. Clasamentul este completat de JIDVEI SRL FILIALA ALBA (10,9%), COTNARI SA (8,2 %), CRAMA CEPTURA SRL (5,8%) și ZAREA SA (5,7%). Top 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 980,4 milioane de lei anul trecut, ceea ce reprezintă 56,4% din piață.

Cât despre topul profitabilității, cel mai profitabil jucător din piață în 2019 a fost CRAMELE RECAȘ SA, cu un rezultat pozitiv care reprezintă peste un sfert  din profitul industriei. Pe următoarele locuri se află JIDVEI SRL FILIALA ALBA, CRAMA CEPTURA SRL, ZAREA SA si La BARRIQUE SRL. Top 5 companii au generat împreuna aproape 54% din profitul sectorului în 2019.

ANGAJAȚI PUȚINI, SUPLINIȚI CU MULTI ZILIERI ȘI PROCESE DE PRODUCȚIE AUTOMATIZATE

Numărul mediu de salariați din acest domeniu a scăzut cu aproape 6% în 2019, cu 3% în ultimii 5 ani, însă cu aproape o cincime în ultimii 10 ani, la 5,7 mii de angajați în 2019. Acest trend este cauzat atât de faptul că mulți producători preferă să lucreze cu zilieri în plin sezon, cât și de faptul că s-au făcut investiții în automatizarea proceselor de producție. 

VINCON VRANCEA SA este cel mai mare angajator, cu 7,6% din forța de muncă a sectorului, compania fiind urmată de COTNARI SA (6,4%), ZAREA SA (3,8%), JIDVEI SRL FILIALA ALBA (3,1%) și CETATEA DE BALTĂ SRL. Împreună, cei mai mari 5 angajatori au concentrat aproape 24% din forța de muncă a pieței locale a vinului.  Pe de altă parte, 219 companii (38% din total) nu au avut niciun angajat în 2019.

PREDICȚII LA NIVEL INTERNAȚIONAL

La nivel mondial, producția de vin este estimată în acest an la 258 milioane hectolitri, volumul fiind apropiat de cel cel din 2018 (creștere de doar 1%) și ușor mai bun decât cel din 2019, când au fost produși 256 de milioane de hectolitri, potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OVIS). 

În ceea ce privește Uniunea Europeană, volumul producției de vin este estimat la 159 milioane hectolitri pentru acest an, cu 5% mai mult decât în 2019.

Sunt preconizate creșteri în Franța (43,9 milioane hectolitri, +4%), Spania (37,5 milioane hectolitri, +11%), Germania (8,9 milioane hectolitri, +8%), Ungaria (2,9 milioane hectolitri, +22%) și Austria (2,7 milioane hectolitri, +10%).

De cealaltă parte, Italia, cel mai mare producator de vinuri din lume, are o scădere ușoară, de 1%, ajungând la 47,2 milioane hectolitri în 2019. De asemenea, România (3,6 milioane hectolitri) și Grecia (2 milioane hectolitri) au scăderi de 7% și respectiv 2%, la producția anuală, raportat la 2019.

*Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate codurile CAEN 1102 – producția de vin din struguri și CAEN 0121 – cultivarea strugurilor).

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă informații despre firmele din România și din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii active din România. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate în format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.

2020 a fost cel mai dificil an pentru retailul românesc de la recesiunea din 2009-2010 încoace, cu centre comerciale complet închise în primăvară timp de două luni, dar impactul general rămâne inegal. Retailerii care aveau deja magazine online au fost câștigători, având în vedere că vânzările online au crescut cu aproximativ 30% în primele 9 luni ale acestui an, ceea ce a contribuit la revenirea vânzărilor globale la nivelurile  anterioare Covid-19. În același timp, sectorul non-alimentar a înregistrat creșteri de 4%, potrivit raportului ”ExCEEding Borders. Retailul în pandemie în țările din regiunea CEE-17”, publicat de Colliers International.

Cu o piață a muncii într-o formă destul de bună – creștere modestă a șomajului, creșterea salariilor rămâne pozitivă, deși mai lentă decât înainte de criză -, industria retailului din România a început să-și revină și a înregistrat chiar o tendință pozitivă. În prezent, consumul este deja peste nivelul maxim înregistrat înaintea crizei, deși într-o structură diferită. Cheltuielile au migrat de la unele categorii, cum ar fi îmbrăcămintea, la altele, precum articolele de uz casnic și articole sportive. Alte cinci țări din regiune – Estonia, Lituania, Polonia, Serbia și Slovacia-, au reușit aceeași performanță,adică depășirea nivelurilor lor de vânzări ante-Covid.

Consultanții Colliers observă o creștere bruscă a activității consumatorilor în segmentul comerțului electronic, care a devenit un element fundamental al transformării continue a retailului, alături de dezvoltarea tehnologiei și schimbările în comportamentul consumatorilor. De asemenea, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de persoane cu vârsta de peste 55 de ani care trec acum de la cumpărături în magazinele fizice la magazinele online.

„Pandemia i-a obligat pe retaileri să se adapteze noii realități în doar câteva săptămâni, ceea ce a însemnat îmbunătățiri operaționale, concentrându-se pe marketingul online sau lansarea vânzărilor online de la zero, colaborarea cu companiile de livrare sau supermarketurile ca locuri de colectare a comenzilor, implementarea măsurilor de siguranță, corelarea stocului cu cererea în schimbare etc. Acest lucru duce la o recuperare relativ rapidă a vânzărilor după blocajul din timpul stării de urgență și chiar la o ușoară creștere a vânzărilor pentru anumite categorii, cum ar fi produsele alimentare, produsele de uz casnic, articolele sportive sau produsele cosmetice. Aceștia sunt comercianții prezenți de obicei în parcurile de retail sau în unități independente, astfel încât performanța acestui tip de scheme nu a fost aproape deloc afectată de Covid-19. Investitorii au recunoscut acest lucru și s-au concentrat mai mult pe acest tip de produs de investiții, ceea ce duce la creșterea cererii pe acest segment și la o ușoară compresie a randamentelor în marile orașe”, spune Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency la Colliers International.

Totuși, în centrele comerciale traficul este semnificativ sub nivelul de anul trecut, dar valoarea medie a bonului de cumpărături pentru cei care intră în mall-uri a crescut. Mai exact, raportul exCEEding Borders al Colliers International arată o scădere cu 40% a vizitelor lunare la centrele comerciale în prima jumătate a lui 2020, comparativ cu 2019. În prezent, în România există 89 de centre comerciale moderne, cu o suprafață disponibilă pentru închiriere de 2,77 milioane metri pătrați.

„Deși obiceiurile consumatorilor au fost afectate de pandemie, oferta de spații comerciale din România a crescut. În prima jumătate a anului a fost inaugurat un parc de retail, în Miercurea Ciuc, cu puțin sub 12.000 de metri pătrați. În timp ce mai multe proiecte de retail au fost întârziate pe fondul stării de urgență, altele au continuat să avanseze, cum este Shopping City Târgu Mureș al NEPI (aproape 40.000 mp), finalizat în iulie, iar AFI Brașov (45.000 mp) și Dâmbovița Mall al Prime Kapital (33.000 mp) au fost deschise cu mici întârzieri, în toamnă. În perioada imediat următoare ne așteptăm să vedem cea mai mare parte a investițiilor în centre și parcuri de retail mai mici și proiecte de conveniență”, precizează Simina Niculiță.

În general, pandemia Covid-19 a influențat atât funcționarea, cât și dezvoltarea piețelor imobiliare de retail la nivel mondial, precum și în țările CEE-17. Restricțiile guvernamentale impuse funcționării magazinelor, punctelor de servicii, gastronomiei, divertismentului și agrementului au condus la o creștere dinamică a vânzărilor de comerț electronic și la schimbări în comportamentul consumatorilor. Toate acestea au dus la o scădere cu 20-45% (în funcție de țară) a traficului în centrele comerciale, comparativ cu datele de la mijlocul anului 2019.

A existat în schimb o creștere a numărului de formate mici de centre comerciale și parcuri de retail, considerate atât de către dezvoltatori, cât și de către chiriași, drept investiții profitabile, iar de către consumatori ca fiind locuri apropiate și sigure pentru cumpărături. În prezent, există aproximativ 670 de astfel de centre mai mici care funcționează în țările CEE-17, cu o suprafață totală disponibilă pentru închiriere de 6 milioane de metri pătrați. În total, în regiunea CEE-17, există aproape 1.670 de centre comerciale, care ocupă 34,6 milioane de metri pătrați, ceea ce este comparabil cu dimensiunea medie a unuia dintre sectoarele Bucureștiului.