EximBank anunță că „a emis garanții în numele și în contul statului român în valoare de 15,75 milioane de lei, în cadrul schemei de ajutor de stat Covid-19 pe care o implementează în urma mandatului special primit din partea statului, pentru compania suceveană Trutzi SRL – unul dintre principalii jucători pe piața producției și comercializării de elemente din fier forjat, garanții care acoperă 90% din creditele acordate societății de Raiffeisen Bank”.

Valoarea totală a finanțării de la Raiffeisen Bank garantate de EximBank este de 17 milioane de lei, sumă ce va permite societății „să-și asigure necesarul de lichiditate pentru desfășurarea activității curente, precum și să investească în dotarea cu echipamente tehnologice și utilaje pentru extinderea liniilor de producție”.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank, subliniază: „Garanțiile pe care EximBank le acordă în cadrul programului financiar de susținere a companiilor mari și a IMM-urilor cu cifră de afaceri de peste 20 milioane lei deschid noi oportunități pentru companiile locale, acestea putând astfel să dispună, într-un moment excepțional, de finanțările de care au nevoie pentru a-și îndeplini planurile de investiții sau pentru a-și finanța activitatea curentă. Este o facilitate valoroasă pe care așteptăm ca băncile comerciale de pe piață să o valorifice în beneficiul direct al firmelor românești aflate în căutarea celor mai bune soluții financiare pentru a depă­şi obstacolele acestei perioade deosebite”.

Ciprian Nuțu, CEO Trutzi SRL: „Pandemia a afectat pe toată lumea, mulţi dintre partenerii noştri au fost nevoiți să-și oprească temporar activitatea, iar efectele negative s-au resimțit pe tot lanţul comercial. Suntem bucuroși însă că întreaga noastră strategie de criză s-a dovedit a fi una eficientă și că am reușit să asigurăm continuitatea activității, fără să apelăm la moratorii sau să solicităm amânări la plata taxelor și impozitelor. Astfel, beneficiind și de acest program financiar de susținere a companiilor mari, derulat în parteneriat de EximBank și Raiffeisen Bank, vom reuși să ne finanțăm activitatea curentă și totodată să ne concentrăm atenția pe derularea investițiilor pentru extinderea liniilor de producție care să ne permită consolidarea poziției pe piața pe care activăm”.

Cristian Sporiș, vicepreşedinte corporate banking Raiffeisen Bank: „Ne bucurăm că am putut să susținem compania Trutzi în această perioadă dificilă cu un credit de investiții și unul pentru capital de lucru, ajutați de facililitatea EximBank. E un parteneriat tripartid de succes pentru o companie românească cu un potențial mare de dezvoltare. Principala investițite va fi achiziționarea unei linii tehnologice de vopsire în camp electrostatic, modalitate care oferă avantaje importante, precum rezistența la coroziune și la condițiile meteo, dar protejează și mediul înconjurator, emisiile de noxe fiind extreme de reduse. Pentru Raiffeisen Bank finanțarea sustenabilă și susținerea economiei românești este un obiectiv strategic important și vom continua să o facem”.

Trutzi SRL este caracterizată ca „o societate comercială cu capital privat integral românesc care a pornit de la vânzarea de elemente de fier forjat într-un mic spaţiu comercial din Suceava și s-a dezvoltat de-a lungul timpului până la realizarea unei reţele de mari depozite la nivel naţional, a două unităţi de producţie de peste 4.000 de mp, crearea a peste 300 de locuri de muncă și afaceri de peste 170 de milioane de lei în 2019. După un început de 2020 bun, activitatea companiei a fost afectată de declanșarea crizei sanitare care a determinat scăderea vânzărilor, precum și întârzieri în încasarea facturilor. Ridicarea treptată a restricțiilor impuse de pandemie a favorizat însă o revenire a activității, iar compania se pregătește să își reia planurile de dezvoltare”.

Berea Skol se relansează pe piața românească prin câteva noutăți pe care le enunță producătorul, Tuborg România (URBB – United Romanian Breweries Bereprod), singurul berar din București dezvoltat printr-o investiție Greenfield: „Noua rețetă Skol are un conținut de alcool de 5% și a fost dezvoltată pentru piața românească de către specialiștii berari locali, în colaborare cu specialiștii din Danemarca. Rezultatul are la bază trei tipuri de malț și hamei special de aromă, cu un caracter echilibrat și nobil”.

Paul Markovits, vicepreședinte de marketing, URBB, subliniază: „Brandul Skol este aproape sinonim cu istoria recentă a berii în România și face azi un pas hotărât prin această relansare. Am revăzut și refăcut întreaga construcție de brand, plecând de la poziționare și produs, cu scopul de a oferi un brand modern, actual și viguros. Ne-am bazat pe cercetări de consumator la fiecare pas. Acestea au arătat că am devansat lichide ale competitorilor, oferind un lichid pe gustul consumatorilor din segment. Am centrat eticheta pe protagonistul nostru, consumatorul. Am adăugat ambalajului elemente de inovație menite să îmbunătățească experiența de consum a acestuia: senzor de răcire pe doze și cod QR pe toate ambalajele, cu trimitere la conținut pe gustul targetului. Avem și o campanie nouă de comunicare cu un brand ambasador foarte îndrăgit, dar fără a strica surpriza, vă invit să o descoperiți cât de curând”.

Esența noii forme a produsului, special conceput pentru segmentul majoritar al consumatorilor de bere reprezentat de barbați, este sugerată de sloganul „Skol răcorește bărbatul!”

Sub aspect tehnic și implicit cu efect comercial, creatorii accentuează că „dozelor de bere Skol le-a fost adăugat un senzor termic ce măsoară temperatura optimă de consum. Acest senzor este inițial galben și se colorează în verde atunci când berea a ajuns la temperatura recomandată pentru consum. Rezultatele cercetărilor noului tip de ambalaj au confirmat faptul că noul Skol este mai modern, mai atractiv și mai vizibil la raft. Schimbările la nivel de ambalaj implică adoptarea noii identități vizuale și lărgirea gamei cu noile sticle nereturnabile de 0.33l si 0.75l. Noul ambalaj Skol Original oferă o prezență reechilibrată între roșu și verde, la care se adaugă un model de ace de gheață, pentru a accentua senzația de răcorire. Eticheta de bază a fost regândită, centrată de această dată pe imaginea consumatorului”.

Volumul schimburilor comerciale dintre Germania și România a scăzut cu 10%, ca urmare a crizei Corona, anunță Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK România, pe baza celor mai noi date publicate de Oficiului Federal de Statistică (Destatis).

În detaliu, „exporturile totale către România au fost anul trecut în valoare de 15,8 miliarde euro (minus 5,9%), importurile au însumat 13,5 miliarde euro, cu 14,4% mai puțin decât în 2019. Cu un volum comercial bilateral de 29,36 miliarde euro în 2020, România se situează pe locul 19 în rândul partenerilor comerciali ai Germaniei, potrivit rezultatelor preliminare. Principalul partener comercial al Germaniei este China, cu un volum total de 212 miliarde euro, urmată de Țările de Jos (173 miliarde euro) și SUA (171,6 miliarde euro).

AHK România apreciază că „după o scădere accentuată a schimburilor comerciale în lunile aprilie și mai 2020, a început în septembrie o redresare vizibilă, care a continuat până la sfârșitul anului. Deși a doua jumătate a anului a fost marcată de incertitudini din cauza restricțiilor impuse de pandemia Corona, comerțul bilateral s-a redresat mai bine decât se estimase”.

Sebastian Metz, director general al AHK România, subliniază: „Suntem încrezători că redresarea schimburilor comerciale din a doua jumătate a anului 2020 va continua și în 2021. Totul depinde însă în continuare de evoluția pandemiei. Cu îngrijorare pentru circulația mărfurilor și, prin urmare, pentru lanțurile de aprovizionare, urmărim măsurile de închidere a unor frontiere, cum a fost cea către Republica Cehă. În general, companiile germane din România privesc cu mare încredere evoluția economică a României, mai ales având în vedere fondurile europene care îi stau la dispoziție – având totodată mari așteptări din partea Guvernului, și anume implementarea reformelor anunțate pentru următorii patru ani. Avem multe oportunități în această țară și potențialul este mare. Acum trebuie să depunem toate eforturile pentru a le fructifica”.

• Jucătorii din piață sunt optimiști în privința tranziției către mobilitatea electrică
• 1 din 10 vehicule vândute în Europa, în perioada decembrie 2019 – octombrie 2020, a fost electric sau hibrid
• În primele 9 luni ale anului 2020, vânzările de vehicule electrice din Europa le-au depășit, pentru prima dată, pe cele din China

Electrificarea transporturilor, o temă fierbinte pe agenda companiilor, va aduce avantaje comerciale semnificative jucătorilor care vor face cel mai rapid tranziția către ecosistemul de mobilitate electrică (eMobilitate) și va avea consecințe uriașe asupra îmbunătățirii mediului. Noul studiu realizat de EY și Eurelectric, Accelerarea electrificării flotelor în Europa: Când este perfect logică reinventarea roții?, arată, de asemenea, că electrificarea flotelor va avea cea mai mare și mai rapidă contribuție la decarbonizarea transportului rutier.

Studiul are la bază o analiză a discuțiilor cu lideri de companii din sectoare precum industria auto, utilități, petrol și gaze, producția de acumulatori, administrarea flotelor, leasing și infrastructura de alimentare cu energie electrică. Ideile și opiniile grupate în analiză identifică resurse și acțiuni cheie pentru accelerarea și construirea soluțiilor de eMobilitate.

eMobilitatea atinge un punct critic în Europa

Noua legislație a crescut presiunea asupra vehiculelor rutiere, odată cu introducerea noilor standarde legate de emisiile de dioxid de carbon (CO₂) pentru producătorii de autovehicule, care vor intra în vigoare în toată Europa. În același timp, pachetele financiare destinate revenirii economice după criza provocată de COVID-19 se concentrează pe soluțiile care implică energia regenerabilă și o amprentă de carbon neutră, acestea susținând împreună tranziția către eMobilitate.

Potrivit studiului, în perioada decembrie 2019 – octombrie 2020, unu din zece autoturisme comercializate în Europa a fost electric sau hibrid, înregistrând nivelul record de un milion de vehicule. În primele nouă luni din 2020, vânzările de vehicule electrice din Europa le-au depășit pentru prima dată pe cele din China.

În Regatul Unit, în septembrie 2020, vânzările de vehicule electrice le-au depășit, tot pentru prima dată, pe cele cu motor diesel.

Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanță în afaceri, EY România, responsabil de sectorul Automotive, Transformare Digitală și Inovație: „În Romania, tranziția către mobilitatea electrică, deși se desfășoară într-un ritm mai lent decât în țările din vestul Europei, se accelerează în fiecare an. Numărul de mașini electrice achiziționate și stații de încărcare instalate sunt în continuă creștere, fiind încurajate de bonificațiile acordate de către stat. Companiile din domeniul utilităților, petrol și gaze, precum și retail, par să își fi asumat rolul de lideri în această tranziție, prin investițiile făcute în infrastructura și dezvoltarea serviciilor. Un alt semnal vine și din partea autorităților locale, care încep să înlocuiască vehiculele din flotă cu automobile electrice.”

Acesta este un punct de cotitură important în evoluția către atingerea unui volum de vânzări de vehicule electrice de 30%-40% până în anul 2030, care ar putea face realizabile țintele europene de reducere a emisiilor de carbon.

În prezent, din 308 milioane de vehicule care circulă pe drumurile europene, doar 3 milioane sunt electrice (mașini, autobuze și camioane), prin urmare potențialul de creștere al acestui segment este foarte mare. Conform estimărilor EY, numărul vehiculelor electrice ar putea atinge 40 de milioane în 2030.

Mihai Drăghici, Senior Manager, Consultanță în afaceri, EY România: „România se poziționează semnificativ sub media Uniunii Europene din perspectiva adopției mașinilor electrice. Noile modele electrice anunțate de producătorii locali, investițiile în stațiile de reîncărcare și schemele suport vor contribui la accelerarea adopției pe plan local.”

Accelerarea electrificării transportului

Decarbonizarea la care se angajează fiecare țară va determina efectele asupra climei, sănătății și mediului în următoarele decenii. Potrivit studiului, emisiile asociate cu transporturile au crescut în ultimii 3 ani și este necesară o reducere totală de 65% sau o diminuare anuală de 10% pentru a se atinge ținta europeană de reducere cu 55% a emisiilor, față de nivelurile din 1990.

Studiul arată că, pentru a transforma în realitate acest deziderat, accelerarea tranziției către electrificarea flotelor este esențială. În acest sens, obiectivele politice trebuie să fie armonizate cu oportunitățile comerciale printr-o reglementare unitară. Sunt necesare noi modele de finanțare pentru infrastructura de încărcare publică și privată, trebuie acordată atenție lanțului de aprovizionare în integralitatea lui, este nevoie de creșterea gradului de încredere al clienților prin dezvoltarea infrastructurii fizice și este necesară o interfață digitală simplă între vehicul și rețea. 

Sectorul flotelor trebuie să se electrifice primul

Sectorul european al flotelor, deși este relativ mic, cuprinzând 63 milioane de vehicule (20% din parcul auto total al Europei), afectează mediul într-un mod disproporționat, potrivit studiului. Acesta cumulează peste 40% dintre kilometrii totali parcurși și jumătate din emisiile totale generate de transportul rutier din Europa. În plus, lecțiile învățate din accelerarea electrificării flotelor, cum ar fi dezvoltarea unor modele de afaceri durabile, care sprijină investițiile în infrastructura de alimentare cu electricitate și integrarea capacităților de încărcare inteligente, vor permite o tranziție mai rapidă pentru piața autoturismelor noi și rulate. Prin urmare, acesta va reprezenta testul cel mai important și cu cel mai mare impact.

Studiul evidențiază patru factori cheie care vor favoriza o primă tranziție a flotelor:

1. Trecerea treptată către vehicule alternative, odată cu restricționarea vânzărilor de vehicule neelectrice conform standardelor privind emisiile de CO₂.
2. Interzicerea vehiculelor poluante din cadrul flotelor. În prezent, acestea sunt interzise în peste 300 de mari orașe și localități europene care administrează zone cu emisii reduse, iar alternativa este plata unei penalități sau trecerea la vehicule electrice.
3. Amplasarea eficientă a punctelor de încărcare. Vehiculele unei flote parcurg, de obicei, rute regulate și acoperă o distanță destul de mare zilnic. Acestea au destinații și escale fixe, unde se poate realiza încărcarea.
4. Costul total al deținerii de vehicule electrice ajunge rapid la același nivel cu cel al deținerii de vehicule cu motoare cu combustie internă. Stimulentele și granturile pot anula însă această diferență, în timp ce nivelul redus de operațiuni de service și mentenanță, precum și economiile semnificative cu combustibilii reprezintă argumente economice puternice în favoarea electrificării flotelor.

Un ecosistem al eMobilității în curs de dezvoltare

La fel ca în cazul transformării altor sectoare, începe să se dezvolte un ecosistem care sprijină accelerarea tranziției către eMobilitate. Acesta cuprinde soluții inovatoare pentru clienți și propuneri cu valoare adăugată pentru a propulsa eMobilitatea spre adoptarea pe scară largă. În prezent, furnizorii de energie formează deja parteneriate cu operatorii punctelor de încărcare și cu companiile de leasing, iar producătorii de autovehicule cooperează cu companiile de utilități și își înființează propriile companii de leasing.

În același timp, jucători noi și consacrați colaborează pentru a câștiga încrederea clienților și a-și îmbogăți experiența generală în domeniul eMobilității. Rezultatele studiului arată că cei care fac primii tranziția pot obține beneficii semnificative. Studiu identifică, de asemenea, oportunitățile de optimizare aduse de ecosistemul de eMobilitate, printre care gestionarea rețelelor, soluțiile de propulsie și încărcare a vehiculelor electrice, administrarea flotelor, gestionarea vehiculelor și acumulatorilor, soluții pentru casarea acumulatorilor, finanțare și managementul datelor.

Valoarea de piață a Bitcoin se află la câteva procente de nivelul care i-ar da o capitalizare spectaculoasă de 1 trilion de dolari. Cifra nu este doar un reper simbolic. Suma este suficient de ridicată încât să atragă o atenție serioasă băncilor centrale. Pentru moment, riscul principal ar fi ca Bitcoin să devină victima propriului succes, este de părere Claudiu Cazacu(foto).

Bitcoin a depășit 50 000 de dolari pe unitate, pentru prima dată în istorie, pe 17 februarie. De la minimele de acum aproximativ un an, până pe 18 februarie, ora 20, Bitcoin a crescut de peste 13 ori. Dinamica este și mai impresionantă dacă ne gândim că în ianuarie 2015 cotația fluctua în jurul a 200 de dolari, iar în 2013 era în jur de 20 de dolari. Mai mult, în prezent, capitalizarea Bitcoin este pe punctul de a atinge 1 trilion de dolari, sumă suficient de ridicată să atragă atenția băncilor centrale, crede Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia.

Traseul spectaculos al cotațiilor monedelor virtuale a venit pe un fond puternic favorabil unor astfel de evoluții. Pe de o parte, apetitul investitorilor de retail pentru piețele bursiere s-a aflat pe o curbă ascendentă foarte rapidă (timpul petrecut acasă, unele resurse financiare economisite prin limitările forțate de pandemie). Pe de altă parte, nume cu vechime din segmentul instituțional (în special din SUA) s-au arătat foarte deschise spre a investi sau a oferi produse și servicii din domeniul pe care, cu câțiva ani înainte, îl evitau cu fermitate (JPMorgan, Morgan Stanley).

Teama de inflație a avut, de asemenea, un cuvânt de spus, deși nu poate fi singurul argument, în acest moment. Jocul a devenit mai intens după ce nume ca Mastercard, BNY Mellon sau Tesla au fost asociate în titlurile zilei cu Bitcoin.

Mereu în căutare de „marfă proaspătă”, participanții la piață și-au reorientat atenția și spre Ethereum, care, o perioadă, rămăsese în umbra celei mai cunoscute monede virtuale. De la începutul anului, până joi 18 februarie, ora 20, Bitcoin a înregistrat un avans de 77%, iar Ethereum unul de peste două ori mai mare: 164%.

Ethereum poate fi utilizată ca „bază” pentru așa numitele „smart contracts”, contracte inteligente, de fapt o modalitate de a automatiza anumite operațiuni. Prin comparație cu Bitcoin, capitalizarea totală (numărul de monede în circulație * valoarea unei monede) este de aproape 4 ori mai mică. O serie de monede mai puțin vizibile sau relativ noi (apărute în ultimul an) au beneficiat, la rândul lor, de valul de entuziasm referitor la întregul domeniu, cu surplusul de adrenalină oferit de căutarea „viitorului Bitcoin”.

Situația actuală ar putea părea, la prima vedere, favorabilă fanilor Bitcoin: trend ascendent puternic, vizibilitate în creștere, grad de penetrare tot mai ridicat, cu spațiu însă pentru utilizarea la scară largă instituțională, planuri ale unor companii de prestigiu de acceptare ca metodă de plată (Tesla).

Valoarea de piață a Bitcoin se află la câteva procente de nivelul care i-ar da o capitalizare spectaculoasă de 1 trilion de dolari. Cifra nu este doar un reper simbolic: suma este suficient de ridicată încât să atragă o serioasă atenție băncilor centrale. De fapt, comentarii oficiale pe un ton reținut sau chiar avertismente directe (FCA a oferit unul dintre cele mai directe: se pot pierde toți banii investiți în monede virtuale) au limitat avansul, dar nu au fost decât o frână temporară, în perspectiva mai largă.

Cu toate acestea, riscul unei reglementări severe nu a dispărut, iar în opinia noastră el a devenit chiar mai ridicat. Cu cât devine mai valoros și e mai utilizat, în special prin legare la sistemul financiar global, cu atât pericolul unei abordări mai puțin prietenoase din partea autorităților devine mai mare.

Pe termen scurt, însă, prețul în sine poate reprezenta o problemă: aprecierea prea rapidă va oferi tentații (de a vinde pentru a „asigura” profitul) în creștere celor care au intrat în scop speculativ, și chiar unei părți a celor care au un orizont mediu de deținere. Se poate spune că, pentru moment, riscul principal ar fi ca Bitcoin să devină victima propriului succes.

_________________

Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. 77% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

În cadrul şedinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a aprobat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

1. Reglementare

Proiectul de Regulament privind modificarea și completarea Regulamentului Autorității de Supraveghere Financiară nr. 4/2016 privind organizarea și funcționarea Entității de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Financiar non-bancar SAL-Fin (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 15 zile);

Proiectul de Regulament referitor la obligația de întocmire de către emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată a rapoartelor financiare anuale în formatul de raportare electronic unic (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile).

• Supraveghere

Rezultatele controlului periodic realizat la Allianz Țiriac Asigurări S.A.;

Rezultatele controlului periodic efectuat la compania de brokeraj Leader Team Broker de Asigurare S.R.L.;

Sancționarea companiei de brokeraj IQ MED Broker de Asigurare S.R.L. pentru nerespectarea prevederilor legale privind deținerea unui certificat de pregătire profesională valabil de către conducătorul executiv al acesteia;

Sancționarea companiei de brokeraj Soko-Broker de Asigurare S.R.L. pentru nerespectarea prevederilor legale privind deținerea unui certificat de pregătire profesională valabil de către conducătorul executiv al acesteia, precum și stabilirea unei obligații în sarcina acesteia;

Sancționarea companiei de brokeraj Full Casco Broker de Asigurare-Reasigurare S.R.L. pentru nerespectarea prevederilor legale privind deținerea unui certificat de pregătire profesională valabil de către conducătorul executiv al acesteia;

Sancționarea companiei de brokeraj Sigura Broker de Asigurare S.R.L. pentru nerespectarea prevederilor legale privind deținerea unui certificat de pregătire profesională valabil de către conducătorul executiv al acesteia, precum și aprobarea cererii de retragere a autorizației de funcționare a societății;

Sancționarea companiei de brokeraj Crux Insurance Broker S.R.L. ca urmare a nerespectării prevederilor legale privind deschiderea Registrului Intermediarilor Secundari, precum și stabilirea unei obligații în sarcina acesteia.

• Autorizare

Aprobarea solicitării SSIF IFB Finwest S.A. de prelungire cu 2 ani a perioadei maxime de auditare de 5 ani consecutivi a societății de către actualul auditor financiar Lexexpert Audit S.R.L., respectiv pentru situațiile financiare aferente exercițiilor financiare 2021 și 2022;

Aprobarea solicitării societății Claim Expert Services S.R.L. de autorizare ca furnizor de programe de pregătire profesională;

Avizarea modificării Regulamentului de Organizare și Funcționare al BCR Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative Aegon Esențial administrat de Aegon Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative Stabil administrat de Generali Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative BRD Medio administrat de BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative BCR Plus administrat de BCR Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Auorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative Pensia Mea administrat de BT Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Facultative S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative NN Activ administrat de NN Asigurări de Viață S.A.;

Autorizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Facultative NN Optim administrat de NN Asigurări de Viață S.A.

Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis exercitarea opțiunii de amânare a aplicării ESEF (European Single Electronic Format) și a dispus publicarea în procedura de consultare publică, pentru un termen de 10 zile, a unui proiect de regulament privind obligația de întocmire de către emitenții, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, a rapoartelor financiare anuale în formatul de raportare electronic unic însoțit de referatul de aprobare. De asemenea, Consiliul A.S.F. a hotărât notificarea Comisiei Europene cu privire la intenția de amânare cu un an a obligativității aplicării ESEF pentru emitenții listați pe piața reglementată din România.

Proiectul de regulament prevede printre altele faptul că:

• emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată au obligația de a întocmi și publica rapoartele financiare anuale în formatul de raportare electronic unic prevăzut la art. 153 din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările și completările ulterioare, pentru exercițiul financiar care începe pe sau după data de 1 ianuarie 2021;
• emitenții pot întocmi și publica în mod voluntar rapoartele financiare anuale în formatul de raportare electronic unic prevăzut la art. 153 din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările și completările ulterioare, pentru exercițiul financiar care a început pe sau după data de 1 ianuarie 2020.

A.S.F. nu va adopta măsuri de autoritate împotriva societăților care nu au aplicat formatul ESEF pentru exercițiul financiar 2020 până la momentul la care vor intra în vigoare prevederile privind amânarea obligației de aplicare a cerințelor ESEF cu un an (intrarea în vigoare a regulamentului A.S.F.).

La baza acestei decizii au fost avute în vedere următoarele: potrivit prevederilor art. 153 din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare şi operațiuni de piață, cu modificările și completările ulterioare, emitenții ale căror valori mobiliare sunt tranzacționate pe piața reglementată din România au obligația de a întocmi rapoartele financiare anuale într-un format de raportare electronic unic ulterior emiterii de către ESMA a unor standarde tehnice de reglementare în acest sens, dar nu mai devreme de data de 1 ianuarie 2020. Această prevedere a fost introdusă la nivelul legislației naționale în vederea transpunerii actualelor prevederi ale art. 4 alin. (7) din Directiva 2004/109/CE.

Astfel, începând cu exercițiul financiar 2020, toate rapoartele financiare anuale ale emitenților ale căror valori mobiliare sunt tranzacționate pe o piață reglementată ar trebui să fie pregătite în limbajul xHTML sau Extensible Hypertext Markup Language. În baza aceste obligații, raportarea ar trebui să se facă începând cu anul 2021.

În contextul economic generat de pandemia de COVID-19, în cadrul proiectului de modificare a Regulamentului (UE)2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului European privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată și de abrogare a Directivei 2003/71/CE (pachetul CMRP), discutat la nivel european, au fost introduse și unele dispoziții care vizează posibilitatea amânării aplicării cerințelor privind formatul electronic unic european (ESEF) pentru rapoartele financiare anuale ale companiilor listate.

Având în vedere modificările propuse la nivelul legislației europene, respectiv introducerea unor dispoziții care vizează posibilitatea amânării aplicării cerințelor privind formatul electronic unic european (ESEF) pentru rapoartele financiare anuale ale companiilor listate, A.S.F. a solicitat părților implicate (emitenți, auditori financiari, asociații profesionale) punctul de vedere/o evaluare cu privire la oportunitatea adoptării unei astfel de decizii de amânare a implementării cerințelor de raportare în formatul ESEF cu un an, care să vizeze societățile listate pe piața reglementată din România.

Din datele și informațiilor comunicate s-a desprins concluzia că amânarea cu un an a aplicării ESEF pentru emitenții listați pe piața reglementată din România este oportună și necesară, în acest sens fiind invocate o serie de impedimente de natură să afecteze implementarea cerințelor ESEF, după cum urmează:

• circumstanțele excepționale cauzate de coronavirus (COVID-19) și concentrarea resurselor operaționale asupra nevoilor urgente;
• lipsa de personal angajat specializat în transformarea situațiilor financiare anuale conform noilor cerințe;
• existența unui număr redus de firme care dezvoltă aplicații de acest tip;
• prețurile solicitate de firmele existente pentru conversia situațiilor financiare în noul format, nejustificat de mari;
• costurile ridicate pentru identificarea și implementarea unor soluții IT;
• dificultăți în identificarea și contractarea unui furnizor IT care să ofere servicii complete și viabile;
• erorile de mapare apărute pe parcursul conversiei raportului anual, ce cuprinde situațiile financiare auditate (inclusiv raportul de audit), raportul administratorilor, declarația pe proprie răspundere în noul format iXBRL (Inline eXtensive Business Reporting Language) cerut de ESEF.

8 din 10 tineri spun că absolvirea școlii nu e de ajuns ca să își găsească un loc de muncă.

În plină pandemie, tinerilor le este tot mai greu să își găsească un loc de muncă. Transformările semnificative prin care trece economia, scăderea cererii în piața HR și lipsa unei perspective afectează puternic generația abia ieșită de pe băncile școlii. Potrivit unui barometru realizat de Frames, la comanda Best Smart Consulting, 8 din 10 tineri spun că absolvirea școlii nu este de ajuns ca să își găsească un loc de muncă.

Școala românească scoate șomeri cu diploma, pe bandă rulantă. O realitate crudă, care afectează sute de mii de tineri.

Dacă înainte de criza COVID, mulți dintre ei, după ce terminau școala, își găseau rapid un prim loc de muncă în special în HORECA, servicii, construcții, retail, participau la stagii de pregătire în companii sau porneau pe calea antreprenoriatului, în prezent oportunitățile în marea lor majoritate au dispărut, iar opțiunile de angajare le poți număra pe degete.

Potrivit rezultatelor barometrului „Tinerii si locurile de muncă. Ce își doresc, unde vor să lucreze”,   78,9% dintre respondenți sunt în căutarea unui loc de muncă sigur, cu contract de muncă pe durată nedeterminată și numai 16% mai sunt dispuși să lucreze pe forme de colaborare, care să le permită opțiuni multiple.

Mai mult chiar, 52,6% dintre ei își doresc un job de birou, la care să meargă în fiecare zi, în timp ce numai 14,5% și-ar dori un loc în care să aibă muncă de teren.

„Surprinzător este faptul că doar 32,9% dintre cei chestionați își doresc un job la distanță, altfel spus să lucreze de acasă. Acest lucru arată că, după restricțiile din 2020, tinerii își doresc tot mai mult un loc de muncă în care să interacționeze cu colegii. Sunt dornici să iasă din casă”, afirmă Ligia Neacșu, managerul Best Smart Consulting.

ȘCOALA NU E DE AJUNS

Ca să își găsească un loc de muncă, școala nu mai e de ajuns, este concluzia a 80,3% dintre cei chestionați. 77,6% consideră că, pentru a reuși să își găsească un job mai bun, au nevoie de un training, de un curs de specializare.

46,1% consideră că cea mai bună formă de pregătire este una mixtă (online/offline), 39,5% ar participa la un training în mediul virtual și numai 14,5% ar urma un curs de pregătire clasic, într-o sală de curs.

Întrebați în ce domeniu și-ar dori să lucreze, mulți dintre tineri au menționat, printre altele, domeniile marketing (8,9%), evenimente (8,3%), vânzări (6,5%), turism (6,5%), IT (6%), administrație (6%), cultural (6%).

„,Interesant este că, spre deosebire de anii trecuți, a scăzut interesul pentru jurnalism (1,2%) și imobiliare (2,4%), două dintre domeniile preferate de tineri în perioada anterioară crizei. În schimb, a crescut semnificativ dorința de a lucra în antreprenoriat (13,7%), un semn că, la nivel declarativ, mulți tineri au idei și vor să dezvolte afaceri, și în zona de social media – influencer/ blogger/vlogger (7,7%), un fenomen care atrage tot mai mulți tineri din România.”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

CE SALARII VOR TINERII

Barometrul mai arată un lucru interesant. Faptul că tinerii sunt conștienți de ce au nevoie pentru a lucra în domeniile respective.

Cei mai mulți dintre ei (42,3%) afirmă că, pentru a-și schimba jobul, trebuie să aibă în primul rând cunoștințele necesare și să urmeze cursuri de specialitate.

Întrebați ce le lipsește să lucreze acolo unde își doresc, dincolo de cunoștințele necesare, 16,5% au menționat problemele financiare, 6,2% voința, 1% situația familială în timp ce 34% au bifat răspunsul „alt motiv”.

Interesant este și faptul că tinerii se dovedesc a fi realiști în privința salariului pe care pot să îl primească, având în vedere nivelul de pregătire.

Cei mai mulți dintre respondenți (39,5%) se așteaptă la un salariu între 2500 și 3500 lei. 27,6% și-ar dori un salariu între 3500-4500 lei și numai 15,8% se așteaptă la un salariu peste acest nivel.

17,1% dintre respondenți s-au declarat dispuși să lucreze pe un nivel salarial minim, între 1500 și 2500 lei.

„Așteptările salariale, opiniile privind educația și pregătirea pentru job, opțiunile privind domeniul în care și-ar dori să lucreze, toate aceste elemente arată că tinerii din 2021 sunt mult mai pregătiți pentru realitate decât în trecut. Sunt mai maturi, mai conștienți de ceea ce reprezintă, și își doresc siguranță și perspectivă. O generație dispusă să se specializeze, să urmeze cursuri de pregătire, să se perfecționeze. O rază de speranță, în condițiile în care România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința participării angajaților la cursurile de educație și training”, a declarat Ligia Neacșu, managerul Best Smart Consulting.

Potrivit datelor de la Eurostat, numai 1,6% dintre angajații din România au urmat astfel de forme de formare profesională, în 2019. Spre comparație, în Suedia, procentul este de 37%, în Elveția de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%.

 În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.

O altă statistică interesantă arată că nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională.

Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). Spre comparație, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.

Barometrul „Tinerii si locurile de muncă. Ce își doresc, unde vor să lucreze” a fost realizat de compania de consultanță Frames, la comanda Best Smart Consulting, în perioada 25 ianuarie – 1 februarie.

Eșantionul a numărat peste 250 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani.